1. Definii noiunea procesul penal.

Procesul penal a fost definit in literatura de specialitate ca o activitate reglementata de lege ,

desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor persoane ,in scopul
constatarii la timp si in mod cmplet a faptelor ce constitue infr.,aceasta fiind pedepsita conform
vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala .
Conform izvoarelor doctrinale procesul penal a fost definit ca un sistem de actiuni ale
organelor de stat competente si raporturi juridice ce se nasc intre aceste organe si participanti,plus
un al 3 element actiunile procesuale ale persoanelor participa in cauza penala .
Latina, processus semnifica succesiune de stari ,etape prin care trec diverse fenomene ,
evenimente ,sisteme naturalesau sociale .Aspect juridic miscarea ,actiunea,ce trebuie sa se
desfasoare pentru aplicarea dreptului penal ,pentru descoperirea,prinderea si cercetarea,judecarea
acelora care savirsesc infractiuni.
Franceza , procesul penal se utilizeaza si ca procedura ,ce semnifica totalitatea formelor si
actelor indeplinite de un organ de jurisdictie sau de un alt organ de stat in exercitarea functiei sale
fiind utilizate ca cvasisinonime .
Procesul penal fiind o succesiune de actiuni intreprinse de organe de urmarire penala ,
constatare ,procuror ,instanta si ceilalti participanti ai proceuslui conf CPP.Procedura penala
contine formele si exigentele legale impuse actiunilor procesuale din care este compus procesul
penal.
2. Ilustrai evoluia formei procesuale n cadrul formelor istorice ale procesului penal.
Fiecarui tip de stat si de drept ii sunt carcteristice un tip de proces penal ,fiind la diferite etape
de dezvoltare a societatii,in functie de rolul organelor ce desfasoara anumite activitati
procesulae,de mijloacele de proba ,sarcina probatiunii in proces si de alti factori se deosebesc
urmatoarele forme ale procesului penal:
Procesul privat acuzatorial ,aparut in epoca scalvagista in Grecia si Roma Antica,avind forma
dominanta in prima perioada a feudalismului..Trasatura specifica se declansa de catre persoanele
ce au suferit in urma infr (cauze private)sau de carte orice cetatean al Atenei sau romei.,insa nu
era posibila intentarea din oficiu ,chiar si in cazurile uor infractiuni concrete .Invinuitul se afla in
stare de libertate ,pregatindu-se sa se apere singur sau cu ajutorul avocatului ,laudatores si
patroni.In grecia Antica sistemul probatoriu includea :legile ,depozitiile martorilor
,recunoasterea ,tortura (robii )si juramintul.Forma data a evoluat regasindu-se in in procesul penal
modern pentru unle infr reduse socialmente ,cind se institue procedura prealabila direct la instanta
de jud .Proceul privat acuzatorial e determinat de vointa celui vatamat de al trage la raspundere pe
cel vinovat de sav infr ,si o particularitate admisibilitatea impacarii partilor atit procesual cit si
jurisdictional.
Procesul inchizitorial apare odata cu dezvoltarea caracterului oficialitatii procedurii vechi
privat acuzatoriale ,prin excluderea principiului egalitatii partilor ,prin negarea drepturilor
elementare ale invinuitului care devine obiect de examinare supus torturii ,etc.Astfel se judecau
cauze penale privind infractiunile flagrante si infractiuni urmarite de strigatul sau invinuirea
obstaeasca .Izvorul principal al procesului inchizitoarial era procesul ecleziastic (canonic)
raspindit in Europa in sec 11-12 si aupra procesului laic .Specific si dreptului medieval in
Moldova si Tara Romaneasca ,dar carcteristic carui era neadmiterea impacarii partilor .In materia
probelor cu martorul se aplica adagiul ,precum si norme morale ,religioase,ect.Se bazau pe
prezumtiile legale,pe amanunte cazuistice ,declaratiile unor specialisti in medicina , etc.
Recunoasterea vinovatiei de invinuit avea o importanta deosebita ,considerindu-se regina
probelor,frecvent fiin utilizata tortura pentru dobindirea acesteia..O alta particularitate e faptul ca
nu se aplica prezumtia nevinovatiei ,invinuitul fiind impus sa-si demonstreze nevinovatia ,nu se
respecta nici la pronuntarea sentintei ,daca se stabilea pe deplin vinovatia atunci se condamna ,dac
partiala at se achita ,iar in cazul insuficietei de probe se lasa pe timp nedeterminat sub invinuire
.Procesul dat mai exclude participarea aparatorului ,motivinduse ca acesta ar putea fi o piedica in
aflarea adevarului ,astfel invinuitul raspundea personal la intrebari.Forma secreta si lipsa
contradictorialitatii .Forma data se regaseste in procesul modern in statele cu sitem continental dar
cu o drastica modificare ,mai umane ,principii noi.

Pr.acuzatorial -apare in urma reformei pr inchizitorial.In Franta sec 18 ,forma inchizit. e

inlocuita cu cea acuzatoriala.Invinuitului i se acorda drpturi la administrarea probelor ,ir
trimiterea in judecata se dispune de reprezentatii poporului care participa si la infaptuirera justitiei
prin curtile cu jurati ,in baza codului din 1808 se divide in 2 faze principale una ancheta ce ramine
inchizitoriala iar judecatade principii acuzatoriale.Carcateristic formei acuzotoriale acordarea mai
multor atributii procurorului ,functia de invinuire decit aparatorul statului . Juratii -Un alt aspect
trecerea de la sistemul probelor legale formale,la principiul liberii aprecieri ,preluat din procesul
englez cu juratii ce apreciau probele dupa propria convingere .Sarcina probatiunii ii revineau
partii civile si procurorului ,dac nu se proba invinuitul benificia de prezumtia nevinovatiei
recunoscuta in Declaratia dr omului si cetateanului 1789
Pr.contradictorial cunoscut in tarile cu sitemul anglo saxon (Anglia ,SUA,Canada) bazata pe
egalitatea partilor si separarea functiilor intre invinuire aparare si judecata faza urmarire si
judecatii .Procesul englez dominat de princip nevinovatiei ,sarcina probatiunii revine partii
acuzarii,dar specific este si posibilitatea trecerii sarcinii probatiunii da la acuzator la invinuit .
(faptul ca invinuitul este iresponsabil-revine partii apararii ) .Organele de stat nu are obligatia sa
adune probe in favoarea invinuitului .Recunoasterea vinei de catre invinuit ,ancheta
judecatoreasca nu se desfasoara si judecatorul emite sentinta fara a mai pune juratilor intrebari cu
privire la vinovatie si fapte .Daca invinuitul neaga vinovatia sa si probe nu sunt suficiente
,judectarorul emite ordin de inscriere a verdictului de achitare fara a transmite cauza spre
examinare juratilor .
Forma mixta-s-a constitui in urma reformelor judiciare si presupune existentei elemnetlor
proceesului inchizitorial in faza uramririi penale (carcaterul nepublic si scris ,lipsa carcterului
contradictoriu si nemijlocirii,indeplinirea functiei de urmarire penala concomitent cu luarea
hotaririlor in cauza de catre organul de urmarire sau procuror) precum si a elementelor procesului
contradictorial in fazele judiciare .
Procesul penal al RM a capatat o forma mixta in urma modificarilor in CPP prin legea din 9 dec
1994 care a schimbat esential rolul instantei in proces cu particularitati specifice formei
contradictoriale.Noul CPP din 2003 14 martie a cunosctut schimbari majore ,fiin un proces
contradictoriu. Procesul penal al Republicii Moldova aparine formei procesului penal mixt, care
i are originea n Revoluia Francez de la 1789 i n care domin principiul liberei aprecieri a
probelor n baza intimei convingeri
3. Estimai oportunitatea respectrii formei procesuale n cadrul procesului penal.
Formele reglementate de lege in care se desfasoara procesul penal sunt denumite forme
procesuale .Ordinea procesuala constitue totalitatea conditiilor stabilite in legea procesuala in
baza carora se desfasoara procesul penal in general si se adopta hotariri in cauza sau a unei actiuni
procesuale distincte care determina raportul si succesiune actiunilor efectuate cu solutii date .
Forma procesuala stabileste acel regim imperativ de desfasurare a acestei activitati,fiind
totodata considerate acele garantii impotriva abuzurilor .
Astfel acea formalitate prevazuta de lege si introdusa in CPP ,necesita respectare si evedentiaza
o derulare a procesului penal general.
Formele procesuale in procedura penala a RM sunt :
-forma generala (tipica )prevazuta pentru majoritatea absoluta a cauzelor penale.Aceasta este
forma dominanta in proces ,desfasurata in baza regulilor unice si parcurgerea tuturor fazelor
obligatorii ai procesului penal.
-Formele speciale(atipice) ,prevazute pentru anumite cauze penale se desfasoara la fel sub
incidenta regulilor generale insa cu careva exceptii determinate de particularitatile cauzei ,unde
unele faze lipsesc.(procedura in cauzele privind minorii,cu garantii suplimentare ,masurile de
constringere cu carcter medical fiind conditionata de starea de iresponsabilitate a
faptuitorului,acordul de recunoastere a vinovatiei ).
Procesul penal in RM ,pe linga formele descrise mai cunoaste urmatoarele proceduri cu o forma
atipica :
-pr.de urmarire si judecare a unor infr.flagrante
-pr.privind urmarirea penala si judecarea cauzelor privind infractiunile savirsite de pers.juridice.

-procedura de reparare a prejud cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si
ale instantelor judecatoresti
-pr.de restabilire a documentelor judiciare disparute .
Acetse proceduri speciale imbraca o forma diferita decit cea generala ,insa nu genereaza
inegalitati fata de persoane in fata legii sau incalcarea princip legalitatii.
Astfel oportunitatea respectarii acestora urmeaza calea legala ,descrisa de catre legiutor ,doar ca
acesta cale e diferita de cea generala si prevazuta in cazurile cu particularitati ,dat fiind faptul ca
intregul proces penal este guvernat de princiipii ca legelitatea ,egalitatea persoanelor in fata legii
si alte principii de baza .
4. Definii noiunea de prob n procesul penal.
Probele -reprezinta acea categorie juridica ce consta n anumite mprejurari, realitati, ntmplari
-denumite generic elemente de fapt- care servesc la aflarea adevarului si realizarea scopului
procesului penal, respectiv constatarea la timp si n mod complet a faptelor care constituie
infractiuni, astfel ca orice persoana care a savrsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei
sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Categorie juridica distincta, mijloacele de proba pot fi definite ca fiind izvorul probei, adica
acele mijloace care pun n evidenta proba prin care pot fi constatate elementele de fapt care pot
servi ca proba n procesul penal .
Asa cum remarca si literatura de specialitate, cele doua notiuni trebuie delimitate ntotdeauna cu
precizie. n nici un caz, o mprejurare de fapt care conduce la o concluzie de vinovatie ori de
nevinovatie nu poate fi confundata cu mijlocul prin care o asemenea mprejurare este cunoscuta
sau demonstrate.Conform CPP art6 pct. 33)probele-elemente de fapt ,dobindite in modul prevazut
de Cod,ce servesc la constatarea imprejuarilor care au importanta pentru justa solutionare a cauzei
penale.
Potrivit legii, constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau
inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea
imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. Ele constituie atat un mijloc prin
intermediul caruia se afla adevarul cat si un instrument de dovedire a sustinerilor partilor intr-o
cauza. Probele nu au o valoare dinainte stabilita, aprecierea fiecarei probe se face de organul de
urmarire penala si instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor.
5. Analizai situaiile n care poate fi nclcat sarcina probei.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor,
afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori aprrile prezentate in fata organului
de jurisdictie. In procesul penal este consacrat principiul potrivit caruia partea care face o
afirmatie sau o propunere in fata organului de judecata este obligata sa o dovedeasca. In toate
cazurile, pentru aflarea adevarului, organul de judecata are dreptul si obligatia sa ceara din oficiu
administrarea oricaror probe pe care le apreciaza ca necesare si sa sprijine partile in obtinerea
probelor propuse in solutionarea pricinii.
n materia probelor sarcina reclamantului este mai grea dect cea a prtului.Dac
reclamantul nu-i dovedete afirmaiile, i se va respinge aciunea ca fiind
nentemeiat, pentru c ceea ce nu s-a dovedit este considerat c nu exist. Dac
reclamantul nu i-a dovedit nici una din afirmaiile sale, prtul se poate
s i t u a numai pe poziia negrii, fr a fi inut s dovedeasc ceva. (prezumtia nevinovatiei)
Problema administrrii probelor nu poate fi cercetat fr examinarea chestiunii privind sarcina
probei, fiind necesar s se tie cine are obligaia de a dovedi diverse mprejurri. Prin sarcina
probaiunii (onus probanti) se nelege obligaia procesual ce revine participanilor la procesul
penal de a dovedi mprejurrile care formeaz obiectul probaiunii. Plecnd de la prezumia de
nevinovie, sarcina de a proba revine ntotdeauna celui care acuz. Instana de judecat este doar
un arbitru n acest proces, autoriznd administrarea unei sau altei probe. Pornind de la principiul
prezumiei de nevinovie, procurorul, organul de urmrire penal este obligat s colecteze
suficiente probe pentru dovedirea vinoviei persoanei. Sub acest aspect se invoc problema
referitor la rolul prii vtmate n administrarea probelor, mai ales n cazurile de plngere
prealabil. Consider c i n asemenea cazuri sarcina de a proba vinovia revine organului de
urmrire penal i procurorului, avnd n vedere att prevederile codului referitoare la principiul

oficialitii procesului penal, potrivit cruia aceti subieci, n limitele competenei lor, sunt
obligai s efectueze aciuni necesare n vederea constatrii faptei penale i a persoanei vinovate.
Desigur c n asemenea cazuri partea vtmat dispune de capacitatea de a determina soarta
procesului acceptnd sau nu mpcarea, ns n sarcina ei nu poate fi pus probarea vinoviei
fptuitorului. n acelai timp, partea vtmat, ca i martorul, este obligat s depun mrturii
sincere referitor la circumstanele cauzei, dac dispune de informaia dat. Un exemlu elocvent in
acest sens rezida in practica jusiciara. Reiesind din practica judiciara, o doamna invinuita de
savirsirea unei infractiuni care afirma ca a savirsit infractiunea sub influenta sotului, urmeaza sa
demonstreze cum anume sotul a influentato, in caz contrar, aceasta circumstanta nu se va invoca
in instanta de judecata.
O alta cauza e existenta unei masini de batut monede la o persoana. In sarcina apararii ramine
de a demonstra ca masina data se afla la persoana in cauza legal si ca aceasta are licenta, pentru a
dovedi nevinovatia acesteia.
6. Proiectai o situaie cnd n procesul penal o informaie a fost administrat prin alt
modalitate dect prin mijlocul legal.
Datele de fapt care sunt utilizate in calitate de proba sunt incluse in anumite mijloace de proba
pentru ca aceste date sa fie recunoscute ca probe se necesita de dispunerea capacitatii juridice,care
sunt admisibilitatea ,,pertinenta ,concludenta si utilitatea.Doctrina recunoaste exigenta unor reguli
de asigurarea admisibilitatii (1.proba sa fie administrata de un subiect competent2.mijlocul
cuvenit 3. procedura cuvenita ) In cadrul celei de a 3 reguli,are unele exceptii,acestea fiind
cercetarea la fata locului si perchezitia corporlaa sau ridicarea care pot fi efectuate pina la
pornirea procesului penal.O alta exceptie a admisibilitatii probei conteaza in dependenta de sursa
acesteia .Astfel daca proviniena ei are radacini dintr-o sursa independenta ,sau ar fi fost
descoperite inevitabil.
Urmatoarea situatie:La audierea banuitului i s-a incalcat dreptul la apartaor,aplicindu-se
constringere psihica pentru a obtine careva informatii.In urma audierii s-a constatat locul aflarii
bunurilor sustrase de catre acesta in urma savirsirii furtului.
7. Definii funciile procesual penale.
n cadrul procesului penal sunt realizate funcii specifice. Prin funcii procesual
penale nelegem cile, direciile sau orientrile de desfurare a activitii procesuale. n proces
penal modern deosebim 2 funcii de baz:
Funcia acuzrii ( a nvinuirii) este exercitat i realizat, n principal, de procuror prin
promovarea unor acte cum ar fi : nceperea urmririi penale, punerea n micare a aciunii penale,
trimiterea n judecat, susinerea acuzrii in faa instanei de judecat, formularea concluziilor de
condamnare, exercitarea cilor de atac etc. Funcia de acuzare poate fi definit ca imperativa n
dezbaterile judiciare a cauzei penale, ca direcie de activitate reglementat de lege a subiecilor
acuzrii ( procurorul, partea vtmat ), abilitai cu drepturi de a-l demasca pe inculpat de
comiterea unei fapte pasibile de pedeaps i ntemeierea rspunderii penale a inculpatului.
Procurorul particip la edina judiciar n calitate de exponent al funciei de acuzare.
Acuzatorul trebuie sa demonstreze n faa judecii temeinicia acuzrii. La realizarea acestei
funcii contribuie i partea vtmat care, alturi de procuror, se situeaz pe poziiile acuzrii.
Rolul prii vtmate sporete n cazuri de acuzare particular sau privat,cnd urmrirea penal
ncepe n baza plngerii prii vtmate .
acuzarea privata-in forma sa pura e un fenomen istoric ,acuzarea apartinea victemei infr
si rudele ei sau tribului,fara implicarea vreunui organ de drept ,sau vreo autoritate publica . Actual
in cadrul urmaririi penale ce se pune in miscare la depunerea plingerii de catre victima , organel
intervin ,insa odata cu retragerea plingerii prealabile ,procesul penal inceteaza.
acuzarea publica reprezinta pornirea si desfasurarea procesului penal indifferent de
vointa victemei.Principiul oficialitatii obliga organelle responsabile sa descopere infr si sa atraga
la rasp pen faptuitorii .Actul de justitie exceed interesele pers ,devenind un interes al
societatii..Pornirea urmaririi penala se face indifferent de faptul depunerii plingerii prealabile de
catre victima Victima are dreptul de a depune plingere la organul de drept ,insa aceasta nu are
efecte juridice .Statul are obligatia pozitiva de a atrge la raspundere faptuitorii vinovati de sav
unei infr ,acesta fiind un process general util pentru ordine de drept si societate .

acuzarea privat-publica .In acest caz urmarirea penal se porneste doar la cereare
partii vatamate ,dar nu inceteaza la retragerea ei(in CPP 1961,abrogate de DPPP 2003)
Noul cod prevede doar forma private si cea publica a acuzarii
Funcia aprrii o exercit, n principiu, pentru sine fiecare parte, realizndu-se drepturile
procesuale. Aprarea activitate procesual efectuat de partea aprrii n scopul combaterii, n
tot sau n parte, a nvinuirii ori a atenurii pedepsei, aprrii drepturilor i intereselor persoanelor
bnuite sau nvinuite de svrirea unei infraciuni, precum i a reabilitrii persoanelor supuse
ilegal urmririi penale .
La aceasta se adaug i contribuia organului judiciar, care prin atitudinea sa activa i n baza
principiului oficialitii asigur respectarea, garantarea i exercitarea drepturilor i intereselor
legitime ale cetenilor.
Un rol important i revine aprtorului, care realizeaz asisten juridic calificat sau reprezint
prile n proces, potrivit condiiilor prevzute de lege. Funcia de aprare este acea activitate
procesual ce are ca obiect promovarea i exercitarea dreptului de aprare drept recunoscut
nvinuitului, inculpatului i oricrei alte pri n procesul penal, de ctre ele nsele ori prin
beneficiere prin asisten juridic a altor persoane n toate fazele procesului penal sau de
condamnare a inculpatului.
Funcia judecatii -soluionrii cauzei penale aparine, n condiiile i limitele legii,
numai instanei de judecat. Astfel, soluionarea propriu-zis care are loc n faza judecrii, este o
funcie realizat exclusiv de instan de judecat prin pronunarea definitiva de achitare, de
ncetare a procesului penal sau de condamnare a inculpatului.
Realizarea funciilor diametral opuse n procesul penal de acuzare i constituie condiia
stabilirii adevrului obiectiv de ctre instan de judecat, care depete interesele prilor i
urmrete nfptuirea funciei proprii soluionrii cauzei penale.
n procesul penal se disting urmtoarele funcii auxiliare:
a) funcia de supraveghere a respectrii legilor n cursul procesului penal,
exercitat de instana de judecat ( de ex. Legalitatea aplicrii msurii preventive,
arestul, sau a refuzului de a ncepe urmrirea penal );
b)
funcia soluionrii aciunii civile ce se manifest prin repararea prejudiciului
material cauzat de infraciune;
c) funcia de furnizare a probelor, care este legat de declaraiile unui martor,
de prezentarea concluziilor de ctre experi etc.
d)
funcia de favorizare a procesului penal, legat de antrenarea unor subieci,
care ntr-un fel sau altul, nlesnesc soluionarea cauzei penale ( de ex. Chemarea
specialistului pentru acordarea ajutorului la administrarea probelor etc. ) ;
e) funcia de educaie i de prevenire ea poate fi demonstrat parial prin
urmtorul exemplu: o edin de judecat, bine organizat ntr-o cauz penal, poate
servi ca lecie de moral i educaie cu mult mai eficient dect o lecie pregtit i
inut anume n acest scop.
Din cele expuse mai sus, reiese c funciile procesului penal au un caracter corelativ, se ptrund
reciproc i nu se limiteaz numai la activitatea unui singur subiect.
8. Divizai funciile procesuale n dependen de fazele procesului penal.
Fazele procesului penal constitue diviziuni ale procesului penal,in care se efctueaza mai multe
activitati desfasurate succesiv ,progresiv si coordonat ,pe baza de raporturi juridice carcteriistice
in vederea realizarii unor sarcini specifice.Sistemul actiunilor procesual penale este divizat in
urmatoarele faze obligatorii:
Urmarirea penala consta in efectuarea actelor proesuale si de investigare operativa de
organele de urmarire in scopul stabilirii circumstantelor cauzei,administrarea si verificar. probelor
, intocmindu-se in cele din urma rechizitoriu in caz de identificare a persoanelor vinovate de
savirsirea infr.,confirmata de procuror dupa care se transmite in judecata .(Functia acuzarii
,invinuirii)

Judecarea cauzei in 1 instanta a 2 faza a procesului penal ,care incepe odata cu sesizarea
instantei si cuprinde toate activitatile procesuale desfasurate de catre acestea sau in fata ei pentru
solutionarea fondului cauzei Faza data fiind recunoscuta ca fiind principala ,datorita procesului
de examinare de catre instanta a tuturor probelor administrate de parti in conditii de
contradictorialitate,solutionind conflictul de drept astfel constatarea vinonavatiei pers si stabilirea
pedeps corespunzatoare fie nevinovatia acesteia si restabilirea acesteia prin sentinta de
achitare .Momentul final e cel de pronunhtare a sentintei,apelul si recursul sunt 2 ci ordinare de
atac exercitate de titularii de drept impotriva hotaririlor nedefinitive ,parcurgind judecarea in apel
la instanta superioara urmata de judecarea in recurs.Neutilizarea cailor de atac in termenul
prevazut de lege duce la executarea hot judecatoresti.(functia judecarii , )
Executarea hotaririlor-faza obligatorie a procesului penal care incepe odata cu raminerea
definitiva a hot jud si cuprinde activitatile instantei de punere in aplicare.Instanta solutioeaza
chestiuni privind aminarea executarii sentinetei,eliberarea de pedeapsa din cauza bolii,executarea
sentintei in cazul existentei si altor sentinte neexecutate ,cerereile de stingere si reabilitare
inaninte de termen precum si alte chestiuni.
Examinarea cauzei penale in urma exercitarii cailor extraordinare de atac e o faza facultativa in
prezenta unor imprejurari deosebite ,pentru a corecta erorile din activitatea jurisdictionala
anterioara (caile extraordinare:recursul in anulare si revizuirea procesului-functia apararii ).
9. Proiectai o situaie de nclcare a funciei procesuale n raport cu unele principii a
procesului penal.
Principiul art 7 CPP Legalitatea procesului penal-procedura in cauzele privind minorii Audierea
banuitului ,invinuitului ,inculpatului minor ce dureaza mai mult de 2 ore fara intrerupere ,si cu
depasirea totala de 4 ore . Atunci cind :Termenul inerii persoanei in stare de arest fa de
invinuitii minori durata poate fi prelungita numai pina la 4 luni ect.
10. Dai definiia admisibilitii probelor i a criteriilor de apreciere a admisiilitii
probelor.
Prin intermediul admisibilitii se asigur calitatea procesual a probei. Sunt admisibile
probele pertinente, concludente i utile administrate n conformitate cu Codul de procedur
penal. Doctrina procesual penal recunoate existena unor reguli de asigurare a admisibilitii
probelor. Pentru ca o prob s fie admisibil ea trebuie s fie administrat de un subiect
competent, mijlocul cuvenit, procedura cuvenit, regula privind "fructele pomului
otrvit"inadmisibilitatea probelor care contin date de provininta necunoscuta . Proba se consider
inadmisibil dac este obinut din alt prob cu nclcarea procedurii.
1regula .Administrarea de un subiect competent,enumerati de legea procesuala
penala.Proba poate fi administrata atit de organul de urmarire penala din oficiu ,prin
efectuarea unor actiuni procesuale fie de catre parti prinpunerea la dispozitia organului de
urmarire penala sau instantei ,fie de catre instanta la solicitarea partilor.
2.regula a doua privind mijlocul cuvenit .,prevazute de cPP.Ca o declaratie sa fie
recunoscuta ca mijloc de proba ea trebuie sa fie depusa in cadrul procesului penal si nu in
afara,nu poate fi inlocuit raportul de expertiza cu un act departamental ,sau opinia
specialistului
3regula.Asigurarea admisibilitatii e cea privind procedura cuvenita ,respectarea procedurii
in ceea ce priveste termenii procesuali Regula data asigura si repsectarea calitatii procesuale a
persoanei implicate in proces(se interzice audierea in calitate de invinuit fata de persoana care
nu s-a emis ordonnata de punerea sub invinuire si careia nu i s-a inaintat acuzarea ,sau
persoana in calitate de martor dar ea in realitate e banuit ) Sunt inadmisibile probele obtinute :
1) prin aplicarea violenei, ameninrilor sau a altor mijloace de constrngere, prin violarea
drepturilor i libertilor persoanei;
2) prin nclcarea dreptului la aprare al bnuitului, nvinuitului, inculpatului, prii vtmate,
martorului;
3) prin nclcarea dreptului la interpret, traductor al participanilor la proces;
4) de o persoan care nu are dreptul s efectueze aciuni procesuale n cauza penal;

5) de o persoan care evident tie c intr sub incidena de recuzare;

6) dintr-o surs care este imposibil de a o verifica n edina de judecat;
7) prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor tiinifice;
8) cu nclcri eseniale de ctre organul de urmrire penal a dispoziiilor prezentului cod;
9) fr a fi cercetate, n modul stabilit, n edina de judecat;
10) de la o persoan care nu poate recunoate documentul sau obiectul respectiv, nu poate
confirma veridicitatea, proveniena lui sau circumstanele primirii acestuia.
4 regula privind fructul pomului otravit .Proba se considera inadmisibila daca este obtinuta din
alta proba cu incalcarea procedurii ,regula fiind des utilizata la ridicarea obiectelor sau
perchezitiei,cu exceptia cazurilor cind probele derivate se bazeaza pe o sursa independenta sau ar
fi fost descoperite inevitabil.
5 regula inadmisibilitatii probelor care contin date de provinienta necunoscuta care asigura
admisbilitatea probelor,astfel autencitatea careia poate fi verificata.
Prin pertineta se intelege legatura intre continutul probei si circumstantele care necesita a fi
probate intr-o cauza penala.
Concludente sunt probele pertinente care influenteaza aupra solutionarii cauzelor penale.
Utile sunt probele concludente si, prin urmare pertinente, care prin informatiile pe care le contin
sunt necesare solutionarii cauzei
11. Divizai subiecii procesuali n sarcina crora este pus probarea inadmisibilitii
probelor.
Obligaia organului de urmrire penal este de a examina sub toate aspectele, complet i
obiectiv toate circumstanele cauzei care are o aplicare fundamental n cadrul procesului de
apreciere a probelor, fiind mecanismul legal de formare a propriei convingeri a instanei de
judecat, procurorului i ofierului de urmrire penal. Existena regulii examinrii sub toate
aspectele, complet i obiectiv a circumstanelor cauzei i probelor prezentate este dictat de
necesitatea realizrii scopului procesului penal i aflrii adevrului pe fiecare cauz examinat.
Nici o proba nu are o valoare juridic dinainte stabilit, din aceste considerente obligaia
organului de urmrire penal este sa administreze probe nu numai n defavoarea bnuitului,
inculpatului i nvinuitului, dar i n favoarea acestora. Aceasta fiind o obligaie fundamental
care asigur aflarea adevrului n procesul penal.
Sarcina probarii inadmisib.unei probe revine partii care o invoca ,insa toate probele administrate
n cauza penal vor fi verificate sub toate aspectele, complet i obiectiv. Verificarea probelor
const n analiza probelor administrate, colaborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe
i verificarea sursei din care provin probele, n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin
procedee probatorii respective.Insa instana e cea care va pune la baza hotrrii sale numai acele
probe la cercetarea crora au avut acces toate prile n egal msur.
1. n faza de urmrire penal, obligaia de a verifica admisibilitatea probelor este pus n
seama organului de urmrire penal din oficiu. Organul de urmrire este obligat din oficiu s
verifice admisibilitatea probelor. Prile au dreptul n toate cazurile de a invoca prin cererile sale
necesitatea verificrii anumitor probe. Faptul c partea nu a invocat verificarea admisibilitii unei
probe n cadrul urmririi penale nu o limiteaz de dreptul de a o invoca. Instana nu este n drept
de a respinge cererea persoanei, de a verifica admisibilitatea probei din motivul c aceast cerere
nu a fost naintat n timpul urmririi penale. Att organul de urmrire, ct i instana sunt obligate
de a emite o hotrre motivat n cazul cnd resping cererea de verificare a admisibilitii probelor.
n timpul verificrii admisibilitii probelor, la cererea prilor se emite o hotrre motivat prin
care se recunoate proba inadmisibil, fie se respinge cererea prii de a recunoate aceast prob
ca inadmisibil.
n cadrul verificrii probelor, organul de urmrire sau instana se pronun asupra admisibilitii
acestor probe. n cazul cnd dup verificarea probei instana, sau organul de urmrire au constatat
c aceast prob este admisibil, partea are dreptul s-i nainteze argumentele sale. Proba poate fi
respins n asemenea situaii, numai c partea care a invocat inadmisibilitatea probei aduce
argumente convingtoare. n cazul cnd au fost aduse asemenea argumente, organul care a
administrat proba sau n favoarea crei pri a fost administrat, poate aduce argumente privind

admiterea acestei probe.Prevederea data se realizeaza mai dificil in cadrul urmaririi,cind se pune
in diascutie chestiunea privind admiterea probelor de organul de urmarire penala .
2.In cadrul judecatii nu pot aparea dificultati privind admiterea sau respingerea unei anumite
probe administrate de organ de urm pen inind seama de faptul ca instanta este limitata de
principiul contradictorialitatii al administrarii probelor .
Insa exist situaii cnd acuzatul trebuie s dovedeasc c a efectuat o activitate
autorizat;258 n cazul cnd elementul, de fapt, este cunoscut unei pri, aceasta trebuie s-i
asume sarcina probei, indiferent de faptul in sarcina cui este pus.
12. Proiectai un caz prin care se poate observa proba fructul pomului otrvit.
La data de 16 dec.2011 cet Cazanov a fost retinut ca fiind banuit in comiterea infractiunii de
furt.Ca temei de retinere a fost plingerea lui Avram ,care se prezinta a fi ca martor ocular .In
cadrul audierii acestuia ,organul de urmarirea penala apelind la constringerea psihica
,amenintindul ca va sta o perioada indelungata dupa gratii il impune pe acesta sa semneze
procesul verbal de recunoastere a vinovatiei .Dat fiind faptul ca lui Cazanov i s-a promis ca va fi
ajutat in caz ca semneaza procesul verbal, si nu I s-a oferit nici un avocat din oficiu ,din nestirea
acestuia ,el s-a facut vinovat de infractiune fiindu-I teama de inchisoare ,
Incalcinduse art 94 ,probe obtinute prin aplicarea mijloacelor de constringere si incalcarea
dreptului la aparator ..
13.Notiune garantii procesuale in procesul penal . pg 28
Garantiile procesuale sunt mijloace ce asigura realizarea drepturilor prevazute de lege
tuturor subiectilor in procesul penal. In calitate de garantii procesuale pot aparea orice elemente
care contribuie la rezolvarea optima a cauzei penale, in conf. cu legea, cu adevarul si cu
necesitatile realizarii scopurilor politicii penale.
Intr-un sens restrins garantiile procesuale reprezinta acele mijloace legale care permit
exercitare efectiva, reala a tuturor drepturilor proesuale in concordanta cu interesele legitime ale
fiecarei persoane.
Pentru asigurarea respectarii legalitatii in cursul desfasurarii procesului penal legiutorul a
instituit o serie de garanii procesuale :
1.-nulitatea actelor efectuate cu incalcare dispozitiilor legale care
reglementeaza desfasurarea procesului penal (251 CPP)
2.-decaderea din exercitiul unor drepturi procesuale cu sanctiunea procesuala (324 aln2 )
3.-aplicarea unei amenzi judiciare pentru incalcare obligatiunilor procesuale
4.-calificarea ca infractiune a incalcarilor grave a legii procesuale penale etc..
14. Clasificai tipurile de garanii procesuale.
Prin natura lor juridica, garantiile procesuale se clasifica in :
a) mijl care asigura realizarea scopului procesului penal
Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau hot inst de jud in legatura
cu desfasurarea process penal pt toate pf si pj
Atributiile organelor de urm penala de a efectua unele actiuni de urm penala
desinestatator, fara sanctiunea procurorului sau inst de jud
Atributiile organ de urm penala de a retine pers timp de 72 ore fara mandate
Atrib org de urm penala de a cita si asculta orice pers in calitate de martor
Atrib inst de jud de a aplica amenda juduciara
b) garantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei
Obligatia organ ce desf process penal de a Instiinta participantii despre drept
procesuale si de asigura realizarea acestora
Obliga pers de urm penala de a cerceta circumst cauzeisub toate aspectele
Oblg org de urm penala si a instantei de jud de a emite hotariri legale, intemeiate si
motivate
Atributia procuror de a anula ordonantele ilegale
Drept partilor de a avea aparator sau reprezentant

.Dr la repararea prejuduciul cauzat prin actiunile organ de urmarire penala si ale inst de jud
15. Proiectai o situaie n care sunt afectate garaniile procesuale.
Cetateanul Boicu Vasile la data de 16 decembrie 2011 domiciliat pe str.Dominiuc15/1
ap. 56 ,sectorul Ciocana ,a fost retinut de catre organele competente ,fiind banuit de savirsirea
infractiunii de omor a unui coleg de lucru a acestuia .
Drept temei a fost ordonanta organului de urmarire penala.Retinerea cet.Boicu a durat 74 de
ore .In cele din urma acesta a fost eliberat .In cazul spetei date ,se evedentiaza o incalcare din
partea organelor de drept in privinta duratei de timp care persoana poate fi retinuta ,aceata
constituind pina la 72 ore ,iar pentru minori 24 .
Precum si persoana in termenul de 74 ore nu a fost dusa in fata judecatorului de instructie
pentru a fi examinata chestiunea arestarii lui.Demersul privind arestarea persoanei fiind
obligatoriu inaintat cu cel putin 3 ore pina la expirarea termenului de retinere ,procurorul fie
emite ordonanta de eliberare fie inainteaza demersul .Fiindui afecatat drepturile sale respectiv
garantiile procesuale in legaura cu termenul retinerii .
16. Definii noiunea de obiect al probatoriului.
Noiunea de obiect al probaiunii include totalitatea circumstanelor care urmeaz a fi dovedite
ntr-o cauz penal. Constatarea acestor circumstane permite de a soluiona just cauza penal i
n esen de a realiza n fiecare caz concret sarcinile unui proces echitabil.
Prin circumstane se neleg fenomenele lumii materiale, adic faptele i mprejurrile de fapt.
Existena normelor juridice nu trebuie dovedit, prezumndu-se c ele sunt cunoscute att de ctre
organele judiciare, ct i de ctre justiiabili. La descrierea obiectului probaiunii, o mare
importan o au normele dreptului penal, care abordeaz cteva aspecte: n dispoziiile normelor
prii generale a Codului penal sunt indicate cele mai importante semne ale faptei criminale (n
principal obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv); normele prii generale conin
semnele subiectului, coparticiprii, legitimei aprri, extremei necesiti, riscului ntemeiat,
cazului fortuit etc. n legtur cu aceasta este necesar de menionat c normele legii procesual
penale nu determin necesitatea constatrii i a circumstanelor care exclud rspunderea penal,
ns constatarea acestora este ntr-o legtur direct cu chestiunea privind existena sau
inexistena faptei criminale; n normele prii generale a Codului penal sunt enumerate
circumstanele atenuante i agravante.
Obiectul generic este: Faptele referitoare la existena infraciunii, precum i cauzele care
nltur caracterul penal al faptei; Circumstanele prevzute de lege care atenueaz sau agraveaz
rspunderea penal a fptuitorului; Datele personale care caracterizeaz inculpatul i victima;
Caracterul i mrimea daunei cauzat prin infraciune; Circumstanele relevante la stabilirea
pedepsei;
Just cauza penala si in esenta de a realize in fiecare caz concret sarcinile unui process echitabil.
Faptele si imprejurarile incluse in obiectul probatoriu sunt de 2 feluri: faptele si imprejurarile cu
ajutorul carora este solutionat fondul cauzei si fapte sau imprejurari care vizeaza desfasurarea
normala a procesului.
Faptele si imprejurarile cu ajutorul carora este solutionat fondul cauzei, la rindul lor, se
divizeaza in > prinicipal( insusi obiectul procesului penal, sunt probe directe) si
probatorii(imprejurari de fapt care nu sunt incluse in faptul principal, probe indirecte).
17. Distingei elementele componente ale obiectului probatoriului.
Totalitatea de mprejurri care trebuie dovedite ntr-o cauz penal constituie obiectul
probaiunii. Totalitatea de mprejurri, circumstane, prevzute de articolul 96, determin
coninutul rechizitoriului, a sentinei, ct i se iau n consideraie n cile de atac cnd este pus
n discuie chestiunea privind examinarea fondului cauzei. n acelai moment, toate
mprejurrile, n dependen de cauza penal concret, dispun de anumite particulariti
individuale, de aceea i obiectul probaiunii este individual n fiecare cauz penal.
1Faptele referitoare la existenta infr ,precum si cauzele care inlatura carcterul penal Si
anume dac a avut loc n realitate un asemenea fenomen (moartea, leziunile corporale, traficul de

fiine umane, .a.), apariia acestui fenomen; corespunderea circumstanelor acestei fapte cu
elementele componenei de infraciune, realizarea inteniei i altele.In procesul de constatare a
faptului infractiunii este necesar de a solutiona chestiunea privind cauzele care inlatura caracteul
penal al faptei
2.Circumstane prevazute de lege care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala
care confirm faptul c un asemenea fenomen a avut loc n realitate-timpul, locul, caracterul
aciunilor, .a. Enumerarea din articolul 96 nu este exhaustiv, spre exemplu, la soluionarea
chestiunii despre vinovia de omor a persoanei, instana va reiei din cumulul tuturor
circumstanelor infraciunii svrite, va ine cont, n special, de anturajul, modul de svrire a
infraciunii, arma utilizat, numrul, caracterul i localizarea rnilor i a altor leziuni corporale,
comportarea anterioar a vinovatului i a victimei, relaiile dintre ei.
Probarea faptului infraciunii presupune stabilirea mprejurrilor concrete de comitere a
infraciunii.
n toate cauzele penale trebuie s fie cu certitudine stabilit locul, timpul, mijlocul. Este
necesar deci de a proba unele circumstane care caracterizeaz latura obiectiv a infraciunii. Cu
toate c aceasta depinde de particularitile fiecrei componene de infraciuni. Timpul comiterii
infraciunii: Timpul svririi faptei, conform art. 9 Cod Penal, se consider Timpul cnd a fost
svrit aciunea (inaciunea) prejudiciabil, indiferent de timpul survenirii urmrilor. n unele
cazuri este obligatoriu de a se stabili pe ct de posibil timpul exact, de exemplu n infraciunea de
omor, n cazul cnd este imposibil de evaluat exact timpul comiterii infraciunii, se apreciaz: (de
exemplu, n jurul orelor). Pentru unele infraciuni (spre exemplu evaziunea fiscal) nu este
important de a stabili ora, dar perioada respectiv, (spre exemplu trimestrul nti al anului)
Exist i mprejurri care caracterizeaz pericolul social al infraciunii i consecinele i acestea
trebuie de stabilit.. Dac infraciunea a fost comis de un grup de persoane, este necesar de stabilit
concret care fapt infractoric a comis fiecare din co-participani.
Fapta prejudiciabil trebuie s fie svrit cu vinovie. La probarea mprejurrilor stabilite de
ctre articolul 96 punctul 1 este necesar de luat n consideraie articolul 20 al Codului Penal
care vorbete despre fapta svrit fr vinovie (cazul fortuit). n legtur cu aceasta este
necesar de a verifica toate mprejurrile care mrturisesc despre prezena la persoan a unei
posibiliti reale de a contientiza caracterul periculos al faptelor sale, ct i obligaia i
posibilitatea de a prentmpina survenirea consecinelor.
n afar de acesta ca obiect al probaiunii sunt i calitile psiho-fiziologice ale persoanei care
din anumite mprejurri nu au putut s prevad survenirea consecinelor.
n orice cauz penal este necesar de stabilit motivul i scopul infraciunii.
Articolul 96 alineatul 1 punct 1 stabilete c este necesar ca ntr-o cauz penal s fie dovedite
i cauzele care nltur caracterul penal al faptei
Codul penal stabilete circumstanele atenuante i agravante dnd posibilitatea instanei de a
aprecia o asemenea circumstan. Din aceste considerente n obiectul probaiunii este necesar de
inclus i asemenea mprejurri, cum ar fi concurs de mprejurri grele, cina sincer,
contribuirea activ la descoperirea infraciunii, aciunile ilegale sau imorale ale victimei,
provocare a unor urmri grave, batjocorirea victimei, mijloace care prezint un pericol, alte
interese josnice, cu folosirea ncrederii acordate
3.Punctul 3 al articolului 96 date personale care caracterizeaz inculpatul i victima.
Faptul c n partea pregtitoare a edinei de judecat, potrivit articolului 358 Cod de Procedur
Penal se stabilete identitatea inculpatului nu elibereaz instana de a analiza personalitatea
acestuia. Constatarea acestor mprejurri are importan att la stabilirea pedepsei, ct i la
executarea acesteia.
Orice mprejurare poate fi luat n consideraie, dac aceast mprejurare caracteriznd persoana
poate contribui la stabilirea unei pedepse echitabile,dac a participat la unele operaiuni militare,
starea sntii, vrsta, prezena unor minori la ntreinere i alte mprejurri.
Se ia n consideraie i recomandrile serviciului de resocializare la stabilirea pedepsei, dac o
asemenea anchet a fost efectuat.
Un aspect esenial la caracterizarea personalitii nvinuitului sunt i datele despre
comportamentul acestuia dup comiterea infraciunii i atitudinea fa de fapta comis. Este

necesar de a proba i faptul c persoana n virtutea unor defecte fizice sau psihice nu poate
desinestttor s-i realizeze dreptul la aprare,daca e alcoolic sau narcoman sau nvinuitul
dispune de putere mare fizic, sau cunoaterea unor procedee de lupt este necesar de a indica n
sentin sau n rechizitoriu c atacnd persoana nvinuitul contientiza c dispune de asemenea
capaciti i acesta intenionat sau din neglijen avea o atitudine fa de consecine.
Date care nu au legtur cu cauza penal, nu trebuie s figureze nici n rechizitoriu, nici n
sentin. n toate dosarele nu trebuie s figureze date care njosesc onoarea i demnitatea victimei.
4. Caracterul i mrimea daunei cauzat prin infraciune.
n noiunea de daun se include prejudiciul moral, fizic sau material. Este necesar n primul
rnd de constatat legtura cauzal ntre fapt i prejudiciul cauzat, mrimea acestui prejudiciu,
existena unor bunuri care ar putea repara acest prejudiciu. n cazul unor infraciuni de vtmare,
este necesar de a constata gradul acestor leziuni corporale, consecinele, mijloacele care au fost
necesare pentru tratament, ngrijire, . a. m. d.(prejudiciu moral, aceast trebuie inclus n
obiectul probaiunii, mprejurrile care mrturisesc despre faptul njosirii cinstei i demnitii,
nclcrii onoarei, unele suferine psihice a persoanei.)
n cazul unor infraciuni contra patrimoniului obiectul probaiunii este inclus nu numai preul
real al bunurilor sustrase, dar i mprejurrile care caracterizeaz preul subiectiv a celor sustrase
pentru victim, ct i consecinele care au survenit sau ar fi putut surveni n activitatea victimei,
tratamentul su, asigurarea familiei, ndeosebi a minorilor i a persoanelor incapabile de munc.
n asemenea cazuri se ia n consideraie starea material a victimei i veniturile acesteia.
5.Este necesar de inclus n obiectul probaiunii i existena anumitor bunuri destinate sau
utilizate pentru svrirea infraciunii care se afl la nvinuit sau alte persoane, sau
bunurile care au fost obinute n rezultatul activitii criminale. n categoria bunurilor nu se
includ numai obiectele, dar i alte venituri sau avantaje, care au fost primite de nvinuit, sau alte
persoane. Are importan formarea gruprii criminale, prezena inteniei, sau nelegerii
prealabile, modul de comitere a infraciunii, de ascundere a urmelor, surselor de obinere a
armelor, de realizare a bunurilor sustrase, . a.
6.Stabilirea conditilor ce au determinat infractorul la savirsirea infractiunii
La examinarea cauzei penale la urmrire trebuie de examinat i chestiunea privind formarea
gruprii criminale, motivele care au contribuit la activitatea ndelungat, modurile de recrutare a
participanilor, de corupere a persoanelor oficiale, modul de obinere a informaiei pentru
activitatea criminal i asigurarea securitii participanilor.
n caz de recidiv este necesar de a examina cauzele i condiiile, inclusiv faptul c este dificil
de angajat n cmpul muncii, asigurarea cu spaiu locativ, restabilirea relaiilor cu familia, .a. Este
necesar de a stabili din vina crei persoane au fost comise asemenea erori.
7.Toate circumstantele relevante la stabilirea pedepsei
In cadrul Laturii civile ,privind despagubierele ,in obiectul probatiuniisunt incluse faptele care
constata ca a fost produs prejudiciul .
18. Generalizai situaiile legale prevzute n legea procesual i n practic cnd
circumstanele cauzei sunt constatate prin anumite mijloace de prob.
In cele mai dese cazuri ,mijloacele de proba prin care se constta anumite circumstante sunt
expertizele medico-legale sau psihiatrice .Expertizele pot fi ordinare cit si complexe ,cum ar fi
psihologico-psihiatrica;medico-legala si psihiatrica.
Obligatia pusa in fata subiectilor procesuali de a dovedi toate circumstantele faptei nu este
absoluta .Exista situatii cind in cadrul examinarii unei cauze faptele examinate sa fie cunoscute
majoritatii lumii ,si nu este necesar de a aduce probe privind existenta acestora .
Exceptie de la regula generala sunt actele unanim recunoscute ,acele fapte evidente (faptele
notorii ) precum si veridicitatea metodelor moderne de cercetare unanim recunoscute in domeniul
stiintei ,tehnicii , artei ,meseriei.
In doctrina exista opinii potrivit careia faptele similare ,auxiliare si negative nu necesita probare
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de prob, urmtoarele circumstane:
1)cauza
decesului
prin
raportul
expertizei
medico-legale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind infraciunile grave,

deosebit de grave i excepional de grave prin raportul expertizei medico-legale;

3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei prejudiciabile, de a-i da seama de
aciunile sau inaciunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei dereglri
psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau debilitii prin raportul expertizei
psihiatrice;
4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce circumstanele, ce urmeaz a fi
constatate n cauza penal, ca urmare a unei boli mintale, unei dereglri psihice temporare, a unei
alte dereglri a sntii sau a debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;
5) atingerea de ctre partea vtmat, bnuit, nvinuit, inculpat a unei anumite vrste, dac
aceasta are importan n cauz prin certificat de vrst, iar n caz de incapacitate legat de vrst
prin
raportul
expertizei
medico-legale
sau
psihiatrice;
6) prezena antecedentelor penale ale bnuitului, nvinuitului, inculpatului prin certificat de
cazier judiciar sau, dup caz, prin copii de pe hotrrile judectoreti de condamnare devenite
definitive.
19. Definii tipurile i sistemul izvoarelor interne i internaionale ale procesului penal.
Acestea sunt de dou feluri:
izvoare n sens material, respectiv condiiile materiale de existen ale
societii care determin evoluia dreptului procesual penal;
izvoare n sens formal, respectiv formele juridice prin care sunt exprimate
normele procesual penale: ConstituiaCodul de procedur penal, Codul
penal, Codul de procedur civil, Codul civil, Legile de organizare a organelor
judiciare, Decizii ale Curii Constituionale, acte normative care conin
dispoziii procesual penale
Izvorul juridic al dreptului procesual penal este legea procesual penal. Legea procesual
penal are urmtoarele pri componente:
- normele dreptului internaional, tratatele i coveniile internaionale ce conin dispoziii
procesual penale la care Republica Moldova este parte;
- normele procesuale penale fixate n Constituia Republicii Moldova;
- Codul de procedur penal al Republicii Moldova.
Lista izvoarelor juridice ale dreptului procesual penal stipulat n art. 2 din CPP RM este
exhaustiv, ceea ce nseamn c normele juridice cu caracter procesual penal care se conin n alte
legi, dect n cele indicate n ea, nu pot fi aplicate dac ele nu snt incluse n Codul de procedur
penal al Republicii Moldova.
Constituia, ca Lege Fundamental a Republicii Moldova este izvor al dreptului procesual
penal. Normele constituionale, avnd putere juridic suprem, poart un caracter general, ns n
cazurile necesare ele pot fi aplicate nemijlocit n cadrul reglementrii raporturilor juridice
procesual penale. Legea procesual penal naional, care contravine dispoziiilor Constituiei
Republicii Moldova, nu are putere juridic. n aceste cazuri se aplic direct normele
constituionale. n Constituia Republicii Moldova au fost ntrite majoritatea principiilor generale
care stau la baza procesului penal i a organizrii judectoreti. Constituia Republicii Moldova
garanteaz, de asemenea, drepturile i libertile omului inclusiv ale persoanei implicate n
procesul penal. Respectarea i ocrotirea persoanei implicate n procesul penal constitue o
ndatorire primordial a organelor de urmrire penal, a procuraturii i a instanelor judectoreti
(art.16 alin.(1) din Constituia RM), dreptul ei la aprare fiind garantat de Legea Suprem a
statului (art. 26 din Constituia RM).
Principiile generale i normele unanim recunoscute ale dreptului internaional, tratatele i
conveniile internaionale la care Republica Moldova este parte constitue elemente integrante ale
dreptului procesual penal, pot s reglementeze nemijlocit raporturile juridice procesual penale i
au supremaie asupra Constituiei Republicii Moldova i legislaiei procesual penale naionale.
Aceasta nseamn c legile i alte acte normative naionale nu pot avea putere juridic, dac ele
contravin normelor unanim recunoscute ale dreptului internaional, prevederilor tratatelor
internaonale la care Republica Moldova este parte, dac prin ele se ncalc independena
judectoreasc, fie nu corespund principiului contradictorialitii, anuleaz sau limiteaz

drepturile omului. Dac exist neconcordane cu actele internaionale, au prioritate i se aplic

reglementrile internaionale. (arta Organizatiei Natiunilor Unite,Conventia pentr apararea dr si
libertatilor fundamentale ,Roma 4 noiembrie 1950,jurisprudenta CtEDO :interpretarile fiind
oficiale si obligatorii pentru instante in calauzirea procesului )
Codul de Procedura Penala adoptatla 14 martie 2003 ,in vigoare 12 iunie 2003,prevederile
unor legi la care codul face trimitere :Lg cu privire la secretul de stat,Lg cu privire la secretul
commercial,Lg cu privire la protectia martorilor si altor participanti la procesul penal,Lg cu
privire la asistenta juridica internationala in materie penala..
Desigur, fiecare cauz are particularitile sale i nici precedentul nu poate acoperi cu soluii
multitudinea de situaii care pot exista. Cu atit mai mult aceast funcie nu o poate realiza norma
juridic care stabilete reguli generale.
Precedentul n acest sens are capacitatea de a suplini lacunele de drept, fiind mai mult prompt
dect un act normativ.
Este necesar a lua n consideraie i faptul c precedentul, sitund pe aceeai treapt puterea
legislativ, executiv i judectoreasc, asigur fiecrei vocaia de a crea izvoare de drept. Este
controversat problema recunoaterii hotrrilor Plenului Curii Supreme de Justiie ca obligatorii
n procesul penal, conceptul avnd suficieni oponeni Se consider c hotrrile Plenului Curii
Supreme de Justiie nu pot fi obligatorii, consideraia pornind de la apartenena sistemului de
drept moldovenesc la cel continental. n opinia noastr aceste argumente sunt insuficient
ntemeiate. Un argument ar fi faptul c, actualmente, n Europa nu se poate vorbi despre
apartenena la un sistem cu rigori stricte care ar interzice aplicarea hotrrilor judectoreti,
accentul fiind pus pe eficacitatea normelor de drept i a activitii instanelor. Dac este de revenit
la analiza perspectivei elaborrii precedentului de ctre Curtea Suprem de Justiie, optm doar
pentru hotrri n cauze concrete i avem unele reserve vizavi de hotrrile explicative ale
Plenului, care nu pot fi considerate, n opinia noastr, hotrri ale unei instane de judecat.
In RM perspectiva precedentului ine ndeosebi de activitatea Curii Constituionale. Fiind
principalele forme de garantare a drepturilor i libertilor persoanelor, prevederile constituionale
sunt prea vagi, fiind prescrise doar la nivel de principiu constituional. n aa mod, prin
precedentul constituional se vor suplini lacunele n ceea ce privete realizarea drepturilor
persoanei.
20. Clasificai i explicai formele de interpretare a normelor juridice procesual-penale.
Reprezint operaiunea logic prin care se caut sensul exact al legii. Din punctul de vedere al
subiectului care face interpretarea, se cunosc:
interpretarea legal, autentic (fcut de organul care a edictat legea); autentica facuta de
organul care a adoptat legea .Aceasta este obligatorie,forta normei imperative fiind aceeasi ca si a
normei interpretate
interpretarea judiciar jurisprudentiala (fcut de organele judiciare cu prilejul soluionrii
fiecrei cauze). De catre instante in procesul aplicarii NJ procesul penale ,fara a avea caracter
obligatoriu si pentru alte instante judiciare,utilizata la solutionarea unei cauze penale.Astfel sunt
evitate eronarile si abuzurile.
-interpretarea doctrinara(sau stiitifica )mai numita interpretare neoficiala ,realizata de catre
specialistii,cercetataorii domeniului dreptului.Forta argumentelor stiintifice se gasesc in cadrul
manualelor,,cursuri,tratate,monografii,articole stiintifice in domeniul procesului penal.Nu este
obligatorie,insa poate sta la baza unor modificarii legistlative viitoare
Referitor la metodele folosite n explicarea sensului legilor, se cunosc:
interpretarea gramatical (potrivit sensului etimologic al termenilor); literara consta in
lamurirea continutului normelor juridice prin intelegerea exacta a termenilor folositi,punerea in
lumina a conexiunii gramaticale precum si legatura dintre parti intr-o propozitieIn cadrul
inetrpretarii gramaticale ,substantivel se vor examina cu atributele ,iar verbele impreuna cu
complementele ,in termenul masculin se contine si cel femenin ,singularului i se aplica si pluralul
-interpretarea sistematica ajuta la elucidarea continutului unei normejur prin corelarea ei cu
alte dispozitii legale din aceeiasi ramura de drept sau din alte ramuri de drept

 interpretarea logic (potrivit raionamentelor logice per a contrario, afortiori),lamurirea

intelesului unei norme cu ajutorul rationamentelor logice ,utilizat a majori ad minus ,unde legea
permite mai mult implicit permite si mai putin .

Sub aspectul rezultatelor sau al efectelor interpretarii aceasta poate fi :

-Interpretarea declarativa se face prin redarea intocmai a textului de lege
interpretat,daca s-a constat ca redactarea este corecta si precisa
-Interpretarea restrictiva are loc atunci cind se constata ca in textul de lege
interpreta s-a spus mai mult decit s-a voit ,adica litera legii s-a depasit astfel norma
se va restringe la limitele trasate de vointa legii .
-Interpretarea extensiva este inversul interpretarii restrictve,adica atunci cind
se constata ca textul de lege spune mai putin decit a voit sa spuna legea ,iar prin
interpretare se va extinde norma si la alte situatii care nu sunt explicit prevazute ,dar
implicit de subinteles
21. Proiectai o situaie n care s demonstrai modul de funcionare al
excepiei de neconstituionalitate n procesul penal
La 10 iulie 2011 cetateanul ucrainean , Vaiculescu Ion , fara domiciliu temporar
in RM, a fost retinut ca fiind banuit in comiterea infractiunii de tarfic de influenta
,ca temei de retinere a fost informatia operativa de la un agent sub acoperire.
La data de 12 iulie acesta a fost supus arestarii preventive pe termen de 30 de zile .
Ca temei a fost presupunerea ca cet. V.I. va contiuna activitatea infractionala si
se va sustrage de la urmarire .La 1 august procurorul a incetat urmarirea penala
atragindul pe cetateanul V la raspundere contraventionala (tainuirea unui act de
coruptie ) fiind eliberat de sub arest .La 28 august procurorul ierarhic superior a
reluat urmarirea penala.
Pe lng alte drepturi procesuale, oferite de lege persoanei i dreptul
constituional de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru
aceeai fapt.,principiul n cauz presupune c cel care prin conduita sa a ignorat
ordinea de drept va rspunde o singur dat pentru fapta ilicit, pentru o nclcare a
legii se va aplica o singur sanciune juridic. Acest principiu constituional se
aplic nu numai n cauzele penale, dar i n cauzele contravenionale, precum i n
orice alt form de rspundere juridic din aceeai materie de drept (de exemplu penal sau civil). n prezenta hotrre Curtea Constituional va aborda acest
principiu n special n materia penal.
22. Definii noiunea de probatoriu.
(1) n procesul penal, probatoriul const n invocarea de probe i propunerea de
probe, admiterea i administrarea lor n scopul constatrii circumstanelor care au
importan pentru cauz.
(2) Probele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul de urmrire
penal sau instan. Administrarea probelor const n folosirea mijloacelor de prob
n procesul penal, care presupune strngerea i verificarea probelor, n favoarea i n
defavoarea nvinuitului, inculpatului, de ctre organul de urmrire penal, din oficiu
sau la cererea altor participani la proces, precum i de ctre instan, la cererea
prilor, prin procedeele probatorii. Fiecare prob urmeaz s fie apreciat din punct
de vedere al pertinenei, concludenei, utilitii i veridicitii ei.

23. Analizai atribuiile subiecilor procesuali n cadrul probatoriului.

Probele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul de urmrire penal

sau instan. n scopul administrrii probelor, aprtorul admis n procesul penal, n
modul prevzut de prezentul cod, este n drept:
1) s solicite i s prezinte obiecte, documente i informaii necesare pentru
acordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice dac
acestea snt de acord s fie audiate n modul stabilit de lege;
2) s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i
instituii care pot s le elibereze n modul stabilit;
3) n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pe care
o apr, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesit cunotine
speciale.
(3) Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat,
partea civil, partea civilmente responsabil i reprezentanii lor, precum i alte
persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i scrise,
obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de prob.
(4) Toate probele administrate n cauza penal vor fi verificate sub toate
aspectele, complet i obiectiv. Verificarea probelor const n analiza probelor
administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe i verificarea
sursei din care provin probele, n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin
procedee probatorii respective. reprezentantul organului de urmrire penal sau
judectorul apreciaz probele conform propriei convingeri, formate n urma
examinrii lor n ansamblu, sub toate aspectele i n mod obiectiv, cluzindu-se de
lege.
(3) Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit pentru organul de urmrire
penal sau instana de judecat.
(4) Instana pune la baza hotrrii sale numai acele probe la cercetarea crora au
avut acces toate prile n egal msur.
24. Redactai o cerere la CtEDO n situaia cnd un subiect procesual a nclcat
prevederile Conveniei Europene a Drepturilor Omului datorit depirii atribuiilor
sale n cadrul probatoriu.
Cetateanul X a fost retinut ilegal (Arestarea preventiva ilegala)..ce a facuti in drept in fapt..
25. Definii principiul legalitii n procesul penal.
In conformitate cu alin 3 al art1 Constitutie ,RM este un stat de drept si democratic.Acesta
este un principiu general de drept cu o aplicabilitate universala in cadrul raporturilor
juridice .
Principiul legalitii procesuale este o transpunere pe plan procesual a principiului general de
drept al supremaiei i respectrii necondiionate a dreptului. Acest principiu se deduce i din
caracterul de ordine public al normelor de drept procesual penal. Acesta este un principiu general
al dreptului cu o aplicabilitate universal n cadrul raporturilor juridice, ce const n respectarea
exact i uniform a legii de ctre toi subiecii de drept. Analiza principiului legalitii procesului
penal se poate efectua doar n concordan cu art. 15 al Constituiei Republicii Moldova, care
consfinete obligaia cetenilor de a respecta Constituia i legile Republicii Moldova.
Obligarea respectrii legii este universal i se extinde asupra tuturor domeniilor sociale. n
CPP se prevede c procesul penal reprezint o activitate desfurat n conformitate cu legea
procesual penal. Legalitatea procesului penal include obligaia ca ntreaga desfurare a
procesului penal i toat activitatea instanei de judecat, prilor i participanilor la procesul
penal s se realizeze n conformitate cu legea.Principiul legalitatii proces. penal etse aplicabil in

egala masura tuturor activitatilor instantei de judecata ,partilor si altor particpanti la pr penal,toti
fiind obligate sa respecte legea in actvitatea lor procesuala .Respectarea principiului legalitatii
asigura concomitent respectarea tuturor principiilor ,acest fiind un principiu-cadru si ca prima
conditie a existentei celorlate principii.
26. Distingei situaiile n care jurisprudena este o parte component a
sistemului de drept.
In sistemul de drept al RM, jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului este direct
aplicabil, avnd for constituional i supralegislativ.C.E.D.O. a statuat n repetate
rnduri c dreptul la tribunal este pus grav n discuie dac taxa de stat este fixat ntr-un
cuantum excesiv, n deosebi atunci cnd cel care intenioneaz s exercite aciunea n justiie
sau calea de atac este lipsit de resurse financiare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de
drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor
mai este denumita si practica judiciara.
In unele sisteme de drept, cu deosebire in sistemul anglo-american,jurisprudentaconstituie
izvor de drept mai ales sub forma precedentului judiciar, adica a unei solutii pronuntate
anterior in cauze similare. In tara noastra, desi jurisprudenta nu constituie un izvor de drept,
are o valoare orientativa, contribuind la aplicarea corecta si unitara a normelor legale.
O importan primordial capt i perspectiva utilizrii jurisprudenei naionale n activitatea
subiecilor procesuali. Cu toate c n majoritatea rilor cu sistem de drept continental legea este
considerat ca unic izvor al dreptului sau ca unul esenial, n acelai timp, precedentul este viabil,
pornindu-se de la premisa c asupra dreptului statelor membre ale Consiliului Europei
influeneaz jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului a crei esen const n utilizarea
precedentelor. Este cert poziia superioar a legiuitorului fa de instan n ceea ce privete
elaborarea normelor de drept legiuitorul nu este n stare s prevad totalitatea aspectelor juridice
ale normei elaborate, misiunea de a definitiva norma rmnnd a fi pus n seama instanei,
vitalitatea procesului de cristalizare a normei juridice fiind condiionat de instituia precedentului
judiciar.
Precedentul are capacitatea de a suplini lacunele n drept, fiind mai mult prompt dect un act
normativ. Este necesar a lua n consideraie i faptul c precedentul, sitund pe aceeai treapt
puterea legislativ, executiv i judectoreasc, asigur fiecrei vocaia de a crea izvoare de
drept. Precedentul judiciar poate fi mai simplu de modificat n cazul apariiei necesitii sociale de
schimbare a elementului normativ prin adoptarea unei noi hotrri.
27. Proiectai o situaie n care n cadrul procesului penal s-ar aplica analogia
dreptului sau legii.
In mai multe sisteme de drept este cunoscuta institutia analogiei, aceasta ofera organului de
aplicare a dreptului ca dupa constatarea stari de fapt si a adevarului obiectiv sa gaseasca solutie
juridica chiar daca nu se gasesc norme care sa se refere la cauza data. Se recurge astfel la doua
forme de analogie:
1.
Analogia legii este procedeul la care se recurge atunci cand se constata lipsa normei
juridice, in cazul ce urmeaza a fi solutionat. In dreptul nostru procedeul analogiei legii nu are, in
principiu, aplicare, deoarece legislatia nu are lacune. Cerintele legalitatii impun rezolvarea
cauzelor supuse reglementarii juridice numai pe baza normelor juridice.
2.
Analogia dreptului constituie o alta forma a analogiei, la care se recurge atunci cand in
solutionarea unei cauze lipseste norma juridica si nici nu se pot gasi norme sau texte juridice care
sa reglementeze cauze asemanatoare.
Analogia legii : In cadrul procesului penal este greu de afirmat prezenta unei oarecare
analogii ,insa nici nu ne permite sa afirmam lipsa acesteia.Afirmatia potrivit careia in procesul
penal se lasa loc de analogie ar fi cazurile ce sunt nemijlocdit legate de drepturile si libertatile
fundamentale ale omului prevazute de Conventie.Se creaza astfel de situatie deoarece ,este
imposibil de prevazut si de inclus in cadrul legii procesual penale toatlitatea de multitudini de
cazuri in cadrul careia s-ar incalca vreun drept sau libertate.

Un alt concept in privinta a careva elemente de analogie ar fi ultraactivitatea le retroactivitatea

legiiOdata cu adoptarea codului in anul 2003 ,organele de constatare nu esrau incluse intro lista
exhaustiva ,astfel pompierii care prin intermediul unui raport constatau producerea unui incediu
lipseau in Cod ,insa acestia aveau astefl de atributie.
Un alt exemplu constitue institutia impacarii ,in carul careia se prevedeau infraciunile ce
urmeaza sa benificieze de institutia data .Violul conform CP aln 1 ,insa nu era inclus in CPP ,dar
in practica institutia impacarii se practica.
Iar in cazul interpretariilor dubiilor in privinta invinuitului ,acesteia se lua in favoare persoanei
acuzate si nicidecum in defavoare.
28. Identificai atribuiile aprtorului n cadrul probatoriului.
Articolul 68. Drepturile i obligaiile aprtorului
(1) Aprtorul, n funcie de calitatea procesual a persoanei ale crei interese le apr, are
dreptul:
1) s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii;
2) s participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de ctre organul de urmrire
penal a aciunilor procesuale i la toate aciunile procesuale efectuate la solicitarea sa;
3) s explice persoanei pe care o apr drepturile i s atenioneze persoana care efectueaz
aciunea procesual asupra nclcrilor legii comise de ea;
4) s pregteasc materiale n cauza respectiv;
5) s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i
cercetate n edina de judecat;
6) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului, procurorului,
expertului, interpretului, traductorului, grefierului;
7) s nainteze cereri;
8) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear includerea
obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
9) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu participarea lui i s cear
completarea lor sau includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
10) s ia cunotin de materialele cauzei penale din momentul terminrii urmririi penale i s
noteze orice date din dosar, s fac copii;
11) s participe la edinele de judecat n prim instan, n apel, n recurs, precum i la
judecarea cauzei pe cale extraordinar de atac;
12) s pledeze n dezbateri judiciare;
13) la solicitarea sa, s primeasc gratuit copii de pe hotrrile care se refer la drepturile i
interesele persoanei pe care o apr;
14) s depun plngeri mpotriva aciunilor i hotrrilor organului de urmrire penal, precum
i s atace sentina sau orice alt hotrre judectoreasc final n cauza respectiv;
15) s participe la mpcarea cu partea oponent dac persoana pe care el o apr particip la
mpcare;
16) s fac obiecii referitor la plngerile altor participani la proces despre care a fost informat
de ctre organul de urmrire penal sau a aflat despre ele din alte surse, precum i s-i expun
prerea n edina de judecat referitor la cererile i propunerile altor participani la proces i
referitor la chestiunile soluionate de instana de judecat;
17) s fac obiecii mpotriva aciunilor ilegale ale celorlali participani la proces;
18) s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui edinei de judecat;
19) s-i fie compensate cheltuielile suportate n cauza penal de la persoana interesele creia le
apr sau, n cazurile prevzute de lege, din bugetul statului;
20) s i se repare prejudiciul cauzat de aciunile nelegitime ale organului de urmrire penal
sau ale instanei.
(2) Aprtorul bnuitului, nvinuitului, inculpatului n scopul clarificrii circumstanelor care
combat nvinuirea, exclud rspunderea penal a persoanei pe care o apr sau atenueaz pedeapsa
ori msurile procesuale de constrngere, precum i n scopul acordrii asistenei juridice necesare,
n afar de drepturile prevzute la alin.(1), dispune, de asemenea, de urmtoarele drepturi:

1) s aib ntrevederi cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul, fr a se limita numrul i durata lor;

2) s participe la orice aciune procesual efectuat cu participarea persoanei pe care o apr
dac aceasta o cere persoana pe care o apr sau nsui aprtorul;
3) s ia cunotin de materialele prezentate n judecat de ctre organul de urmrire penal
pentru confirmarea reinerii i necesitii arestrii.
(4) Avocatul nu este n drept s renune nemotivat la aprare. Aprtorul nu este n drept s-i
nceteze de sine stttor mputernicirile de aprtor, s mpiedice invitarea unui alt aprtor sau
participarea lui n aceast cauz. Aprtorul nu este n drept s transmit altei persoane
mputernicirile sale de a participa n cauza respectiv.
(5) Aprtorul nu este n drept, fr consimmntul persoanei pe care o apr, s efectueze
urmtoarele aciuni:
1) s o declare vinovat de svrirea infraciunii;
2) s declare mpcarea persoanei pe care o apr cu partea oponent;
3) s recunoasc aciunea civil;
4) s retrag plngerile persoanei pe care o apr;
5) s-i retrag apelul sau recursul mpotriva sentinei de condamnare.
(6) Aprtorul este obligat:
1) s se prezinte la chemarea organului de urmrire penal sau a instanei;
2) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal i ale
preedintelui edinei de judecat;
3) s nu prseasc sala de edine pn la anunarea ntreruperii, fr permisiunea preedintelui
edinei;
4) s respecte ordinea stabilit n edina de judecat.
Poart un caracter specific rolul aprtorului n probatoriu.Codul de procedur penal din 2003
determin statutul aprtorului ca persoan care acord asisten juridic. n doctrin nu exist o
poziie unitar referitor la deifniia noiunii de asisten juridic, aceasta fiind un element al
dreptului la un proces echitabil. Art.6 par.3) lit. (c) din Convenia European a Drepturilor
Omului proclam dreptul acuzatului la asisten juridic conform propriei sale alegeri sau cnd
acesta nu dispune de mijloacele necesare, posibilitatea de a i asistat n mod gratuit dac o cer
interesele justiiei.
Potrivit Codului de procedur penal din 2003, se lrgesc drepturile prilor de a avea acces
la piesele dosarului n faza de urmrire. Avocatul dispune att de dreptul de a participa la orice
aciune procesual efectuat cu participarea persoanei pe care o apr, ct i s ia cunotin de
procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu participarea lui. Atribuii similare capt i alte pri
n proces
Este evident c aprtorul particip n probatoriul penal fr a purta sarcina probei. n acest
aspect se cere de remarcat c obligaia, n sens juridic, reprezint opusul dreptului subiectiv i
const n satisfacerea sau, dup caz, ndeplinirea prerogativelor pe care le implic drepturile sau
competena celuilalt subiect al raportului juridic concret.
Nerespectarea obligaiilor atrage sanciuni care, n aspect procesual penal, reprezint
consecine survenite pentru subiectul raporturilor juridice n cazul nerespectrii de ctre acesta a
normelor procesual penale.
29. Analizai modalitile de administrare a probelor de ctre aprtor.
1. Sarcina aprrii conf CPP const n descoperirea unor mprejurri care fie l ndreptesc
pe nvinuit, fie contribuie la atenuarea responsabilitii. Sarcina aprtorului nu poate fi asimilat
cu sarcina organului de urmrire, care n baza CPP are obligaia de a lua toate msurile prevzute
de lege, pentru cercetarea sub toate aspectele, complet i obiectiv a circumstanelor cauzei,
reieind din faptul c aceste reglementari determin accesul la justiie, i pune aceast sarcin n
seama organelor statului. Trebuie de luat n consideraie i faptul c dac aprarea nu i-a realizat
atribuiile sale potrivit reglementarilor legale,aceasta nu poate fi interpretat ca o dovedire a
vinoviei persoanei. Aprtorul, ns nu poate administra probe,aplicnd aceleai mijloace
probatorii aplicate de ctre organul de urmrire penal.
2. Reieind din faptul c persoana se prezum nevinovat, toate aciunile n constatarea
vinoviei este pus n seama subiectului care intenteaz aciunea penal. Partea aprrii are

dreptul de a participa la probaiune, la administrarea probelor, utiliznd metoda de solicitare. n

acest sens avocatul are dreptul de a descoperi i a transmite anumite obiecte, documente, poate
efectua fotografierea, nregistrarea audio sau video, poate ntocmi anumite scheme sau planuri, n
caz cnd sunt necesare anumite cunotine speciale avocatul poate apela la un specialist. n cazul
cnd avocatul a purtat convorbiri cu unele persoane fizice, aceste date sunt transmise organului de
urmrire, care trebuie s audieze aceste persoane n calitate de martori. n cazul cnd a dus
convorbiri cu persoana fizic, avocatul poate nregistra aceste convorbiri video sau audio cu
acordul persoanei, fie poate propune persoanei de a ntocmi o lmurire care apoi poate fi
autentificat n notariat i servi n continuare temei pentru audierea persoanei de ctre organul de
urmrire sau de ctre instana de judecat.
3. O alt metod de administrare a probelor de ctre aprare este solicitarea diferitor documente
din organizaii i instituii. Aceste documente pot s fie certificate de sntate, materiale de
arhiv, diferite acte normative departamentale, .a. Cu toate c n fiecare caz concret organul de
urmrire ia decizia privind efectuarea actelor suplimentare la cererea avocatului, refuzul de a
efectua aceste acte trebuie s fie ntemeiat i argumentat.
4. Este necesar de menionat i faptul c administrarea probelor de ctre aprtor este un drept i
nu o obligaie a acestuia i faptul c aprarea nu a administrat probe nu poate fi interpretat ca un
eec al aprrii. Aprarea determin oportunitatea administrrii anumitor probe. Verificarea
probelor conf reglementarilor CPP se efectueaz prin anumite metode: analiza coninutului
probelor administrate, colaborarea cu alte probe.Probele trebuie colaborate cu alte probe care au
fost administrate mai nainte, pot fi administrate noi probe sau poate fi verificat sursa (de
exemplu, prezentarea spre recunoatere, verificarea declaraiilor la faa locului, experimentul,
.a.).
30. Estimai n ce msur atribuiile aprtorului n cadrul probatoriului se
conformeaz cu principiul egalitii armelor consfinit de CtEDO.
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe
toata durata desfasurarii procedurii in fata unui tribunal, fara ca una dintre
e l e s a f i e avantajata in raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu
decurge inmod direct din faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzei sale in mod
echitabil.P r i n c i p i u l e s t e u n e l e m e n t e s e n t i a l a l d r e p t u l u i l a u n p r o c e s
e c h i t a b i l . Ac e s t p r i n c i p i u impune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea rezonabila de a-si
sustine cauza sa in conditi icare sa nu plaseze intr-o situatie de net dezavantaj in raport cu
adversarul ei si ca exigentaegalitatii armelor in sensul unui just echilibru intre parti are, in
principiu acelasi rol atat in procesle civile, cat si in cele penale.Astfel, o diferenta de
tratament in ascultarea martorilor poate incalca principiul egalitatii armelor. Orice
inegalitate in comunicarea documentelor poate fi sanctionata in numele acestui
principiu. Partile trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta in mod egal mijloacele de proba de
care dispun. De asemenea, principiul egalitatii armelor trebuie sa fie respectat in timpul exercitarii
cailor de atac.
Aceasta implica faptul ca orice parte a unei proceduri, indiferent dac este in materie civila sau
penala, trebuie sa aib posibilitatea rezonabila de a-si prezenta punctul de vedere in fata
tribunalului in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de celelalte parti ale procesului sau fata de
acuzare.Astfel, s-a decis ca exista o incalcare a principiului egalitatii armelor in
situatia in careaacuzarea depune la dosar un document, inainte de audienta publica,
in care isi prezinta inrezumat argumente, iar acuzatul nu are acces la acel document.
A t u n c i c a n d s e d e p u n e l a d o s a r u l c a u z e i u n document important pentru
solutionarea acesteia, este insa obligatoriu ca partile sa aiba
cunostinta de continutul sau, indiferent daca instanta utilizeaza sau nu doc
u m e n t u l i n motivarea hotararii.
D e asemenea, faptul ca in urma caii de atac se poate inrautati situatia inculpatului
conduce instanta europeana la o analiza stricta a posibilittilor egale de a declansa
procedura de c a s a r e . n a c e l a i c o n t e x t , C u r t e a a p r e c i z a t c s e p o a t e v o r b i
d e o a t i n g e r e s e r i o a s a principiului egalitii armelor atunci cnd pentru declanarea unei

proceduri de atac statul beneficiaz de suspendarea termenul de apel pe perioada vacanei, n timp
ce cealalt partenu beneficiaz de aceast posibilitate de prelungire a termenului.
Actualmente, n legislaia procesual penal nu exist mecanisme care ar avea ca scop
contribuiala asigurarea efectiv a unei egaliti a armelor. Cu toate c art.100 alin.(2)
C.proc.pen. prevede uneleatribuii ale aprrii n cadrul probatoriului penal, aceast norm
rmne ns a avea o naturdeclarativ, fr anumite garanii procesuale. n asemenea condiii,
una dintre soluiile pertinente este cea de consolidare a instituiei investigaiei
avocatului.Acordarea unor drepturi avocatului n cadrul probatoriului vine s asigure principiul
egalitii armelor n raport cu partea acuzrii. n situaia n care extinderea dreptului avocatului
de a fi implicatactiv n probatoriu va avea ca obiectiv asigurarea echitii procesului, acest fapt va
predomina asupraunor tradiii n care rolul acuzrii era predominant.
Reformele n acest domeniu trebuie s fie promovate moderat, lundu-se n considerare
factoriisociali, economici .a. La promovarea instituiei cercetrii avocatului trebuie s se in
cont de obligaia autoritilor de a ntreprinde toate msurile pentru cercetarea sub toate
aspectele, complet i obiectiv,a circumstanelor cauzei, inclusiv de obligaia de a administra
probe n aprare. Proporinonalitatea nacest sens se manifest prin acordarea dreptului i
obligaiei avocatului de a administra probe, iar lipsa probelor n aprare nu trebuie s fie
interpretat ca un eec al aprrii. Instituia investigrii avocatului poate cpta n aspect de
form diverse conotaii. Fiind dup natura sa mixt, instituia va consolidagaraniile procesuale de
protecie a drepturilor persoanei n probatoriul penal sub aspectul principiuluiegalitii armelor.
31. Stabilii esena principiului Prezumiei nevinoviei n cadrul procesului penal.
Principiul prezumtiei nevinovtiei reprezint o regul de baz a PP ii unul dintre dr. Fundamentale
ale omului.
Esenta acestui principiu const n statutul acordat bnuitului, nvinuitului sau inculpatului
n cadrul PP, fiind considerat o persoan de bun credint. Din acest statut rezultnd toate
garantiile puse la dispozitia acestora si respectarea dr. de a nu nclca acest drept fundamental si
de ai acorda garantii reale de a se apra de o acuzatie injust. Principiul prezumtiei nevinovtiei
mai include si lipsa obligatiei vreunei persoane s\si dovedeasc nevinovtia sa.
Prezumia de nevinovie (presupunerea, recunoaterea juridic a unui fapt pn la proba
contrarie) este una legal i relativ. Aceste se explic prin faptul c este prevzut expres n lege
i este posibil rsturnarea (tot n baza legii) acestei prezumii.
Prezumia nevinoviei cuprinde i lipsa obligaiei vre-unei persoane s-i dovedeasc
nevinovia sa (art. 8 al (2) CPP R.M.). De asemenea este recunoscut i atribuit dreptul
recunoaterii ntemeiate a persoanei ca vinovat de svrirea unei infraciuni, doar instanei de
judecat, care nu este inut de vre-un interes de serviciu ca s acuze sau s achite n mod
preconceput o persoan. Vinovia persoanei se stabilete n cadrul unui proces cu respectarea
garanilor procesuale, deoarece simpla nvinuire nu nseamn i stabilirea vinoviei1. Sarcina
probei revine organelor de urmrire penal (art. 100 CPP R.M., art. 64 al. P. 7, art. 66, al. 2 p. 7).
Pn la adaptarea unei hotrri de condamnare i pn la rmnerea definitiv a acesteia, inculpatul
are statutul de persoan nevinovat. Acest statut al persoanei se rsfrnge i n alte raporturi, dect
cel Procesual-penal pn la rmnerea definitiv a sentinei persoana dispune de toate drepturile
constituionale, participarea la alegeri, dreptul la libera alegere a locuinei,
Legea procesual-penal stabilete c rsturnarea prezumiei nevinoviei sau concluziile despre
vinovia persoanei despre svrirea infraciunii nu pot fi ntemeiate pe presupuneri. Toate
dubiile n probarea nvinuirii, care nu pot fi nlturate legal, se interpreteaz n favoarea
bnuitului, nvinuitului, inculpatului. Aceast reglementare se include n spiritul prezumiei
nevinoviei datorit faptului c pedepsirea oricrei persoane pentru o fapt penal se poate
realiza doar n baza unor informaii certe i veridice despre vinovia ei, neadmindu-se
presupunerile sau probele afectate de incertitudine. Chiar n cazul aprecierii probelor orice
informaie, n baza creia se pot trage 2 sau mai multe concluzii opuse (n sensul aprrii sau
acuzrii) despre aceeai circumstan arat imposibilitatea punerii acesteia n baza unei sentine
de vinovie.
1

Principiul procesual al prezumiei de nevinovie este subordonat principiului legalitii i

constituie baza principiilor, libertii persoanei, respectrii demnitii umane i a dreptului de
operare.
Cu toate acestea nu este posibil i nici util societii respectarea ntr-un mod absolut al acestei
prezumii pentru a nu ajunge ntr-o extrem cnd s nu fie permise nici o aciune procesualpenal, care limiteaz unele drepturi ale persoanei din motiv c nu avem o sentin definitiv, or
sentina definitiv nu poate fi emis dect dup o urmrire penal care implic i msurile
procesuale de constrngere cu respectarea prevederilor legii.
Dac prezumia nu permite pedepsirea unui nevinovat atunci tot ea presupune i faptul c nici o
persoan recunoscut vinovat de svrirea unei fapte penale, n spiritul de dreptate i justiie, nu
trebuie s rmn nepedepsit i sanciunile s fie aplicate cu toat fermitatea i severitatea n
raport se greutatea infraciunilor svrite2.
32. Generalizai constatrile CtEDO n cauza Popovici vs Moldova.
Reclamantul a susinut c a avut loc nclcarea articolului 3 din Convenie pe motivul condiiilor
inumane i degradante de detenie; o nclcare a articolului 5 pe motivul arestrii preventive
nemotivate; o nclcare a articolului 13 pe motivul lipsei unor ci de recurs efective referitor
la condiiile inumane i degradante de detenie; o nclcare a articolului 6 pe motivul
neechitii proceselor penale; i o nclcare a prezumiei de nevinovie
Condiiile de detenie ferestrele erau acoperite cu plci din metal iar lumina electric era tot
timpul stins. Celulele nu aveau sistem de ventilare. Nu existau saltele, perne, pturi sau paturi.
Deinuilor li se refuza oportunitatea unei plimbri zilnice. Nu existau mijloace de meninere a
igienei n celul. Nu exista du i deinuii nu primeau mncare suficient. Din cauza
imposibilitii statului de a oferi mncare corespunztoare, deinuilor li se permitea n mod
excepional de a primi mncare de la familiile lor.
Curtea va considera c condiiile de detenie au rmas neschimbate. n continuare, Curtea
reitereaz c n cauza Becciev ea a constatat c condiiile de detenie au atins pragul minim de
severitate contrar articolului 3 din Convenie (a se vedea Becciev,n prezenta cauz, Curtea nu
constat nici un motiv de a se ndeprta de acea constatare i, prin urmare, conchide c condiiile
de detenie din timpul arestului administrativ al reclamantului au constituit un tratament inuman i
degradant i c a existat o nclcare a articolului 3 din Convenie.
motivele invocate de instanele naionale pentru deinerea lui n timpul procesului erau generale
i prestabilite i nu puteau prin urmare fi considerate relevante i suficiente n sensul articolului 5
3 din Convenie.
instanele naionale cnd au dispus arestarea reclamantului i prelungirea acestei msuri, au
invocat dreptul intern pertinent, fr a arta motivele de ce au considerat c susinerile precum c
reclamantul s-ar putea sustrage sau s influeneze ancheta ar fi ntemeiat - Curtea a constatat
nclcri ale articolului 5 3 din Convenie. n lumina celor de mai sus, Curtea consider c
motivele pe care s-a bazat Judectoria Buiucani i Curtea de Apel Chiinu n hotrrile lor de a
dispune arestarea preventiv a reclamantului i de a o prelungi nu au fost relevante i
suficiente.
Reclamantul a susinut c procedurile care au condus la condamnarea sa au fost inechitabile i
arbitrare. n particular, el a susinut c, Curtea Suprem de Justiie l-a condamnat n lipsa sa
Totui, dup casarea sentinei de achitare a reclamantului adoptat de prima instan, Curtea
Suprem a calificat acuzaiile penale mpotriva reclamantului, condamnnd-ul aproape pe toate
capetele de acuzare aplicnd-ui deteniunea pe via, fr a examina anumite probe aduse personal
de el i fr a prezenta probele n prezena sa ntr-o edin public cu scopul de a asigura
procedura contradictorie. Guvernul a susinut c reclamantul a refuzat s participe la edina din
faa Curii Supreme din 1 martie 2004. O asemenea renunare din partea reclamantului n
msura n care este permis trebuie stabilit fr ambiguitate
Prin urmare, a avut loc o nclcare a articolului 6 1 din Convenie.
Reclamantul a susinut c declaraia dlui Gurbulea, precum c el era conductorul unei
organizaii criminale, nainte ca acesta s fie condamnat, a constituit o nclcare a dreptului su de
a fi prezumat nevinovat
2

Curtea reitereaz c prezumia de nevinovie garantat de articolul 6 2 din Convenie este

unul din elementele unui proces echitabil prevzut de articolul 6 1. Ea ar fi nclcat dac o
declaraie a unei persoane oficiale referitor la o persoan acuzat de o infraciune penal reflect
opinia c aceasta este vinovat nainte ca aceasta s fi fost dovedit n conformitate cu legislaia.
Este de ajuns, chiar i-n lipsa unei constatri formale, c exist un anumit raionament care
sugereaz c oficialul l consider pe acuzat ca pe un vinovat. Cu privire la aceasta Curtea
reitereaz importana alegerii cuvintelor de ctre persoanele oficiale n declaraiile lor nainte ca o
persoan s fi fost judecat i gsit vinovat de comiterea unei infraciuni
In consecin, declaraia dlui Gurbulea a fost o declaraie clar referitoare la vinovia
reclamantului, care, mai nti de toate, a ncurajat publicul n a-l considera vinovat i, n al doilea
rnd, a prejudiciat aprecierea faptelor de ctre autoritatea judiciar competent. Prin urmare, a
existat o nclcare a articolului 6 2 din Convenie.
Reclamantul a susinut c potrivit dreptului intern nu exista un recurs n temeiul cruia ar fi
putut solicita o ncetare imediat a nclcrii articolului 3 pe motivul unor condiii inadecvate de
detenie
Curtea nu consider posibil de a se ndeprta de constatrile sale din cauza Ostrovar. n
consecin, a existat o nclcare a articolului 13 din Convenie, combinat cu articolul 3 din
Convenie
33. Compunei anumite reguli care trebuie respectate de ctre organul de urmrire
penal n relaiile cu mass-media, astfel nct s nu se ncalce prezumia de nevinovie.
In ceea ce priveste incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin declaratiile oficiale ale
reprezentantilor statului doctrina, tratand destul de lapidar aceasta problema, a trasat cateva linii
directoare in materie pornind de la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
S-a evidentiat regula conform careia, orice reprezentant al statului trebuie sa se abtina sa
declare public faptul ca cel fata de care s-a pus in miscare urmarirea penala sau a fost trimis in
judecata este vinovat de savarsirea infractiunii ce i se reproseaza, inainte ca vinovatia sa fistabilita
de catre instanta printr-o hotarare definitiva de condamnare. Atitudinea autoritatilor nu trebuie sa
denote ca opinia lor este formata altfel decat prin evaluarea probelor administrate in cauza.
O declaratie a oficialilor ce insinueaza puternic vinovatia celui in cauza este de natura sa infranga
prezumtia de nevinovatie chiar inainte de inceperea urmaririi penale in cauza, inca din faza actelor
premergatoare.Subiectii carora li se aplica direct aceasta interdictie de pronuntare in public cu
privire la vinovatia acuzatului, sunt reprezentati in primul rand de magistrati, atat judecatori cat si
procuroricat si de orice alt reprezentant al puterii publice, cat timp declaratiile acestora sunt facute
in calitate de reprezentant al statului
In stadiul incipiental al anchetei nu sunt permise declaratiile interpretabile, in catalogarea lor
tinandu-se cont de sensul real al termenilor si nu de sensul literal al acestora. Sensul real al
termenilor se apreciaza in context, folosirea unei terminologii asemanatoare atat de catre acuzat
cat si de catre autoritati putand duce la stabilirea acestuia Pentru ca aceasta garantie trebuie sa fie
efectiva, afirmatiile publice sub forma dubitativa sau interogativa nu sunt excluse de plano de la
aplicarea standardului impus de articolul 6 din Conventiei.
Curtea subliniaza inca o data importanta alegerii vocabularului si terminologiei folosite in
declaratiile publice si in actele oficiale atunci cand este vorba de o persoana care nu a fost judecata
si condamnata in mod definitv de catre instanta competenta.
Propunere e doptarea unei
legislaii specifice, care s protejeze valorile fundamentale ale procesului penal, s defineasc
obligaii i interdicii erga omnes in modul de raportare la cetenii bnuii de svrirea unor fapte
penale, s reglementeze in mod explicit comportamentul dezirabil al autoritilor publice,
oficialilor, oamenilor politici fa de suspeci i fa de procesele penale aflate in curs de
desfurare.
1. Comunicatele de pres au caracter oficial. Ele nu reprezint punctul de vedere al persoanei
desemnate s redacteze materialul, al purttorului de cuvnt sau al structurii cu atribuii in relaia
cu pres, ci reprezint punctul de vedere al instituiei insei.
2.Existenta unui Biroude informare public i relaii cu pres care obligatoriu sa fie condus de
un procuror ef birou, subordonat direct procurorului general .

3. Atunci cnd persoana care face obiectul comunicatului de pres este cunoscut publicului
intr-o alt calitate dect cea pe care o are in mod oficial, neadmitere de a face trimitere la
porecla ,sau numele sub care este cunoscut banda ,sau careva asociatii cu aceasta De exemplu, in
cazul lui Popovici vs RM
4. Folosirea unui pronume de politee (domnul) a fost identificat, cu totul izolat, in cazul
implicarii unui procuror cu funcie de conducere intr-un eveniment rutier.
5. Nu se introduce prin niciun fel de element indoiala cu privire la comiterea faptei de ctre
persoana la care se face referire ori dubiul cu privire vinovia invinuitului/inculpatului in
comiterea acesteia. Afirmaiile in legtur cu vinovia invinuitului sau inculpatului sunt tranante
i lipsite de orice relativism.
6. Caracterul cert al faptei svrite de persoana la care se refer este subliniat i prin folosirea
formei de trecut perfect compus a verbului care descrie aciunea ilicit a persoanei. Acesta
semnific o aciune sigur, trecut i terminat,astfel se incalca principiul..
34. Definii declaraiile persoanei acuzate.
Declaraia se definete ca o mrturisire, o afirmare deschis a unor convingeri, opinii sau
sentimente, ceea ce afirm cineva cu un anumit prilej. Declaraiile sunt depuse n cadrul urmririi
penale i judecrii cauzei. Sunt recunoscute doar ca mijloc de prob separat doar declaraiile
depuse n cadrul aciunilor procesuale respective cum ar fi audierea, confruntarea i verificarea
declaraiilor la locul infraciunii. Declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului snt
informaiile orale sau scrise, depuse de acetia la audiere n conformitate cu prevederile
prezentului cod, referitor la circumstanele care au servit temei pentru a-i recunoate n aceast
calitate, precum i la alte mprejurri ale cauzei pe care le cunosc. .
Declaraiile nvinuitului i inculpatului au aceeai valoare ca i celelalte probe din dosar. Din
aceste considerente, recunoaterea vinoviei, ca atare, nu are valoare probant, avnd valoare
probant informaiile pe care le depun nvinuitul i inculpatul despre fapta dat. Recunoaterea
vinoviei poate fi luat n consideraie doar n ansamblu cu celelalte probe din cauz. Este
necesar de nu confundat recunoaterea vinoviei n cadrul declaraiilor cu acordul de
recunoatere a vinoviei
35. Argumentai necesitatea confirmrii recunoaterii vinoviei cu alte probe n cauza
penal.
Acordul de recunoatere a vinoviei se ntocmete n scris, cu participarea obligatorie a
aprtorului, nvinuitului sau inculpatului i numai n cazul infraciunilor uoare, mai puin grave
i grave.Declaraiile nvinuitului i inculpatului au aceeai valoare ca i celelalte probe din dosar.
Din aceste considerente, recunoaterea vinoviei, ca atare, nu are valoare probant, avnd
valoare probant informaiile pe care le depun nvinuitul i inculpatul despre fapta dat.
Recunoaterea vinoviei poate fi luat n consideraie doar n ansamblu cu celelalte probe din
cauz. Este necesar de nu confundat recunoaterea vinoviei n cadrul declaraiilor cu acordul de
recunoatere a vinoviei .
n cazul cnd nvinuitul, inculpatul i-a recunoscut vinovia n cadrul mai multor aciuni
procesuale, e necesar de a constata dac nu sunt contradicii eseniale n declaraiile depuse la
diferite faze ale procesului. n cazul cnd exist contradicii eseniale, acesta este un criteriu de a
aprecia c probele care constat vinovia sunt insuficiente.
36. Proiectai o situaie cnd Curtea European a Drepturilor Omului va constata o violare a
drepturilor omului n funcei de aprecierea incorect a declaraiilor persoanei acuzate.

37. Reproducei coninutul juridic al cerinei egalitii tuturor n faa legii i

autoritilor.

O justitie nu poate fi echitabila si corecta daca ea nu asigura egalitatea tuturor,bazinduma pe

prevederile constitutionalecu privire la exprimarea particulara a egalitatii.
In privinta tuturor persoanelor implicate in proces se aplica acelai norme materiale si procesuale
,oferindusile aceleasi dr si li se impune aceleasi obligatiiEsential este ca odata cu stabilirea
volumului de dr si obligatii sa nu se faca discriminare intre persoane (tuturir martorilor li se ofera
aceleasi drepturi s obligatii impuse).
Autoritatile publice implicate in proces penal trebuie sa adopte o atitudine egala fata de toate
persoanele ,fara a face careva discriminari ,a unui tratament mai rau fata de unele sau mai
indulgent fata de altele.
Organele de drept sunt obligate in asigurarea exercitarii reale a dr de catre orice persoana.
Principiul dat exclude posibilitatea infiintarii unor organe de urmarire penala sau instantelor
judecatoresti extraordinare pentru anumite categorii de persoane in scopul oferirii unui tratament
mai privilegiat sau discriminatoriu .
Legea nu enumera exhaustiv circumstantele care pot servi drept motiv pentru
discriminarea.Prevederea leagladin alin1 .stabileste interdictia discriminarii oricare ar fi
motivul.Cu toate acestea ,nu se interzice un tratament juridic diferentiat .Curtea europeana a
indicat pr egalitatii nu se incalca daca la baza acestia e o justificare obiectiva si rezonabila,iar
distinctia urmareste un scop legitim si este proportional cu mijloacele aplicate si scopul care se
urmareste a fi atins..
Cu toate acestea,pentru anumite motive,cum ar fi sexul,sau cetatenia ,trebuie sa existe o
argumentatie foarte intemeiata pentru a nu las loc dubiilor de diferentieri.
Exceptiile de la procedura obisnuita se fac pentru anumite categorii de pers ce nu incalca acest
principiu ,in cadrul carora s urmareste stabilirea carova garantii pentru infaptuireea activitatii lor
profisionale sau garantii pentru buna infaptuire a justitie si nu vin in contradictie cu regulile
expuse de Curtea Europeana .
38. Demonstrai esena principiului egalitii armelor.
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor
pet o a t a d u r a t a d e s f a s u r a r i i p r o c e d u r i i i n f a t a u n u i t r i b u n a l , f a r a c a u n a
d i n t r e e l e s a f i e avantajata in raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest
principiu decurge inmod direct din faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzei sale in
mod echitabil.
Principiul este un element esential al dreptului la un proces echitabil.
A c e s t p r i n c i p i u impune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea rezonabila de a-si sustine
cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr-o situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si
ca exigentaegalitatii armelor in sensul unui just echilibru intre parti are, in principiu acelasi rol
atat in procesel civile, cat si in cele penale.
Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea martorilor poate incalca principiul
egalitatiiarmelor. Orice inegalitate in comunicarea documentelor poate fi sanctionata
in numeleacestui principiu. Partile trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta in mod egal
mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii armelor trebuie sa fie
respectat intimpul exercitarii cailor de atac
Principiul egalitatii armelor se aplica atat in materie civila, cat si in materie penala, in
sensula r t . 6 d i n C o n v e n t i a E u r o p e a n a a D r e p t u r i l o r O m u l u i . I n r e a l i t
a t e s u n t v i z a t e t o a t e procedurile. Totusi, principiul nu are o sfera de aplicabilitate
absoluta. Egalitatea nu poate fidecat relativa si trebuie sa fie apreciata in mod
rezonabil
Judecatorii trebuie sa dea dovada de pragmatism in acest domeniu, ceea ce nu poate fi
decat aprobat. O abordare preaabsolutista a principiului egalitatii armelor s-ar manifesta,
in mod cert, prin ineficacitatea acestuia.Instanta europeana a admis ca, la fel ca si
celelalte garantii prevazute de art. 6 par. 1 din Conventie, principiul egalitatii armelor se
aplica oricarei proceduri, fie ea contencioasa saugratioasa.Verificand respectarea de catre
instantele nationale a principiului discutat in cadrulunei proceduri concrete, instanta europeana nu
are ca misiune sa se pronunte asupra fondului procesual, oricare i-ar fi obiectul, acuzatie in
materie penala sau contestatie a unor drepturi siobligatii civile.

Principiul de egalitate a armelor este deosebit de important intruc

a t s e s u b i n t e l e g e respectarea dreptului la aparare sau chiar necesitatea unei dezbateri
contradictorii, garantii puternice in care se integreaza din ce in ce mai mult si a caror efectivitate
este necesar sa fie protejata.
Curtea a amintit ca elementele de proba trebuie sa fie in principiu prezentate in fata
justitiabilului, in sedinta publica, in vederea unei dezbateri contradictorii;.
Jurisprudentaeuropeana a precizat ca principiul egalitatii reprezinta un element al notiunii mai
extinse a procesului echitabil care incorporeaza si dreptul fundamental la caracterul contradictoriu
altribunalului.
Dreptul la un proces echitabil contradictoriu presupune, in principiu, pentru o parte,
posibilitatea de a lua cunostinta de observatiile sau documentele prezentate, precum side a le
pune in discutie. Principiul egalitatii armelor si principiul contracdictorialitatii
nutrebuie confundate. Se poate intampla, ca in cadrul aceleiasi cauze, un principiu sa
fierespectat, dar nu si celalalt.
Notiunea de proces echitabil cuprinde dreptul la un procescontradictoriu, care
presupune dreptul partilor de a face cunoscute elementele care suntnecesare pentru
reusita pretentiilor acestora, dar si de a lua la cunostinta si discuta orice document sau
observatie prezentata judecatorului in vederea influentarii deciziei acestuia side a le pune in
discutie.
39. Justificai existena cazurilor de excepie de la principiul egalitii.
Egalitatea armelor constituie unul dintre elementele noiunii mai largi de proces echitabil,
care impune instana s ofere fiecrei pri posibilitatea rezonabil de a-i susine cauza in condiii
care s nu o plaseze intr-o situaie dezavantajat in raport cu adversarul ei. In procedura penal
naional subiectul rmane controversat.
Dintr-un punct de vedere, procurorul este parte in proces cu drepturi egale, iar dintr-un alt punct
de vedere, insi Constituia acord procurorului un statut deosebit de cel al prilor cel de
contribuie la exercitarea justiiei. Art.19 alin.(3) C.proc.pen. include in obligaiile procurorului
asigurarea examinrii cauzei sub toate aspectele, complet i obiectiv, evideniind atat
circumstanele care dovedesc vinovia, cat i cele care il dezvinovesc, precum i circumstanele
care ii atenueaz sau agraveaz rspunderea.
Dup cum se observ, statutul procurorului depete atribuiile de a fi parte simpl in proces.
Ins acest statut nu-i permite procurorului s-i creeze imaginea de parte avantajat fa de acuzat
sau aprtorul acestuia. In probatoriul penal, problema are dou conotaii: de a prezenta prii
opuse probele atestate i de a avea posibilitatea administrrii de probe in condiii egale.
Atribuiile aprtorului, spre deosebire de cele ale procurorului i ofierului de urmrire penal,
nu pot fi limitate doar la anumite prevederi legale. Efectuand aciuni procesuale, procurorul i
ofierul de urmrire penal sunt limitai in activitatea lor de normele legale. Aprtorul, potrivit
art.67 alin.(1) C.proc.pen., acord asisten prin toate mijloacele neinterzise de lege
Principiul egalitii armelor constituie unul dintre elementele noiunii mai largi de proces
echitabil, care impune instana s ofere fiecrei pri posibilitatea rezonabil de a-i susine
cauza in condiii care s nu o plaseze intr-o situaie dezavantajat in raport cu adversarul ei.
Statutul procurorului depete atribuiile de a fi parte simpl in proces. Ins acest statut nu-i
permite procurorului s-i creeze imaginea de parte avantajat fa de acuzat sau aprtorul
acestuia.
40. Descriei procedura de audiere a bnuitului, nvinuitului, inculpatului.
1
Audierea bnuitului, nvinuitului sau inculpatului trebuie s fie efectuat imediat dup
reinere sau aplicarea unei msuri preventive ca bnuit sau dup emiterea unei ordonane de
recunoatere ca bnuit sau dup naintarea acuzrii.
2
Reieind din articolele 64 i 66 CPP RM, bnuitul i nvinuitul i inculpatul au dreptul
la asisten juridic pn la audierea lor. Este necesar de a asigura posibilitatea ntrevederii cu
aprtorul n condiii de confidenialitate. Aceasta ntrevedere nu poate fi limitat n timp. n
situaia cnd aprtorul ales nu poate s se prezinte se procedeaz conform prevederilor articolului
70.

3
Audierea nvinuitului, bnuitului sau inculpatului poate avea loc doar cu acordul
acestor persoane. Din aceste considerente, persoana care efectueaz audierea trebuie s constate
dac bnuitul, nvinuitul, inculpatul este de-acord s depun declaraii despre acest fapt fcnduse meniune n procesul verbal.
4
Timpul nopii este intervalul de timp cuprins ntre orele 22.00 i 6.00 (vezi
comentariul la articolul 6). Importana practic a acestei prevederi const n faptul c n timpul
nopii se interzice efectuarea oricrei aciuni procesuale, cu excepia cazurilor care nu sufer
amnare. La cazuri care nu sufer amnare se pot atribui situaiile n care necesitatea audierii a
aprut subit n cadrul executrii altor aciuni procesuale, n cazul unui delict flagrant, cnd exist
informaii c sunt tentative de a distruge probele, sau a le ascunde sau n situaia cnd este necesar
de a mpiedica comiterea altor infraciuni, de a reine coparticipanii etc. n cazul lipsei unei
asemenea mprejurri, probele obinute n urma audierii n timpul nopii a bnuitului, nvinuitului
sau inculpatului vor fi inadmisibile. Se vor considera de asemenea ca inadmisibile probele
obinute n urma declaraiilor n timpul nopii dac nu va fi indicat expres n procesul verbal
motivul efecturii unei asemenea aciuni procesuale n timpul nopii.
5
Audierea poate fi efectuat i n alte locuri cum ar fi locul de trai, locul de serviciu sau
n alt loc unde se afl bnuitul, nvinuitul sau inculpatul, spre exemplu n cazurile cnd necesitatea
de a audia persoana a aprut subit n cadrul efecturii unei aciuni procesuale, cum ar fi
percheziia sau altele.
6
Audierea poate fi efectuat n alt loc n cazul cnd sunt necesare de a fi efectuate
anumite aciuni procesuale imediat dup audierea bnuitului, nvinuitului i inculpatului sau
persoanei i este dificil de a depune declaraii neaflndu-se la locul unde a fost comis fapta, cnd
starea sntii a bnuitului, nvinuitului mpiedic s se prezinte la citare, acesta poate fi audiat n
locul tratamentului. n asemenea cazuri nu este necesar de indicat n procesul verbal locul. n
timpul audierii persoanei bolnave este necesar de a confirma prin certificat capacitatea lui de a
depune declaraii. n unele situaii la audiere trebuie s participe medicul.
7
Persoana care efectueaz urmrirea este obligat s se asigure ca bnuiii, nvinuiii, s
nu comunice ntre ei, n situaia cnd n cauza penal sunt mai muli inculpai. n cazul cnd
persoana accept s fie audiat se soluioneaz problema privind limba n care persoana va depune
declaraii. n caz de necesitate este invitat un interpret.
8
Depunerea declaraiilor este un drept al bnuitului, nvinuitului, inculpatului, care nu
poate fi limitat. Aceste fapt determin i modalitatea de depunere a declaraiilor. Persoana poate
s depun declaraii n forma verbal iar dup aceea n form scris, poate s fac n scris
explicaiile sau poate s le fac doar verbal. Aceste prevederi se refer la faza de urmrire penal.
n timpul judecii, inculpatul depune verbal declaraii care se consemneaz n procesul verbal al
edinei de judecat.
9
Ofierul de urmrire penal este obligat de a constata voina bnuitului sau a
nvinuitului de a accepta o modalitate de depunere a declaraiilor.
10
Dreptul nvinuitului, bnuitului de a depune declaraii la faza de urmrire nu este n
dependen de recunoaterea bnuielii sau nvinuirii. Indiferent de faptul dac bnuitul sau
nvinuitul recunoate sau nu fapta, lui trebuie s i se dea posibilitatea de a depune declaraii.
11
Dac bnuitul sau nvinuitul a acceptat s fac n scris declaraiile trebuie s i se
acord aceast posibilitate i numai dup aceea s i se pun ntrebri de concretizare sau alte
ntrebri. Tactica audierii este stabilit de ctre ofierul de urmrire penal dar cea mai util ar fi
acordarea posibilitii de a expune liber mprejurrile, iar dup aceea de a i se pune ntrebri.
12
Referitor la obiectul declaraiilor, a se vedea comentariul la articolul 103. Declaraiile
bnuitului i nvinuitului trebuie s se detalizeze pentru a asigura posibilitatea verificrii lor.
13
Este necesar de a stabili cine mai poate fi audiat referitor la aceste mprejurri. Se
concretizeaz mprejurrile privind locul, timpul i alte mprejurri ale faptei. Este necesar de a
stabili din ce considerente bnuitul sau nvinuitul a memorizat anumite detalii. n cazul cnd se
constat mprejurrile care au favorizat comiterea infraciunii trebuie de constatat faptele pe care
le-a comis el personal ct i faptele complicilor. n toate cazurile este necesar de verificat i
declaraia cu privire la alibi. Este necesar de constatat n legtur cu care fapt bnuitul sau

nvinuitul se afla n locul indicat de acesta, ct i datele care confirm acest fapt sunt (declaraiile
unor martori sau alte date).
14
Audierea nvinuitului, bnuitului care i recunoate vinovia trebuie s fie tot aa de
detaliate ca i n cazul n care persoana neag vinovia. n cazul cnd persoana recunoate parial
vinovia este necesar de a constata care fapte din nvinuirea formulat le neag i din ce motive.
n cazul cnd n procesul audierii bnuitul sau nvinuitul care nu-i recunotea vinovia i-a
schimbat poziia, la sfritul audierii se poate de pus suplimentar chestiunea privind faptul dac-i
recunoate sau nu vinovia. Refuzul de a depune declaraii nu poate fi interpretat ca o prob n
nvinuire i nu lipsete persoana de alte drepturi procesuale, ct i pe ofierul de urmrire penal
de a asigura realizarea acestor drepturi.
15
n cazul cnd persoana refuz de a depune declaraii, acesteia i se d posibilitatea de a
arta motivele de refuz de a depune declaraii, fapt care se menioneaz n procesul verbal. Este
raional ca la audierea unei persoane care refuz s depun declaraii s participe procurorul.
16
Pe parcursul audierii ofierul de urmrire penal poate s pun la dispoziia persoanei
unele probe, indic privind contradiciile n declaraiile persoanei. n cazul cnd se efectueaz
nregistrri audio sau video a persoanei, trebuie s i se comunice (vezi comentariul la articolul
115).
17
Pe parcursul audierii nu pot fi utilizate metode de influen fizic sau psihic, sau care
njosesc onoarea i demnitatea persoanei , promisiuni false, ameninri, .a. Sunt interzise
ntrebrile sugestive, punerea asemenea ntrebri va nclca principiul accesului liber la justiie
(vezi comentariul la articolul 19, alineatul 3). Nu ncalc legea situaia n care pe parcursul
audierii se utilizeaz sistema conform creia dup fiecare ntrebare pus se nregistreaz rspunsul
i se pune la dispoziie procesul verbal pentru semnare iar dup aceea se trece la urmtoarea
ntrebare.
18
nvinuitul, bnuitul sau inculpatul poate s utilizeze anumite notie, scheme i altele.
De asemenea pe parcursul audierii pot fi ntocmite scheme (spre exemplu locul aflrii fiecrui
participant la fapt, .a.). Despre acest fapt este necesar de indicat n procesul verbal. Se interzice
ns de a prezenta o declaraie scris mai nainte sau de a ncepe edina cu citirea unei declaraii
depus anterior.
41. Analizai constatrile CtEDO n cauza Valeiu i Nicolae Roca. C Moldova.
Art 3 Interzicerea torturii
Reclamanii au pretins, n special, precum c dnii au fost supui relelor tratamente n timpul
aflrii sale n detenia poliiei cu scopul obinerii declaraii autodenuntoare; precum c
examinarea plngerilor sale cu privire la rele tratamente a fost tergiversat; reclamanii au suferit
urmare a condiiilor inumane i degradante de detenie; precum c dnii nu au avut acces la
avocatul ales n timpul reinerii i deteniei iniiale; i ultimii nu au beneficiat de remedii efective
vizavi de cererile sale cu privire la rele tratamente.
Reclamanii s-au plns conform prevederilor Articolului 6 din Convenie despre interdicia de
a avea accesul la un avocat n timpul deteniei sale iniiale n comisariatele de poliie din Chiinu
i Ialoveni, i precum c li s-a mpiedicat posibilitatea contestrii cu apel a mandatului de arestare
preventiv. Cu toate acestea, Curtea noteaz c reclamanii nu au artat c procesul penal ntru
acuzarea lor, n continuare a fost prejudiciat urmare a celor dou pretinse nclcri. Respectiv,
plngerea conform prevederilor Articolului 6 din Convenie este n mod vdit nefondat i prin
urmare inadmisibil n sensul Articolului 35 3 i 4 din Convenie.
Curtea noteaz precum c ambele pri nu contest faptul c reclamanii, la 13 iunie 2001, au
fost supui relelor tratamente de colaboratorii de poliie n Comisariatul de poliie Ialoveni.
Curtea observ c reclamanilor li s-au aplicat, inter alia, practici a falaka ( a se vedea mai sus
Error: Reference source not found). Curtea reamintete c maltratarea persoanei pe tlpi, sau
falaka este o practic evident intenionat i poate fi apreciat exclusiv drept o tortur veritabil.
(a se vedea Corsacov v. Moldova, no. 18944/02, 65, 4 aprilie 2006, i Levina v. Moldova, no.
17332/03, 71, 16 decembrie 2008). Prin urmare rezult c n prezenta cauz a avut loc o violare
a dreptului reclamanilor de a nu fi supui torturii, contrar cu aspectul material al Articolului 3 din
Convenie.

Curtea consider c ntrzierea prezentrii reclamanilor pentru examinarea medico-legal ntru

confirmarea relelor tratamente aplicate acestora, precum i tergiversarea nceperii urmririi penale
nu este corespunztoare condiiilor promptitudinii unei investigaii n sensul Articolului 3 din
Convenie.
Reclamanii au pretins 25,000 EUR pentru fiecare cu titlu de compensarea prejudiciului moral
cauzat. Dnii au susinut c cazul lor a artat lipsa total de respect fa de lege i drepturile
omului din partea colaboratorilor de poliie i ngduin i amabilitate complet din partea
procurorilor i judectorilor care au examinat cazul mpotriva acelor colaboratori de poliie. Mau
mult dect att, nu numai c reclamanii au fost torturai, dar dnii i-au petrecut cva ani n
condiii de detenie inumane i degradante.
Curtea consider c reclamanii au suferit n anumit msur stres i frustrare, n special n
urma torturrii ntru obinerea declaraiilor autodenuntoare i detenia lor n condiii inumane, n
momentul n care colaboratorii de poliie care i-au maltratat nu au fost niciodat privai de
libertate sau nici chiar suspendai din funcie n cadrul efecturii investigaiei. Bndea pedepsei
aplicate colaboratorilor de poliie doar a adugat la suferinele reclamanilor. n corespundeer cu
circumstanele prezentei cauze, i hotrnd pe principii echitabile, Curtea ofer 15,000 EUR
fiecruia din reclamani.
Statul reclamat trebuie s achite reclamanilor, n decurs de trei luni de la data la care hotrrea
va deveni definitiv, potrivit Articolului 44 2 din Convenie, urmtoarele sume, care
urmeaz a fi convertite n lei moldoveneti la rata aplicabil la data achitrii:
(i) EUR 15,000 (cincisprezece mii) pentru fiecare reclamant, plus orice tax care poate fi
aplicat, cu titlu de compensare a prejudiciului moral;
(ii) EUR 2,000 (dou mii) ambilor reclamani cu titlu de compensare a costurilor i
cheltuielilor, plus orice tax care poate fi aplicat;
+3 % cu rata minim a dobnzii de mprumut a Bncii Centrale Europene
42. Estimai mecanismele procesuale de asigurare a dreptului nvinuitului n cadrul audierii.
Reieind din articolele 64 i 66 CPP RM, bnuitul i nvinuitul i inculpatul au dreptul la asisten
juridic pn la audierea lor. Este necesar de a asigura posibilitatea ntrevederii cu aprtorul n
condiii de confidenialitate. Aceasta ntrevedere nu poate fi limitat n timp. n situaia cnd
aprtorul ales nu poate s se prezinte se procedeaz conform prevederilor articolului 70.
Audierea nvinuitului, bnuitului sau inculpatului poate avea loc doar cu acordul acestor
persoane. Din aceste considerente, persoana care efectueaz audierea trebuie s constate dac
bnuitul, nvinuitul, inculpatul este de-acord s depun declaraii despre acest fapt fcndu-se
meniune n procesul verbal.
Timpul nopii este intervalul de timp cuprins ntre orele 22.00 i 6.00 (vezi comentariul la
articolul 6). Importana practic a acestei prevederi const n faptul c n timpul nopii se interzice
efectuarea oricrei aciuni procesuale, cu excepia cazurilor care nu sufer amnare.
La cazuri care nu sufer amnare se pot atribui situaiile n care necesitatea audierii a aprut
subit n cadrul executrii altor aciuni procesuale, n cazul unui delict flagrant, cnd exist
informaii c sunt tentative de a distruge probele, sau a le ascunde sau n situaia cnd este necesar
de a mpiedica comiterea altor infraciuni, de a reine coparticipanii etc.
n cazul lipsei unei asemenea mprejurri, probele obinute n urma audierii n timpul nopii a
bnuitului, nvinuitului sau inculpatului vor fi inadmisibile. Se vor considera de asemenea ca
inadmisibile probele obinute n urma declaraiilor n timpul nopii dac nu va fi indicat expres n
procesul verbal motivul efecturii unei asemenea aciuni procesuale n timpul nopii.
Depunerea declaraiilor este un drept al bnuitului, nvinuitului, inculpatului, care nu poate fi
limitat. Aceste fapt determin i modalitatea de depunere a declaraiilor. Persoana poate s depun
declaraii n forma verbal iar dup aceea n form scris, poate s fac n scris explicaiile sau
poate s le fac doar verbal. Aceste prevederi se refer la faza de urmrire penal. n timpul
judecii, inculpatul depune verbal declaraii care se consemneaz n procesul verbal al edinei de
judecat.

43. Definii conceptul de tortur i tratament cu cruzime, inuman ori degradant

CPP interzice, fr nici o excepie, supunerea persoanei la tortur, la tratamente cu cruzime,
inumane ori degradante; sau deinerea n condiii umilitoare i impunerea participrii la aciuni
procesuale care ar leza demnitatea uman. Constituia R.M. consacr acest principiu n al. 24:
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori departamente.
Pe lng reglementarea constituional a acestui aspect al principiului, el primete i o vast
reglementare internaional. Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite a adoptat
Declaraia Universal a Drepturilor Omului la 10.XII.1948 i principiul respectrii demnitii
umane (art. 5). Acest principiu este reluat i n art. 3 al Conveniei Europene privind protecia
drepturilor omului i a libertilor fundamentale (Roma, 4.XI.1950). Convenia European pentru
prevenirea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptat la
Strasbourg la 26.XI,1987, devine obligatorie din 01.02.1998 i pentru Republica Moldova. Pactul
Internaional cu privire la Drepturile Civile i Politice din 1966 n art. 7 iari consacr acest
principiu, de asemenea i Convenia ONU din 1984 pentru prevenirea torturii i a altor
Tratamente sau pedepse Crude, Inumane ori Degradante. n toate aceste acte juridice figureaz
termeni: tortur, tratament inuman, tratament degradant.Convenia ONU pentru prevenirea
torturii, n vigoare din 26 iunie 1987 n art. 1 stabilete:
Termenul tortur semnific orice act prin care se cauzeaz unei persoane n mod intenionat
suferine sau dureri grave, fie fizice sau psihice n scopul deinerii de la ea sau de la o ter
persoan a unei anumite informaii sau mrturii; pedepsirea ei pentru o aciune, pe care ea sau o
ter persoan a comis-o sau este bnuit de comitere; intimidarea sau constrngerea ei sau a unei
tere persoane ori din alte motive bazate pe orice fel de discriminare.
De aici rezult c tortura este construit din trei elemente eseniale:
Cauzarea unor suferine sau durerii fizice sau psihice grave;
Cauzarea intenionat a durerii;
Urmrirea unui scop anume precum ar fi obinerea informaiei, pedepsirea sau intimidarea.
Curtea European pentru aprarea Drepturilor Omului deosebete trei noiuni de baz ale art. 3 al.
CEDO dup indicele de gravitate al tratamentului sau al pedepselor. Pentru fiecare dintre noiuni
Comisia European pentru Drepturile Omului i Curtea definesc criteriile cu prilejul a dou cauze
interstatale examinate de Curte. n cauza Danemarca, Frana, Norvegia, Suedia i Olanda
c/Greciei. (Cauza Greac 1969) au determinat gradele comportamentului interzis dup cum
urmeaz:
Tortura: tratament inuman avnd drept scop obinerea informaiei sau a unor mrturisiri, sau
aplicarea unei pedepse.
Tratamentul sau pedeapsa inuman: tratament de natur s provoace n mod deliberat grave
suferine mintale sau fizice, care, n aceste situaii particulare, nu se pot justifica.
Tratament degradant: tratament care umilete n mod grav individual n faa altora sau care l
determin s acioneze mpotriva voinei ori a contiinei sale.
Codul de Procedur Penal al R.M. interzice i deinerea n condiii umilitoare pentru a nu
ofensa, jigni sau njosi persoana cu scopul de a-l pune ntr-o situaie de inferioritate, care si aduc atingere demnitii. Prin demnitate nelegem contientizarea individual i de
ctre alte persoane a faptului posedrii unor caliti morale i intelectuale de apreciere a
personalitii
44. Deducei constatrile CtEDO n cauza Corsacov vs Moldova.
Art3 interzicerea torturii si art .13 dr la un recurs efectiv .
1.Reclamantul a pretins c el a fost supus unei brutaliti grave din partea poliiei i c
autoritile au omis s desfoare o investigaie adecvat a incidentului, ceea ce constituie o
nclcare a articolului 3. El de asemenea se plnge de nclcarea articolului 13 al Conveniei.
Curtea nu este convins de argumentele prezentate de ctre Guvern i consider c acesta
a omis s prezinte o explicaie plauzibil despre modul cum reclamantului i-au fost cauzate
leziuni corporale. Ea noteaz c expertiza medical din 28 februarie 2000, ntocmit de
ctre o comisie independent constituit din 4 medici legiti cu experien, numit de ctre
procuratur, n mod clar precede faptul c leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi

cauzate printr-o cdere a acestuia, dar prin lovituri cu un obiect contodent (vezi paragraful
33 de mai sus). Ea mai noteaz de asemenea c, constatrile comisiei medicale nu au fost
puse la ndoial n procedura naional i c Guvernul nu a prezentat nici o prob Curii,
care s pun la ndoial concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curtea
consider c acest raport are o valoare probatorie puternic n ceea ce privete modul n care
reclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale
Curtea conchide c Guvernul nu a reuit s prezinte probe care s dovedeasc faptul c
leziunile corporale au fost cauzate reclamantului ntr-un alt mod dect aplicarea unui
tratament ru pe parcursul aflrii sale n arest.
Expertiza medical arat c reclamantul a fost btut cu obiecte contodente n cap i la
talpa piciorului su stng. Se pare c n rezultatul acestor bti reclamantul a suferit o
traum acut la cap i o contuzie; el avea numeroase vnti pe fa, n jurul urechii drepte
i pe talpa piciorului su stng; el a avut o perforare a membranei timpanului ca rezultat al
leziunilor corporale aplicate care i-au cauzat surzenie brusc instalat i care a avut drept
rezultat scderea capacitii de auz (ibidem). Se pare c, leziunile cauzate reclamantului sau deteriorat pn la invaliditate de gradul II, care n conformitate cu legislaia Republicii
Moldova corespunde pierderii capacitii de munc n volum de 50-75%.
Totui, elementul decisiv pentru determinarea formei tratamentului ru este practicarea aa zisei
falaka (lovirea tlpilor) la care a fost supus reclamantul. Aceasta este o form de tratament ru
deosebit de grav care presupune intenia de a obine informaii, intimida sau aplica o pedeaps.
Curtea reamintete faptul c n cauza Salman v. Turcia, citat sus, 115) ea a constatat faptul c
folosirea practicii falaka, nsoit de lovituri n zona pieptului a constituit tortur.
Curtea noteaz c investigaia a durat mai mult de trei ani, perioad n care ea a fost ncetat i
re-deschis de cel puin dousprezece ori. Toate deciziile care au respins plngerile au avut
aceeai concluzie: c singura cauz a leziunilor corporale ale reclamantului a fost lovirea sa de
pmnt cu capul, atunci cnd a fost aruncat de ctre ofierii de poliie pentru a-l deposeda de cuit.
De asemenea, aceste decizii au indicat c ofierii de poliie au fost n drept s utilizeze fora,
deoarece cuitul pe care reclamantul l avea asupra sa a prezentat o ameninare pentru viaa i
sntatea lor i c ei au acionat n limitele legii.
Curtea noteaz faptul c autoritile naionale nu au oferit nici o explicaie cu privire la
discrepana dintre concluziile expertizei comisiei medicale din 28 februarie 2000, care n mod
clar au indicat c leziunile corporale au putut fi cauzate doar ca rezultat al btilor i versiunea
circumstanelor faptei prezentat de ctre ofierii de poliie A. Tulbu i V. Dubceac.
n aceste circumstane Curtea constat o nclcare a articolului 3 al Convenie i n
aceast privin.
2. Reclamantul ar fi putut pretinde compensaii pentru cauzarea prejudiciului material i moral,
numai dac prejudiciul ar fi fost cauzat prin aciuni ilegale, deoarece urmrirea penal,
desfurat de autoritile naionale a conchis c aciunile ofierilor de poliie A. Tulbu i V.
Dubceac au fost legale, orice aciune civil naintat mpotriva lor ar fi fost inefectiv.
Curtea conchide c reclamantul nu a avut un remediu efectiv n conformitate cu dreptul naional
de a pretinde compensaie ca urmare a aplicrii n privina sa a unui tratament ru, i prin urmare
constat o nclcare a articolului 13 al Conveniei n ceea ce privete plngerea naintat de
reclamant n conformitate cu articolul 3 al Conveniei.
Curtea decide
(a) ca statul prt s achite reclamantului, n decurs de trei luni de la data la care
hotrrea devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei 20.000 Euro
(douzeci de mii de Euro) n calitate de prejudiciu moral i 1.000 Euro (o mie de Euro) n
calitate de costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta naional a statului prt la
rata aplicabil la data executrii hotrrii, plus orice tax care ar putea fi ncasat;
(b) c dup expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la executarea hotrrii va
fi achitat o dobnd la sumele de mai sus la o rat egal cu rata minim de mprumut a
Bncii Centrale Europene pe parcursul perioadei de penalitate plus trei procente.
45. Redactai n calitate de avocat o plngere pe numele procurorului despre
nclcarea art. 3 al CEDO n privina clientului dvs.

46. Definii noiunea de declaraii ale martorului.

Declaraiile martorului snt date orale sau scrise, depuse de acesta n cadrul audierii n
condiiile prezentului cod, asupra oricror circumstane care urmeaz s fie constatate n cauz,
inclusiv asupra persoanei bnuitului, nvinuitului, inculpatului, prii vtmate i relaiilor sale cu
acetia.
47. Evideniai erorile care pot influena asupra declaraiilor martorului fidel.
In cadrul celor 3 etape de formare a declaratiei ,exista posibilitatea admiterii careva
devieri,numite erorile partilor .
Erorile obiective sunt acele situtatii,create ,circumstante care nu depind de vointa partilor si
pot influenta nemijlocit perceperea si receptionarea unor imagini.(timpul ,conditii meteo ,
distanta zi noapte )
Erorile subiective sunt acele criterii individuale carcteristice unei persoane si tine de
capacitatea omului de memorizare ,starea fiziologica ,virsta ,maladii,daltonism ,vederea auzul.
O mare importanta la aprecierea declaraiilor martorului are analiza aspectului psihologic de
formare a declaraiilor, care trece prin trei etape: recepionarea, memorizarea i
reproducerea. Momentul iniial n procesul de formare a mrturiei este evenimentul judiciar
care are loc indiferent de voina viitorului martor. n urma recepiei senzoriale sunt identificate
obiectele din lumea care ne nconjoar. Exist mai multe modaliti de recepie.
Cea mai des ntlnit este recepia vizual. n cele mai dese cazuri mrturia se bazeaz pe
senzaiile vizuale. Percepia unor nsuiri ale obiectelor este condiionat att de proprietile
obiective ale obiectelor ct i de totalitatea de factori psiho- fiziologici i personali caracteristici
martorului concret. Un factor obiectiv l constituie intensitatea luminii. n acest caz trebuie
difereniat dac faptele s-au desfurat n condiii cu o iluminare natural sau artificial. Fapta a
fost comis ziua , n amurg sau n timp de noapte. La o lumin crepuscular (amurg) se percep
ntr-o imagine bitonal (gri nchis sau gri deschis sau negru), faptele recepionate n timpul
nopii sunt percepute unitonal, ntr-o culoare nchis. n acest sens, susinerile martorilor privind
culoarea feii, prului, hainelor observate n timpul nopii poate fi apreciat fie ca produsul
fanteziei provocat fie de o stare de spaim, fric .a. fie prin faptul c martorul declar corect c
a perceput acest caracteristice n condiiile unei vederi diurne, fie c martorul declar fals. Este
important de a lua n consideraie i fenomenul adaptrii. Este necesar de luat n consideraie
i calitile psiho-fiziologice ale persoanei, starea vederii, fie unele vicii cum ar fi spre exemplu
daltonismul.
La aprecierea mrturiilor este necesar de luat n consideraie i raportul de distan. Vederea
acioneaz n urmtoarele limite inferioar 10 centimetri, superioar 450 de metri. O
importan capt i condiiile n care a fost efectuat observaia, cum ar fi condiiile
atmosferice senin, cea, etc.
La recepia auditiv este necesar de corelat natura sunetului sau zgomotului cu vrsta
martorului, distana de la obiectul cercetrii i eventualele obstacole.
La recepia vorbirii, trebuie de luat n consideraie c martorului nu i se cere de a reproduce
fidel termenii ce alctuiesc o fraz, ci numai sensul convorbirii. n aceste sens la aprecierea unor
asemenea probe, este necesar de a ine seama de influenele exercitate asupra senzaiilor
auditive de ctre alte persoane.
Reproducerea sensului este influenat i de capacitatea de a nelege vorbirea. De asemenea,
este necesar de a ine seama i de posibilitile reale ale celui ce percepe de a nelege
semnificaia i coninutul unei convorbiri.
Mai rar n practica judiciar se ntlnete recepia cutanat, care se evideniaz prin patru
categorii: senzaii tactile(de atingere), senzaii de cald, de rece, de durere (alic).
n ceea ce privete percepia timpului este necesar de luat n consideraie c n plan juridic nu
se opereaz cu noiunea de percepere a duratei timpului dar a aprecierii acestei durate, deoarece
omul percepe direct durate foarte scurte de timp. n practic se pune problema evalurii
timpului n urmtoarele situaii tipice: martorul trebuie s fac localizarea n timp a unei
infraciuni. Localizarea exact sau aproximativ depinde de calitile martorului. n acest sens
este necesar cutarea unor puncte de referin (de exemplu fenomenul a fost efectuat cnd la
televizor se transmitea un meci).

O importan considerabil asupra mrturiei o are atenia. Ea nu dispune de un coninut

reflectoriu propriu, ci nsoete celelalte procese psihice. Mrturiei n mod predominant i este
proprie atenia involuntar, deoarece evenimentul care se produce se impune de la sine i
martorul nu este pregtit n prealabil pentru a-l recepiona. n unele cazuri, ns, atenia poate
constitui obiectul probaiunii, de exemplu n situaia cnd a fost comis o infraciune prin
impruden (oferul nu era atent). n asemenea cazuri atenia poate fi probat cu declaraiile
unui martor care era n automobil.
Memorizarea este un proces psihic cu un grad mai mare de complexitate. La aprecierea
declaraiilor este necesar de luat n consideraie urmtoarele: memoria nu se reduce la o
ntiprire, pstrare sau actualizare simpl, adic nu este o fotografiere a informaiei, dar o
reflectare activ care presupune prelucrarea celor memorate. n al doilea rnd memoria este o
reflectare selectiv, ceea ce nseamn c nu este posibil o ntiprire i reflectare a tuturor
informaiilor.
Memoria este relativ fidel, adic nu se poate de memorizat absolut faptul i memoria are un
caracter logic i raional. Cu timpul memoria scade deci este necesar ca audierea s fie efectuat
pe ct se poate de urgent. n unele situaii, ceea ce s-a pierdut n memorie poate aprea, de aceea
ascultarea repetat a martorilor poate avea efect.
La aprecierea declaraiilor martorului trebuie de luat n consideraie c n momentul expunerii
pot fi anumite denaturri: denaturri prin adiie, adic prin adugare a unor date care de fapt nu
au fost n realitate, prin omisiune, care pot fi provocate de uitare, cnd martorul este de buncredin sau intenionate cnd martorul este de rea credin, denaturri prin substituie, cnd
martorul poate substitui anumite date percepute cu date care au avut loc ntr-un alt eveniment
perceput. O mare importan la expunere o are tipul de temperament , capacitatea de a se
expune, .a.
48. Estimai corespunderea legislaiei naionale cu standardele CEDO privind
declaraiile anonime.
Martotii anonimi se nelege persoanele careau fost audiate cu protejarea identitii sau prin
includerea acestora n programelespeciale de protecie i care au dat declaraii cu privire la faptele
de care este acuzat persoana
Prevederile articolului 110 sunt determinate de jurisprudena Curii Europene a Drepturilor
Omului. Reieind din dreptul la proces echitabil, Curtea a dedus c toate probele n mod normal
trebuie s fie examinate ntr-un proces public, n prezena celui acuzat, innd cont de principiul
contradictorialitii. Totui, Curtea nu a stabilit c declaraiile indirecte sunt inadmisibile. Se
accentueaz c nainte de nceperea procesului sau pe parcurs, acuzatul trebuie s dispun n mod
adecvat i corespunztor de posibilitatea s interogheze un martor.
Pentru Curtea European noiunea de martor anonim prezint un sens autonom mai larg dect
dreptul intern.970 Defi nirea mrturiei anonime ca o modalitate de mrturii a fost propus
in doctrin.
Mrturia anonim a fost defi nit ca fiind orice informaie adus la cunotina autoritilor de
poliie sau autoritilor judiciare, sub condiia c identitatea martorului s nu fi e relevat
aprrii.971 Utilizarea declaraiilor anonime n procesul penal este condiionat
de prescripia unei stricte respectri a art.6 al Conveniei Europenea Drepturilor Omului. Or,
utilizarea unor asemenea probe poate adduce atingere dreptului la un proces echitabil. n
asemenea condiii, este evident pericolul ca acuzatul s nu dispun de reala posibilitate de a pune
la ndoial credibilitatea martorului. Curtea European, n cauza Kostovski, accentueaz c dac
aprarea ignor identitatea unui individ pe care ncearc s-l interogheze, risc s fi e privat de
precizrile care i promit s stabileasc c este parial, ostil sau nedemn de crezare. Curtea
European s-a pronunat asupra admisibilitii mrturiilor anonime n procesul penal,
cu condiia ca aprarea s nu se ciocneasc de obstacole de nedepit n realizarea principiului
egalitii armelor.
Este necesar ca aprarea s aib toate posibilitile reale i sufi ciente de a contesta o mrturie a
acuzrii i de a interoga martorul acuzrii chiar n momentul declaraiei sau mai trziu.

Dreptul la ascultarea martorilor nu este un drept absolut, el fi ind n subordonare dreptului la un

proces echitabil. Problema celor mai mari derogri n privina mrturiilor anonime o
face nu att prezena acuzatului atunci cnd martorii depun mrturii, deoarece acuzatul poate
lipsi n timpul urmririi, cu condiia s aib ulterior posibilitatea de a participa la o confruntare,
ct i posibilitatea efectiv a aprrii de a contesta declaraiile martorilor prin orice mijloc i n
orice stadiu al procesului.972 Curtea European a ridicat n jurisprudena sa cteva
condiii cumulative de admitere a martorilor anonimi.973 Condiiile determinate de Curtea
European sunt direct aplicabile pentru jurisprudena naional. Acestea constau n faptul c
pentru utilizarea mrturiilor anonime este necesar, n primul rnd, s existe motive sufi ciente de
a ine n secret identitatea uni martor; n al doilea rnd, este necesar ca difi cultile
cu care, eventual, se poate confrunta aprarea s fi e compensate de procedura urmat n faa
instanelor; n al treilea rnd, condamnarea nu trebuie fondat, nici n mod exclusiv i nici ntro msur determinant, pe declaraii anonime.
Generaliznd cele menionate considerm c pentru practica judiciar i teoria procesual penal
naional pot fi formulate unele concluzii. Astfel, din prevederile art.110 alin.(9) C.proc.pen.
reiese c puterea probant a declaraiilor martorilor anonimi este insufi cient n cazul n care nu
exist alte probe.975
n acest aspect, faptul c instana n darea sentinei nu se va baza pe alte probe va crea
impresia inechitii procesului.
Deci mrturia anonim rmne totui ca una excepional care poate fi viabil n cumul
cu alte probe.
Dou probleme eseniale care intr ntr-un confl ict reciproc: necesitatea
de a proteja martorul i asigurarea echitii procesului i pot gsi o soluie
relevant n fi ecare caz concret. De asemenea, cnd se va pune n discuie chestiunea privind
audierea martorului anonim, instana va trebui s dea apreciere situaiei date, care n fi ecare
cauz penal este specifi c, inclusiv va constata dac trebuie inut n secret numele acestuia,
dac trebuie prezentat fi zic, deghizat sau mascat ori dac n toate cazurile este necesar o teleconferin. De reinut, c n actuala reglementare de la alin.(1) art.110 C.proc.pen. este posibil
refuzul aplicrii modalitii speciale de audiere pe motivul inexistenei mijloacelor tehnice
respective.
Deci, pentru a nu avea confuzie n interpretarea art.110 alin.(1) C.proc. pen., considerm c
expresia dac exist mijloace tehnice respective trebuie exclus, aceasta pentru a asigura
libertatea de utilizare a mijloacelor de protecie i nu numai de audiere, propunnd un spectru mai
larg de oportuniti pentru instane care ar putea fi preluate din Legea cu privire la protecia
martorilor i altor participani la procesul penal. inem s menionm, de asemenea, c mrturia
anonim nu poate fi comparat cu mrturia propriu-zis. Deci, judectorul nu ar avea libertatea
de a alege ntre ambele forme de mrturii fr argumente convingtoare, avnd n vedere
caracterul de excepionalitate al mrturiei anonime. Motivarea acceptrii mrturiei anonime
rmne o obligaie primar, evitarea poate provoca constatarea inechitii procesului.
Legea cu privire la protecia martorilor i altor participani la procesul penal al Republicii
Moldova stabilete anumite criterii pentru ca un martor s fi e benefi ciar al proteciei de stat.
n aspect de cooperare internaional se cere de remarcat c Legea cu privire la protecia
martorilor conine prevederi care deschid perspective de protecie a persoanelor n afara rii.
Spre deosebire de procedura mai multor ri europene, inclusiv cea a Republicii Moldova, n
practica american i englez anumii martori (experi, poliiti, chiar i martori ocazionali etc.)
se gsesc deja n sal dac avocaii nu se opun. n caz contrar, avocaii trebuie s cear
judectorului o hotrre de excludere a martorului. Judectorul poate acorda o for probant mai
slab martorului care era n sal i care ar fi putut fi infl uenat de mrturiile anterioare.
Potrivit art.68 al Statutului Curii Penale Internaionale, Curtea ntreprinde
msuri necesare pentru asigurarea proteciei fi zice i psihice a victimelor i martorilor.
Msurile se aplic n funcie de infraciune i persoan, ns nu trebuie s afecteze o justiie
echitabil i imparial. Statutul prevede posibilitatea edinelor in camera sau posibilitatea
prezentrii probelor prin intermediul mijloacelor electronice sau al altor mijloace speciale

Un aspect separat l constituie asigurarea drepturilor martorului prin aplicarea proteciei.

Importana problemei deriv i din preocuprile Curii Europene a Drepturilor Omului privind
asigurarea proporionalitii ntre drepturile acuzatului i martorului cooperant. n acest context
s-a artat c exist mecanisme procesuale i extraprocesuale de protecie a
martorului. n ambele cazuri ns hotrrea de a aplica msurile revine unui subiect procesual,
msura fi ind aplicat n funcie de circumstanele cauzei, persoana martorului etc.
Jurisprudena Curii Europene n acest aspect este util pentru procedura intern.
Fiind preocupat de problema proteciei martorului, legiuitorul naional a adoptat n 2008 Legea
cu privire la protecia martorilor i altor participani la procesul penal. Respectnd rigorile
europene, legea necesit o detalizare n acte normative subordonate, deschiznd noi posibiliti
de cooperare internaional n acest domeniu.
49. Definii conceptul de limitare a libertii indicnd condiiile n care limitarea
libertii n cadrul procesului penal este considerat legal.
n activitatea organelor procesual penale necesit a fi aplicat principiul autolimitrii care poate fi
definit, n opinia noastr, astfel: dac un comportament,o aciune a organelor nu este interzis, dar
i nu este prevzut de lege,aceasta nseamn c aciunea trebuie interpretat ca una interzis.
Pentru ceteni este aplicabil principiul libertii care asigur persoana cu dreptul de a-i apra
libertile i drepturile sale cu toate mijloacele neinterzise. Drepturile
i libertile persoanei determin esena i coninutul legilor. Astfel, n primul rnd, se prezum
stabilirea n legi a condiiilor pentru realizarea n cea mai mare msur sau pe ct este posibil, a
drepturilor persoanei.
Principiul proporionalitii a fost creat de jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului
i aplicat n privina drepturilor i libertilor aprate de Convenie, care pot cunoate limitri
autorizate cu privire la drepturile n circumstane determinate, cum sunt cele defi nite, de pild,
de cel de-al doilea paragraf al art. 8,9,10,12 din Convenie.143 Acest principiu a permis Curii s
examineze, dup ce eventual a constatat o ingerin a unei autoriti statale n exerciiul dreptului
aprat dac aceasta a fost necesar ntr-o societate democratic i dac ea a fost proporional
cu scopul legitim urmrit prin producerea ei.144 Dup cum s-a remarcat n doctrin, limitrile
pot fi aplicate n scopul protejrii unor valori, fi ind restricii care pot privi att drepturi civile i
politice, ct i unele drepturi sociale, precum dreptul la viaa privat i familial, la domiciliu i
la coresponden, dreptul la libertatea de manifestare a religiei i a convingerilor
sale, libertatea de exprimare, libertatea de reuniune, libertatea de asociere i libertatea sindical,
dreptul la proprietate i altele.
De remarcat c limitele pot fi aplicate doar respectndu-se trei condiii eseniale,
luatecumulativ:
-limitarea trebuie s fi e prevzut de legea naional. nsi legea, la rndul ei, trebuie s fi e
previzibil, accesibil, s urmreasc un scop legitim;
limitarea trebuie s fi e necesar ntr-o societate democratic i, n
sfrit,
limitarea trebuie s fi e proporional cu scopul legitim urmrit prin
instituirea ei.
Articolul5 Dreptul la libertate i la siguran
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea
sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:
a) dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de ctre un tribunal competent;
b) dac a fcut obiectul unei arestri sau al unei deineri legale pentru nesupunerea la o hotrre
pronunat, conform legii, de ctre un tribunal ori n vederea garantrii executrii unei obligaii
prevzute de lege;
c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare competente,
atunci cnd exist motive verosimile de a bnui c a svrit o infraciune sau cnd exist motive
temeinice de a crede n necesitatea de a-l mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup
svrirea acesteia;

d) dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia sa sub supraveghere
sau despre detenia sa legal, n scopul aducerii sale n faa autoritilor competente;
e) dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile s transmit o boal
contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;
f) dac este vorba despre arestarea sau detenia legal a unei persoane pentru a o mpiedica s
ptrund n mod ilegal pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n curs o procedur de expulzare
ori de extrdare.
50. Analizai constatrile CtEDO n cauza Stepuleac vs Moldova.
Reclamantul a susinut, n particular, c a fost deinut n condiii inumane i degradante de
detenie i c a fost lipsit de asisten medical, c a fost deinut ilegal i c instanele
judectoreti nu au oferit motive relevante i suficiente pentru arestarea sa, i c nu a avut acces la
materialele pertinente ale dosarului su penal pentru a contesta efectiv arestarea n timpul
procesului.Reclamantul s-a plns c a fost arestat fr o suspiciune rezonabil c a comis o
infraciune. ntr-o oarecare msur, sistemul judectoresc a fost utilizat pentru a-l intimida astfel
nct s-i cedeze afacerile unui concurent.
Singurul motiv pentru a iniia urmrirea penal a fost plngerea lui G.N., care nu meniona
numele reclamantului.
Cu toate acestea, n ordonana de iniiere a urmririi penale el a fost menionat din motive
neexplicabile. Mai mult dect att, Judectoria Buiucani a exprimat ndoieli cu privire la privarea
ilegal de libertate a lui G.N.
Al doilea arest a fost bazat doar pe pretinsele plngeri similare a dou persoane, ambii negnd
n instan c ar fi fost victime ale vreunor aciuni comise de reclamant. n consecin,
circumstanele cauzei nu ofereau nici un motiv de a crede c reclamantul a comis vreuna din cele
dou infraciuni de care era nvinuit.
a. Condiiile de detenie din izolatorul DGCCO
1 Curtea noteaz c reclamantului i-a fost acordat o mas pe zi la DGCCO, soiei
reclamantului i s-a acordat dreptul de a-i trimite mncare o dat pe sptmn. Curtea conchide c
reclamantul a fost deinut ntr-o celul fr acces la lumina zilei. Guvernul nu a contestat
susinerea reclamantului precum c acestuia i s-a permis s mearg la veceu i s foloseasc apa
curgtoare 1 pe zi, i nici c celula nu era nclzit i c era nevoit s doarm mbrcat i s
foloseasc aternuturi proprii.
Curtea constat c descrierea a cel puin unora din condiiile de mai sus coincide cu cele fcute
de CPT n 2001 . Curtea conchide c reclamantul a fost deinut n condiii incompatibile cu
articolul 3 din Convenie.
b. Asistena medical
Curtea face referin la opinia Guvernului precum c era imposibil pentru un medic nespecialist
s fie sigur de diagnosticul de bronit n absena unor rezultate urmare a unor investigaii
medicale aprofundate
Ea noteaz c, n pofida diagnosticului care a necesitat o confirmare, reclamantul nu a fost
supus nici unei examinri, cel puin pn la sfritul deteniei din DGCCO i dou sptmni
dup aceea ,n DGCCO nu era personal medical iar ambulana era chemat n cazuri mult mai
grave.
Curtea face referin la rspunsul oferit reclamantului privind cererea sa de a fi transferat ntr-un
izolator cu personal medical (a se vedea paragraful Error: Reference source not found supra). n
pofida solicitrii exprese a reclamantului precum c avea nevoie de asisten medical, acestuia ia fost promis asisten medical oricnd va avea nevoie de ea. Rezult c reclamantul nu a primit
asisten medical corespunztoare n timp ce era deinut n izolatorul DGCCO.
Curtea noteaz c n faa sa nu s-a disputat faptul dac dreptul sau practica n Moldova cerea
unei pretinse victime a unor acte ilegale s se plng n mod repetat procurorului nainte ca acesta
s reacioneze.
Dimpotriv, din informaia pe care o are la dispoziie rezult c procuratura a iniiat dou
urmriri penale mpotriva reclamantului care se bazau pe plngerile pe care le-au nregistrat, fr
a atepta confirmarea inteniei autorului plngerilor de a-i menine acele plngeri.

Curtea noteaz c Guvernul nu a comentat susinerea reclamantului precum c ali patru

foti ofieri de urmrire penal i un avocat erau deinui n izolatorul DGCCO n acelai timp
cnd i el era deinut i, prin urmare, nu existau motive pentru detenia sa solitar. Opinia
reclamantului era c, singurul motiv pentru detenia sa solitar era de a crea condiiile necesare
pentru intimidarea sa fr martori.
Curtea noteaz c reclamantul nu a solicitat deinerea sa solitar i de fapt s-a plns despre
aceasta, i nu exista o ncheiere judectoreasc de a-l plasa n detenie solitar.
Dei Curii nu i-au fost prezentate probe suficiente precum c reclamantul a fost ntr-adevr
intimidat n celula sa, ea consider c statul nu i-a onorat obligaia sa pozitiv de a investiga
n mod corespunztor alegaiile reclamantului de rele tratamente, lund n calcul toate
circumstanele cauzei menionate supra
d. Concluzie
Curtea constat c detenia reclamantului mai mult de trei luni cu mncare insuficient i cu
lipsa accesului la lumina zilei mai mult de 22 de ore pe zi, lipsa accesului la veceu i la ap
curgtoare cnd avea nevoie, i lipsa asistenei medicale corespunztoare, au constituit o nclcare
a articolului 3 din Convenie. n plus, omisiunea de a investiga plngerile sale despre intimidare
n celula izolatorului, unde s-a simit foarte vulnerabil din moment ce era deinut de unul singur, a
constituit o nclcare a obligaiilor procedurale n temeiul articolului 3 din Convenie.
2. Aprecierea Curii
Curtea reitereaz c rezonabilitatea' suspiciunii pe care poate fi fundamentat o arestare
formeaz o parte esenial a proteciei mpotriva arestrii i deteniei arbitrare i este ncorporat
n articolul 5 1 (c) din Convenie. Existena unei 'suspiciuni rezonabile' presupune existena
faptelor ori a informaiilor care ar convinge un observator obiectiv c persoana vizat ar fi putut
comite infraciunea.
a. Prima arestare a reclamantului
n prezenta cauz, mai nti de toate, Curtea noteaz c nici una dintre instane examinnd
aciunile procurorului i demersurile pentru aplicarea arestrii nu au examinat chestiunea dac a
existat o suspiciune rezonabil precum c reclamantul a comis o infraciune, n pofida susinerii
reclamantului c el era nevinovat. Chiar dac am presupune c hotrrile judectoreti interne ale
instanelor naionale fac referire la un asemenea aspect, Curtea va trebui s fie foarte atent n
propria ei apreciere n lumina absenei unei asemenea examinri la nivel naional.
motiv invocat de organele de urmrire penal cnd l-au reinut pe reclamant i cnd au solicitat
instanei de judecat s dispun arestarea sa preventiv era faptul c victima (G.N.) l-a identificat
direct pe acesta ca fiind autorul infraciunii . Totui, ea de asemenea noteaz c plngerea depus
de G.N.
ntr-adevr, doar T.G. i reclamantul au fost arestai i nu toi angajaii. Ordonana procurorului
din 26 noiembrie 2005 cu privire la dispunerea efecturii urmririi penale includea numele
reclamantului Nu se explica arestarea sa n calitate de director al companiei Tantal, ns
reclamantul a fost acuzat de participarea personal n aciunile de antaj.
Mai mult dect att, Curtea noteaz c instanele naionale, cnd au examinat demersul pentru
aplicarea unei ncheieri judectoreti, au stabilit c cel puin unul dintre aspectele plngerii lui
G.N. era abuziv.
n particular, plngerea sa referitor la detenia ilegal a contrazis demersul oficial emis de
adjunctul procurorului mun. Chiinu. Aceasta ar fi trebuit s creeze dubii asupra credibilitii lui
G.N. Conflictul pe care el l-a avut cu conducerea companiei creeaz alte aspecte de ndoial cu
privire la motivele sale. Aceasta confer o consisten susinerii reclamantului precum c organele
de drept nu a verificat n mod autentic faptele cu scopul de a aprecia existena unei suspiciuni
rezonabile precum c el a comis o infraciune, ci mai curnd au urmrit reinerea sa, pentru
pretinse interese private. subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, care a solicitat i a
obinut retragerea licenei companiei reclamantului pe motivul participrii lui n activiti ilegale
nainte ca vreo instan s-i stabileasc vinovia (a se vedea paragraful Error: Reference source
not found supra) i dup ce Judectoria Buiucani a constatat motivele naintate n sprijinul
arestrii sale ca fiind convingtoare .

n consecin, a existat o nclcare a articolului 5 1 din Convenie cu privire la prima

arestarea a reclamantului.
b. A doua arestare a reclamantului
Curtea constat similitudini ntre cele dou arestri ale reclamantului. Fiecare dat
singurul temei pentru arestarea sa a fost o plngere a unei pretinse victime. Ea a constatat deja c
o suspiciune bona fide sau autentic a unui organ de urmrire penal nu este n mod necesar
suficient pentru a convige un observator obiectiv c suspiciunea este rezonabil
Dimpotriv, a doua arestare a fost fundamentat pe o presupus infraciune care a fost svrit
la sfritul lunii septembrie 2005 .Dac reclamantul ar fi svrit ntr-adevr infraciunea i dac
ar fi dorit s influeneze victima sau martorii sau s distrug probele, el ar fi avut timp suficient
s fac aceasta naintea lunii decembrie 2005, iar Curii nu i-a fost prezentat nici o prob a unor
asemenea aciuni din partea reclamantului. Prin urmare, nu era nici o urgen pentru o arestare cu
scopul de a curma o activitate infracional n curs de desfurare.
i mai ngrijortor, din declaraiile celor dou pretinse victime rezult c una dintre plngeri a
fost fabricat i c organul de urmrire penal nu a verificat dac ntr-adevr acea plngere a fost
depus, iar cealalt plngere era rezultatul presiunii directe a ofierului.
Toate cele de mai sus, inclusiv includerea numelui reclamantului n lista bnuiilor din cadrul
cauzei, stabilite cu privire la prima sa arestare ,creeaz o impresie ngrijortoare precum c
reclamantul a fost acuzat n mod deliberat.
n consecin, a existat o nclcare a articolului 5 1 din Convenie i cu privire la ce de-a
doua arestare a reclamantului.
IV. PRETINSELE NCLCRI ALE ARTICOLLULUI 5 3 I 4 DIN CONVENIE
De asemenea, reclamantul s-a plns de insuficiena motivelor oferite de instane pentru
dispunerea arestrii sale pe durata procesului i lipsa accesului la materialele pertinente din dosar
referitoare la temeiurile arestrii sale Curtea consider c nu trebuie s examineze aceste plngeri
separat, constatnd c arestarea n sine a fost contrar articolului 5 1 din Convenie.
Conform incalcarilor :A. Prejudiciul
2. Curtea consider c reclamantului i s-a cauzat un anumit stres i anxietate drept consecin a
deinerii sale contrar articolului 5 1 din Convenie i n condiii contrare articolului 3 din
Convenie. Statund pe baze echitabile, Curtea acord reclamantului 12 000 euro (EUR) (a se
vedea Modarca c. Moldovei, nr. 14437/05, 103, 10 mai 2007).
B. Costuri i cheltuieli
Curtea reitereaz c n scopul includerii costurilor i cheltuielilor ntr-o hotrre potrivit
articolului 41, trebuie de stabilit dac ele au fost n realitate necesare i realmente asumate i c au
fost rezonabile ca i cuantum (a se vedea arban, citat supra, 139). Potrivit articolului 60 2
din Regulamentul Curii, preteniile reclamantului evaluate i stabilite pe rubrici trebuie nsoite
de justificativele pertinente, iar nerespectarea acestor cerine poate determina Camera s le
resping n tot sau n parte.
n prezenta cauz, Curtea noteaz c, chiar dac ce reclamantul nu a prezentat o copie a
contractului cu avocatul su, avocatul a fost mputernicit n mod corespunztor de al reprezenta n
procedurile din faa Curii i ei au semnat o list cu numrul de ore n pregtirea cauzei. De
asemenea, este clar c a fost efectuat un anumit numr de ore de lucru, lund n calcul calitatea
observaiilor. Totui, suma solicitat este excesiv i trebuie acceptat doar parial. innd cont de
lista cu numrul de ore lucrate, numrul i complexitatea chestiunilor cu care a avut de-a face,
Curtea acord reclamantului 3 000 euro (EUR) pentru costuri i cheltuieli (cf. arban, citat supra,
139).

51. Redactai o cerere la CEDO constatnd nclcarea art. 5 al CEDO.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
-Consiliul Europei
Strasbourg, France
CERERE

prezentat n conformitate cu articolul 34 al Conveniei Europene a Drepturilor Omului,

precum i cu articolele 45 i 47 ale Regulamentului Curii
I.PARTILE
A.RECLAMANTAFrumuzachi Corina, de natinalitate moldoveanca,sex feminin,studenta
anului 3,USM -drept,nascuta la data de 06 iunie 1990 ,orasul Chisinau ,domiciliata inRM, strada
Bulgara 103 ap 3Chisinau,RM.
B.Importiva RM
II.EXPUNEREA FAPTELOR :

52. Definii declaraiile prii vtmate ca mijloc de prob.

Datele de fapt care asigura solutionarea cauzei penale pot fi administrate in proces pen prin
intermediul mijloacelor de proba.Mijl de proa pot fi considerate ca acele cai prin intermediul
carora datele de fapt care au o import in solutionarea unei cauze penale pot fi utilizate legal intr-o
cazuza penala.Solutionarea cauzelor penale nu este posibila fara stabilirea cu exactitate a situatiei
de fapt si a mprejurarilor legate de situatia faptuitorului. Astfel, pe lnga declaratiile nvinuitului
sau inculpatului, la aflarea adevarului n cauza, o contributie substantiala pot aduce si declaratiile
celorlalte parti n procesul penal.n ntelesul legii, partea vatamata este persoana care a suferit prin
infractiune o vatamare fizica, materiala sau morala, daca participa la procesul penal. Spre

deosebire de martor partea vatamata are un stattut special in cauza

penala,determinat de faptul ca este o persoana careia i s-a cauzat un prejudiciu si
evident acesasta are un interes in cauza penala.La audierea in inst a part vat,de
regula,cunoaste toate materialele cauzei.Spre deosebire de martor,pv nu numai ca
este oligata sa depuna declaratii,dar si are dreptul de a le depune,astfel promovindusi interesele sale si ocrotindu-si un drept legitim al sau.Declaratiile pv au aceeasi
valoare probanta ca si celelalte probe din cauza penala.
-pv are un interes la aprecierea probelor;
-pv cunoaste materialele dosarelor dupa finisarea urmaririi;
-pv poate reda neadevarul acesta fiind determinata de comportam provocatoriu al sau.ex:violenta
domestika,violul
-pv are sentimentul de indulgenta(iertarea);
-pv are exagerarea prejudiciului.

53. Distingei declaraiile prii vtmate de cele ale martorului.

Spre deosebire de martor partea vatamata are un stattut special in cauza
penala,determinat de faptul ca este o persoana careia i s-a cauzat un prejudiciu si
evident acesasta are un interes in cauza penala.La audierea in inst a part vat,de
regula,cunoaste toate materialele cauzei,spre deosebire de martor.
Spre deosebire de martor,pv nu numai ca este oligata sa depuna declaratii,dar si are
dreptul de a le depune,astfel promovindu-si interesele sale si ocrotindu-si un drept
legitim al sau.In cazul in care victima infractiunii renunta la constituirea p,aceasta
nu va fi obligata sa depuna declaratii in instanta.In declaratiile pv sunt incluse nu
doar imprejurarile faptei,ca si in cele ale unui martor dar si diferite opinii.
54. Proiectai o situaie cnd n anumite categorii de infraciuni aprrii i se
interzice de a pune anumite ntrebri directe prii vtmate.
continui

55. Definii inviolabilitatea domiciliului ca principiu procesual.

P inviolab domiciliului isi gaseste consacrare in actele juridice de baza ale RM si in
reglementari internationale.Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului,prin
preveerile art. 8 garanteaz, n linii generale, dreptul la intimitate, dreptul de a tri, att ct
doreti, la adpost de priviri indiscreteDomeniul sau de aplicabilitate include respectiv
dreptul la respectarea inviolabilitii domiciliului. Sub acest aspect, considerm c
acordarea unei protecii speciale acestui drept se impune n mod natural, ntruct o bun
ocrotire a vieii private necesit, n primul rnd, asigurarea intimitii locurilor n care
aceasta se desfoar. Astfel, domiciliul reprezint spaiul de libertate n care o persoan i
desfoar cea mai mare parte a vieii sale private i familiale, i a crui ocrotire este
indispensabil ntr-o societate democratic.
Constitutia Rm in art 29 declara inviolabilit domic.Nimeni nu poate patrunde sau ramine in
domiciliul sau in resedinta uni persoane fara consimtamintul acesteia.Se admit unele
derogari de la acesta norma doar p/u eceutarea unui mandat de arestare sau a unei hotariri
judecatoresti.CPC in p.11 al art 6.explica sesnul notiuniidomiciliuca fiindca locuinta
permanenta sau temporara a unei sau mnai multor persoane(casa,vila,apartament,camera de
hotel).este interzisa in cursul procesului penal patrunderea in domiciliu contrar vointei pers
care locuiesc aici.dare xista si exceptii legale.Perchizitiile,cercetraile domiciliului,cercetarea
la fata locului,ridicarea de documente sau obiecte pot fi efectuate in baza unui mandat
juridic.
Situatii cind acest drept care e relativ:
a)ingerinta legala-se permite de lege intercept comunic,se permite p/u infr grave,,deosebit
de grave si exceptional de grave.
b)este proportionala cu scopul urmarit adica insasi legea treb sa stabileasca situatii cind se
permite interceptarea.
Limitarea inviolabilit domiciliului se permite doar in baza legii,actiunile ilegale sunt
pedepsite penal,iar probele obtinute pe aceste cai nu sunt admisibile conf art 93,94CPP.
56. Deducei constatrile CEDO n cauza Guu .a vs Moldova.

57. Proiectai o situaie n care cercetarea la domiciliu este posibil fr

mandat judiciar.
58. Definii noiunea de audiere a martorului i descriei procedura audierii.
Atit finalizarea urmaririi penale, cat si atingerea obiectivelor sale principale, respectiv aflarea
adevarului, stabilirea vinovatiei si a raspunderilor, nu se pot implini fara contributia unui personaj
important al scenariului judiciar-martorul. In principiu, depozitiile martorului se constituie ca
probe directe, deaceea ele sunt, de cele mai multe ori, decisive in solutionarea cauzelor penale.
Prin declaratiile martorului se inteleg relatarile facute in fata organelor judiciare de catre
persoanele care au cunostinte de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-un proces
penal.Declaratiile martorului reprezinta mijloacele de proba fiind numitiochii si urechile
justitiei.
De regula, ascultarea martorilor parcurge in trei etape, si anume:
a) verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale;
b) relatarea libera sau spontana ori ascultarea povestirii martorilor;
c) adresarea de intrebari si ascultarea raspunsurilor sau ascultarea dirijata.
Audierea propriu-zisa a martorului se efectueaza atit prin iformare prealabila cit si prin
propunerea de a declara despre anumite fapte si circumstante pe care le cunoaste referitor la
fenomenul a carui martor a fost. Martorul este solicitat sa raspunda la intrebarile ce i se adreseaza
cu privire la datele de identitate -- nume, prenume, adresa, ocupatie. Audierea martorului se face
printr-o expunere libera a acestuia asupra anumitor imprejurari pe care le cunoaste.Pe parcurus

audierii pot fi puse intrebari de concretizare,iar dup ace martorul a facut declaratii lui I se pun
intrebari asupra altor circumstante despre care el nu a vb.
In timpul audierii,acestuia I se pot prezenta anumite corpuri delicate,p/u a cosntata atributia
martorului la acestea sau p/u a constata existenta unor informatii. Odata edificata cu privire la
identitatea persoanei chemate sa depuna in calitate de martor, organul de urmarire penala este
obligat sa intrebe pe martor daca este sot sau ruda apropiata cu vreuna din parti si, in caz
afirmativ, sa-i aduca la cunostinta ca nu este obligat sa depuna. De asemenea, martorul este
intrebat in ce raporturi se afla cu partile si daca a suferit vre-o paguba de pe urma savirsirii
infractiunii. Aceste intrebari au menirea de a stabili raporturile ce exista intre martori si parti si
interesul pe care acestea l-ar avea in cauza penala respectiva, cunostinte necesare atit pentru
stabilirea tacticii de ascultare, cit si pentru aprecierea declaratiilor martorului.
Momentul urmator in cadrul acestei etape priveste aducerea la cunostinta a persoanei audiate ca
va fi audiat ca martor fiindu-i explicate drepturile si obligatiunile prevazute de art. 90 Cod
Procedura Penala, inclusiv si preintampinat pentru raspunderea ce o poarta pentru refuzul sau
eschivarea de a face declaratii conform art. 313 Cod Penal si pentru declaratiile mincinoase cu
buna stiinta conform art.312 Cod Penal.
In articolul 90 a Codului de Procedura Penala sunt stipulate obligatiile martorului si drepturile lui.
Martorul este obligat:
. sa se prezinte la citarea organului de urmarire penala sau a instantei pentru a face declaratii si a
participa la actiuni procesuale;
. sa faca de claratii veridice, sa comunice tot ce stie in legarura cu cauza respectiva si sa raspunda
la intrebarile puse, sa confirme, prin semnatura, exactitatea declaratiilor sale incluse in procesul
verbal al actiunii procesuale sau anexate la acesta;
. sa prezinte, la cerere organului de urmarire penala sau a instantei, obiecte, documente, mostre
pentru cercetarea comparativa;
. sa accepte, la cererea organului de urmarire penala, examinarea corporala;
. la cererea organului de urmarire penala, sa fie supus unei expertize in conditii de ambulator
pentru verificarea capacitatii de a intelege corect circumstantele care urmeaza sa fie constatate in
cauza respectiva si de a face declaratii juste in cazul in care sunt temeiuri verosimile pentru a
pune la indoiala o asemenea capacitate;
. sa se supuna dispozitiilor legale ale organului de urmarire penala sau ale presedintelui sedintei
de judecata;
. sa nu paraseasca sala de sedinte fara permisiunea presedintelui sedintei
. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata.
Martorul are dreptul:
. sa stie in legatura cu care cauza este citata;
. sa ceara recuzarea interpretului, traducatorului care participa la audierea sa;
. sa inainteze cereri;
. sa refuze de a face declaratii, de a prezenta obiecte, documente, mostre pentru cercetare
comparativa sau date daca acestea pot fi folosite ca probe care marturisesc impotriva sa sau a
rudelor sale apropiate;
. sa faca declaratii in limba materna sau in alta limba pe care o poseda; sa ia cunostinta de
declaratiile sale inregistrate, sa ceara corectarea sau completarea declaratiilor sale;
. la depunerea declaratiilor,sa utilizeze documente ce contin calcule complicate, denumie
geografice si alta informatie care este dificil de a o expune din memorie, notite asupra
amanuntelor greu de retinut; sa ilustreze declaratiile sale cu scheme, desene grafice ;
. la participarea la actiuni procesuale din cadrul urmaririi penale, sa fie asistat de un aparator ales
de el ca reprezentant,
. sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal al audierii din cadrul urmaririi penale;
. sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in cauza penala si repararea prejudiciului cauzat de
actiunile ilegale ale organului de urmarire penala sau ale insatntei
. sa i se restituie bunurile ridicate de organul de urmarire penala sau prezentate de el insusi in
calitate de probe, sa primeasca documentele, ce ii apartin, in original.
Parcurgind aceasta etapa, organul de urmarire penala, pe linga faptul ca isi indeplineste obligatiile

prevazute de legea procesuala penala, are posibilitatea sa studieze martorii, sa urmareasca modul
in care reactioneaza fata de situatia in care se afla, sa desprinda concluzii pretioase pentru
adoptarea tacticii de ascultare.
A doua etapa incepe prin adresarea unei intrebari generale, de natura a da posibilitatea martorilor
sa declare tot ceea ce stiu in legatura cu faptele sau imprejurarile pentru a caror lamurire au fost
solicitati sa depuna. De exemplu: " Aratati ce cunoasteti in legatura cu accidentul de circulatie
produs la data de . . . in locul . . .?" ori: " Ce cunoasteti in legatura cu imprejurarile savirsirii
furului din data de . . . in paguba . . .?" martorii au posibilitatea sa povesteasca faptele,
imprejurarile in succesiunea lor logica, firesca, sa prezinte tot ce cred ca ar interesa cauza, fara ca
relatarea sa fie limitata prin interventiile celui ce conduce ascultarea. Relatarea libera sau
spontana ofera si alte avantaje. Astfel, povestind ceea ce considera ca ar interesa organul de
urmarire penala, martorii pot prezenta si unele fapte, date, imprejurari, detalii necunoscute pina
atunci, cu importanta pentru cauza ori elemente din care sa rezulte savirsirea altor infractiuni de
catre cei cu privire la activitatea carora au fost chemati sa faca declaratii. Un rol deosebit pentru
clarificarea problemelor prin relatarea libera il are atmosfera propice povestirii martorilor,
realizata de catre cel ce conduce ascultarea. Pentru aceasta ascultarea trebuie sa fie facuta cu
rabdare, calm si atentie. Martorii nu trebuie sa fie intrerupti decit in mod exceptional, cind
relatarile lor nu au legatura cu cauza si atunci numai cu recomandarea de a se referi la obiectul
cauzei. Organul de urmarire penala nu trebuie sa aprobe, sa dezaprobe sau sa faca aprecieri cu
privire la posibilitatile martorilor de a percepe, memora si reproduce faptele si imprejurarile cu
privire la care sunt ascultati. A treia etapa este facultativa spre deosebire de primele doua, care
sunt obligatorii.
Tactica ascultarii in aceasta etapa se stabileste avinduse in vedere, in principal, pozitia martorilor
ascultati. In cazul martorilor de buna-credinta, care in cadrul relatarii libere au avut omisiuni,
probleme insuficient clarificate, concluzii ori afirmatii contradictorii, li se vor adresa intrebari de
verificare si precizare pe marginea acestor aspecte. Aceste intrebari sunt adresate cu scopul de a
ajuta martorii sa-si aminteasca detaliile necesare lamuririi complete a imprejurarilor cu privire la
care sunt ascultati, sa-si formuleze declaratia clar si precis pentru a avea valoare in cauza.
Intrebarile care li se adreseaza pot fi din cele prevazute in planul intocmit pentru ascultare ori pot
fi formulate i raport cu continutul povestirii libere.
Principalele avantaje ale ascultarii dirijate:
-- inlatura confuziile si contrazicerile pe care martorii le-au facut in povestirea libera. Prin
intrebari adecvate si bine formulate nu numai ca se inlatura contrazicerile si confuziile, dar pot fi
stabilite si cauzele acestora;
-- elimina posibilitatea martorilor de a se abate de la imprejurarile care intereseaza cauza sau de a
se opri la probleme ne semnificative, ignorind pe cele esentiale;
-- ofera posibilitatea celui care a condus ascultarea de a ajuta martorii sa-si aminteasca unele
imprejurari uitate;
-- constituie metoda de baza in demascarea martorilor de rea-credinta, care, in mod deliberat, vor
sa ascunda anumite imprejurari necunoscute.
Declaratiile martorilor se apreciaza in colaborare cu intregul material probator administrat in
cauza. Numai in masura in care acestea sunt confirmate de celelalte materiale verificate ale
cauzei, se poate afirma ca ele reflecta realitatea.
Va fi modificat art.109 probabil se va realize si la cererea apararii(astazi doar la cererea
procurorului)art 109 la situatia cind martorul nu va fi audiat in instate.

59. Sintetizai constatrile CEDO n cauza Doorson c. Olandei.!

60. Estimai n ce msur legislaia naional corespunde standardelor CEDO
n materie de audiere a martorului.
61. Enumerai mijloacele procesuale prin intermediul crora persoana poate fi
limitat n exercitarea dreputlui la proprietate sau privat de proprietate.

62. Analizai constatrile CEDO n cauza Cebotari vs Moldova.

2. Reclamantul a fost reprezentat de ctre dl V. Nagacevschi, care a acionat

n numele organizaiei Juritii pentru Drepturile Omului, o organizaie nonguvernamental cu sediul n Chiinu. Guvernul Republicii Moldova (Guvernul)
a fost reprezentat de ctre dna L. Grimalschi i dl V. Grosu, eful Direciei Agent
Guvernamental i, respectiv, Agentul Guvernamental.
3. Reclamantul a pretins, n special, c arestarea sa a fost ilegal i arbitrar
i a declarat c a avut loc o violare a articolelor 5 i 18 ale Conveniei. De
asemenea, el s-a plns, n temeiul articolului 34 al Conveniei, c a fost
mpiedicat de ctre autoritile naionale s depun cauza sa la Curte.
4. La 3 octombrie 2006, Seciunea a Patra a Curii a comunicat Guvernului cererea. n
conformitate cu prevederile articolului 29 3 al Conveniei, ea a decis ca fondul cererii s fie
examinat concomitent cu admisibilitatea acesteia. CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 1 al Conveniei;
3. Hotrte c nu este necesar de a examina separat preteniile formulate de
reclamant n temeiul articolului 5 3 i 4 al Conveniei;
4. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 18 al Conveniei combinat cu
articolul 5;
5. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 34 al Conveniei;
6. Hotrte
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de trei luni de la data la care
aceast hotrre devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei, EUR 10,000
(zece mii euro) cu titlu de prejudiciu moral i EUR 2,500 (dou mii cinci sute euro) cu titlu de
costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta naional a statului prt conform ratei
aplicabile la data executrii hotrrii, plus orice tax care poate fi perceput;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la executarea
hotrrii, urmeaz s fie pltit o dobnd la sumele de mai sus egal cu rata
minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central European pe
parcursul perioadei de ntrziere, plus trei procente;
7. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia echitabil.
Redactat n limba englez i comunicat n scris la 13 noiembrie 2007, n conformitate cu articolul
77 2 i 3 al Regulamentului Curii.

63. Redactai o cerere la CEDO invocnd violarea dreptului de proprietate n

cadrul procesului penal.
64. Explicai esena noiunii de verificare a declaraiilor la faa locului .
Verificarea declaratiilor la locul infractiunii este un procedeuspecial de obtinere a declaratiilor ,
esenta caruia consta in verificarea si precizarea unor declaratiianterioare ale martorilor , partii
vatamate , banuitului , invinuitului in faza deurmarire , in scopul stailirii veridicitatii acestor
declaratii (114 CPP ) . Reprezentantul organului de urmarire penala , apreciind informatia
obtinuta anteriuor , decide efectuarea acestei actiuni procesuale cu scopul de a concretiza , de a
verifica , dar si de a obtine noi informatii . Verificarea declaratiilor la fata locului are tangente cu
alte actiuni procesuale , de exemplu , cu audierea , deoarece persoana depune declaratii la locul
comiteri faptei , tinind cont de anumite imprejurari . O tangenta cu aceasta actiune procesuala o
are si cercetarea la fata locului .
In afara de persoana ale carei declaratii trebuie verificate si evident , reprezentantul organului de
urmarire penala , la aceasta actiune procesuale participa aparatorul , banuitului, invinuitului ,
si avocatul martorului sau al partii vatamate , alte persoane .
O prevedere deosebit de importanta la alin. 4 este cea ca verificarea declaratiilor la locul
infractiunii poate fi efectuata doar cu conditii ca se va asigura protejarea demnitatii si onoarei
persoanelor care participa la aceasta actiuni si nu se va punein pericol sanatatea lor . In cazul in
care se considera ca exista un pericol pentru sanatatea ei sau i se va incalca demnitatea si onoare

persoana este in drept sa refuze participarea la aceasta actiune procesuala . Ca si in cadrul audierii
se interzice punerea unor intrebari sugestive sau influentarea , intro forma sau alta ,a rezultatelor
actiunii procesuale . Nu se admite , de asemenea atragerea concomitenta a mai multor persoane la
verificarea declaratiilor la fata locului . La efectuarea verificarii declaratiilor la fata locului se
intocmeste un proce-verbal dupa regula generala ;pot fi aplicate mijloace tehnice , intocmite
schite . care se anexeaza la procesul verbal .

65. Demonstrai deosebirea ntre verificarea declaraiilor la faa locului, de

audiere i reconstituirea faptei.
Reconstituirea nu este un procedeu de descoperire si ridicare a inscrisurilor si
mijloacelor materiala de proba,dar este analizata in acest context datorita
faptului ca prezinta anumite aspecte comune cu cercetarea la fata locului
,astfel:se efectueaza la locul infractiunii si urmareste stabilirea imprejurarilor si
conditiilor in care a fost savirsita fapta.In literatura de specialitate reconstituirea
apare ca forma a cercetarii la fata locului unde s-a sairsit fapta ,avind drept scop
sa verifice daca faptele s-au putut savirsi in anumite conditii de timp si spatiu .
Unii autori constituie reconstituirea ca forma auxiliara a cercetarii la fata locului
prin care se poate verifica daca faptele si imprejurarile infractiunii care
formeaza obiectul cauzei s-au savirsit intr-un anumit mod.
O prima deosebire existenta intre reconstituire si cercetarea la fata locului este
aceea ca reconstituirea se face numai in prezenta invinuitului sau inculpatului
acesta fiind cel care va repeta modul in care a actionat la savirsirea infractiunii .
Reconstituirea se consemneaza intr-un proces-verbal de reconstituire , care
trebuie sa cuprinda aceleasi date ca si procesul verbal de cercetare la fata
locului , inserindu-se in schimb,amanuntit desfasurarea reconstituirii .
66. Proiectai o situaie n care au fost nclcate drepturile nvinuitului
participant la verificarea declaraiilor la faa locului.
67. Explicai esena i importana principiului secretului corespondenei.
Prin secretul corespondentei se urmareste sa se protejeze posibilitatea fiecarei persoane de
a-si comunica prin scris, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare opiniile si gandurile
sale, fara ca acestea sa-i fie cunoscute de altii, facute publice sau cenzurate. Dreptul la fespecarea
corespondentei este definit ca facultatea de a comunica cu terte persoane fara a fi interrupt,fara
cenzura.Constitutia RM in art 30 garanteaza secretul scrisorilor,telegramelor,al convorbirilor
telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare. Acest principiu este isncris in art 8 din
Conventia Europeana privind protectia drepturilor omului si libert fundam.Constitutia RM in al
(2) al art 30 permite in orice caz de necessitate p/u a proteja securitatea nationala,bunastarea
economica a tarii,ordinea publica si p/u a preveni infractiunile,limitarea acestui drept cu
respecytarea conditiilor legale.Principiul secretului corespondentei se extinde si asupra
persoanelor retinute sau arestate.Curtea Europeana p/u drept omul a declarat ca dreptul unui
prizonier la necenzurarea corespondentei sale cu un avocet sau orgn judiciar in nici un caz nu
rebuie incalcat.Trebuie insa precizat ca exercitiul acestui drept poate comporta o restrangere
necesara in interesul justitiei, sau mai precis in scopul descoperirii infractorilor. Acest drept
recunoscut magistratilor de a retine, citi si folosi in proces corespondenta care vine sau pleaca de
la persoanele invinuite de savarsirea unor infractiuni, trebuie sa fie consacrat de lege, efectuat
dupa o procedura stricta si doar pe baza de ordonante scrise, cu respectarea celorlalte drepturi ale
persoanei.
68. Generalizai constatrile CtEDO n cauza Ostrovar. vs Moldova. Reclamantul
s-a plns, n special, de condiiile sale de detenie, de nclcarea dreptului su la
corespondena cu mama sa, a dreptului su de a avea ntrevederi cu soia i fiica sa, precum
i de faptul c nu a avut un recurs efectiv cu privire la nclcrile drepturilor sale garantate
de articolul 3 i articolul 8 ale Conveniei.

116. Reclamantul a declarat c condiiile n care el a fost deinut i-au cauzat sentimente de
frustrare, incertitudine i nelinite care nu ar putea fi compensate prin simpla constatare a unei
violri. Referindu-se la nclcarea dreptului su de a coresponda cu mama sa, reclamantul a
declarat c el, fr ndoial, a suferit un prejudiciu ca rezultat al faptului c nu a putut comunica
cu ea despre necesitile sale referitoare la medicamente i c era ntr-un stres continuu, deoarece
nu tia pentru ct timp i vor ajunge rezervele sale de medicamente. n ceea ce privete
ntrevederile cu soia i fiica sa, el risca s-i piard familia i i era greu s nu-i vad singurul
copil o perioad de timp att de lung.
117. Guvernul nu a fost de acord cu sumele pretinse de reclamant. El a susinut c suma
pretins pentru violarea articolului 3 al Conveniei era excesiv. Referitor la sumele pretinse
pentru violrile articolului 8, el a declarat c constatarea unei violri ar constitui o satisfacie
echitabil suficient.
118. Curtea noteaz c reclamantul care suferea de astm a fost deinut timp de nou luni n
celule supraaglomerate mpreun cu fumtori douzeci i trei de ore pe zi, fr ngrijire medical
corespunztoare, fr hran corespunztoare i n condiii sanitare necorespunztoare. Mai mult,
dei era dependent de familia sa n aprovizionarea cu medicamente, el, de asemenea, a fost lipsit
de posibilitatea de a coresponda cu mama sa i de a-i vedea soia i fiica. n astfel de
circumstane, Curtea consider c reclamantul, n mod inevitabil, trebuia s fi suferit frustrri,
incertitudine i nelinite care nu pot fi compensate doar prin simpla constatare a unei violri.
Fcnd evaluarea sa n baz echitabil, aa cum o cere articolul 41 al Conveniei, Curtea acord
reclamantului suma de EUR 3,000 cu titlu de prejudiciu moral. HOTRREA OSTROVAR c.
MOLDOVEI 24
DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Hotrte c a existat o violare a articolului 3 al Conveniei;
2. Hotrte c a existat o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce privete dreptul
reclamantului de a coresponda cu mama sa;
3. Hotrte c a existat o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce privete refuzul de a-i
permite reclamantului s aib contacte cu soia i fiica sa;
4. Hotrte c a existat o violare a articolului 13 al Conveniei combinat cu articolul 3 al
Conveniei;
5. Hotrte c nu a existat o violare a articolului 13 al Conveniei combinat cu articolul 8 al
Conveniei;
6. Hotrte
69. Proiectai o situaie n care considerai c este nevoie de limitat secretul
corespondenei. Motivai.
Unei persoane ii este aplicat sechestrul corespondentei fara autorizarea judecatorului de
instructie.
Ex anumite fotografii facute in public si ii vine acasa amenda km,viteza ,amenda primeste
sotia scrisoarea,si afla ca sotul era la strasbourg in masina cu o domnisoara.In
asemenea situatiei avem dr la protejarea vietii private si a familiei.Organele de dr sunt
obligati sa nu amestece obiectul vietii private cu obiectul cauzei,fiindca se inkalca
drepturile.
Ex:o inregistrare de imagini inkalaca dr unei persoane.demnitate,injosire.
Interceparea comunicarilor persoanelor este limiata de CPP.sechestrul corespondenei se
admite doar cu autorizatia judecatorului de instructie in urma unui demers motivat din
partea organelor de urmarire penala.In al (4),(5) ale art 135 din CPP se limiteaza
durata totala de interceptarea a convorbirilor la 6 luni,cu obligatia judecatorului de
instructie sa informeze,cel tirziu o data cu terminarea urmaririi penale,persoanele ale
caror convorbiri a;e caror convorbiri au fost interceptate si inregistrate,despre acest
fapt.pag 250.
70. Stabilii procedura de prezentare spre recunoatere.
Prezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursul
caruia unei persoane i se prezinta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau

deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imprejurari ce au legatura cu obiectul

probatoriu.In calitate de prsoana prezentata spre recunaostere poate fi orice pers nu numai
faptuiotorul.Pers se reprezinta spre recunoastere daca declara ca in anumite circumstante ce au
legaturi cu cauza data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la monetul respectiv.P/u
efectuarea prezentarii spre recunaostere este necesr deasemenea ca persoana observata sa nege
faptul ca se cunoaste cu cel cel prezenta.In cazul cind ambele persoane declara ca se cunossc
prezentarea spre recunaostere nu se efectuieaza.prezentarea persoanelor poate fi:frontala din
profil,prezentarea mersului,a vocii etc.pers care trebuie recunoscuta este prezentata in afar
spatiului vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi sex,asemanatori la exterior.In
cazuri cind sunt prezente conditiile prevazute in art 110 CPP al RM prezentarea spre recunoastere
poate fi efectuata cu aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea spre recunaostree se aplica
fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la procesul-verbal al actiuunii procesuale.persoana
prezenta pre recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care il doreste.persoana chemata p/u
recunaostere trebuie sa indice particularitati certe p/u identificarea persoanei prezentate.in caz
contrar recunaosterea se va considera neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spree recunoastree
spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata doar 1 singura daca cind participa
ambele persoane(cel care recunaoste si cel prezentat).Datele obtinute in timpul prezentarii spre
recunoastere nu pot fi considerate ca probe care prevaleaza asupra altora,fiind apreciate in cumul
cu celelalte.
71. Distingei calitile persoanelor i a obiectelor prezentate spre recunoatere.
Prezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursul
caruia unei persoane i se prezinta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau
deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imprejurari ce au legatura cu obiectul
probatoriu.In calitate de prsoana prezentata spre recunaostere pooate fi orice pers nu numai
faptuiotorul.pers se reprezinta spre recunoastere daca declara ca in anumite circumstante ce au
legaturi cu cauza data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la monetul respectiv.p/u
efectuarea prezentarii spre recunaostere este necesr deasemenea ca persoana observata sa nege
faptul ca se cunoaste cu cel prezenta.In cazul cind ambele persoane declara ca se cunossc
prezentarea spre recunaostere nu se efectuieaza.prezentarea persoanelor poate fi:frontala din
profil,prezentarea mersului,a vocii etc.pers care trebuie recunoscuta este prezentata in afar
spatiului vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi sex,asemanatori la exterior.In
cazuri cind sunt prezente conditiile prevazute in art 110 CPP al RM prezentarea spre recunoastere
poate fiefectuata cu aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea spre recunaostree se aplica
fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la procesul-verbal al actiuunii procesuale.persoana
prezenta pre recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care il doreste.persoana chemata p/u
recunaostere trebuie sa indice particularitati certe p/u identificarea persoanei prezentate.in caz
contrar recunaosterea se va considera neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spre recunoastre
spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata doar 1 singura atunci cind participa
ambele persoane(cel care recunaoste si cel prezentat).Datele obtinute in timpul prezentarii spre
recunoastere nu pot fi considerate ca probe care prevaleaza asupra altora,fiind apreciate in cumul
cu celelalte.
Prezentarea spre recunoastere a obiectelor se efectuiaza dupa aceleasi reguli ca si prezentarea
persoanei.persoana chemata p/u recunoastere este audiata asupra circimstantelor in care a vazut
obiectul si asupra particularitatilor distinctive dupa care l-ar putea recunoaste,fiind prevenit p/u
raspunderea penala in caz de refuz de a depune declaratii sau de declaratii false.Obiectele se
prezinta cu alte 2 obiecte omogene(aceeasi denumire,destinatie,forma,model).Obiectele pot fi
curatate de muradrie,rugina daca acestea nu il va distruge ca mijloc de proba.La prezentarea
cadavrului spre recunoastere nu se aplica regula privind un nr oarecare de exemplare.
Recunoasterea cadavrului se efectueaza in situatii cind este imposibil a se obtine anumite date
privind decedatul dupa acte sau cind exteriorul sau este schimbat consideratbil.daca pe acestea se
pot observa ex:un tatuaj,semn din nascare.Exceptie de la regula generala privind nr de exemplare
o face situatia cind spre recunoastere se prezinta un obiect de anticariat,alte obiecte p/u care este
imposibil de a alege si prezenta un analog.prezentarea spre recunoastere a obiectelor se exprima
prin faptul ca de regula sunt corpuri delicte.

72. Evaluai legislaia naional n materie de protecie a persoanei n cadrul prezentrii

spre recunoatere.
CPP prevede norme cu caracter general care sunt aplicabile in situatiile cind securitatea poate fi
pusa in pericol.Intr-o maniera generala art 215 CPPstabileste conditiile de aplicare a
masurilor de protectie.Persoana care trebuie recunoscuta este prezentata in afara spatiului
vizibilitatii impreuna cu 4 asistenti procedurali de acelasi sex,asemanatori exterior.Aceasta
prevedere legala vine a asigura securitatea persoanei chemate spre recunaostere si a exclude
influenta asupra acesteia.In cazul cind sunt prezente conditiile prevazute in art 110 CPP
prezentarea spre recunoastere poate fi efectuata cu aplicarea dispozitiilor articolului
respectiv.
73. Definii conceptele de via privat, via intim, via familial.
Constitutia RM stabileste obligatia generala a ST de a respecta si ocroti viata intima,familia
si privata conform art 28.Principiul in discutie este intr-o dependenta strinsa cu asa
concepte cum ar fi inviolabilitatea domiciliului,secretul corespondentei.
Viata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei.Respectul
p/u viata privata trebuie sa cuprinda intr-o masura oarecare dreptul de a stabili si
dezvolta relatii cu alte fiinte umane cu caracter profesional sau de afaceri.in asa fel viata
privata este un concept mult mai larg decit viata intima si familiala si include neaparat si
dr de adezvolta relatii cu alte persoane si cu lumea exterioara.
Viata familiala include toate relatiile care apar in cadrul unei familii fondata prin casatorie
sau a relatiilor ce apar in urma maternitatii sau paternitatii.in cazul Johnston
vs.Irlanda,1986 CEDO a decis ca acele cupluri necasatorite care traiesc impreunacu
copiilor sunt considerate a fi sub incidenta vietii familiale ca odata ce relatiile create in
cadrul lor nu diefra in practica de viata unei familiiformate prin casatorie.Totodata in
cazul Kerkhoven v Olanda 1992 o relatie stabila intre 2 femei si copilul nascut de una
din acestea prin insemintarea artificiala,judecatorii au refuzat sa califice aceasta ca o
viata de familie chiar daca coabitarea lor era de tip familial,exista o divizare a sarcinelor
parentale.Ele puteau sa revendice o protectie numai in aceea ca priveste viata
privata.aceasta inseamna ca perssoanele care nu cad sub incidenta conceptuluivietii
familiale nu pot sa ceara aplicarea unor privilegii pe vare aceasta le poate oferi,cum ar
fi,ex:dr de an u face declaratii impotiva sotului sau rudelor apropiate,in acest sens,pct.41
al art 6 din CPP stabileste ca fiind rude apropiate copii,parintii,infietorii,frati si
surori,bunici si nepoti.
Viata intima sunt incluse acele aspecte ce tin de viata familiala sau privata,trecute prin
prisma drptului persoanei de a ramine singura.de ex:este o incalcare a intimitatii cazul
cind o persoana este nevoita sa mearga la veceu in camera unde se detine,aflindu-se in
vazul tuturor.pentru protejarea persoanei contra ingerintelor ilegale in viata sa
privata,intima sau de familie legea stableste unele garantii.astfel,este interzisa
acumularea fara necesitate a informatiei despre viata privata si intimaa
persoanei.Colectarea unei asemenea informatii in particular si amestecul in viata privata
si de famile in general se permite conf art 8(2) al CEDO,in masra in care este prevaut de
lege si daca constituie o masura care,intr-o societate democratica,este necesara p/u
securitatea nationala,siguranta politica,protectia sanatatii si a moralei,apararea ordinii si
prevenirea faptelor penale.
74. Analizai constatrile CEDO n cauza Iordache .a vs Moldova.
Reclamanii au pretins n particular, n conformitate cu Articolul 8 din Convenie, precum
c dreptul lor la libera coresponden nu a fost respectat din momentul n care legea
domestic, care reglementeaz nregistrarea convorbirilor telefonice, nu conine
suficiente garanii mpotriva abuzurilor din partea autoritilor naionale.

DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA N UNANIMITATE 1. Hotrte c a

avut loc nclcarea Articolului 8 din Convenie; 2. Hotrte c nu a avut loc
nclcarea Articolului 13 din Convenie, luat n conexitate cu Articolul 8; 3.
Hotrte (a) c statul reclamat urmeaz s achite reclamanilor, n decurs
de trei luni de la data la care hotrrea va deveni definitiv potrivit articolului
44 2 din Convenie, suma total de 3 500 EURO (trei mii cinci sute) cu titlu
de costuri i cheltuieli, care urmeaz a fi convertite n valuta naional a
statului reclamat la rata de schimb aplicabil n ziua efecturii plii, plus
orice tax care ar putea fi perceput la aceast sum de la reclamani;
HOTRREA n cauza IORDACHI I ALII c. MOLDOVEI 23

(b) c din momentul expirrii termenului de trei luni menionat i pn la

achitare, o dobnd simpl va fi pltit la sumele menionate, egal cu rata
minim a dobnzii de mprumut a Bncii Centrale Europene pe perioada ntrzierii
plus trei procente;1
4. Respinge restul preteniilor reclamatului de satisfacie echitabil.

75. Proiectai o situaie de limitare legal a inviolabilitii vieii private.

Moraru,
Legislatia si jurisprudenta nationala sint imperfecte si in ceea ce priveste
protectia vietii private si mecanismele de angajare a raspunderii p/u
delictele legate de incalacrea acestui drept.Unele fapte care evidentiaza
violarea grava,de catre unele categorii profesionale specifice,a dr la viata
privata sint incriminate prin CPP.cazurile limiatrii legale a inviolabilitatii
private:
1.sechestrarea corespondentei conf art 133 CPP
2.interceptarea convorbirilor telefonice art 135 Cp
3.perchizitia la domiciliu,corporala.
76. Descriei procedura de cercetare la faa locului.
CERCETAREA LA FATA LOCULUI - este activitatea de urmarire penala, ce consta in cercetarea
nemijlocita si amanuntita a locului unde s-a savarsit infractiunea pentru a se face constatari cu
privire la locul savarsirii faptei, a se descoperi si a se fixa urmele infractiunii, precum si
imprejurarile in care infractiunea a fost comisa. Ea se efectueaza de catre organele de urmarire
penala si de catre instanta de judecata, atunci cand este necesar, in prezenta partilor si a
invinuitului sau a inculpatului arestat.
Un loc important n probaiunea procesual-penal, printre alte acte de urmrire
penal,revine cercetrii la faa locului. n cadrul cercetrii pot fi stabilite nu numai
circumstanele care constituie obiectul probaiunii (art. 96 CPP) dar i alte momente
importante, care permit de aorienta ntr-o direcie corect investigarea cauzei i de a nainta
versiunile respective. Nu n zdar cercetarea la faa locului este denumit simbolic cheia pentru
rezolvarea problemei cu mai muli necunoscui.Cercetarea la faa locului reprezint
activitatea procedural al crui obiect l constituie
percepia nemijlocit de ctre organele judiciarea locului unde s-a
s v r i t a c t i v i t a t e a infracional, descoperirea, fixarea i ridicarea urmelor,
precizarea poziiei i strii mijloacelor materiale de prob, n vederea stabilirii naturii i
mprejurrilor comiterii infraciunii, a elementelor care s conduc la identificarea
fptuitorului.C e r c e t a r e a l a f a a l o c u l u i r e p r e z i n t o a c t i v i t a t e p r o c e s u a l i
t a c t i c a o f i e r u l u i d e urmrire penal, ce rezid n studierea, perceperea,
depistarea, fixarea i ridicarea nemijlocit aobiectelor, stabilirii strii i proprietii
lor, urmelor, indiciilor i poziiei reciproce a acestora, importante pentru cauza cercetat.
n scopul descoperirii urmelor infraciunii, a mijloacelor materiale de prob pentru
a stabili circumstanele infraciunii ori alte circumstane care au importan pentru cauz,
organul de urmrire penal efectueaz cercetarea la faa locului a terenurilor,
ncperilor, obiectelor,documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale.Pentru a evita
dispariia urmelor, denaturarea lor, schimbarea situaiei locului, i, n sfrit, pentru a nu diminua
eficiena cercetrilor, este stipulat n art. 118 alin. (2) CPP c locul cercetrii poate fi nconjurat de
colaboratorii organelor de meninere a ordinii publice.Cercetarea la faa locului la domiciliu fr
permisul persoanei creia i este limitat dreptulla inviolabilitatea domiciliului, este efectuat n
baza ordonanei motivate a organului de urmrire penal, cu autorizarea judectorului
de instrucie.Reieind din coninutul art. 118 alin.(1) CPP, exist urmtoarele tipuri de cercetare
la faalocului: a terenurilor, a ncperilor, a obiectelor, a documentelor (nscrisurilor), a
animalelor, acadavrelor umane sau a animalelor.

De asemenea, art. 134 CPP stipuleaz cercetarea corespondenei potale i telegrafice, iar art.
120CPP-examinarea exterioar a cadavrului. O modalitate a cercetrii este
examinareacorporal,prevzut
de
art.
119
CPP.D e r e g u l c e r c e t a r e a t e r e n u r i l o r , o b i e c t e l o r , n s c r i s u r i l o r , p r e c u m
i e x a m i n a r e a cadavrului, este parte integrant a cercetrii la faa locului. n
cazurile cnd pentru cercetarea acestor obiecte este necesar mai mult timp ele snt examinate
la locul efecturii urmririi penale.
Obiectele descoperite n timpul cercetrii la faa locului se examineaz la locul efecturii acestei aciuni i
rezultatele examinrii se consemneaz n procesul-verbal al aciunii respective. Dac pentru
examinarea obiectelor i documentelor se cere un timp mai ndelungat, precum i nalte cazuri,
persoana care efectueaz urmrirea penal le examineaz n sediul organului
deurmrire penal. Pentru aceasta, obiectele i documentele se mpacheteaz, se sigileaz,
pachetul se semneaz i despre aceasta se face meniune n procesul-verbal (art.118 alin.(4) CPP).n
anumite cazuri, persoana care efectueaz urmrirea penal, dac este necesar, execut diferite
msurri, fotografieri, filmri, ntocmete desene, schie, face mulaje i tipare de pe urme desine
stttor sau cu ajutorul specialistului n materia respectiv.
P/u efectuarea cercetraii ila fata locului nu este necesara emiterea sau inlocuirea unei
ordonante,insa in cazul cercet la fata locului in domiciuliu aceasta e obligatorie.Cercetarea se
efectueaza de ofiterul de urmarire penala,procurer sau de instanta.efectuarea cercetarii la fata
locului permite obtinerea anumitor fate initiale p/u efectuarea altor actiuni
procesuale9exoertiza,experimental,audierea)cercetarea se efectueaza imediat dupa sesizarea
organului de urm pen.lege anu stabileste in competenta carui organ se include efectuarea cercet la
fata locului,de regula acesta e organul de urm penala sesizat.La efectuarea cercetarii la fata
locului pot participa specialisti din diferite domenii cum ar fi:criminalisti,medici,biologi,chimisti
etc.
Exista:1.cercetare statica-fara miscarea obiectelor(fotografii) 2.cercetarea dinamica-cu miscarea
obiectelor(sigilarea armei).In functie de infract comisa,cercet la fata locului are sarcini
specifice.Procesul-verbal de cerectare la fata locului constituie un mijloc de proba.

77. Evideniai atribuiile organului de urmrire penal n cadrul cercetrii

la faa locului.
Cercetarea la fata locului e o actiune procesuala efect de organ de urmar de regula la locul faptei
insa nu e o cerinta imperativa.
1. .Pentru efectuarea cercetrii la faa locului nu este necesar emiterea, ntocmirea unei
ordonanei, ns n cazul cercetrii la faa locului n domiciliu este obligatorie emiterea
ordonanei i naintarea unui demers judectorului de instrucie. Judectorul de instrucie
autorizeaz efectuarea cercetrii la faa locului n domiciliu printro ncheiere. Doar n
cazuri excepionale cercetarea la faa locului n domiciliu poate avea loc fr autorizaia
judectorului de instrucie, n baza ordonanei motivate a procurorului .
Cercetarea la faa locului se efectueaz de ofierul de urmrire penal care atrage forele poliiei
pentru a asigura efectuarea normal a cercetrii. Procurorul poate efectua cercetarea la faa locului
n orice cauz penal.
1. Cunoaterea i investigarea direct de ctre organul de urmrire penal sau de ctre instana de
judecat a locului n care a fost svrit fapta, n vederea stabilirii i fixrii particularitilor sale.
Contactul direct nemijlocit al organului judiciar ceea ce este denumit scen sau ambiana
locului servete la formarea unei imagini exacte a cadrului n care s-a comis fapta la determinarea
poziiei i distanei dintre obiectele principale;
2. Cutarea, relevarea, fixarea, ridicarea i interpretarea urmelor i mijloacelor materiale
de prob, precum i fixarea procesual a acestora. Descoperirea urmelor urmat de interpretarea
lor imediat la faa locului este de natur s ofere indicii el puin cu caracter general cu privire la
natura faptei i chiar la persona autorului;
3. Obinerea de date cu privire la modul de operare al fptaului la numrul de persoane
care au luat parte la comiterea infraciunii. Din cercetarea locului faptei se poate deduce modul n

care s-a desfurat activitatea infracional ncepnd din momentul ptrunderii autorului n
cmpul cercetat i terminnd cu retragerea sa;
4. Identificarea eventualilor martori, ntruct n funcie de condiiile concrete ale locului i
momentului svririi faptei se poate stabili dac i n ce msur activitatea infractorului putea fi
perceput de cineva. Aceast precizare se impune deoarece sunt puine cazurile n care sunt gsii
imediat martori ai evenimentului.

78. Proiectai o situaie n care la efectuarea cercetrii la faa locului pot fi

afectate drepturile protejate de CEDO.
In urma unui accident rutier soldat cu decesul unei persoane,invinuitului
Moraru ,cetatean de provenienta rusa ,in cadrul cercetarii fata locului , organele
de urmarire penale , nu i-au oferit un avocat ales sau un avocat care acorda
asistenta juridica garantata de stat, si tototada fiind vorbitor de limba rusa nu i
s-a oferit un traducator astfel atribuindu-l la minoritatile sociale care nu vorbesc
in limba de stat. Astfel este incalcat principiul asigurarii dreptului la aparare .
Dreptul de aparare in cadrul unui proces penal este prevazut si in Conventia
Europeana pentru apararea Drepturilor Omului . Astfel conf acesteea ,,orice
persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa se apere singura sau sa fie
asistata de un aparator ales de ea,iar daca nu dispune de mijloace necesare
pentru a-l plati,sa poata fi asigurata in mod gratuit de un avocat din oficiu,
atunci cind interesele justitiei o cer.Iar conform pct. A) al.3 art.6 din Conventie
stipuleaza ca orice acuzat are dreptul sa fie asistat in mod gratuit de interpret ,
daca nu vorbeste sau nu intelege limba folosita la audiere .
79. Definii conceptul aplicrii principiului utilizrii limbii n care se
desfoare procesul penal.
n conformitate cu art. 2 al Constituiei Republica Moldova este un stat de drept,
democratic, n care demnitatea omului, drepturile i libertile lui reprezint valori supreme i
sunt garantate, inclusiv statul recunoate i protejeaz dreptul la pstrarea, la dezvoltarea i
funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul rii. Premizele constituionale enunate mai sus
impun desfurarea procesului penal n cadrul unor condiii care ar asigura i garanta
egalitatea participanilor la proces, care s se nfptuiasc fr nici o discriminare pe temei de
naionalitate, origine etnic, limb.Potrivit art. 118 din Constituie, art. 16 din CPP i a altor
prevederi din legislaia n vigoare3, procedura judiciar se efectueaz n limba de stat sau n
condiiile legii, ntr-o limb acceptabil pentru majoritatea persoanelor care particip la proces.
Limba de procedur este anunat la examinarea cauzei concrete n edina de judecat i nu
poate fi modificat pe parcursul ntregului proces judiciar.4Admiterea folosirii altei limbi dect
a celei de stat, n cadrul desfurrii procedurii judiciare i dreptul la interpret i nscrierea
acestor reguli printre principiile de baz ale procesului penal vine s marcheze asigurarea
intereselor legitime ale minoritilor naionale i a tuturor persoanelor nevorbitori n limb de
stat. n cazul n care procesul penal se desfoar n alt limb dect cea de stat, hotrrile
procesuale (ordonana de punere sub nvinuire, rechizitoriul, sentina i decizia instanei
judecii se ntocmesc n mod obligatoriu i n limba de stat.
Conform art. 6, al. 3,
punctul a al CEDO stabilete c orice acuzat are dreptul s fie asistat n mod gratuit de
interpret, dac nu vorbete sau nu folosete limba folosit la audiere. Legislaia procesualpenal (art. 17, al. 2) extinde sfera prevederilor Conveniei sub aspect de subieci la
participanii la procesul penal.

80. Argumentai necesitatea includerii principiului utilizrii limbii

procesului ntr-un proces echitabil.
3

Legea cu privire la funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, nr. 3465-XI din 1.09.1989
Hotrrea Plenului CSI a R.M. cu privire la respectarea legislaiei despre utilizarea limbii n procedura judiciar, nr.
12 din 09.04.1999, Culegere de hotrri explicative, Chiinu, 2002, pag. 14.
4

Obligativitatea evalurii nivelului de cunoatere a persoanei a limbii n care se desfoar

procedura judiciar n vederea aplicrii normelor privind asigurarea cu interpret sau traductor
revine subiecilor oficiali a procesului penal ofierilor de urmrire penal, procurorilor,
instanei, care ulterior fiind obligate, odat ce sunt sesizate de beneficiarii interpretrii, s
exercite un anumit control al calitii interpretrii asigurate. Dreptul la interpret este neles ca
fiind extins i asupra muilor, surzilor i surdomuilor care neleg limba semnelor.Limbajul pe
interesul inculpatului nseamn evident folosirea limbii pe care acesta o cunoate cel mai bine.
S-a precizat nc c chiar dac limba oficial a procedurii judiciare coincide cu cea a
inculpatului, modul de exprimare a organelor judiciare trebuie s fie de aa natur, nct
inculpatul s neleag exact i n detalii nvinuirea5.

81. Proiectai o situaie n care se va face o detaare de la principiul limbii

n care se desfoar procesul.
82. Definii instituia examinrii corporale i scopul acesteia.
Examinarea corporal este o modalitate a cercetrii specificul creia const n obiectul de
cercetare care este corpul omenesc, cu scopul descoperirii urmelor infraciunii (spre exemplu
urme de arsuri, de leziuni etc.). In urma examinarii corporale pot fi descoperite urme ale
infractiuniii. n cazul cnd persoana refuz de a participa la examinarea corporal ea poate fi
adus forat i efectuat examinarea corporal forat. n urma examinrii corporale pot fi
descoperite urme, componente chimice, zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale,
unele defecte ale constituiei corpului, semne din nscare, diferite (cum se numesc ele) i alte
semne prin care se poate de constatat atribuia persoanei la infraciunea urmrit. n unele
cazuri semnele descoperite faciliteaz identificarea fptuitorului sau constat faptul cauzrii
unor leziuni corporale.ns poate fi examinat concomitent mbrcmintea, nclmintea,
toate datele obinute fiind incluse ntr-un singur proces-verbal.
Obiectul de cercetare poate fi corpul bnuitului, nvinuitului, inculpatului, martorului i al
prii vtmate.
La efectuarea examinarii corporale se emite ordonanta a organului de urmarire si se solicita
autorizarea judecatorului de instructie . In cazul unui delict flagrant examinarea poate fi
efectuata fara autorizatia judecatorului de instructie care e instiintat in termen de 24 h
.art.119 CPP . Organul de urmrire penal decide efectuarea sau nu a examinrii corporale.
Organul de urmrire penal poate lua decizia examinrii corporale i fr acordul bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, martorului sau al prii vtmate. n asemenea cazuri este necesar
emiterea ordonanei n care se indic motivele efecturii acestei aciuni procesuale. n
cazurile cnd examinarea corporal este efectuat de ctre organul de urmrire penal fr
consimmntul persoanei examinate este obligatorie autorizaia judectorului de instrucie,
care examinnd demersul naintat emite o ncheiere privind admiterea sau respingerea
demersului ce are ca una din consecine efectuarea examinrii corporale.

83. Demonstrai n care situaii poate fi efectuat forat examinarea corporal.

Se prezuma in cele mai dese cazuri ca examinarea corporala este o actiune la care persoana
participa benevol.Doar in cazuri excepionale,cind nu exisa o alta posibilitate de a obtine date
importante p/u cauza,examinarea corporala poae fi efectuata fortat.n cazul cnd persoana
refuz de a participa la examinarea corporal ea poate fi adus forat i efectuat examinarea
corporal forat. n urma examinrii corporale pot fi descoperite urme, componente chimice,
zgrieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte ale constituiei corpului,
semne din nscare diferite i alte semne prin care se poate de constatat atribuia persoanei la
infraciunea urmrit.n unele cazuri semnele descoperite faciliteaz identificarea fptuitorului
sau constat faptul cauzrii unor leziuni corporale.

84. Estimai o situaie cnd pot fi afectate drepturile persoanei participante la

examinarea corporal.
5

X a fost nevoit sa fie supus unei examinari corporale,dar din diferite moive au fost
afectate drepturile persoanei si anume:persoana care a efectuat urmarirea
penala a asistat la examinarea coprorala a persoanei(inculpatului)care era de alt
sex si a avut loc dezbracarea acestuia.In aceste circumstante in adresa
inculpatului au fost adresate injosiri precum ca are un corp foarte urit,la fel
incuplat a fost supus unor mingieri.Cum am mentionat ca in cursul examinarii
corporale au avut loc actiuni de a injosi demnitatea persoanei examinate.conf
art 119 al (5) in cursul examinarii corporale sint interzise actiuni care injosesc
demnitatea pers sau pun in pericol viata ei.La fel conf art 119 al(4):persoana
care efectueaza urmarirea penala nu asita la examinarea corporala a unei pers
de sex opus daca e necesara dezbracarea acesteiain plus acest articol prevede
prezenta medicului care a fost uitata.
85. Indicai mecanismele procesuale de asigurare a dreptului la aprare.
Raporturile sociale care fac obiectul procesului penal constau totdeauna ntr-un raport
conflictual de drept penal, ce apare ca rezultat al svririi unei infraciuni. Aceste fapte
constituie i obiectul raportului procesual-penal care intervine ntre persoane cu interes opus.
Pe parcursul procesului penal prile i ali participani cu dreptul la aciuni legale ndreptate
spre aprarea intereselor lor, inclusiv la asistena unui aprtor.
Dreptul de aprare nu trebuie confundat cu asistena aprtorului. Dreptul de aprare const n
totalitatea prerogativelor, facultilor i posibilitilor pe care potrivit legii le au justiiabilii
pentru aprarea intereselor lor. Asistena aprtorului este unul din componentele dreptului de
aprare i se realizeaz prin: darea de sfaturi i ndrumri, ntocmirea de cereri i demersuri6.
Dreptul la aprare, este prevzut n actele normative internaionale i n cele naionale ale
multor state, inclusiv R.M.
Codul de procedur penal a R.M. n art. 17 arat valoarea de principiu obligaiei statului de a
asigura dreptul la aprare, n tot cursul procesului penal, prilor (bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, prii vtmate, prii civile, prii civilmente responsabile) de a fi asistate sau,
dup caz, reprezentate de un aprtor ales sau n caz de necesitate, numit din oficiu i
remunerat din bugetul de stat.
Formularea acestui principiu, n CPP al R.M. ca asigurarea dreptului la aprare difer, dup
coninut de situaia asigurarea dreptului de aprare. Aceast formulare ns nu reduce
totalitatea formelor de exercitare a dreptului de aprare doar la prezena unui avocat. Art. 17,
al. 2 al Codului de procedur penal prescrie obligaia organului de urmrire penal i a
instanei de judecat de a asigura participanilor la procesul penal deplin exercitare a
drepturilor lor procesuale n condiiile prevzute de lege procesual. Formularea menionat
este una legal i include n sine toate prerogativele, facultile i posibilitile exercitrii
aprrii unei persoane. Avnd n adere importana fundamental a dreptului de aprare,
constituie R.M. n art. 26 consacr garania dreptului la aprare.
Dreptul de aprare n cadrul unui proces penal este prevzut i n Convenia European pentru
aprarea Drepturilor Omului n art. 6, p. 3, lit. c) prevede c orice persoan acuzat de o
infraciune are dreptul s se apere singur sau s fie asistat de un aprtor ales de ea, i dac
nu dispune de mijloace necesare pentru al plti, s poat fi asigurat n mod gratuit de un
avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer. n Hotrrea Plenului Curii Supreme de
Justiie din 9.XI. 1998, nr. 30. Cu privire la practica aplicrii legilor pentru asigurarea
dreptului la aprare n procedura penal a bnuitului, nvinuitului i inculpatului p. 6. Curtea
stabilete criteriile cnd interesele justiiei cer prezena avocatului:
a) n caz de complexitate sporit a cauzei;
6

Explicaii teoretice ale Codului de procedur penal romn, partea general - Vol. V, Uintil Dongoroz, Siegfried
Kahane, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Stinoiu. Ed. Acad. Romne 2003; All Beck.

b) n dependen de capacitatea bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a se apra singur

urmeaz a fi luate n consideraie capacitile, cunotinele i priceperea fiecrei
persoane n parte;
c) n dependen de importana i pericolul faptei de Comiterea creia este bnuit sau
nvinuit persoana.
Principiul asigurrii dreptului la aprare, de asemenea, oblig organul de urmrire penal i
instana s asigure bnuitului, nvinuitului, inculpatului dreptul la asisten juridic calificat
din partea unui aprtor ales de el sau numit din oficiu, independent de aceste organe (art. 57,
al. (2) p. 14).
Persoana care efectueaz aprarea n cadrul procesului penal, trebuie s posede licena de
avocat eliberat n urma susinerii unui examen de licen n modul prevzut de lege. Aceast
obligaie pentru stat (de a testa calitile profesionale ale avocatului) rezult din reglementrile
internaionale la care R.M. este parte i din normele ei interne. Constituia n art. 26 p.(1)
garanteaz dreptul la aprare. Aceast garantare se extinde i asupra asigurrii, dac este
necesar, a prezenei unui avocat din oficiu. Diferena dintre avocatul ales i cel din oficiu
trebuie s se limiteze doar la sursa remunerrii activitii sale i s nu afecteze calitatea
asistenei juridice acordate de el. Garantarea dreptului de aprare este realizat i prin o serie
de norme din CPP al R.M. care cuprind ca i Convenia European pentru Drepturile Omului
n art. 6 p. 3:
-

s fie informat n cel mai scurt termen, ntr-o limb pe care o nelege i de o manier
detaliat asupra naturii i cauzei acuzrii mpotriva sa. (i n articolele 64 CPP al
R.M.);
- s dispun de timpul i de nlesnirile necesare pregtirii sale.
Acest drept implic toate aciunile ndreptate spre aprarea persoanei, inclusiv acceptarea sau
nu a audierii; prima audiere i urmtoarele s fie realizate n prezena aprtorului ales sau
numit din oficiu; s dispun de consultaii cu avocatul su fr limit de timp, chiar i pn la
audierea lui n calitate de bnuit.
Dreptul de aprare este unul complex. Pe lng asistena unui avocat legea Procesual penal
prevede garanteaz i alte mijloace care realizeaz dreptul de aprare. Organele de urmrire
penal sunt obligate n virtutea principiului oficialitii, s aib n vedere din oficiu toate
aspectele care snt n favoarea prii (art. 19 CPP al R.M.)
n legea procesual penal majoritatea normelor ce reglementeaz drepturile i obligaiile
prilor implicate n cauz, n special bnuitului, nvinuitului i inculpatului sunt axate pe
realizarea eficient a aprrii lor.
Principiul asigurrii dreptului la aprare stabilesc, n art. 17 al CPP al R.M. i n art. 26 al
Constituiei R.M., c prile, n tot cursul procesului au dreptul s fie asistate de avocat ales
sau unit din oficiu. Codul de Procedur penal specific noiunea de pri care au acest
drept: bnuitul, nvinuitul, inculpatul. Partea vtmat, partea civil, partea civilmente
responsabil.
Organul de urmrire penal i instana de judecat sunt obligate s asigure participanilor la
procesul penal deplina exercitare a drepturilor lor procesuale. Codul prevede obligaia
organului de urmrire penal de a-i asigura prii prezena avocatului ales sau, dup caz din
oficiu (art. 57 al. 2 p. 14 CPP al R.M.).
Pentru a nltura abuzurile din partea subiecilor oficiali ai procesului penal procedura interzice
organului de urmrire penal s refuze participarea avocatului la audierea martorului sau prii
vtmate. Mai mult, acest drept pentru martor, mpiedic folosirea informaiei pe care o
depune, mpotriva sa n cazul n care poate deveni bnuit sau nvinuit pe dosar. Art. 63 al. 6
interzice integrarea n calitate de martor a persoanei fa de care exist anumite probe c a
svrit o infraciune. Aceste dou norme funcioneaz ntr-un mod de completare reciproc
pentru a fi nlturat potenialul abuz al organelor de drept.

Este interzis, de asemenea, orice amestec n actualitatea persoanelor care exercit aprarea n
limitele legale este sancionat.
Jurisprudena Curii Europene pentru aprarea Drepturilor Omului pe cauzele Can a/Austriei
(1985) si Campbell i Fill a/Regatului Unit (1984), recunoate dreptul persoanelor la o
comunicare nestingherit cu avocatul lor ntre patru ochi. Prezena poliitilor sau al altor
persoane de paz n timpul consultaiilor nu permite realizarea deplin a acestui drept. Totui,
Curtea n cauza Compbell i Fell a evideniat c n anumite mprejurri excepionale, Statul
poate limita aceste consultaii particulare, atunci cnd exist aciuni temeinice pentru a bnui
avocatul c abuzeaz de situaia sa profesional, acionnd n secret n nelegere cu clientul
su pentru a ascunde sau distruge probe sau obstrucionnd n mod serios mersul justiiei. Tot
Curtea, n cauza Domenichini a/Italiei (1966), a apreciat c interzicerea trimiterii unei scrisori
de la un prizonier ctre avocatul lui constituie o nclcare a art. 6(3) (6) al CEDO.
Asigurarea obligatorie a prezenei aprtorului trebuie s fie real i nu numai formal. Astfel
Curtea EDO n cauza Goddi a/Italia a constatat nclcarea art. 6 (3) a Conveniei atunci cnd
avocatul desemnat nu a ntreprins atunci de fapt pentru aprarea persoanelor i el au fost
condamnate. ntr-o alt cauz Curtea a explicat c prezena obligatorie a aprtorului n
cazurile cnd interesele justiiei o cer nu este o alternativ a dreptului persoanei de a se apra
singur, ci un drept individual, la care se aplic standarde obiective, de a aprecia dac
realmente persoana se apr sau nu efectiv. Chiar dac apare un conflict cnd persoana, creia
i se acord aprare obligatorie, nu colaboreaz cu aprtorul atunci acesta trebuie s fie prezent
la aciunile respective i s vegheze asupra legalitii procesului din punctul de vedere al
aprrii.
Convenia deasemenea prevede, n spiritul dreptului de aprare i dreptul de confruntare al
martorilor (Art. 6 (3) (d)). Curtea recunoate nclcarea principiului cnd nu se respect
egalitatea armelor la audierea martorilor de ctre organele oficiale i aprare, prin folosirea
unor cheme diferite, (Bonisch a/Austriei (1985), sau atunci cnd condamnrile se ntemeiau pe
declaraiile unor martori anonimi pe care nu i-a putut audia sau pune ntrebri aprarea
(Koplovski c/Olandei (1989), Windisele c/Austriei (1990)). Codul de Pr.P al R.M. nltur
aceste poteniale nclcri prin reglementrile art. 110 stabilind procedura ascultrii martorilor
cu statut procesual special (de protecie a lui).
Prile dispun de Pr. Dreptului de Aprare pe ntreaga perioad de desfurare a Procesului
penal.
Principiul garantrii dreptului la aprare este limitat de Pr. Legalitii, se coreleaz cu procesul
oficialitii, este garantat de principiile respectrii demnitii umane i folosirea limbii de
procedur i se ntemeiaz pe principiul prezumiei de nevinovie7.

86. Analizai constatrile CEDO n cauza Castrave vs Moldova.

Reclamantul s-a plns, n temeiul articolului 5 al Conveniei, c arestarea sa preventiv a fost
nemotivat i c nu a putut comunica cu avocaii si n mod confidenial.
A. Prejudiciu
63. Reclamantul a pretins 4,000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral. El a susinut c a ndurat
suferine psihice severe.
59. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins de reclamant i a susinut c acesta nu a prezentat
exemple de jurispruden relevant n sprijinul preteniilor sale. El a solicitat Curii s resping
preteniile reclamantului privind satisfacia echitabil.
65. Curtea consider c reclamantul trebuia s fi suferit un anumit stres i frustrare ca rezultat al
nclcrilor dreptului su la libertate i siguran garantat de articolele 5 3 i 5 4 ale
Convenie. Hotrnd n baz echitabil, ea acord reclamantului suma total de EUR 2,500.
B. Costuri i cheltuieli
7

60. Avocatul reclamantului a pretins EUR 2,400 cu titlu de costuri de reprezentare i EUR 85
pentru cheltuieli de traducere.
61. n ceea ce privete cheltuielile de traducere, reclamantul a prezentat o copie a unei chitane ce
atest plata sumei de EUR 85 unui traductor autorizat pentru traducerea observaiilor din limba
romn n francez.
62. n ceea ce privete costurile de reprezentare, reclamantul a prezentat Curii copia unui contract
de asisten juridic ncheiat cu avocatul su, n conformitate cu care onorariul perceput pe or era de
EUR 75. El a anexat la contract o list detaliat a orelor de lucru, conform creia avocatul a petrecut
32 de ore asupra cauzei. El a mai prezentat o copie a unei chitane ce atest plata sumei de EUR 418
avocatului su, ceea ce reprezint prima tran, care, potrivit condiiilor contractului, urma s fie
pltit la data semnrii contractului.
63. Reclamantul a susinut c suma pretins cu titlu de costuri i cheltuieli a fost n limitele
tarifelor recomandate de Baroul Avocailor din Republica Moldova. El a prezentat o copie a
documentului privind tarifele recomandate, emis de Baroul Avocailor la 29 decembrie 2005.
64. Guvernul nu a contestat suma pretins pentru cheltuielile de traducere. Totui, el nu a fost de
acord cu suma pretins pentru reprezentare, considernd-o excesiv i ireal n lumina situaiei
economice a rii i a salariului mediu lunar. El a contestat numrul de ore petrecute de avocatul
reclamantului i onorariul pe or perceput de acesta.
65. Curtea reamintete c, pentru ca costurile i cheltuielile s fie rambursate n temeiul articolului
41, trebuie stabilit dac ele au fost necesare, realmente angajate i rezonabile ca mrime (a se vedea,
spre exemplu, Amihalachioaie v. Moldova, nr. 60115/00, 47, ECHR 2004-...). HOTRREA
CASTRAVET c. MOLDOVEI 14

72. n aceast cauz, lund n consideraie lista detaliat prezentat de reclamant, criteriile de mai sus
i complexitatea cauzei, Curtea acord reclamantului EUR 2,000.
C. Dobnda de ntrziere 73. Curtea consider c este corespunztor ca dobnda de ntrziere s
fie calculat n dependen de rata minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central
European, la care vor fi adugate trei procente.

DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,

1. Declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 3 al Conveniei;
3. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 5 4 al Conveniei;
4. Hotrte:
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de trei luni de la data la care
aceast hotrre devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei, EUR 2,500
(dou mii cinci sute euro) cu titlu de prejudiciu moral, i EUR 2,000 (dou mii euro) cu titlu de
costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta naional a statului prt conform ratei
aplicabile la data executrii hotrrii, plus orice tax care poate fi perceput;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la executarea hotrrii, urmeaz s fie
pltit o dobnd la sumele de mai sus egal cu rata minim a dobnzii la creditele acordate de
Banca Central European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus trei procente;
5. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia echitabil.

87. Proiectai o situai de respingere a cererii privind renunarea la

aprtor.
In urma savirsirii unei infractiuni deosebit de grave soldate cu 2 decesuri,invinuitului
Moraru,cetatean de provenienta rusa,cu afectiuni mintale,in cadrul procesului penal, organele
de urmarire penale , ii ofera un avocat ales sau un avocat care acorda asistenta juridica
garantata de stat art 57(2) CPP al RM. Insa acesta invinuitul scrie o cerere privind renunatrea
la aparator,la rindul sau cererea este respinsa .Dr de aparare in cadrul unui process penal este
rpevazut in CEDO,astfel lit c) pct.3 al art 6 stipuleaza ca orice persoana accuzata de o
infractiune are dreptul sa se apere singura dar exista si exceptii conform Hotaririi plenului
CSJ:cu privire la aplicarea legilor p/u asigurarea dr la apararela pct 6 Curtea stabileste
criteriile cind interesele justitiei cer prezenta avocatului:
d) n caz de complexitate sporit a cauzei;
e) n dependen de capacitatea bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a se apra
singur urmeaz a fi luate n consideraie capacitile, cunotinele i
priceperea fiecrei persoane n parte;
f) n dependen de importana i pericolul faptei de Comiterea creia este
bnuit sau nvinuit persoana.

88. Indicai cazurile de efectuare a confruntrii.

Confruntarea este un procedeu probatoriu complementar, putnd fi folosit de ctre organul de
urmrire penal n cazul cnd se constat c exist divergene ntre declaraiile persoanelor
ascultate n aceeai cauz. Prin confruntare, pe lng lmurirea divergenelor existente n
declaraiile persoanelor ascultate n aceeai cauz, se pot obine noi date utile pentru rezolvarea
cauzei penale. Confruntarea se mai consider i un mijloc tactic de verificare a declaraiilor i de
precizare a poziiilor nvinuitului fa de fapta ce i se imput.
Confruntarea este ascultarea concomitent a dou persoane cu scopul nlturrii divergenelor
ntre declaraiile anterioare. n legtur cu aceasta este inadmisibil ca la confruntare s participe o
persoan care nu a fost anterior audiat. Dac n declaraiile anterioare referitor la unele i
aceleai fapte i circumstane sunt absente divergenele, confruntarea nu se efectueaz.
P r a c t i c a j u d i c i a r evideniaz f a p t u l c pe parcursul ascultrii diferitelor categorii
de persoane, ntre declara i i l e a c e s t o r a p o t a p rea contraziceri cu privire la diverse
fapte, str i d e f a p t s a u m p r e j u r ria l e c a u z e i . Cele mai frecvente contraziceri

survin ntre declarai i l e m a r t o r i l o r i d e c l a r a i i l e n v i n u i i l o r s a u / i i n c u l p a

i l o r. C u t o a t e acestea, sunt numeroase situaiile n care astfel de contraziceri apar
i n t r e d e c l a r a i i l e m a r t o r i l o r , n t r e d e c l a r a i i l e n v i n u i i l o r
i / s a u i n c u l p a i l o r i m p l i c a i n a c e e a i c a u z , precum i n t r e d e c l a r a i i l e
a l t o r c a t e g o r i i d e p e r s o a n e . Cauzele acestor contraziceri pot fi dintre cele mai
variate.A s t f e l , n c a z u l m a r t o r i l o r , c o n t r a z i c e r i l e p o t a p rea datorit f a p t u l u i
c n u a u p e r c e p u t f i d e l f a p t e l e ( s p r e e x e m p l u , a u v i z u a l i z a t u n e v e n i m e n t
d i n u n g h i u r i d i f e r i t e ) , d a r i atunci cnd nu i a m i n t e s c n totalitate cele
percepute sau cnd acetia nu reuesc s r e p r o d u c a n m o d e x a c t e v e n i m e n t e l e
l a c a r e a u a s i s t a t . Atunci cnd ntre declara i i l e m a r t o r i l o r i a l e c e l o r l a l t e
p e r s o a n e i m p l i c a t e n a n c h e t e x i s t contraziceri, acestea pot surveni i c a
u r m a r e a c o r u p e r i i m a r t o r i l o r , a s e n t i m e n t e l o r d e a f e c i u n e s a u dumnie pe
care le nutresc fa de nvinuit/inculpat ori fa devictim , sau ca urmare a
nencrederii i c h i a r d u mn i e i p e c a r e o m a n i f e s t fa d e o r g a n u l d e
u r m r i r e p e n a l a.
n ceea ce-l privete pe nvinui/inculpat, contrazicerile se pot d a t o r a r e f u z u l u i
a c e s t u i a d e a c o l a b o r a c u o r g a n u l d e a n c h e t ncercr i i d e a s c p a d e
r spundere penal o r i d e a o a t e n u a , d e induce n eroare organele de anchet p r i n
s t r e c u r a r e a d e contraziceri ntre situaia real i cea relatat ori de a ascunde
p a r t i c i p a r e a a l t o r p e r s o a n e l a s vri r e a i n f r a c i u n i i . A t t a t i m p c t a s t f e l
d e c o n t r a z i c e r i e x i s t m p r e j u r r i l e c a u z e i n u p o t f i c l a r i f i c a t e
c o r e s p u n z t o r, i a r a f l a r e a a d e v r u l u i n u e s t e p e d e p l i n p o s i b i l Pentru
nlt u r a r e a c o n t r a z i c e r i l o r t r e b u i e f o l o s i t e t o a t e p o s i b i l i t ile pe care legea
procesual penal
r o m n le
o f e r p r i n t r e a c e s t e a n u m r n d u - s e i
confruntarea.

89. Distingei instituia confruntrii cu instituia audierii i prezentrii spre

recunoastere.
90. Evaluai n ce msur instituia confruntrii corespunde standardelor
CEDO.
91. Indicai importana publicitii i a cazurilor cnd poate s se fac
excepie de la acesta.
Procesul de nfptuire a justiiei,dintotdeauna a atras i a interesat membrii societii. Acest
interes fiind reciproc i util. Legiuitorul respect exigenele de publicitate a edinei de
judecat pentru a demonstra c n orice situaie cnd are loc o infraciune, fptuitorul este
judecat, ntotdeauna n condiii legale.
Constituia R.M. n art. 107 prevede c n toate instanele judectoreti edinele de judecat
sunt publice. Constituia admite, ns nu specific, n ce situaii anume se permit edinele de
judecat cu uile nchise, n care se respect toate regulile de procedur.
Codul de Procedur Penal n art. 18 nainteaz aceleai exigene pe care le conine art. 6 al
Conveniei Europene Drepturilor Omului: Orice persoan are dreptul la o judecat echitabil
i public. Hotrrea trebuie s fie pronunat n mod public, dar accesul presei i publicului
poate fi interzis n sala de edine. Excepiile sunt formulate n acelai articol i cunoate
cazurile cnd poate fi limitat accesul persoanelor tere de a asista la judecat. edinele se pot
petrece cu uile nchise n interesul moralitii, ordinii publice sau se securitii naionale, cnd
interesul minorilor sau protecia vieii private a prilor o cer. Justiia poate decide i n alte
cazuri, cnd consider strict necesar desfurarea edinei cu uile nchise, atunci cnd datorit
unor mprejurri speciale, publicitatea ar putea prejudicia interesele justiiei. n aceste cazuri

decizia de a examina dosarul n edin nchis trebuie argumentat i s fie respectate toate
normele procedurii judiciare.
Jurisprudena CEDO, n cauza Le Compte, Vau Lenven si De Meyere c/Belgiei (1981), a decis
c dreptul la publicitate nu este n mod necesar interzis dac cele dou pri ale procedurii
consimt desfurarea judecrii n edin secret.
Caracterul public al edinei de judecat, atunci cnd edina nu necesit a fi desfurat n mod
secret, este extins asupra tuturor etapelor judecii: n fond, n apel, n recurs i dac sunt, i n
cadrul cilor extraordinare de atac.
Art. 316 al Codului de Procedur Penal mai amnunit unele aspecte ale publicitii edinei
de judecat n care se admite la edin orice persoan care a mplinit vrsta de 16 ani i
persoanele nenarmate. Preedintele edinei poate permite prezena la edin a minorilor i a
persoanelor narmate care sunt obligate s poarte arm din oficiu, n exerciiul funciunii lor.
Acetea sunt colaboratorii poliiei care asigur ordinea n edina de judecat, i n cazurile
cnd persoanele judecate necesit paz sporit.
ntru realizarea acestui principiu legea prevede posibilitatea admiterii reprezentanilor massmedia sau a altor persoane care s efectueze nregistrri foro, audio i video. Aceste aciuni
sunt permise doar de ctre preedintele edinei de judecat n limita respectrii desfurrii
normale a judecii.
Sanciunea nerespectrii prevederilor legale ce privesc caracterul public al edinei de judecat
pot duce la casarea oricrei hotrri prin folosirea cilor de atac a hotrrii pronunate. (Art. 427
i 444 (PP). Dup desfurarea edinei de judecat hotrrea adoptat se pronun, fr nici o
excepie, n mod public.
Publicitatea edinelor de judecat este dictat de necesitatea transparenei justiiei ntr-o
societate democratic, de rolul educativ general al procesului de nfptuire a justiiei, cnd
societatea tie c orice fapt ilegal este sancionat; i de faptul c judectorii acord o
atenie sporit modului n care judec i motiveaz hotrrile atunci cnd edina este deschis
au cnd se nregistreaz pentru mass-media.
Reluand regula anterior enuntata si potrivit careia exceptiile sunt de stricta interpretare,
sunt prevazute expres si nu pot fi extinse pe cale de interpretare, precum si
constatarea dedusa din verificarea dispozitiilor incidente in materia ce face obiectul
prezentului demers, se impune concluzia in conformitate cu care, in cazul judecarii
cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, sedinta de judecata este publica.

92. Analizai necesitatea publicitii ca un principiu al procesului penal.

Publicitatea, ca principiu al sedintei de judecata, consta in posibilitatea pe care o
are orice persoana de a asista la desfasurarea judecatii, dnd expresie
garantiei institutionale prin care se asigura ca administrarea justitiei este subiect
al examinarii de catre public si contribuie la respectarea legii si a persoanelor
implicate.
Consacrarea sa este asigurata de dispozitiile art.6 paragraful 1 din Conventia
europeana a drepturilor omului, iar pe plan intern, de dispozitiile
constitutionale ale art.127, respectiv art.12 din Legea nr.304/2004.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta acestui principiu
procesual, aratnd ca art.6 alin.1 din Conventie impune, ca o conditie distincta
a unui proces echitabil, e publicitatea acestuia Fiecare persoana are dreptul
la judecarea in mod public.In consecinta, Curtea a statuat ca publicitatea
procedurilor organelor judiciare la care se refera art.6 alin.1 are ca scop
protejarea justitiabililor impotriva unei justitii secrete. Prin transparenta pe care
o asigura administrarii justitiei, publicitatea dezbaterilor judiciare ajuta la
realizarea obiectivului esential derularea unui proces echitabil in deplina
concordanta cu principiile fundamentale ale oricarei societati democratice.

Publicitatea edinelor de judecat este dictat de necesitatea transparenei justiiei ntr-o

societate democratic, de rolul educativ general al procesului de nfptuire a justiiei, cnd
societatea tie c orice fapt ilegal este sancionat; i de faptul c judectorii acord o
atenie sporit modului n care judec i motiveaz hotrrile atunci cnd edina este deschis
au cnd se nregistreaz pentru mass-media.

93. Justificai necesitatea de limitare a principiului publicitii.

excepii de la principiul publicitii, astfel c, dac judecat public ar putea aduce
atingere unor interese de stat, moralei, demnitiisau vieii intime a unei persoane,
instana, la cererea procurorului, a prilor ori din oficiu poate declara edina
secret pentru tot cursul sau pentru o anumit parte a judecii. O alt
limitare a principiului publicitii sedinelor de judecat este c u p r i v i r e l a
judecarea
infractorilor
minori.
Declararea
sedinei secrete se face n edin public dup ascultarea p
r i l o r p r e z e n t e i a procurorului.Cu toateaceste limitri, pronuna

rea hotrrii judectoreti n procesul penal se face n edin public.

O limitare a principiului publicitatii o constituie practica judecatoreasca,
intrucat desi instantele nu vor putea contesta starea tabulara si concordanta
acesteia cu situatia juridica reala, au totusi drept de apreciere ori de cate ori intervine
un litigiu si poate fi pusa in discutie buna-credinta

94. Reconstruirea faptei de experiment i aciunii procesuale.

Conform art 121 CPP al RM:
1. Reconstituirea faptei este asociat n multe cazuri cu experimentul n procedura penal. Din
aceste considerente este necesar de a face unele precizri:
Reconstituirea, fie parial, fie total i indiferent dac se face la faa locului ori nu,
presupune n toate cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. Ea se face
numai n strns legtur cu mprejurrile n care a fost svrit fapta.
Reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului prin reproducerea
aciunilor, situaiilor sau altor circumstane n care s-a produs fapta. Experimentul se
face fr reconstituirea momentelor faptei.
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este obligatorie. Experimentul
n multe cazuri implic concursul specialistului.
La reconstituirea faptei obligatoriu particip fptuitorul. La experiment nu este
necesar sau obligatorie prezena fptuitorului.
O cerin pentru reconstituirea faptei este efectuarea acesteia n condiii maximale
ajustate la condiiile n care s-a comis fapta care se reconstituie. Nerespectarea
cerinelor privind efectuarea reconstituirii faptei n condiii maximale ajustate poate
fi apreciat ca nclcarea cerinelor legii procesual-penale, fapt ce poate duce la
pierderea valorii probante a datelor obinute.
Reconstituirea faptei d posibilitatea de a verifica datele de fapt obinute n urma
audierii fptuitorului, ct i a altor subieci, cercetrii la faa locului, sau a altor
aciuni procesuale. n acelai moment n urma reconstituirii faptei pot fi obinute i
alte date care pot confirma sau nega informaia deinut prealabil.
Aceast aciune procesual poate fi efectuat repetat de cte ori este necesar. n toate
cazurile trebuie s fie ntocmit un proces verbal n care s se redea condiiile
efecturii reconstituirii faptei.
Valoare probant au att rezultatele pozitive, ct i negative ale reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de urmrire penal, fie la
cererea prilor, fie de ctre instan la cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia
organul de urmrire, fie instana. Pentru efectuarea reconstituirii faptei nu este
necesar emiterea unei ordonane. La reconstituirea faptei n faza de urmrire pot
asista n afar de fptuitor i ali subieci la discreia organului de urmrire penal.
Aceasta o decide organul de urmrire. n cadrul judecrii cauzei asist toi

participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au avut ca consecin

moartea victimei, nu este raional ca la reconstituirea faptei s participe rudele
apropiate ale victimei (mama, tatl, .a.). Acest fapt le poate produce suferine
suplimentare. Aprtorul particip n toate cazurile la reconstituirea faptei. Aceasta
este determinat de faptul c reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului
care poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.
Eficacitatea reconstituirii faptei este condiionat n multe cazuri de pregtirea
prealabil a acestei aciuni procesuale. Este necesar n prealabil de a stabili locul i
timpul fix cnd va fi efectuat reconstituirea faptei, participanii la aceast aciune
procesual, care aciuni vor fi efectuate, de cte ori vor fi efectuate aceste aciuni, .
a. Reconstituirea faptei nu poate s fie efectuat n cazurile cnd apare pericolul
pentru sntatea persoanei, sau care njosesc unora i demnitatea persoanei. n afar
de aceasta trebuie de luat n consideraie faptul c reconstituirea faptei nu poate s
aib ca consecin cauzarea unui prejudiciu bunurilor, nclcrii securitii publice,
sau a unor norme a moralitii.

95. Evideniai cercul de subieci care pot participa la reconstruirea faptei n

funcie de fazele procesului penal.
Confr art 122CPP al RM
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este obligatorie.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de urmrire penal, fie la cererea
prilor, fie de ctre instan la cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia organul de urmrire,
fie instana. Pentru efectuarea reconstituirii faptei nu este necesar emiterea unei ordonane. La
reconstituirea faptei n faza de urmrire pot asista n afar de fptuitor i ali subieci la discreia
organului de urmrire penal. Aceasta o decide organul de urmrire. n cadrul judecrii cauzei
asist toi participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au avut ca consecin moartea
victimei, nu este raional ca la reconstituirea faptei s participe rudele apropiate ale victimei
(mama, tatl, .a.). Acest fapt le poate produce suferine suplimentare. Aprtorul particip n
toate cazurile la reconstituirea faptei. Aceasta este determinat de faptul c reconstituirea faptei se
face cu participarea fptuitorului care poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.

96. Redactai o plngere a prii vtmate cu privire la nclcarea drepturilor

sale n cadrul reconstituirii faptei.
97. Definii principiul accesului liber la justiie n cadrul procesului penal.
Accesul liber la justiie este principiu ce reiese din interpretarea art. 6 al CEDO. Directivele
prevzute de art. 6 sunt anunate n art. 19 al CPP. Art. 20 al CRM determin c orice persoan are
dreptul la satisfacia efectiv din partea instanelor judectoreti competente mpotriva actelor
care violeaz drepturile, libertile i interesele sale legitime. Nici o lege nu poate ngrdi accesul
liber la justiie.Prevedere asemntoare se remarc i-n Pactul Internaional cu privire la
drepturile politice i civile (art. 14) unde orice persoan are dreptul n litigiul n care se afl s fie
examinat de un tribunal independent.
Importana major a acestui principiu pentru procesul
penal a fost sesizat i evocat de Jurisprudena Curii Supreme de Justiie8 i Curii
Constituionale.9
Art. 6 stipuleaz c orice persoan are dreptul ca cauza s fie judecat n
mod echitabil. Aceast expresie mbin numeroase aspecte ale unei bune administrri a justiiei,
printre care se evideniaz un drept autonom respectiv dreptul de a avea acces la o instan
judectoreasc care se constituie a fi unul din cele mai importante elemente ale art. 6 CEDO.
Existena acestui drept, chiar n lipsa unei prevederi exprese, a fost reinut de Curte
pentru prima dat n cauza Golder c. Regatul Unit (1975), conceptul fiind dezvoltat n
jurisprudena ulterioar.
8

Hotrrea Plenului CSS a RM cu privire la practica aplicrii de ctre instanele judectoreti a unor prevederi ale
CRM, nr. 2 din 30.01.1996//Culegere de hotrri explicative.- Chiinu, 2002.- P. 9
9
Hotrrea Curii Constituionale cu privire la excepia de neconstituionalitate a art. 97, al. 4 din Codul de Procedur
Penal, nr. 20 din 16.06.97

Dreptul de acces la o instan nu are un caracter absolut, prile putnd renuna la aceasta,
cu condiia c renunarea s fie fcut ntr-o manier clar, evident (Neumeistor c. Austria,
1981), (Calozza c Italiei, 1985).
Din analiza textului constituional pot fi
desprinse cteva elemente definitorii ale dreptului de a te adresa Justiiei i anume: 1. ntruct
textul se refer la orice persoan nseamn c el cuprinde sub protecia sa, att persoane ceteni
ai RM, ct i persoane ceteni strini apatrizi, att persoane fizice i juridice (n dependen de
calitatea lor procesual); 2. Accesul la justiie are ca scop nu numai protecia sau valorificarea
drepturilor subiectiv dar i intereselor legitime. 103. Dac, uneori, n condiiile art. 54 din
Constituie, prin lege, se poate proceda la restrngerea exerciiului unor drepturi sau a unor
liberti, exercitarea dreptului de a te adresa n justiie nu poate fi nici odat ngrdit.
Problema dirijrii noiunii de justiie este esenial pentru a da eficiena principiului constituional
al liberului acces la justiie.
Justiia n acord cu CEDO i reglementarea intern este puterea judectoreasc. Ea cuprinde
instanele judectoreti i se exercit de judectori i judectori de instrucie, care sunt
independeni li se supun numai legii.
Legea determin cadrul procedural de realizare a accesului liber la justiie. Astfel,
posibilitatea sesizrii instanelor judectoreti pentru aprarea drepturilor, libertilor i intereselor
legitime se va realiza pe calea naintrii cererii directe.
n acord cu dispoziiile art. 6, alin. 1 din CEDO, accesul liber la justiie se poate realiza
integral, n finalitatea sa, numai printr-un tribunal independent i imparial organizat cu
respectarea principiilor puterii judectoreti.
De asemenea, liberul acces la justiie nu se va putea obine deplin, dect printr-un proces
echitabil,11 n cadrul cruia s se asigure i s se garanteze toate drepturile inclusiv i dreptul la
aprare i libertile individuale, respectarea termenului rezonabil i asigurarea unei instane
independente, impariale i legal constituite care va activa n conformitate cu principiul legalitii.
Accesul liber la justiie garantat de ctre Convenie trebuie de asemenea s se completeze
cu art. 13 care prevede dreptul la un recurs efectiv (Kudla c. Polonia, 2000). Desigur, accesul liber
la justiie nu nseamn numai, posibilitatea naintrii aciunii sau cererii n instana de judecat, ci
i posibilitatea de a se folosi de cile de atac prevzute de lege.12
Accesul la justiie, n cazul anumitor categorii de persoane poate fi permis numai dac se
obine autorizarea autoritii competente n lipsa crora procesul nceteaz. n aceast categorie
intr judectorii,13 ct i parlamentarii,14 numai dup ridicarea imunitii.
Accesul la justiie nu ar trebui s fie condiionat de situaie financiar a persoanei i din
acest considerent statele n conformitate cu rezoluiile Consiliului Europei ar trebui s asigure un
acces real la justiie.15

10

Vezi art. 401, al. 1, p. 6 CPP

Suplimentar accesului liber la justiie coninutul noiunii de proces achitabil include: a) audierea n prezena
acuzatului; b) dreptul de a nu contribui la propria sa incriminare, c) egalitatea armelor; d) dreptul la o procedur
contradictorie; e) dreptul la o hotrre motivat.
12
n problema contradictorie n cadrul procesului penal a RM ine de: a) excluderea prii vtmate din cercul
persoanelor capabile de a inainta cereri n cadrul cilor de atac; b) condiionarea exercitrii dreptului la recursul
mpotriva hotrrilor instanelor de apel i recursului n anulare prin semntura unui avocat specializat, admis de CSJ.
Aceeiai prevedere, n cadrul procesului civil, a fost declarat neconstituional (.). Procedura n privina
declarrii reconstituionalitii art. 421 i 452 CPP. (aceast prevedere a distrus dreptul prii vtmate de a nainta
cerere n cadrul cilor de atac care nu mai poate apela la acest drept sub aspectul atcrii laturii penale).
13
Legea
14
Legea
15
a) recomandarea nr. R (81)7 din 14.051981 a Comitetului de Minitri al Consiliului Europei privind uurarea,
nlesnirea cilor de acces la justiie; b) recomandarea nr. R (93)1 din 8.01.1993., relativ la accesul efectiv la drept i
justiie al persoanelor aflate n srcie.
11

Este necesar de subliniat c accesul liber la justiie poate fi barat de un obstacol de fapt, fie
de drept i excluderea lor, n cazuri necesare , ce determin faptul c dreptul analizat nu va fi
teoretic i iluzoriu, ci efectiv.
Acest principiu este asigurat de instituia incompatibilitii n procesul penal. Scopul
instituiei menionat este asigurarea imparialitii instanei de judecat i posibilitatea oferit
prilor, invocnd cazurile de incompatibilitate, de a exclude. Prin intermediul recuzrii de la
nfptuirea justiiei judectorul care este direct sau indirect, interesat n soluionarea cauzei.
O particularitate a art. 19 CPP n ceea ce privete accesul liber la justiie este obligaia
organului de urmrire penal, procurorului de a lua toate msurile legale pentru cercetarea cauzei
sub toate aspectele16 complet17 i obiectiv18 a circumstanelor cauzei.
Legea procesual penal a stabilit garanii procesuale n vederea realizrii eficiente a
regulilor enunate:
1. cazurile de incompatibilitate (art. 37 CPP, art. 54 CPP)
2. nimeni nu este obligat s dovedeasc nevinovia (imposibilitatea impunerii
bnuitului, nvinuitului de a-i dovedi nevinovia), art. 8, alin. 2
3. neadmiterea datelor obinute prin aplicarea violenei, ameninrilor sau altor
mijloace de constrngere, prin violarea drepturilor i libertilor persoanei (art. 94, alin. 1. P.
1).
4. Nici o prob nu are o valoare dinainte stabilit (art. 101, alin. 3).
Instana cerceteaz i pune la baza hotrrii este numai probele la cercetarea crora au avut
acces toate prile n egal msur.
Regula examinrii sub toate aspectele, complet i obiectiv are o aplicare fundamental n
cadrul procesului de apreciere a probelor fiind mecanismul legal de formare a propriei convingeri
a instanei de judecat i reprezentantului organului de urmrire penal, procurorului.
Existena examinrii sub toate aspectele complet i obiectiv a circumstanelor cauzei i
probele prezentate este dictat de necesitatea realizrii scopului procesului penal i aflrii
adevrului pe fiecare cauz examinat.

98. Analizai constatrile CEDO n cauza Ciorap vs Moldova.

Reclamantul s-a plns n temeiul articolului 3 al Conveniei (condiii inumane de detenie i
alimentare silit), n temeiul articolului 6 1 (accesul la o instan n ceea ce privete
alimentarea sa silit), n temeiul articolului 8 (cenzurarea corespondenei i dreptul de a se
ntlni cu familia sa n condiii de confidenialitate) i n temeiul articolului 10 (accesul la
regulamentul intern al izolatorului de detenie provizorie).
125. Guvernul nu a fost de acord cu suma pretins de reclamant i a susinut
c reclamantul nu a dovedit violarea niciunui articol din Convenie i nu a
prezentat nicio prob cu privire la prejudiciul moral. El a considerat irelevant
jurisprudena invocat de reclamant, deoarece acele cauze s-au referit la situaii
diferite, iar compensaiile acordate de Curte n acele cauze au reflectat
constatarea unei violri a mai multor articole din Convenie.
126. Curtea reamintete c n aceast cauz ea a constatat violri grave ale
articolelor 3, 6 i 8 ale Conveniei, cea mai important fiind tortura. Hotrnd n
baz echitabil, Curtea acord reclamantului EUR 20,000 cu titlu de compensaii
pentru prejudiciul moral (a se vedea Nevmerzhitsky, citat mai sus, 145;
Holomiov, citat mai, 155).
. DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
16

Asigur cercetarea circumstanelor cu valoare juridic i probelor pertinente cu toate calitile i semnele lor,
examinarea tuturor versiunilor obiectiv posibile care determin direcia activitii probatoare i exclude unilateralismul
i subiectivismul n cadrul procesual de probaiune.
17
Elucidarea tuturor circumstanelor necesare de stabilit n cauza penal.
18
Stabilirea tuturor circumstanelor care dovedesc vinovia bnuitului, nvinuitului i inculpatului, ct i cele care l
dezvinvesc, precum i circumstanele care i atenuiaz sau agraveaz raspunderea

1. Declar cererea admisibil;

2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 3 al Conveniei n ceea ce
privete condiiile de detenie a reclamantului;
3. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 3 al Conveniei n ceea ce
privete alimentarea silit a reclamantului i modul n care aceasta a fost
efectuat;
4. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 6 al Conveniei n ceea ce
privete refuzul de a examina recursul reclamantului pe motiv de neplat a
taxei de stat;
5. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 8 al Conveniei ca rezultat al
cenzurrii corespondenei sale;
6. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce
privete condiiile n care reclamantul a trebuit s se ntlneasc cu vizitatorii
si n nchisoare;
7. Hotrte c nu este necesar de a examina separat pretenia formulat n
temeiul articolului 10 al Conveniei;
8. Hotrte
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de trei luni de la data la care
aceast hotrre devine definitiv n conformitate cu articolul 44 2 al Conveniei urmtoarele
sume, care s fie convertite n valuta naional a statului prt conform ratei aplicabile la data
executrii hotrrii:
(i) EUR 20,000 (douzeci mii euro) cu titlu de prejudiciu moral;
(ii) EUR 1,150 (o mie o sut cincizeci euro) cu titlu de costuri i cheltuieli;
(iii) orice tax care poate fi perceput la sumele de mai sus;
(b) c, de la expirarea celor trei luni menionate mai sus pn la executarea
hotrrii, urmeaz s fie pltit o dobnd la sumele de mai sus HOTRREA
CIORAP c. MOLDOVEI 32

egal cu rata minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central

European pe parcursul perioadei de ntrziere, plus trei procente;
9. Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia echitabil.
99. Estimai modalitatea de realizare n activitatea organelor de urmrire penal a obligaiei
de a lua toate msurile prevzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, complet
i obectiv a circumstanelor cauzei.

100. Indicai esena experimentului de reconstruire a faptei.

1. Reconstituirea faptei este asociat n multe cazuri cu experimentul n procedura penal. Din
aceste considerente este necesar de a face unele precizri:
Reconstituirea, fie parial, fie total i indiferent dac se face la faa locului ori nu,
presupune n toate cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. Ea se face
numai n strns legtur cu mprejurrile n care a fost svrit fapta.
Reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului prin reproducerea
aciunilor, situaiilor sau altor circumstane n care s-a produs fapta. Experimentul se
face fr reconstituirea momentelor faptei.
La efectuarea reconstituirii prezena unui specialist nu este obligatorie. Experimentul
n multe cazuri implic concursul specialistului.
La reconstituirea faptei obligatoriu particip fptuitorul. La experiment nu este
necesar sau obligatorie prezena fptuitorului.
O cerin pentru reconstituirea faptei este efectuarea acesteia n condiii maximale
ajustate la condiiile n care s-a comis fapta care se reconstituie. Nerespectarea
cerinelor privind efectuarea reconstituirii faptei n condiii maximale ajustate poate
fi apreciat ca nclcarea cerinelor legii procesual-penale, fapt ce poate duce la
pierderea valorii probante a datelor obinute.
Reconstituirea faptei d posibilitatea de a verifica datele de fapt obinute n urma
audierii fptuitorului, ct i a altor subieci, cercetrii la faa locului, sau a altor
aciuni procesuale. n acelai moment n urma reconstituirii faptei pot fi obinute i
alte date care pot confirma sau nega informaia deinut prealabil.
Aceast aciune procesual poate fi efectuat repetat de cte ori este necesar. n toate
cazurile trebuie s fie ntocmit un proces verbal n care s se redea condiiile
efecturii reconstituirii faptei.
Valoare probant au att rezultatele pozitive, ct i negative ale reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei se face fie din oficiu de ctre organul de urmrire penal, fie la
cererea prilor, fie de ctre instan la cererea prilor. Decizia n toate cazurile o ia
organul de urmrire, fie instana. Pentru efectuarea reconstituirii faptei nu este
necesar emiterea unei ordonane. La reconstituirea faptei n faza de urmrire pot
asista n afar de fptuitor i ali subieci la discreia organului de urmrire penal.
Aceasta o decide organul de urmrire. n cadrul judecrii cauzei asist toi
participanii. n cazul cnd au fost comise infraciuni care au avut ca consecin
moartea victimei, nu este raional ca la reconstituirea faptei s participe rudele
apropiate ale victimei (mama, tatl, .a.). Acest fapt le poate produce suferine
suplimentare. Aprtorul particip n toate cazurile la reconstituirea faptei. Aceasta
este determinat de faptul c reconstituirea faptei se face cu participarea fptuitorului
care poate fi bnuit, nvinuit sau inculpat.
Eficacitatea reconstituirii faptei este condiionat n multe cazuri de pregtirea
prealabil a acestei aciuni procesuale. Este necesar n prealabil de a stabili locul i
timpul fix cnd va fi efectuat reconstituirea faptei, participanii la aceast aciune
procesual, care aciuni vor fi efectuate, de cte ori vor fi efectuate aceste aciuni, .
a. Reconstituirea faptei nu poate s fie efectuat n cazurile cnd apare pericolul
pentru sntatea persoanei, sau care njosesc unora i demnitatea persoanei. n afar
de aceasta trebuie de luat n consideraie faptul c reconstituirea faptei nu poate s
aib ca consecin cauzarea unui prejudiciu bunurilor, nclcrii securitii publice,
sau a unor norme a moralitii.

101. Deducei care subieci pot fi antrenai la efectuarea experimentului.

1. Experimentul poate fi efectuat din oficiu de ctre ofierul de urmrire penal sau la cererea
prilor. n toate cazurile responsabil pentru efectuarea experimentului este organul de
urmrire penal. n dependen de caracterul aciunilor efectuate, ofierul de urmrire
penal sau procurorul n toate cazurile constat necesitatea participrii nvinuitului,
bnuitului, martorului. Aceasta este raional deoarece n unele cazuri experimentul are ca
scop verificarea datelor declarate de ctre aceste persoane. n alte cazuri experimentul va
avea o importan tactic pentru a dovedi imposibilitatea existenei anumitor mprejurri
declarate de bnuit sau nvinuit. n dependen de natura experimentului ofierul de
urmrire penal sau procurorul poate atrage un specialist.
102.Proiectati o situatie de incalcare a drepturilor omului in cadrul experimentului.
cind faptasul a sarit de pe o cladire cu 9 etaje si in cadrul experimentului acesta este pus din nou
sa sara pu a duce expirimentul la bun sfirsit.

103.Enumerati criteriile dupa care se stabileste termenul rezonabil.

Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata prin prisma
circumstantelor cauzei concrete, tinindu-se cont de urmatoarele criterii legale:
Complexitatea cazului- include toate circumstantele lui atit de fapt, cit si de drept
luate in ansamblu (numarul participantilor la proces, numarul episoadelor
infractionale incriminate, dificultatea dovedirii anumitor aspecte cum ar fi
necesitatea numirii unor comisii rogatorii in strainatate etc.)
Conduita organului de urmarire penala si a instantei de judecata- tine de
rapiditatea cu care acestea solutioneaza intrebarile si efectueaza actiunile procesuale
necesare pentru a misca cauza penala spre o solutionare definitiva. Statul raspunde
atit pentru conduita organelor mentionate, cit si altor persoane care au fost atrase in
procesul penal pentru a contribui la solutionarea cauzei. De acest principiu tine si
obligatia statului sa organizeze sistemul legal in asa fel incit sa permita organelor
competente sa asigure termenul rezonabil, In general statul nu poate sa motiveze o
solutionare lenta a cauzei prin volumul mare de munca. Cu toate ca CPP stabileste
ca se ia in consideratie numai conduita organelor de urmarire penala si a instantelor,
aceasta prevedere trebuie sa fie interpretata mai larg, incluzindu-se toate organele
statului implicate in proces. Astfel, spre exemplu, in practica CEDO, durata
procesului in cadrul Curtii Constitutionale se ia in consideratie atunci cind
rezultatul acesteia este in stare sa afecteze rezultatul solutionarii cauzei in fata
instantelor ordinare.
Criteriul comportamentului partilor este aplicat pentru a se stabili existenta
vinovatiei statului in depasirea termenelor rezonabile si gradul acestei vinovatii.
Organele statului nu sint vinovate de incalacarea dreptului persoanei, daca se
stabileste ca depasirea a avut loc din vina acesteia.Aceasta poate avea loc atunci
cind comportamentul partii duce la o incetinire a procesului cum ar fi in cazul de
schimbare nefondata a avocatilor, inaintare nefondata a plingerilo, intirziere la
comunicarea informatiilor necesare, lipsa nemotivata de la actiunile ce trebuie sa
aiba loc in prezenta partii etc. (exemplu: in cauza Ciricosta si Viola vs. Italia
petitionarii au solicitat de cel putin saptesprezece ori aminarea audierilor si nu s-au
opus la sase aminari solicitate de partea adversa, in consecinta CEDO a considerat
ca termenul de 15 ani nu incalca dreptul la judecarea cauzei in termen rezonabil.
104.Analizati cazurile de apreciere a respectarii termenelor rezonabile.
105.Estimati Legislatia RM in asigurarea respectarii termenelor rezonabile.
106. Indicati temeiurile pentru efectuarea perchezitiei.

Temeiurile pentru efectuarea percheziiei

(1) Organul de urmrire penal este n drept s efectueze percheziie
dac din probele acumulate sau din materialele de investigaie operativ
rezult o presupunere rezonabil c ntr-o anumit ncpere ori ntr-un alt
loc sau la o anumit persoan se pot afla instrumente ce au fost destinate
pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la svrirea infraciunii,
obiecte i valori dobndite de pe urma infraciunii, precum i alte obiecte
sau documente care ar putea avea importan pentru cauza penal i care
prin alte procedee probatorii nu pot fi obinute.
(2) Percheziia se poate efectua i n scopul descoperirii unor persoane
cutate, precum i a unor cadavre umane sau de animale.
(3) Percheziia se efectueaz n baza ordonanei motivate a organului
de urmrire penal i numai cu autorizaia judectorului de instrucie.
(4) n caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua n baza unei
ordonane motivate fr autorizaia judectorului de instrucie, urmnd ca
acestuia s i se prezinte imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la
terminarea percheziiei, materialele obinute n urma percheziiei
efectuate, indicndu-se motivele efecturii ei. Judectorul de instrucie
verific legalitatea acestei aciuni procesuale.
(5) n cazul constatrii faptului c percheziia a fost efectuat legal,
judectorul de instrucie confirm rezultatul acesteia printr-o ncheiere
motivat. n caz contrar, prin ncheiere motivat, recunoate percheziia
ca fiind ilegal.
107.Analizati normele procedurale cu referinta la perchezitie.
Perchezitia trebuie efectuata cu respectarea prevederilor CEDO, care stipuleaza ca
orice persoana are dr. la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si
a corespondentei sale. Perchezitia presupune o oarecare constringere si se
efectueaza fara vointa sau cu acordul proprietarului sau posesorului. Scopul
perchezitiei este descoperirea si ridicarea anumitor instrumente care au servit la
savirsirea infractiunii, obiecte si valori dobindite in urma infractiunii, precum si a
altor obiecte sau documente care ar putea avea importanta pentru cauza si
descoperirea unor persoane cautate sau cadavre.
Perchezitia poate fi efectuata in orice incapere, loc, teritoriu etc. in care, la
presupunerea intemeiata a org. De urm., pot fi obiecte, documente sau persoane ce
sunt implicate in cauza penala respectiva. Cercul de persoane la care se poate face
perchezitie nu este stabilit, acestea pot fi atit subiectii procesului, cum ar fi
faptuitorul, partea vatamata, martorul, si altii, cit si alte persoane.
Temei pentru efectuarea perchezitiei poate constitui presupunerea organului de urm.
bazata pe probe administrate in cauza penala respectiva sau materialele de
investigatie operativa. Probele care reprezinta temei de efectuare a perchezitiei
trebuie, de asemenea, administrate cu respectarea legii pr. Penale, iar materialele de
investigatie operativa trebuie transmise cu respectarea prevederilor legislatiei pr.
Pen., numai cu autorizatia judecatorului de instructie

Perchezitia poate fi efectuata la orice etapa a urmaririi penale, in functie de prezenta

temeiurilor. Judecatorul de instructie, recunoscind perchezitia legala, intocmeste o
rezolutie, in cazul in care perchezitia este ilegala, judecatorul intocmeste o
incheiere. Deci temei al perchezitiei este o banuiala rezonabila ca cu ajutorul
perchezitiei se vor aduna probe necesare urmaririi penale.
Persoanele care sunt limitate in dr. prin efectuarea perchezitiei pot sa inainteze o
plingere judecatorului de intructie care sa vizeze actiunile organului de urm. In
timpul efectuarii perchezitiei, inclusiv recunoasterea perchezitiei ca fiind ilegala.
Perchezitia si ridicarea sunt proceduri cu particularitati comune, ambele actiuni
procesuale trebuie efectuate cu prezenta persoanei la care se face perchezitia sau
ridicarea, sau un membru de familie/reprezentant, iar in caz de imposibilitate un
reprezentant al autoritatii executivea admin. Pub. Locale. Persoana la care se
efectueaza perchezitia trebuie sa dispuna de posibilitate reala de a lua cunostinta cu
ordonanta. La efectuarea perchezitiei trebuie de luat in vedere ca o data predate
benevol, obiectele sau docum. Determina intreruperea actiunii procesuale, aceasta
limitindu-se doar la ridicarea obiectelor. In cadrul perchezitiei pot fi ridicate si
obiecte a caror circulatie este interzisa de lege, chiar daca nu sunt pertinente la
cauza penala concreta (subst.narcotice, arme, munitii etc)
In cadrul perchezitiei pot fi efectuate inregistrari video. De obicei perchezitia este
interzisa in timpul noptii, insa in unele cazuri in practica se admite efectuarea
perchezitiei dupa ora 22:OO, daca perchezitia a inceput in timp de zi, iar aminarea
pe a 2-a zi poate preejudicia considerabil urm.penala.
O modalitate a perchezitiei si ridicarii este perchezitia corporala si ridicarea, care
consta in cercetarea imbracamintei, corpului omenesc, a lucrurilor aflate la
persoana in scopul d escoperirii si ridicarii anumitor obiecte, documente si lucruri
de pret, care pot avea importanta.in cadrul efectuarii perchezitiei corporalepot fi
supuse verificarii hainele, corpul, incaltamintea. In caz de necesitate, la perchezitie
poate participa un specialist. Perchezitia corporala trebuie facuta cu respectarea
demnitatii umane, in acest sens ar.130 alin(3) prevede ca perchezitia corporala
poate fi facuta si de un specialist de acelasi sex cu perchezitionatul. La efectuarea
perchezitie corporale se intocmeste un proces-verbal obligatoriu, care ulterior va fi
mijloc de proba in proces.cpp 128,12

(3) Pn la nceperea percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente,

reprezentantul organului de urmrire penal este obligat s nmneze, sub
semntur, persoanei la care se face percheziia sau ridicarea copia de pe
ordonana respectiv.
(7) La efectuarea percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente,
persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s deschid
ncperile i depozitele ncuiate dac proprietarul refuz s le deschid
benevol, evitndu-se deteriorarea nejustificat a bunurilor.
(8) La efectuarea percheziiei pot fi utilizate mijloace tehnice, fapt ce
va fi menionat n procesul-verbal.
(9) Organul de urmrire penal este obligat s ia msuri pentru a nu se
da publicitii circumstanele privitor la viaa intim a persoanei,

constatate n legtur cu efectuarea percheziiei sau ridicrii.

(10) Persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s interzic
persoanelor aflate n ncpere sau la locul unde se efectueaz percheziia,
precum i persoanelor care au intrat n aceast ncpere sau au venit n
acest loc, s plece ori s comunice ntre ele sau cu alte persoane pn la
terminarea percheziiei. n caz de necesitate, ncperea sau locul unde se
efectueaz percheziia pot fi luate sub paz.
108.Estimati in ce masura normele nationale corespund rigorilor CEDO in
materie de perchezitie.
109. Explicati esenta principiului libertatii de marturisire impotriva sa.
se analizeaz una dintre esenialele garanii ale acuzatului n cadrul probatoriului
penal. Noua legislaie procesual penal proclam libertatea persoanei de a mrturisi
mpotriva sa ori mpotriva rudelor sale apropiate, a soului, soiei, logodnicului,
logodnicei sau de a-i recunoate vinovia. Acest principiu include att dreptul la
tcere, ct i dreptul de a nu mrturisi mpotriva altei persoane.
Scopul privilegiilor mpotriva autoincriminrii este de a-l proteja pe acuzat de
aciunile necorespunztoare ale autoritilor i, astfel, de a evita erorile judiciare.
Dreptul la absena autoincriminrii vizeaz, n primul rnd, respectarea voinei
persoanei acuzate de a pstra tcerea i a presupune c n cauzele penale acuzarea
s fie fcut fr a obine probe prin metode coercitive sau opresive mpotriva
voinei acuzatului. Exist posibilitatea formulrii unor raionamente defavorabile
tcerii unui acuzat pe parcursul procesului. Un asemenea privilegiu nu ar trebui s
mpiedice de a lua n considerare tcerea acuzatului n situaii care, n mod vdit,
cer o explicaie din partea lui. Legiuitorul prevede i obligaia de a transmite n scris
informaia privind drepturile bnuitului, n care trebuie inclus i dreptul de a tcea
i a nu mrturisi mpotriva sa.n contextul dreptului la tcere i a nu mrturisi
mpotriva sa pot fi distinse cteva componente. n baza acestui drept, nvinuitul i
inculpatul trebuie s fie informat de organul de urmrire penal asupra faptului c
este liber de a depune declaraii referitor la fapta care a constituit obiectul
acuzaiei.Aspectul informrii asupra consecinelor cooperrii cu organele statului
este similar cu situaia bnuitului. O ntrebare stringent n doctrina juridic se
refer la admisibilitatea utilizrii anumitor procese-verbale n calitate de mijloc de
prob obinute la etapa predecesoare pornirii urmrii penale. Acuzatului trebuie s i
se atrag atenia asupra faptului c ceea ce declar poate fi folosit mpotriva sa.
Obligaia de a avertiza acuzatul trebuie pus n faa organului de urmrire.
Avertiznd persoana referitor la dreptul la tcere, instana trebuie s aduc la
cunotina inculpatului i faptul c refuzul acestuia de a rspunde la ntrebrile puse
n cadrul procesului poate crea unele dificulti la stabilirea adevrului.
110.Distingeti cazurile cind nu este afectat dr. la tacere
exista anumite situatii cind persoana totusi trebuie sa dea anumite explicatii
(dosarele financiare, depasirea vitezei, parcarea ilegala), refuzul de a acorda astfel
de explicatii poate fi interpretat in favoarea procurorului.Deasemenea nu exista
incalcare cind vorbim de ridicarea mostrelor de singe, amprentelor digitale etc.
refuzul de a depune declaratii intr-un proces public unde s-au respectat toate

drepturile ( nu la urmarire), permite instantei de a considera probele acuzarii ca

fiind veridice.
111.Estimati categoriile de persoane care au dr. de a nu depune declaratii in
functie de rationamentul principiului dat.
In procesul penal nimeni nu poate fi obligat sa depuna declaratii impotriva rudelor
sale apropiate, a sotului, sotiei, logodnicului, logodnicei. Categoria de persoane care
intra in categoria de rude apropiate este circumscris exhaustiv in CPP al RM si sunt
: copiii, parintii, infietorii, infiatii, fratii, surorile, bunicii, nepotii. Pentru a verifica
relatiile de rudenie intre pers. nominalizate este necesar de a controla actele de
stare civila eliberate de org. de stare civila. In cazul in care aceste categorii de
persoane nu sunt prevenite de dr. de a tacea, datele obtinute prin audierea martorilor
nu vor fi admise ca probe.logodnicul se verifica prin poze,martori,filmari.
112.Stabiliti procedura de ridicare a obiectelor si documentelor.
Este o actiune procesuala, in urma careia sunt ridicate anumite obiecte sau
documente din locuri cunoscutede catre organul de urmarire penala. Spre deosebire
de perchezitie, ridicarea presupune cunoasterea prealabila atit a existentei insusi a
documentelor sau obiectelor, cit si locu aflarii lor. Ridicarea anumitor documente ce
contin informatii reprezentind secret de stat, comercial, bancar, precum si ridicarea
informatiei privind convorbirile telefonice se fac numai cu autorizatia judecatorului
de instructie. n celelalte cazuri, ridicarea se efectueaz pe baza ordonanei motivate
a organului de urmrire penal. Este interzis de a efectua ridicri de obiecte sau
documente n timpul nopii (de la 22.00 pn la 6.00), cu excepia cazurilor de delict
flagrant.
Dac anumite obiecte sau documente prezint importan pentru cauz, i dac se
cunoate exact locul i persoana, la care ele se afl, reprezentantul organului de
urmrire penal efectueaz ridicarea lor. Pentru ridicarea de obiecte sau documente
snt necesare dou condiii:
a)Necesitatea de ridicare a obiectului (documentului);
b)Existena informaiei veridice privind locul de aflare al acestor obiecte
(documente).
Modul de efectuare a ridicrii:
Pn la nceperea ridicrii de obiecte i documente, reprezentantul organului
de urmrire penal este obligat s nmneze, sub semntur, copia ordonanei de
ridicare, persoanei la care se face ridicarea.
Nenmnarea copiei ordonanei i lipsa semnturii Dvs. constituie o nclcare a
legii i servete drept temei pentru contestarea i anularea rezultatelor ridicrii.
Dup prezentarea ordonanei, reprezentantul organului de urmrire penal
cere s i se predea obiectele sau documentele care urmeaz a fi ridicate. n caz de
refuz, reprezentantul organului de urmrire penal poate proceda la ridicarea lor
forat.
La efectuarea ridicrii, reprezentantul organului de urmrire penal este n
drept s deschid ncperile i depozitele ncuiate. Dac proprietarul refuz s le
deschid de bun voie, reprezentantul organului de urmrire penal va evita s
deterioreze nejustificat bunurile.
La efectuarea ridicrii de obiecte i documente, trebuie s fie asigurat
prezena persoanei la care se face ridicarea. Dac persoana n cauz lipsete, este

obligatorie prezena unor membri aduli ai familiei acestuia, sau a persoanelor care
reprezint interesele persoanei n cauz. Dac prezena acestor persoane este
imposibil, se invit reprezentantul organului executiv al administraiei publice
locale.
Persoanele la care se efectueaz ridicarea de obiecte i documente, ct i
specialitii, interpreii, reprezentanii, aprtorii au dreptul s asiste la toate
aciunile organului de urmrire penal, i s fac, n legtur cu aceasta, obiecii i
declaraii care vor fi consemnate n procesul-verbal.
Ridicarea obiectelor sau documentelor n localurile ocupate de
ntreprinderi, instituii i organizaii se efectueaz n prezena reprezentantului
acestei ntreprinderi, instituii sau organizaii.
Persoanelor, la care se efectueaz ridicarea de obiecte sau documente,
martorilor asisteni, reprezentanilor trebuie s li se explice dreptul de a asista la
toate procedurile i de a face declaraii n legtur cu acestea, declaraii care
trebuie s fie consemnate n procesul verbal.
Obiectele (documentele) care pot fi ridicate.
Pot fi ridicate numai obiectele i documentele care prezint importan pentru
procesul penal. Obiectele i documentele, a cror circulaie este interzis de lege,
pot fi ridicate indiferent dac au sau nu legtur cu procesul.
Garaniile pentru proprietarul obiectelor (documentelor) ridicate
Toate obiectele i documentele ridicate trebuie s fie artate martorilor
asisteni i celorlalte persoane prezente, i s fie enumerate n procesul-verbal de
ridicare sau ntr-o list special anexat, n care se va indica: numrul, msura sau
greutatea lor, materialul din care snt fcute i alte elemente de individualizare.
Obiectele i documentele ridicate trebuie, pe ct e posibil, s fie mpachetate i
sigilate chiar la locul percheziionrii i ridicrii.
Dac proprietarul are dubii referitor la sigurana strii obiectelor ridicate, el
are dreptul s cear reprezentantului organului de urmrire penal indicarea n
procesul-verbal n ce stare se afl aceste obiecte (noi, n stare de funcionare etc.).
113.analizati modalitatile de efectuare a ridicarii in functie de obiectele si
documentele supuse ridicarii.
Organul de urmrire penal este n drept s ridice obiectele sau documentele
care au importan pentru cauza penal dac probele acumulate sau materialele de
investigaie operativ indic exact locul i persoana la care se afl acestea.
Ridicarea de documente ce conin informaii care constituie secret de stat,
comercial, bancar, precum i ridicarea informaiei privind convorbirile telefonice se
fac numai cu autorizaia judectorului de instrucie. Ridicarea de obiecte sau
documente n alte situaii se efectueaz n baza ordonanei motivate a organului de
urmrire penal.
in localurile diplomatice si in locuintele membrilor misiunilor diplomatice si
ale familiilor lor, ridicarea are un caracter deosebit, determinat de faptul ca aceasta
actiune procesuala poate avea loc doar cu acordul sau la cererea misiunii
diplomatice respective, ceea ce exclude elementul de forta la efectuarea lor. Spre
deosebire alte modalitati, org. De urm. Penala nu poate impune persoana sa predea
anumite bunuri sau documente, iar in caz de necesitate sa efectueze ridicarea lor

fortata. Cind exista informatii certe ca intr-o locuinta sunt anumite obiecte sau
documente care pot avea importanta pentru cauza, org de urm. Penala inainteaza un
demers Procurorului general, care la rindul sau, prin intermediul MAE al RM
solicita consimtamintul sefului misiunii diplomatice. Ridicarea poate fi efectuata si
la cererea misiunii diplomatice, dupa caz.
In cadrul perchezitiei pot fi ridicate si obiecte a caror circulatie este interzisa de
lege, chiar daca nu sunt pertinente la cauza penala concreta (subst.narcotice, arme,
munitii etc). ???????? nu sunt sigura daca asta se cere in intrebare :////
114. proiectati o situatie in care ridicarea va afecta art.8 si protocolul 1 al
CEDO.
Dr la respectarea vietii private si de familii,protectia proprietatii.
115.Definiti continutul principiului dreptul de a nu fi urmarit, judecat sau
pedepsit de mai multe ori.
este logic ca o pers. care si-a ispasit pedeapsapentru o fapta sa nu mai fie pusa in
situatia de a fi pedepsita inca o data pentru aceeasi fapta. Acest drept include si
interdictia urmaririi sau judecarii repetate, din motiv ca sunt actiuni inseparabile de
procedura atragerii la rs.penala. Fiind cunoscut din antichitate la romani cu
denumirea non bis in idem, acest principiu inseamna: nu de doua ori pt acelasi
lucru . in conventie se spune ca nici o pers. Nu poate fi urmarita sau pedepsita
penal de jurisdictia aceluiasi stat pt savirsirea unei infractiuni pentru care a fost deja
achitata sau condamnata printr-o hot. Definitiva legii si procedurilor penale ale
acelui stat.
Aceste prevederi au 2 exceptii : este posibil de redeschis, daca fapte noi sau recent
descoperite sau exista un viciu fundamental in cadrul procedurilor precedente sunt
de natura sa afecteze hotarirea pronuntata.
Pentru realizarea acestui principiu p.7) si 8) din alin.(1) al art. 275 CPP prevede ca
urm.pen. nu poate fi pornita, iar daca a fost pornita, nu poate fi efectuata si va fi
incetata in cazurile in care :
- in privinta persoanei exista deja o hot.judecatoreasca definitiva in legatura cu
aceeasi acuzatie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urm.pen pe aceleasi
temeiuri;
- in privinta unei persoane exista o hot. Neanulata de neincepere a urmaririi penale
sau de incetare a urm. Pen. Pe aceleasi acuzatii.
Reluarea urmaririi in aceste cazuri poate avea loc numai daca apar fapte noi sau
recent descoperite ori un viciu fundamental.
Sub incidenta aceluiasi principiu cade si situatia cind persoana a fost trasa la rs.
Administrativa. Declansarea unui proces in privinta aceluiasi faptuitor si pt aceeasi
fapta nu mai este posibila. Principiul dreptul de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit
de mai multe ori este aplicat si se respecta si in cazul cind o persoana a fost
sanctionata pentru o infractiune intr-un stat strain. Problema recunoasterii hot. Jud.
Straine implica deducerea termenelor de detentie preventiva dintr-un alt stat, in caz
de incepere a executarii pedepsei sau executarii totale a ei persoana nu mai este
supusa pedepsei repetatept aceeasi fapta.

116. Analizati hotarirea Curtii Constitutionale cu privire la constitutionalitatea

art. 63 CPP.
SESIZARE
privind constituionalitatea unei sintagme din alin. (6)
art. 63 Cod de procedur penal, la demersul
Judectoriei sect. Botanica, mun. Chiinu n legtur cu
soluionarea plngerii depuse n ordinea art. 313 CPP
n cauza lui ara Sergiu
1. n cadrul unui dosar penal, pornit referitor la infraciunea prevzut de art. 309 1
alin. (3) lit. b), c), e) CP, cet. ara Sergiu prin ordonana din 13.06.2007, a fost recunoscut
n calitate de bnuit n svrirea acestei infraciuni n privina cet. Braga Vitalie, fiindu-i
tot atunci explicate drepturile i audiat n calitate de bnuit. Drepturile i obligaiile
bnuitului snt prevzute n art. 64 CPP.
2. Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) CPP organul de urmrire penal nu este n drept s
menin n calitate de bnuit persoana n privina creia a fost dat o ordonan de
recunoatere n aceast calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General i
al adjuncilor si, mai mult de 6 luni.
Conform alin. (3) din art. 63 CPP la momentul expirrii termenului de 3 luni, ori
dup caz a celor de 6 luni, organul de urmrire penal este OBLIGAT s dispun
scoaterea bnuitului de sub urmrire penal, ori s dispun punerea lui sub nvinuire.
Procedura de scoatere a bnuitului de sub urmrire penal este reglementat de art.
284 CPP, iar cea de punere sub nvinuire de art. 280-281 CPP.
innd seama de dispoziiile acestor norme de procedur penal, procurorul, care,
efectua urmrirea penal n cauz, avea obligaia ca pn la 13.09.2007 s-l pun pe
bnuitul ara S. sub nvinuirea svririi infraciunii n cauz, ori dup caz, printr-o nou
ordonan, cu acordul Procurorului General, ori a adjuncilor si s prelungeasc
calitatea de bnuit pn la 13.12.2007.
3. Potrivit materialelor dosarului nici una din obligaiile enumerate nu au fost
exercitate de procurorul ce efectua urmrirea penal. Deci pn la 13.09.2007 bnuitul
ara S. nu a fost pus sub nvinuire, nu a fost scos de sub urmrirea penal, i nici nu a
fost prelungit termenul de inere a lui n calitate de bnuit maxim pn la 13.12.2007, ca
ulterior ori s fie scos de sub urmrire penal ori s fie pus sub nvinuire.
La 06 februarie 2009 procurorul, care efectua urmrirea penal, prin ordonan a
reluat urmrirea penal i la pus pe cet. ara S. sub nvinuirea n svrirea infraciunii
prevzute de art. 3091 alin. (3) lit. b), c), e) Cod penal.
4. Ordonana de punere sub nvinuire a lui ara S. a fost atacat n ordinea art. 299 1
CPP cu plngere de ctre nvinuit, care n motivare a invocat c procurorul nu a fost n
drept de a relua urmrirea penal i al pune sub nvinuire deoarece au expirat termenele
prevzute de art. 63 CPP i ara S. se consider scos de sub urmrire penal.
Reluarea urmririi penale este contrar prevederilor art. 287 CPP. Conform alin. (1)
reluarea poate avea loc numai dac s-a constatat c nu a existat n fapt cauza care a
determinat scoaterea persoanei de sub urmrire penal, iar potrivit alin. (4) reluarea
urmririi penale poate avea loc dac apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu

fundamental n cadrul urmririi precedente au afectat ordonana de scoatere de sub

urmrire penal.
Procurorul ierarhic superior a respins plngerea, motivnd c conform art. 63
alin. (6) CPP calitatea de bnuit a lui ara S. a ncetat de drept, prin urmare nu a fost
necesar o ordonan separat de scoatere a lui de sub urmrire penal.
ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor
indicate n alin. (2) n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic
punerea persoanei sub nvinuire pentru acelai fapt.
5. n ordinea art. 313 CPP ara S. prin intermediul avocatului Ulianovschi Gh. a
atacat cu plngere judectorului de instrucie, aciunile procurorului, manifestate prin
emiterea ordonanei de reluare a urmririi penale i punerea lui sub nvinuire din
06.02.2009, solicitndu-se anularea acestor acte procedurale i scoaterea lui ara S. de sub
urmrire penal.
Ca motivare s-a invocat, c reluarea urmririi penale n cazul lui ara S. i
punerea lui sub nvinuire contravine prevederilor art. 287 CPP, deoarece s-au adoptat
peste termenul prevzut de lege (maxim ntr-un an) i n raport cu dispoziiile art. 230,
251 CPP, actele n cauz devin nule.
La fel reluarea urmririi penale contravine, principiului non bis in idem, ce
rezult din prevederile art. 4 al Protocolului 7 al Conveniei Europene privind Drepturile
Omului, art. 7 Cod penal i art. 22 al Codului de Procedur Penal.
6. Prin ncheierea din 30 decembrie 2009 a Judectoriei Botanica, mun. Chiinu, n
temeiul art. 7 i 349 CPP s-a admis demersul avocatului Gh. Ulianovschi i s-a sesizat
Curtea Suprem de Justiie cu privire la controlul constituionalitii sintagmei
ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n
alin. (2) art. 63 CPP, n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic
punerea persoanei sub nvinuire pentru aceiai fapt din art. 63 alin. (6) CPP n raport
cu art. 16, 21, 25 din Constituia Republicii Moldova.
Totodat s-a suspendat procedura privind soluionarea plngerii lui ara S. i
avocatului depus n ordinea art. 313 CPP mpotriva actelor procurorului ordonanei
de reluare a urmririi penale i punerii lui sub nvinuire.
7. Prin hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie s-a admis demersul
Judectoriei sect. Botanica, mun. Chiinu i s-a decis s se sesizeze Curtea
Constituional referitor la constituionalitatea sintagmei din alin. (6) art. 63 Cod de
procedur penal, citm: ncetarea de drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea
termenelor indicate n alin. (2) art. 63 CPP, n cazul acumulrii ulterioare a probelor
suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub nvinuire pentru aceiai fapt, ncheiat
citatul, n raport cu art. 16, 21, 25 din Constituia Republicii Moldova.
Curtea Suprem de Justiie consider c prevederea citat din alin. (6) este
neconstituional din urmtoarele considerente.
8. Conform art. 16 alin. (1) din Constituie respectarea i ocrotirea persoanei
constituie o ndatorire primordial a statului. Aceast prevedere Constituional este
concretizat n art. 10 alin. (1) Cod de procedur penal, care stipuleaz c toate organele
i persoanele participante la procesul penal snt obligate s respecte drepturile, libertile
i demnitatea persoanei.

Mai sus s-a menionat c prin ordonana din 13.06.2007 procurorul, ca organ de
urmrire penal, l-a recunoscut pe cet. ara S. n calitate de bnuit n svrirea
infraciunii prevzute de art. 3091 alin. (3) lit. b), c), e) Cod penal, deci n svrirea
aciunilor de tortur fa de un minor n scopul de a obine informaii referitor la o
presupus infraciune. Bnuitul ara S. a fost audiat privitor la infraciunea imputat lui.
Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3 CPP ara S. ca bnuit nu putea fi meninut n
aceast calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General ori al adjuncilor
si mai mult de 6 luni.
Aliniatul (3) al art. 63 CPP n mod imperativ oblig procurorul c dac termenul
de 3 ori 6 luni a expirat i nu s-au acumulat probe pentru a pune persoana bnuit sub
nvinuire, trebuie s dispun prin ordonan scoaterea bnuitului de sub urmrire
penal, despre ce acesta trebuie s fie informat, obligaia privind informarea bnuitului.
Rezult din prevederile art. 62 alin. (1) pct. 10) CPP conform cruia bnuitul are dreptul
s fie informat de organul de urmrire penal despre hotrrile adoptate care se refer la
drepturile i interesele sale.
n situaia n care se prezum c bnuitul ara S., cunoate prevederile art. 63
alin. (3) n sensul obligaiunii procurorului de al scoate de sub urmrire penal dup
expirarea a 3 ori a 6 luni, termen n care el nu a fost pus sub nvinuire, ultimul obine
dreptul s considere c bnuiala, ori vinovia lui n svrirea infraciunii nu s-a
confirmat i i-a format convingerea i rezoluia c procurorul a procedat anume n
modul prevzut de alin. (4) art. 63 CPP, prin ordonana a dispus scoaterea lui de sub
urmrire penal.
Obligaiunea procurorului de a dispune scoaterea bnuitului dup caz, de sub
urmrirea penal rezult din prevederile art. 52 alin. (1) pct. 22) CPP, iar conform art. 255
alin. (1) CPP la desfurarea urmririi penale, asupra aciunilor respective procurorul
dispune prin adoptarea ordonanei. Despre necesitatea adoptrii ordonanei motivate n
cazul cnd procurorul trebuie s dispun scoaterea persoanei de sub urmrire penal
stipuleaz i art. 284 alin. (3) CPP.
Astfel, avnd n vedere dispoziia art. 16 alin. (1) din Constituie c respectarea i
ocrotirea persoanei constituie o ndatorire primordial a statului, legislatorul, n mai
multe norme a procedurii penale, printre care i cele enunate mai sus, a statuat
obligaiuni a procurorului ca reprezentant al statului, la efectuarea urmririi penale n
privina unei persoane i garantarea c drepturile acestuia vor fi respectate i ocrotite.
Dispoziia alin. (6) art. 63 CPP, care prevede c ncetarea de drept a calitii de
bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n alin. (2), n cazul acumulrii
ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub nvinuire pentru
acelai fapt, s-a inclus n art. 63 prin Legea nr. 264-XVI din 28.07.2006, ntrat n vigoare
la 03.11.2006, aceasta este n contradicie cu art. 21 din Constituie, privind prezumia
nevinoviei, precum i cu art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenia European pentru
Aprarea Drepturilor Omului.
Potrivit art. 21 din Constituie orice persoan, acuzat de un delict este
prezumat nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n mod legal, n cursul unui
proces judiciar public, n cadrul cruia i s-au asigurat toate garaniile necesare aprrii
sale.

Raportnd prevederile art. 21 cu starea de fapt a cazului ara S. se prezum c

ultimul, din momentul ce au expirat termenele aflrii lui n calitate de bnuit i nu i-a
fost naintat nvinuirea n svrirea infraciunii imputate, a obinut dreptul de a
considera c bnuiala a disprut i nu are nici o restricie legat de cazul penal. Aceast
ncredere c persoana este nevinovat avea dreptul s fie sugerat i altor ceteni.
Dispoziia nominalizat menine ns bnuiala acestei persoane n timp i care
este nedeterminat.
Din acest punct de vedere i din sensul art. 21 din Constituie se deduce o
concluzie c odat ce n termenele prevzute de lege bnuiala persoanei n svrirea
infraciunii nu s-a dovedit, procesul judiciar trebuie s se finalizeze cu ordonana de
scoaterea bnuitului de sub urmrire penal.
Prevederea alin. (6) la care ne referim, de fapt legalizeaz nendeplinirea de ctre
organul de urmrire penal ori de procuror a obligaiilor privind cercetarea sub toate
aspectele, complet, obiectiv i operativ a tuturor circumstanelor cauzei, i aceasta
contravine principiului legalitii procesului penal, precum i cerinelor c legea trebuie
s fie clar i previzibil.
Potrivit art. 25 alin. (1) din Constituie libertatea individual i sigurana
persoanei snt inviolabile. Aceast prevedere este desfurat n art. 22 Cod de procedur
penal care stipuleaz urmtoarele:
1) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire penal, judecat sau pedepsit
de instana judectoreasc de mai multe ori pentru aceeai fapt.
2) Scoaterea de sub urmrire penal sau ncetarea urmririi penale mpiedic
punerea repetat sub nvinuire a aceleai persoane pentru aceeai fapt, cu
excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental
n cadrul procedurii precedente au afectat hotrrea respectiv.
3) Hotrrea organului de urmrire penal de scoatere a persoanei de sub urmrire
penal sau de ncetare a urmririi penale, precum i hotrrea judectoreasc
definitiv, mpiedic reluarea urmririi penale, punerea sub o nvinuire mai
grav sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeai persoan pentru
aceeai fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite sau un
viciu fundamental n cadrul procedurii precedente au afectat hotrrea
pronunat.
Astfel, asigurarea dreptului fundamental al persoanei de a nu fi urmrit, judecat
sau pedepsit de mai multe ori, include i situaia cnd procurorul era obligat s scoat
persoana de sub urmrire penal i s o informeze despre aceast aciune penal. Iar
dac nu a fost exercitat aceast obligaiune, n termenii prevzui de lege, persoana,
dup cum s-a mai menionat anterior, nterpretnd principiul asigurrii siguranei sale,
este n drept s considere c a fost scoas de sub urmrire penal. O nou reluare a
acesteia ar putea avea loc numai n baza prevederilor art. 287 CPP, precum i ale art. 4
pct. 2 din Protocolului nr. 7 al Conveniei pentru Aprarea Drepturilor Omului.
Sintagma criticat, dar de fapt integrul alin. (6) face ca dispoziiile art. 63 alin.
(3), (4), (5) s fie omise de procuror i s nu procedeze n strict conformitate cu aceste
prevederi, s nu se expun prin actul procedural respectiv, i s menin persoana
bnuit sub o stare de fapt stresant i pe un termen nedeterminat.

n sensul prevederilor al. (6) n vigoare procurorul nu are obligaia de a proceda

n ordinea art. 287 CPP i art. 4 din Protocolul nr. 7, dat fiind c urmrirea penal oficial
nu a fost ncetat. Din aceste puncte de vedere, n conformitate cu art. 7 alin. (3), art. 39
pct. 4) CPP, art. 2 lit. d) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justiie, art. 4 alin. (1)
lit. a), art. 16, 38 alin. (1) lit. d); art. 39, 62 Codului jurisdiciei Constituionale, Curtea
Suprem de Justiie
SOLICIT:
Examinarea constituionalitii sintagmei din art. 63 alin. (6) CPP ncetarea de
drept a calitii de bnuit n legtur cu expirarea termenelor indicate n alin. (2), n cazul
acumulrii ulterioare a probelor suficiente, nu mpiedic punerea persoanei sub
nvinuire pentru acelai fapt, n raport cu art. 16 alin. (1), art. 21, art. 25 alin. (1) din
Constituia Republicii Moldova, precum i art. 4 al Protocolului nr. 7 al Convenia
European pentru Aprarea Drepturilor Omului.

117. Evaluati legislatia nationala in ce priveste dr. de a nu fi urmarit,

judecat sau pedepsit de mai multe ori. Potrivit art. 25 alin. (1) din Constituie
libertatea individual i sigurana persoanei snt inviolabile. Aceast
prevedere este desfurat n art. 22 Cod de procedur penal care
stipuleaz urmtoarele:
4) Nimeni nu poate fi urmrit de organele de urmrire penal, judecat
sau pedepsit de instana judectoreasc de mai multe ori pentru
aceeai fapt.
118. definiti procedura de sechestrare a corespondentei.
este o actiune procesuala care aduce atingere unui drept esential al persoanei,
ocrotit atit de normele internationale, cit si de cele nationale. CPP asigura secretul
corespondentei, iar limitarea acestui drept se admite numai in baza mandatului
judiciar. Pornind de la valoarea dr.care il afecteaza, legea stabileste ca sechestrarea
corespondentei poate avea loc doar in cazul infr. Grave, deosebit de grave si
exceptional de grave, cu conditia ca prin alte procedee probatorii nu au fost obtinute
probe si deci nu poate fi stabilit adevarul. Pentru efectuarea actiunii procesuale
trebuie sa fie prezente temeiuri suficiente de a presupune ca o corespondenta
postala primita sau expediata poate contine informatii ce ar avea importanta
probanta in cauza penala. Legea nu defineste notiunea de temeiuri suficiente si in
toate cazurile aceasta este pusa la discretia org de urm penala , procurorului si
evident judecatorului de instructie, care autorizeaza efectuarea acestei actiuni
procesuale. Potrivit CPP in toate cazurile de sechestrare, una dintre parti trebuie sa
fie banuitul sau invinuitul. Sechestrarea corespondentei consta in interdicitia de
transmite corespondenta adresatului. Scopul e de a exclude posibilitatea de
comunicare dintre anumite persoane. Sechestrarea mai poate avea ca scop
contstatarea faptului daca persoanele se cunosc intre ele, care sunt relatiile dintre
ele, unde locuieste pers. Care a expediat corespondenta etc. pot fi sechestrate si
coletele sau containerele. Sechestrul se instituie pe un termen ce nu poate depasi

termenul urmaririi penale si poate fi instituit intr-o institutie postala sau in mai
multe.
In situatia cind s-a constatat necesitatea sechestarii corespondentei, procurorul
intocmeste ordonanta cu privire la sechestrarea corespondentei, in care se indica
motivul dispunerii sechestrului, denumirea inst. Postale asupra careia se pune
obligatia de a retine corespondent, numele si prenumele persoanei a carei
corespondenta urmeaza sa fie retinuta, adresa exacta a acestei persoane, genul de
corespondenta care se sechestreaza si durata sechestrului. Judecatorl autorizeaza
sechestrarea stabilind durata acesteie.
Examinarea corespondentei se efectueaa de org. De urm. Penala. In caz de
necesitate, la examinare participa specialistul si traducatorul.in legatura cu
examinarea si ridicarea corespondentei se intocmeste un proces-verbal dupa regulile
generale. In urma examinarii, corespondenta poate fi ridicata si anexata la dosar,
pot fi facute copii, iar in cazul cind in corespondenta s-au gasit documente
false,aceasta se anexeaza in oroginal in calitate de corp delict. Toti participantii sunt
preintimpinati de obligativitatea nedivulgarii informatiei cunoscute, cit si depre
responsabilitatea ce survine in caz contrar.
119. Distingeti procedura de sechestrare a corespondentei de interceptarea
comunicarilor.
Ambele proceduri sunt interventii in viata privata a persoanei. Procedura de
sechestru a corespondentei este posibil in cazul infractiunilor grave, deosebit de
grave si exceptional de grave, la fel si in cazul interceptarii comunicarilor.
In cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea interceptarii
comunicarilor fara autorizatia procurorului , in cazurile care nu sufera aminare,
procurorul fiind responsabil pentru efectuarea acetei cercetari, este obligat ca
imediat sau in maximum 24 h, sa informeze judecatorul de instructie, care la rindul
sau este obligat timp de 24 h sa ia o hot asupra acestui fapt.(infirma sau confirma)
In cazul sechestrului corespondentei aceasta posibilitate nu exista.
Termenul procedurii de sechestru poate dura pe tot timpul urmaririi penale, pe cind
la procedura de interceptare a comunicarilor termenul este stabilit strict de legea
procesuala- 30 zile, iar in cazuri cind sunt temeiuri justificate, acesta poate fi
prelungit cu inca 30 zile, dar nu poate depasi 6 luni.
Interceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care au conditionat
interceptarea initial. Ambele proceduri sunt efectuate in scopul obtinerii de probe si
de stabilire a adevarului si ambele presupun o atingere a drepturilor esentiale a
persoanei, insa dupa continut sunt diferite, una presupunind lipsirea de
corespondenta, iar alta limitarea in comunicari, care fiind instiintat despre aceasta
nu va mai dispune de increderea pe care o detinea pina atunci. Aceste proceduri pot
aduce probe, care in ambele cazuri pot fi anexate la dosar.
120. Estimati in ce masura legislatia nationala corespunde CEDO in materie
de sechestrare a corespondentei.
121. Explicati modalitatile de asigurare a dr. victimei infractiunilor,
abuzurilor de serviciu si erorilor judiciare.
Victima unei fapte care contine elementele componentei de infractiune dispune de
drepturile prevazute de art. 58 din CPP, in special de dreptul de a cere pornirea
urmaririi penale, dreptul de a participa la procesul penal in calitate de parte

vatamata si dreptul de a fi reparate prejudiciile morale, fizice si materiale. Procesul

penal al RM permite examinarea concomitenta a actiunii civile in cadrul
solutionarii cauzei penale de catre instanta de judecata, ceea ce ofera avantaje
suficiente victimei.. Prejudiciul este o paguba morala sau materiala, fizica, care
poate fi evaluata in expresie baneasca. Dreptul persoanei vatamate de catre o
autotitate publica de a-i fi compensat prejudiciul cauzat de o actiune sau inactiune
ilegala a organelor de stat este un drept constitutional al persoanei. Potrivit normei
constitutionale mentionte, statul rs patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin
erorile savirsite in procesele penale de catre organele de urm pen si instantele
judecatoresti. Activitatea org de ocrotire a normelor de drept se exercita nu de
putine ori prin interventia in sfera intereselor private a unor persoane carora li se
cauzeaza un prejudiciu.
In CP abuzul de putere sau abuzul de serviciu este regelementat de art.327,
sintagma lezate in drepturi in alt mod cuprinde cazurile de comitere de infr din
domeniu justitiei ( tragerea cu buna-stiinta la rs penala a unei pers. Nevinovate,
pronuntarea unei sentinte contrar legii,retinerea sau arestarea ilegala, constringerea
de a face declaratii, tortura, falsificarea probelor)
Avind in vedere importanta respectarii principiului constitutional al dr la libertatea
individuala si siguranta persoanei, prevederile internationale si nationale stabilesc
expres dr persoanei la reparatii, despagubiri in cazul in care victima a fost arestata
sau detinuta ilegal.
Eroarea juridica consta in gresita stabilire a faptelor, in cursul procesului penal,
avind urmare condamnarea definitiva a unui nevinovat sau exonerarea de rs a unui
vinovat. Conform CPP, org de urm penala trebuie sa activeze in asa mod incit nici o
persoana sa nu fie neintemeiat banuita, invinuita sau condamnata.
Dreptul la repararea prejudiciului apare si in cazul in adoptarii de catre CtEDO sau
de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a hotaririi cu privire la
repararea prejudiciului sau a realizarii acordului amiabil dintre persoana vatamata si
reprezentantul Gvernului RM in Comisia Europeana pentru Drepturile Omului si in
CtEDO. Acordul mentionat se aproba de catre Guvrnul RM.
CPP stipluleaza ca actiunea de repararea prejudiciului poate fi initiata in termen de
un an de la data devenirii definitive sau dupa caz irevocabile a hotaririi jud sau
ordonantei org de urm penala, prin care a fost constatat caracterul ilicit al actiunii
procesuale respective, al urmaririi penale sau al condamnarii , care au adus
prejudiciu. Actiunea de reparare a prejudiciului este scutita de taxa de stat si poate fi
inaintata in instanta judecatoreasca in a carei raza teritoiala domiciliaza persoana
careia i-a fost cauzat prejudiciul, chemind in judecata statul.
Persoana are dreptul sa fie repusa in dr personale pierdute prin restabilirea la
serviciu, la pensie la locuinta, restituirea ordinelor, medaliilor.
Deasemena art. 34 CEDO prevede ca curtea poate fi sesizata, printr-o cerere de
orice per. Fizica, organizatie neguvernamentala sau grup de particulari care se
pretind victime ale unei incalcari de catre una dintre inaltele parti contractante a
drepturilor recunoscute in conventie sau in protocoalele sale. Inaltele parti
contractante se angajeaza sa nu impieduce prin nicio masura exercitiul eficace al
acestui drept.

122. Distingeti notiunea de victima a infractiunii si victima a abuzului in

lumina jurisprudentei CtEDO.
123. Proiectati o situatie in care victima abuzului erorii judiciare trebuie
repusa in drepturi personale.
Turcan, in urma legitimei aparari a vatamat grav o alta persoana, in urma careia
ultima a decedat, actiunile lui turcan intruneau toate conditiile legitimei aparari,
insa in urma urmaririi penale acesta totusi a fost condamnat, deoarece org de urm
penala initial si instanta judecatoreasca ulterior au considerat actiunile lui turcan ca
fiind prejudiciabile si constituind o infractiune, dupa 6 luni de detinere,in urma
condamnarii Turcan si-a pierdut postul de munca. Ulterior se descopera ca acesta a
fost condamnat din cauza unei erori juridice din partea organului de urm penala.
Astfel acesta urmeaza sa fie reabilitat si repus in drepturi.
124.Stabiliti procedura de interceptare a comunicarilor.
In cazul interceptarilor procedura este asemanatoare, procurorul emite o ordonanta,
care este autorizata de judecatorul de instructie, procurorul este obligat sa indice in
ordonanta motivele care au determinat necesitatea efectuarii interceptarii.
In cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea interceptarii
comunicarilor fara autorizatia procurorului , in cazurile care nu sufera aminare,
procurorul fiind responsabil pentru efectuarea acetei cercetari, este obligat ca
imediat sau in maximum 24 h, sa informeze judecatorul de instructie, care la rindul
sau este obligat timp de 24 h sa ia o hot asupra acestui fapt.(infirma sau confirma)
Interceptarea comunicarilor poate avea loc pe orice cale, fie personal a banuitului,
invinuitului, fie a persoanei juridice etc. acesta poate fi canalul de la locul de trai,
hotel , prieteni, cunoscuti. Modalitatea si locul efectuarii interceptarii sunt
determinate de org de urm penala, in unele cazuri interceptarea poate fi efectuata in
scopul protejarii martorului si a partii vatamatesau a membrilor familiilor lor. La
efectuarea unei asemenea interceptari este obligatorie cererea persoanelor a caror
securitate este pusa in pericol.
In toate cazurile interceptarii este obligatorie ordonanta emisa de catre procuror si
autorizata de catre judecatorul de instructie. Procurorul este obligat sa indice de
fiecare data, in ordonanta motivele ce au detreminat necesitatea efectuarii acesteia.
La procedura de interceptare a comunicarilor termenul este stabilit strict de legea
procesuala- 30 zile, iar in cazuri cind sunt temeiuri justificate, acesta poate fi
prelungit cu inca 30 zile, dar nu poate depasi 6 luni. Interceptarea comunicarilor se
efectueaza doar in faza de urm penala, iar o data cu finisarea acesteia se sisteaza
interceptarea com, chiar daca nu a depasit termenul de 6 luni.
Interceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care au conditionat
interceptarea initial.
Interceptarea propriu-zisa se efectueaza de catre organul de urm penala care atrage
specialisti fie din institutiile de telecomunicatii, fie din organul care efectueaza
activitatea operativa de investigatii. Specialistii sunt obligati sa pastreze secretul in
legatura cu toate informatiile pe care le-au cunoscut in cadrul efectuarii
interceptarii. Despre efectuarea interceptarii se face un proces-verbal, in care se
indica toate datele, continutul integral al inregistrarilor se inscriu in proces-verbal,
verificindu-se si contrasemnindu-se de procuror. Toate inregistrarile relevante
cauzei se anexeaza la dosar ( fotografii, casete, video, dialoguri etc.)

124. Analizati constatarile CtEDO in cauza Iordachi a Moldovei.

Reclamanii, Vitalie Iordachi, Vitalie Nagacevschi, Snejana Chitic, Victor
Constantinov i Vlad Gribincea sunt nscui n anii 1972, 1965, 1980, 1961 si 1980
i triesc n Chiinu. Acetia sunt membrii ai organizaiei non-guvernamentale
Avocai pentru Drepturile Omului specializai n reprezentarea reclamanilor n
faa Curii.
Organizaia a fost creat n contextul n care odat cu venirea la putere a Partidului
Comunist numrul nclcrilor drepturilor omului a crescut considerabil. Singurul
scop al acestei organizaii este de a asista persoanele care formuleaz cereri ctre
Curtea European a Drepturilor Omului.
Reclamanii arat c ei sunt supui riscului de a le fi ascultate telefoanele ca
urmare a legislaiei n vigoare.Acetia nu se pretind victime a unei anumite
interceptri, prin intermediul telefonului sau a potei, i nu au introdus nici o
aciune pe plan intern n acest sens.
La data de 17 ianuarie 2008 reclamanii au adresat o cerere Preedintelui Curii
Supreme de Justiie solicitnd informaii statistice n ceea ce privete inter
alia numrul cererilor naintate de organele de anchet pentru interceptarea
conversaiilor telefonice, precum i numrul cererilor aprobate i a celor respinse.
Rspunsul a fost dat la data de 6 februarie 2008, n care se arta c : n 2005 din
totalul de 2609 cereri pentru interceptri, 98,81% au fost aprobate; n 2006 din 1931
de cereri 97,93% au fost abrobate, iar n 2007, 99, 24 % din cele 2372 de cereri au
fost aprobate.
Reclamanii s-au plns n baza articolului 8 c dreptul la libertatea corespondenei
nu le-a fost respectat de vreme ce dreptul intern nu coninea suficiente garanii
mpotriva abuzurilor autoritilor. Acetia nu s-au pretins a fi victimele vreunei
interceptri telefonice.
Curtea reitereaz c aceste comunicaii telefonice se includ n noiunea de via
privat i coresponden n sensul Art. 8 (a se vedea Weber i Saravia vs.
Germania (dec.), nr. 54934/00, 77, 29 Iunie 2006). De asemenea, aceasta mai
arat c n cauza Klass vs Germania ( 34 i 35) Curtea a fost chemat s decid
dac un individ ar putea depune o cerere la organele Conveniei, n ceea ce privete
msurile secrete de supraveghere fr s poat s arate c o msur concret l-a
afectat n mod specific. Astfel, Curtea accept c o persoan, n anumite condiii,
poate s fie victima unei nclcri prilejuite de simpla existen a unor msuri
secrete sau a legislaiei care permite msuri secrete, fr a fi nevoit s arate c
astfel de msuri i-au fost aplicate acesteia.
Curtea mai subliniaz c acolo unde un stat membru instituie supraveghere secret
fr ca persoanele supravegheate s cunoasc acest lucru, art. 8 poate fi n mare
msura redus la o nulitate. Este posibil ca ntr-o astfel de situaie un individ s fie
tratat n mod contrar articolului 8, sau chiar de a fi lipsit de dreptul acordat de acest
articol, fr a fi contient de aceasta i, prin urmare, fr a putea obine o
despgubire, fie la nivel naional, sau naintea instituiilor Conveniei. Curtea
constat c este inacceptabil ca asigurarea de a beneficia de un drept garantat de
Convenie s fie astfel ndeprtat prin simplul fapt c persoana n cauz este n
necunotina nclcrii acestuia. Dreptul de a recurge la Comisia pentru persoane

potenial afectate de supravegherea secret trebuie s se fac n baza art. 25 pentru

c altfel art. 8 risc s devin nul.
Expresia "n conformitate cu legea" n temeiul articolului 8 2 necesit, n primul
rnd, ca msur s aib corespondent n dreptul intern, i se refer i la calitatea
legii n cauz. Prin urmare, aceasta ar trebui s fie compatibil cu statul de drept i
accesibil pentru persoana n cauz i care trebuie s fie capabil s prevad
consecinele acesteia. Curtea constat c, dup 2003, legislaia Republicii Moldova
pare s fie mai clar cu privire la interceptarea comunicaiilor persoanelor
suspectate de svrirea unor infraciuni. ntr-adevr, este menionat explicit c o
persoan suspectat de svrirea unei infraciuni grave, deosebit de grave sau
excepional de grave, risc n anumite circumstane, s-i fie aplicate aceste msuri
privind interceptarea comunicaiilor. Mai mult dect att, a fost modificat legislaia
care prevede acum c mandatele de interceptare urmeaz s fie emise de ctre un
judector.
Curtea observ, de asemenea, c legislaia n cauz nu prevede n mod clar o
limitare n timp a unei msuri de autorizare a interceptrii comunicaiilor telefonice.
Dei Codul penal impune o limitare de ase luni nu exist prevederi n legislaie
care ar mpiedica autoritile de urmrire penal s ncerce i s obin un nou
mandat de interceptare dup expirarea termenului stabilit de ase luni.
S-a mai stabilit c posibilitatea de a controla sistemul de supraveghere secret o are
Parlamentul, care i exercit aceast atribuie printr-o comisie de specialitate (pct.
18 din Legea cu privire la activitile operaionale de investigaie). Cu toate acestea,
modul n care Parlamentul exercit controlul nu este prevzut de lege i Curii nu ia fost prezentat nici o dovad care s arate c exist o procedur care s
reglementeze activitatea Parlamentului n legtur cu aceast aspect.
Curtea este de prere c problemele pe care le-a identificat aveau un impact asupra
funcionrii efective a sistemului de supraveghere secret care exist n Moldova. n
acest sens, Curtea i-a act de informaiile statistice coninute n scrisoarea
efului Biroului Prezidenial al Curii Supreme de Justiie. Aceste statistici arat c
sistemul de supraveghere secret n Republica Moldova este ntrebunat n mare
parte, iar acest lucru se datoreaz lipsei de protecie. (Asociaia pentru Integrare
European i Drepturile Omului i Ekimdzh).
n concluzie, Curtea consider c n Republica Moldova, legea nu prevede o
protecie adecvat mpotriva abuzului de putere de ctre stat n domeniul de
interceptare a comunicaiilor telefonice. Ingerina n exercitarea drepturilor
reclamanilor nu a fost aadar prevzut de lege. Avnd n vedere aceast
concluzie, nu este necesar s considerm dac ingerina ndeplinea celelalte condiii
ale paragrafului 2 art. 8. Rezult c a existat o nclcare a articolului 8, n acest caz.
126.Estimati legislatia nationala cu rigorile CtEDO in materie de interceptare
a comunicarilor.
Curtea constat c legislaia existent nainte de 2003 nu este clar i nici nu
ndeplinete condiiile minime de siguran stabilite n jurisprudena Curii.
Curtea constat c, dup 2003, legislaia Republicii Moldova pare s fie mai clar
cu privire la interceptarea comunicaiilor persoanelor suspectate de svrirea unor
infraciuni. ntr-adevr, este menionat explicit c o persoan suspectat de

svrirea unei infraciuni grave, deosebit de grave sau excepional de grave, risc
n anumite circumstane, s-i fie aplicate aceste msuri privind interceptarea
comunicaiilor. Mai mult dect att, a fost modificat legislaia care prevede acum
c mandatele de interceptare urmeaz s fie emise de ctre un judector.
Curtea observ, de asemenea, c legislaia n cauz nu prevede n mod clar o
limitare n timp a unei msuri de autorizare a interceptrii comunicaiilor telefonice.
Dei Codul penal impune o limitare de ase luni nu exist prevederi n legislaie
care ar mpiedica autoritile de urmrire penal s ncerce i s obin un nou
mandat de interceptare dup expirarea termenului stabilit de ase luni.
S-a mai stabilit c posibilitatea de a controla sistemul de supraveghere secret o are
Parlamentul, care i exercit aceast atribuie printr-o comisie de specialitate (pct.
18 din Legea cu privire la activitile operaionale de investigaie). Cu toate acestea,
modul n care Parlamentul exercit controlul nu este prevzut de lege i Curii nu ia fost prezentat nici o dovad care s arate c exist o procedur care s
reglementeze activitatea Parlamentului n legtur cu aceast aspect.
Curtea este de prere c problemele pe care le-a identificat aveau un impact asupra
funcionrii efective a sistemului de supraveghere secret care exist n Moldova. n
acest sens, Curtea i-a act de informaiile statistice coninute n scrisoarea
efului Biroului Prezidenial al Curii Supreme de Justiie. Aceste statistici arat c
sistemul de supraveghere secret n Republica Moldova este ntrebunat n mare
parte, iar acest lucru se datoreaz lipsei de protecie.
n concluzie, Curtea consider c n Republica Moldova, legea nu prevede o
protecie adecvat mpotriva abuzului de putere de ctre stat n domeniul de
interceptare a comunicaiilor telefonice. Ingerina n exercitarea drepturilor
reclamanilor nu a fost aadar prevzut de lege. Avnd n vedere aceast
concluzie, nu este necesar s considerm dac ingerina ndeplinea celelalte condiii
ale paragrafului 2 art. 8. Rezult c a exista posibile incalacari ale art. 8 CEDO.

127. selectati element constitutive ale contradictori in pp

Acest P in continutul sau are urmat.elemente care il si definesc:
1.Separarea f.iilor procesuale si exercitarea lor de diferite org sau pers
imputernicite.Cestea treb facute conform funct procesuale de baza si anume ,f.ia
acuzarii,f.ia apararii si f.ia judecarii cauzei mai sint si altele susidiare cum ar fi cele
legate de funcia act civile_respingerea acesteia sau de inaintare.In genere acest
aspect presupune ca toate f.iile nu pot fi exercitate concomitant de catre unul si
acelasi organ sau persoana imputernicita ceia c ear duce la abuzuri de justitie.
2.Egalitatea in dr a partilor(adica posibilitati procesuale egale pu sustinerea sa)
Acesta este impartit in 2: Unul fiind din traditiile anglo saxone si care se realizeaza
la toate fazele procesuale apararea poate concomitant cu acuzarea sa acumuleze
independent porbe .
A doua fiind traditia continentala ,isi gaseste acet P realizarea doar la faza judecarii
cauzei fiind lipsita de urmarire penala,acesta asemaninduse mult cu proc.p
achizitorial,mentionez ca RM face parte din aceasta ultima categorie.
3.Pozitia diriguitoare a instantei si Dr exclusiv a acesteia de a lua hotarirea in
caauza penala,acesta semnalizeaza ca jud este indepedenta creiind doar conditiii pu
exercitarea dr si ob partilor.

128Distingeti contradict de egalitatea armelor in lumina

jurisprudentei Cedo
Curtea o claseazala relatia dintre parti adica inst treb sa comunice ambelor parti
toate piesele dosarului ,inst nu etse in dr sa se implice din oficiu in administrarea
probelor ,pe cind egalitatea armelor presupune posibilitatea reala ale partilor se a a
dminis probe ,cpp ne spune in art 100 al 2 ca partile treb sa aiba aceleasi posibilitati
pu asi invoca interesele sale
Desi sunt foarte asemanatoare acestea trebuie private distinct la fel sub aspectul sus
mentionat de jurisprudenta Cedo

129Estimati care principii asigura contradictorialitatea pp

Cest p este unul general in pp si ar treb sa se aplice pe tot parcursul procesului el
este strins legat cu alte principii si anume se simte o colaborare strinsa cu p
egalitatea armelor deorece preupune ambele drepturile si obligatiile partilor in
process, (1) Urmrirea penal, aprarea i judecarea cauzei snt separate i se
efectueaz de diferite organe i persoane.
(2) Instana judectoreasc nu este organ de urmrire penal, nu se manifest n
favoarea acuzrii sau a aprrii i nu exprim alte interese dect interesele legii.
(3) Prile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind nvestite de
legea procesual penal cu posibiliti egale pentru susinerea poziiilor lor. Instana
de judecat pune la baza sentinei numai acele probe la cercetarea crora prile au
avut acces n egal msur.
(4) Prile n procesul penal i aleg poziia, modul i mijloacele de susinere a ei
de sine stttor, fiind independente de instan, de alte organe ori persoane. Instana
de judecat acord ajutor oricrei pri, la solicitarea acesteia, n condiiile
prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.

130 reproduceti procedura inregistrarii de imagini

Cpp al Rm ne spune ca inregistatrea video dobndite n condiiile legii, constituie
mijloace de prob dac ele conin date sau indici siguri privind pregtirea sau
svrirea unei infraciuni i dac coninutul lor contribuie la aflarea adevrului n
cauza respectiv,doar acestea pot fi calificate ca probe. In primul rind treb de
mentionat ca inregistrarea de imagini se efectueaz de ctre organul de urmrire
penal asigurarea tehnic a interceptrii comunicrilor se realizeaz de ctre
Serviciul de Informaii i Securitate al RM. Persoanele care asigure tehnic
interceptarea i nregistrarea comunicrilor snt obligate s pstreze secretul aciunii
procesuala la care se intocmeste un process verbal si ei semneaza se ntocmete
un proces-verbal de catre OUP in baza efectuarii acestui procedeu de inregistrare n
care, suplimentar, se menioneaz autorizaia dat de judectorul de instruci si plus
la toate nr de personae din imagini ,numele lor, numrul de ordine ale imaginiei
s.a imaginile in original , nsoite de reproducerea integral n scris a nregistrrii
i de copiile de pe procesele-verbale, se transmit judectorului de instrucie care a
autorizat inregistrarea pentru pstrare n locuri speciale, ntr-un plic sigilat. Instana
judectoreasc va dispune, sau prin sentin, nimicirea nregistrrilor care nu au
importan pentru cauz. Celelalte nregistrri vor fi pstrate pn la depozitarea
dosarului la arhiv.Treb de mentionat ca n caz de urgen, dac ntrzierea obinerii
autorizaiei ar provoca prejudicii grave activitii de administrare a probelor,

procurorul poate dispune, prin ordonan motivat, nregistrarea de imagini

informnd despre aceasta imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore, judectorul de
instrucie care, n cel mult 24 de ore, se va pronuna asupra ordonanei procurorului
i, dac o confirm, va autoriza, n caz de necesitate, interceptarea n continuare, iar
dac nu o confirm, dispune ncetarea imediat a interceptrilor i nimicirea
nregistrrilor efectuateinregistrarea de imagini n cadrul urmririi penale se
autorizeaz pentru o durat de cel mult 30 de zile. Ea poate fi prelungit n aceleai
condiii pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputnd depi 30 de
zile. Durata total a interceptrii comunicrilor nu poate depi 6 luni. n orice caz,
ea nu poate dura mai mult dect pn la terminarea urmririi penale.
Acestea pot fi verificate prin expertiz tehnic dispus de ctre instana de judecat
la cererea prilor sau din oficiu.

131 distingeti inregistrarea de imagini de interceptarea

Diferenta acestora nu o distigne din CPP deoarece nu avem anume articole care sa
diferentieze inregistrarea de interceptare din contra art 137 cpp nregistrrile de
imagini se efectueaz n condiiile i modalitile de efectuare a interceptrii
comunicrilor, prevzute la art.135 i 136, care se aplic n mod corespunztor.,in
schimb doctrina de specialitate face diferenta intre acestea si anume prin
inregistrare intelegem acele inregistrari video ,audio,fotografiile ca in cazul nostru
purtatori de informatie effectuate de catre OUP .Totodata este specifica fata de
interceptare prin procedura de efectuare asadar inregistrarea nu necisita neaparat
ordonanta din partea judecat de intructie(aceasta este permisa chiar si fara
permisiunea celui asupra caruia sse efectueaza inregistrarea in locurile publice,este
o procedura admisibila de legislatia nationala)aceasta procedura de inregistrare este
reglementata de catre art 164CPP,pe cind procedura de interceptarea se efectueaza
conf 135-138, se efectueaz de ctre organul de urmrire penal cu autorizaia
judectorului de instrucie, n baza ordonanei motivate a procurorului n cauzele cu
privire la infraciunile grave, deosebit de grave i excepional de grave, dac din
probele acumulate sau din materialele de investigaie operativ rezult o bnuial
rezonabil privind svrirea acestora.
Inregistrarile si interceptarile pot fi verificate prin expertiz tehnic dispus de ctre
instana de judecat la cererea prilor sau din oficiu.
Persoanele care snt chemate s asigure tehnic interceptarea i nregistrarea
comunicrilor snt obligate s pstreze secretul aciunii procesuale, secretul
corespondenei i poart rspundere pentru nclcarea acestei obligai acest organ
este SIS.

132Evaluati care valori protejate de cedo pot fi afectate de

procedura inregistrarilor imag.
Conf valorilor ociale protejate de CEdo pot fi atinse anume Demnitatea persoanei
cind prin inregistrarile de imagine acestea intr-un anumit mod sa spunem chiar cind
legea permite pu ca se presupune ca va ajuta descoperirea inf se face publica o inf
defaimatoare pe banuit sau invinuit.se invalca inviolabilitatea vietii private
,deoarece se intra in viata acestuia private si la fel poate ca de exemplu sotia din
imagini sa afle ca sotul o inseala.Uneori aceste imagini nu ajuta lla descoperirea inf
si banuitul invinuitul pu ca sa nu afle familia sa despre o situatie neplacuta pu ei

cauzta de el poate sa isi assume sau sa recunoasca o fapta pedepsita penal care nu a
savarsito.

133Definiti notiunea de indepedenta judecatorilor.

Conf legisla procesual p nationale(CPP ,L priv Organiza judecat) si cea
internationale(Declaratia universala a DR om,CEDO)prevede ca o conditie
esentiala acest principiu. Noiunea de independen a judectorilor i aspectele
importante pentru tragerea acestora la rspundere n legtur cu pronunarea actelor
judectoreti de dispoziie au fost dezvoltate n urmtoarele acte normative.
Astfel, conform art. 1 din Legea privind statutul judectorului, judectorul
este persoana nvestit constituional cu atribuii de nfptuire a justiiei, pe care le
execut n baza legii.Conf Legii privind statutul judectorului prevede c
judectorul nu poate fi tras la rspundere pentru opinia sa exprimat n nfptuirea
justiiei i pentru hotrrea pronunat dac nu va fi stabilit, prin sentin
definitiv, vinovia lui de abuz criminal.
Judectorii trebuie s ia decizii n mod independent i imparial i s poat aciona
fr nici un fel de restricii, influene nepotrivite, presiuni, ameninri sau
intervenii, directe sau indirecte, din partea oricrei autoriti, fie chiar autoriti
judiciare. Organizarea ierarhic a jurisdiciilor nu poate aduce atingere
independenei individuale.
Asadar jud sunt reprezentanti ai aut jud in st si se supun doar legii nu se
supun mai mult nimanui ,hotaririle lor sunt executorii si obligatorii pu toti fara nici
o exceptie fiind asigurata cu forta coercitiva a st.
134.Analizati criteriile care demonstreaza indepedenta judec
Acestea pot fi:1.Procedura de infaptuire a just si anume reglementarea
ordinii in timpul sedintei ,caracterul oblig care il imbraca hot jud,executarea
acestora s.a aici treb de adaugat ca procedura speciala de pornire a UP impotriva
jud se face la initiativa Procur general su acordul CSJ sau dupa caz de
Prl.2.declararea inviolabilitatii pers judecatorului ,locuintei sau unde isi desfasoara
serviciu ,telefoanele folosite de el,sorespundenta si alte bunuri folosite de el ,putem
sa mai adugam sa secretul deliberarii ,divulgarea lui care asugura protejarea intemei
convingeriia jud la luarea deciziei.3.procedura de numire ,suspendare,demisie
,eliberare din f-ie a jud il protejeaza de eventualele abuzuri din partea factorilor de
decizie a altor organe de st.Ar fi momentul de mentionat Rspunderea disciplinar
a judectorilor nu se extinde la coninutul hotrrilor sau verdictelor lor, inclusiv
diferenele de interpretare juridic ntre instane; sau la exemple de erori
judiciare; sau la critica instanelor.
135proecatti o situatie in care poate fi demonstrata incalcarea principiului
indepedentei judec
Serban a venit in instanta de jud pus sub invinuire de omor a unui
minor.Judecatorul care analiza cauza s-a lasat predeispus acceptind concluziile
procurorului in defavoarea inculpatului ,exprimindusi in cadrul sedintei aceatsa
opinie prin incurajari a exprimarii procur avind ideia initiala ca serban a comis inf
care a fost insuflata de catre procuror,astfel judecatorul prin hotarire la supus
pedepesei penale pe serban neacumulinduse probe indeajuns de catre acuzare.
136 definiti not de constatare tehnico-stiintifica si medico legala

Constatarea tehnico-tiinific i medico-legal ca o activitate efectuat de

ctre specialist n cadrul aciunii procedurale, sau de sine stttor, pentru explicare
unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetate fiiind urgente.
Constatarile sunt mijl de proba,avind aceiasi valoare si se apreciara in
concordanta cu alte probe.Asadar acestea apar inin anumite situatii cind exista un
pericol iminent din cauza pericolului de disparitie a unor mijloace de proba sau de
schimbarea unei situaii de fapt i este necesar explicarea urgent a unor fapte sau
circumstane ale cauzei, organul de urmrire penal foloseste cunotinele unui
specialist dispunnd, la cererea prilor, iar organul de urmrire penal i din oficiu,
efectuarea constatrii tehnico-tiinifice(in care de cele mai dese ori se implica
specialisti care efectueaza constatarile pe cazuri de accidente rutiere sau anumite
untilaje tehnice) saumedico-legale(acestea le se atribuie cele mai dese ori cazurile
de omor sua pu a determina durata tratamentului). acestea de regula se efectueaz,
de regul, de ctre specialiti care funcioneaz n organul de urmrire penal. Ea
poate fi efectuat i de ctre specialiti care funcioneaz n cadrul altor organe,
precum i de ctre ali specialitica de exemplu cei din medicina legala sau din alte
domenii ale medicinii.

137Distingeti diferenta constatarilor de expertiza .

In primul rind cind exista pericolul de disparitie a mijl de proba pu o urgenta si
din nedispunerea de timp pu o cercetare de catre expert se apeleaza la
constatari......,invocind ar 6 a conventiei dr omu afirmam in ceia ce priveste
indepedenta expertului deoarece constatarile se efectueaza in cadrul OUP adica c
specialistii la efectuarea constatarilor de obieci sunt cei care funcioneaz n
organul de urmrire penal. poate fi efectuat i de ctre specialiti care
funcioneaz n cadrul altor organe, precum i de ctre ali specialitica de exemplu
cei din medicina legala sau din alte domenii ale medicinii, dar acestea nu treb sa isi
insuseasca atrib de OUP ci ttreb sa se limiteze la rezolvarea problemelor de stricta
specialitate,pe cind expertul este persoana care poseda cunostinte temeinice
speciale intr-un anumit domeniu si are abilitatatia in conf cu legea de a efectua o
eexpertiza(ca de ex in domeniu stiintei,mestesugaritului ,a artei sma)O alta
deosebire este ca orice constatarea in unele cazuri poate fi urmata de catre o
expertiza pe cind o ezpertiza poate fi urmata de catre una facultativa sau de catre o
contraexpertiza..in caz constatarilor se efectueaza de urgenta pe cind expertiza i se
fixeaza un termen mai mare efectuarea expertizei.trebuie de mentinat diferenta
rapoartelor ,anume acel al constatarilor uneori poate fi in procesul verbal fara
intocmirea lui adica in acele cazuri cind specialistul participa la efectuarea
procedeelor probatoriu de catre OUP,pe cind a expertului este confirmar plus la
toate de semnatura si i se aplica si sigiuliu institutiei respectivase anexeaza dupa caz
corpurile delicte ,probe grafice sa.o alta deosebire o putem arata si prin ceia ca
expertul poate fi audiat in caz ca raportul nu este destul de clar sau are unele
deficiente,pe cidn specialistul care efectueaza constatarea nu etse supus unei audieri
ci la neclaritatea raportului sau la initiativa uneia din parti sau din oficiu OUP se
efectueaza expertiza.constatrile sunt supuse unor proceduri mai simplificate decit
cele al eexpertizei

138estimati in ce masura procedura de efectuare a constatarilor se

conformeaza cu standartele CEDO
Astfel, rezultatele consta trilor tehnico-t iinifice devincunoscute prilor
odat cu prezentarea materialelor cauzei penale i nmnarea rechizitoriului. Dup
prea mea, aceast aciune este cam ntrziat i incomod pentru procuror i
organul de urmrire penal.n situaia n care prile vor lua cunotin de
materialele cauzei penale,acetia vor nainta, n cel mai bun caz, demersuri cu
cererea de a seordona o expertiz, lucru care va conduce la tergiversarea
termenuluiurmririi penale, iar n unele cazuri i la amnarea unor
aciunipreventive. n alte cazuri aceste demersuri i cereri vor fi respinse cafiind
nefondate sau adresate instanei de judecat. n acest caz putem41observa
inexactitatea unor reglementri, care pot avea drept consecin nclcarea
drepturilor menionate (dreptul la aprare i dreptul la
egalitate n arme,susutinute de CEDO). n situaia n care instana va respinge
cererea prii
de a ordona expertiza, ea se va ntemeia, de exemplu, pe declaraiile specialistului
i coninutul constatrii tehnico-tiinifice sau medicolegale, spernd, c expertul nu
va descoperi circumstane noi n raportulsu de expertiz.Consider, c instituia
constatrii tehnico-tiinifice i medicolegale necesit reglementri mult mai
precise. Legiuitorul nu se referdirect la posibilitatea efecturii constatrii pn la
etapa porniriiurmririi penale. Deci, principiul declarat,
c exis t
pericoluldispariiei unor mijloace de prob sau de schimbare a unor situaii defapt,
nu poate fi atribuit n ntregime constatrilor tehnico-tiinificei medico-legale.
n numrul aciunilor, care pot fi realizate pn la etapa pornirii
urmririi penale (cercetarea la faa locului, percheziia corporal i
ridicarea), prevzute de art. 279 al CPP, constatarea nu figureaz.
ns, potrivit legii, la fiecare dintre aceste aciuni ofierul de urmrirepenal
solicit participarea i a unui specialist, concluziile cruia,conform art. 141 al CPP,
pot fi cuprinse direct n procesul verbal al aciunii de urmrire penal. Deci, se face
observat o contradicie n
aceast lege: pe de o parte, constatarea nu poate fi realizat pn la pornirea
urmririi penale, deoarece legea nu prevede aceast anticipare,
iar, pe de alt parte, noi acceptm concluziile specialistului, expuse pn la
nceputul etapei de urmrire penal, la care acesta particip,i, conform art. 93 al
CPP, ele servesc drept mijloc de prob. Atacarean instan a concluziilor
specialistului, care se conin textual n aciuneade cercetare la faa locului, ar obliga
judectorul s declare nulitateaacestora. n alte situaii ne putem pomeni cu darea
unor sentine decondamnare n temeiul unor probe obinute cu nclcarea
prevederilorprocedurale. Este necesar modificarea alin. 3 al art. 141 al CPP, i
anume:rezultatele constatrilor tehnico-tiinifice
s nu fie incluse direct
nprocesul verbal al aciunii de urmrire penal, ci s se conin ntr-un
raport separat. Aceast modificare ar permite s aducem la cunotina
solicitanilor rezultatele constatrilor imediat dup apariia prilor la
proces sau dup primirea rezultatelor constatrii, ceea ce ar permite i
respectarea prevederilor alin. 5 al art. 151, care acord organului deurmrire penal
trei zile s ia cunotin de concluziile raportului de

expertiz.Modificrile propuse am convingerea, c vor conduce la

consolidarea posibilitii de respectare a unor drepturi aparte ale prilor
la procesul penal i ne vor feri de alte procese la CEDO.

139indicati asupra mecanismului de liberii aprecieri a probelor

Judectorul i persoana care efectueaz urmrirea penal apreciaz probele n
conformitate cu propria lor convingere, format n urma cercetrii tuturor probelor
administrate.In urma aprecierii libere a probelor care trebuie sa fie insotite neaprat
de intima convingere sint adoptate hotariri cu caracter oficial de ex punerea sub
invinuires.a. asta in cazul cind libera apreciere este o obligatie anume a inst dar cind
libera apreciere este un drept in cazul partilor acestea pot inainta plingeri,ceriri care
produc efecete dupa ce acestea sunt aduptate printr-o hotarire de catre organul
competent.mentionam ca acestea treb sa fie motivate pe totalitatea necesara de
probe adica prin ob probatiunii si pertinentiiprobelor,regulilor de colectarea si
administrare a probelorNici o prob nu are putere probant dinainte stabilit.in final
aprecierea probelor devine a fi o garantie a realizarii dr persoanei si instanta sa
poata stabili cit mai real vinovatia sau nevinovatia persoanei pu ai putea aplica
pedeapsa meritata.
140evedentiati particularitatile sintagmei,,propria convingere
Aprecierea unei probe se face de organul de urmarire penala,procurorul si de
instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate si potrivit
convingerii lor si conducandu-se dupa constiinta lor. Intima convingere este
garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de judecata
a principiilor si legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna credinta, de
respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovibilitatii magistratilor si,
nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei in
secret. Mentionez ca intima convingere este rezultatul desfasurarii unui proces
psihic in cadrul caruia elementele de ordin obiectiv dau nastere unui sentiment de
adevar in legatura cu existenta sau a inexistentei inf,aceasta ofera posibilitatea de a
aprecia probele in mod rezonabil,impartial,onest si fiind urmata de motivarea
convingerii prin cercetarea minutiasa a probelor fiind mai ales acestea
contradictorii,indirecte s.a.
141.Estimati conformitatea liberei aprecieri a probelor cu situatia in care
anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de proba
Circumstanele
care
se
constat
prin
anumite
mijloace de prob sunt consfintite in codul penal asa ca nu poate fi pusa la indoiala
dar este neaprat nevoie ca sa ca sa fie sa se constate prin anumiteprobe
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de prob,
urmtoarelecircumstane:
1) cauza decesului prin raportul expertizei medico-legale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind infraciunile
grave, deosebit de grave i excepional de grave prin raportul expertizei medicolegale;
3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei prejudiciabile, de a-i da
seama de aciunile sau inaciunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli
mintale sau a unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau

debilitii

prin
raportul
expertizei
psihiatrice;
4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce circumstanele, ce
urmeaz a fi constatate n cauza penal, ca urmare a unei boli mintale, unei
dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau a debilitii prin
raportul expertizei psihiatrice; s.a.Acestea nu contravine p liberii aprecieri a
probelor ci din contra deoarece principiul liberttii aprecierii probelor, potrivit
cruia n procesul penal pot fi prezentate orice probe si folosite orice mijloace de
prob legal totodata principiul liberei aprecieri a probelor, potrivit cruia toate
probele au, dup lege, aceeasi valoare probant, organele judiciare avnd obligatia
de a aprecia fiecare prob n urma examinrii tuturor probelor administrate n
cauz. Dupa parerea mea aici aprecierea probelor se face n scopul aflrii
adevrului, ceea ce nseamn c trebuies se evite formarea unei convingeri pur
subiective, contrare adevrului,ntemeiat n mod arbitrar doar pe o parte din probe
sau pe o ncredere nejustificat acordat unor probe n detrimentul altora aici apar
anume acele circumstante care se constata prin anumite mijloace de proba..

142Indicati temeiurile pu dispunera si efectuarea expertizei

Sunt prevazute de catre cpp in articolul142 care ne spune ca
(1) Expertiza se dispune n cazurile n care pentru constatarea circumstanelor ce
pot avea importan probatorie pentru cauza penal snt necesare cunotine
speciale n domeniul tiinei, tehnicii, artei sau meteugului. Posedarea unor
asemenea cunotine speciale de ctre persoana care efectueaz urmrirea penal
sau de ctre judector nu exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea
expertizei se face, la cererea prilor, de ctre organul de urmrire penal sau de
ctre instana de judecat, precum i din oficiu de ctre organul de urmrire penal.
(2) Prile, din iniiativ proprie i pe cont propriu, snt n drept s nainteze
cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea circumstanelor care, n
opinia lor, vor putea fi utilizate n aprarea intereselor lor. Raportul expertului care
a efectuat expertiza la cererea prilor se prezint organului de urmrire penal, se
anexeaz la materialele cauzei penale i urmeaz a fi apreciat o dat cu alte probe.
(3) n calitate de expert poate fi numit orice persoan care posed cunotine
necesare pentru a prezenta concluzii referitoare la circumstanele aprute n legtur
cu cauza penal i pot avea importan probatorie pentru cauza penal. Fiecare
dintre pri are dreptul s recomande un expert pentru a participa la efectuarea
expertizei.
143distingeti subiectii procesuali competenti de dispunerea a expertizei
Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de ctre organul de urmrire
penal sau de ctre instana de judecat, precum i din oficiu de ctre organul de
urmrire penala in vederea solutionarii unor chestiuni ce se includ in ob probatoriu
si care necesita cunostinte speciale. Prile, din iniiativ proprie i pe cont propriu,
snt n drept s nainteze cerere despre efectuarea expertizei pentru constatarea
circumstanelor care, n opinia lor, vor putea fi utilizate n aprarea intereselor lor
144evaluati in ce masura prevederea privind efectuarea expertyizei din
contul partilor corespunde rigorilor CEDO
Dupa parerea mea este o incalcarea in primul rind a art 6 al Conv EDOcare
consfinteste indepedenta acestuia intru totul atit fata de OUP cit si de partile la
proces, in cadrul a celor experti care efectueaza expertiza din contul partilor ra

putea admite unele favorizari pu cei care ii achita serviciul,din alt punct de vedere
legislatia nationala prin consfintirea normei date asigura o respectare profunda a
drepturilor si libertatilor persoanelor prin p egalitatea in fata legii si autoritatilor,in
cazul celui banuit,invinuit ii asigura dreptul la aparare.
145.Indicati asupra trasaturilor definitorii ale principiului oficalitatii
procesului penal
In primul rind determina obligatiile pozitive ale st a determinat dispoziiile ce
prevd obligarea organelor de cercetare penal de a sesiza din oficiu privind
svrirea unei infraciuni, obligaia organelor judiciare de a ncepe urmrirea
penali de a efectua cercetrile penale, obligaia procurorului de a dispune
trimiterea n judecat, dac se ndeplinesc condiiile legii, obligaia
instanei de a soluiona cauza i obligaia executrii
din oficiu a hotrrii penale definitive. Garania juridic a respectrii
acestui principiu o constituie instituirea unor sanciuni
disciplinarepenale fa de cei care nu-i ndeplinesc obligaia legal de a
desfura procesul penal.nscriind acest principiu, Codul de procedur
penal face i o rezerv, artnd c actele necesareprocesului penal se
ndeplinesc din oficiu, dac prin lege nu se dispune altfel, adic n
anumite cazuri legea mpiedic organelo r judectoreti s acioneze
din oficiu i supune activitii organelor judiciare iniiativaperoanelor
prevzute de lege, iar aceast persoan capt un drept de a dispune asupra
nceperii i desfurriiprocesului penal.Pentru infraciuni cum ar fi violarea de
domiciliu, violul, lovirea, vtmarea, aciunea penal nu poatefi pus n micare
dect la plngerea prealabil a persoanei vtmate; fr o asemenea plgere nu
poate ncepeurmrirea penal. n aceeai situaie se afl organul de urmrire penal,
dac pentru unele infraciuni contrasiguranei circulaiei pe cale ferat i contra
capacitii de aprare a rii nu a fost sesizat de organul competental cilor ferate,
respectiv, de organul militar.Pe baza aceleiai derogri de la oficialitate, urmrirea sau
judecata nu mai pot continua cnd persoanavtmat i retrage plgerea
prealabil sau se mpac cu inculpatul, dac legea permite. n unele
situaii,p r o c e s u l p e n a l s e p o r n e t e d i n o f i c i u , d a r d e s f u r a r e a
s a u l t e r i o a r e s t e l s a t l a d i s p o z i i a p e r s o a n e i vtmate, n
sensul c aceasta i fptuitorul se pot mpca (ex. la infraciuni de
lovire, vtmare corporal, seducie)

146Distingeti institutia oficilaitatii cu cea a disponibilitatii in

procesul penal
In procesul penal in prim rind nu se evedentiaza institutia disponibilitatii aceasta
fiind aplicata mai larg in procedura civila.Prin institutia oficialitatii intelegem ca
Procurorul i organul de urmrire penal au obligaia, n limitele competenei lor, de
a porni urmrirea penal n cazul n care snt sesizate, n modul prevzut de
prezentul cod, c s-a svrit o infraciune i de a efectua aciunile necesare n
vederea constatrii faptei penale i a persoanei vinovate.si Instana de judecat
efectueaz aciunile procesuale din oficiu, n limitele competenei sale.Acesta avin
exceptile ca Urmrirea penal se pornete numai n baza plngerii prealabile a
victimei n cazul infraciunilor anumite prevazute de lege.La mpcarea prii

vtmate cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul n anumite cazuri urmrirea penal

nceteaz
O alta situatie este atunci cind OUP sesizeaza despre pregatirea unei inf si
informeaza titularul de drepturi sau autoritatea abilitat conform legislaiei privind
protecia indicaiilor geografice, denumirilor de origine i specialitilor tradiionale
garantate, n termen de 15 zile lucrtoare de la data primirii notificrii si acesta nu
depune plngerea prealabil, organul de urmrire penal nu ncepe urmrirea penal
n conformitate cu prevederile prezentului cod.Daca e sa analizam sub acest aspect
pr disponibilitatii dupa parerea mea ar incadra aceste exceptii ale p ofcialitatii
deoarece acesta determina disponibilitatea organelor jurisdictionale in afara cind
aceste sunt obligate conf regulamentului de serviciu precum si la sesizarea partilor
printr-o cerere a inf.

147evaluati exceptiile de la principiul oficialitatii in perspectiva

reformei legislatiei procesuale.
In mai multe cazuri putem bn observa unele exceptii de la acest principiu si anume
uneori pornirea urmaririi penale se porneste numai in baza plingerii prealabile a
victemei,in asa situatii procur poate porni urmarirea numai daca victima din cauza
incapacitatii sau a capacitatii limitate de xercitiu a starii de neputiinta sau a
depedentei fata de banuit sau pot si alte motive nu este in stare sa isi apere dr si
interesele sale,ca o exceptie vine si impacarea partilor in acele inf mai putin grave si
usoare ,ceia ce ar inlatura raspunderea penala.putem atribui aici si retragerea
imunitatii anumitor pesroane (deputati)ceia ce ar schimba totatlmente pornirea si si
desfasurarea procesului mai departe.Cred ca aceste exceptii sunt benevenite pu
legislatia procesual penala nationala deoarece asigura dreptul fiecarui participant de
asi alege conduita in proces.in proetul de modificare a CPP care urmeaza afi
aprobat de catre parl RM este o asa norma care apare la fel ca o exceptie si anume
inceperea pornirii dosarului la sesizarea OUP,ca de exemplu o babuta a sunat la
14.22 ca i s-a furat gainile si ca stie ca acesta etse vecinul sua ca la vazut citeva zile
a venit pe la ea si i le numara.Acesta a scos automat o cerere si dosarul este
considerat inceput la 14 .22,la 15 00 ofit de UP pleaca la babuta analizeaza
situatia ,acesta in anumite condtii incepe examinarea cauzei,poate fi si asa situatii
cind este un denunt eronat astfel se intocmeste procesul verbal unde inseamna ora
ca a incetat urmarirea pu un denunt eronat.Cred ca este bn venita o asa reforma
,chiar daca OUP se impotriveaza pu ca cred ca est eo pierdere de timp desi dupa
parerea mea acestea isi vor indeplini anume atributiile de serviciu..

148 formele de expertiza intr-un proces penal

Expertiza in pp imbraca mai multe forme in depedenta de criteriul in care se
clasifica si anume:1 Dupa natura problemelor care urmeaza a fi clarificate(pe
parcursul timpui dezvoltarea stiintifica si tehnica permite aparitia noilor domenii ale
stiintei si tehnicii,noi metode de cercetare alte metode de comitere a inf ceea ce
duce la noi si noi metode de expertize),cele mai des sunt intilnite Expertiza
criminalistica care la rindul ei poate fi de mai multe feluri (grafica ,balistica
autotehnica)-Expertiza medico legala(de obicei lucreaza cu cadravele,vatamarile
s.a) si cea psihiatrica legata cu starea psihica a faptelor comise de catre

infractor.2.Un alt criteriu este modul in care este reglementat legal necesitatea
efectuarii expertizei si avem:-Expertiza facultativa (acestea sint dispuse de catre
OUPsau la cererea partilor si de catre inst de judec.la cererea partilor in toate caz
cind se considera ca ets enecesara cunostinte speciale im domeniul stiintei,tehnicii
artei s.atreb de mentionat ca raportul acesteai va fi la fel o valoare probanta ca si cel
intocmit in ordinea generala)-Epertizele obligatorii acestea suunt prevazute in CPP
si anume se efectueaza expertiza in mod obligatoriu prin dispunerea de efectuarea a
expertizei pu constatarea mortii ,pu constatarea gradului de gravitate si caracterul
vatamarilor integritatii corporale.pu stabilirea starii psihice si fizice a faptasului,pu
stabilirea virstei banuitului,invinuitului,inculpatului.Treb de mentionat ca aceasta se
efectueaza si pu stabilirea starii fizice sau psihice a partii vatamate.3.Dupa modul
de organizare avem:Expertiza simpla (se uitlizeaza maai m in stiinta criminalistica
si practica)-Expetiza de comisie(este o comisie de experti)-Expertiza complexa(se
efectueaza in urma unor investigatii de diferite domenii)-Expertiza
suplimentara(cind considera ca raportul de experyiza nu este suficientde clar sau
complet)-Contraexpertiza(se efectueaza de catre alti experti cind din raport
concluziile nu sunt intemeiate si exista indoeli asupra procesului de organizare a
expertizei)

149 Analizati situatiile de efectuare a expertizei suplimentare

Conform CPP expertiza suplimentara se efectueaza atunci cind organul de urmrire
penal care a dispus expertiza sau instana de judecat consider c raportul
expertului nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispus efectuarea acesteia
de ctre acelai expert sau de ctre un alt expert.

150Proectati o situatie cind este necesara efectuarea contraexpertizei

Expertul la prezentarea raportului de expertiza a adus concluzii ca survenirea
decesului victemei a fost tairea arterei principale ,acestea fiind neintemeiate
deoarece chiar si cei care nu aveau cunostinte in domeniu puteau bine vedea pe
poze ca corpul victemii nu era insotit de nici o rana sau leziune,Astfel OUP a cerut
o contraexpertiza semnind in ordonanta motivul sus mentionat pu necesitatea
efectuarii acesteia.

151 Indicati competenta funcionala a inst in judecata.

Cu ajutorul ei sunt determinate categoriile de activitati pe care le poate desfasura un
anumit organ udecatoresc in cadrul competentei sale generale.
In cadrul procesului penal, activeaza diferite organe judecatoresti, cu atributii
deosebite, ce indeplinesc diverse activitati procesuale.
Un anumit organ judecatoresc solutioneaza cause in numai unul anume judeca in
prima instanta, iar altele solutioneaza cauza in apel sau recurs,competenta data este
strict reglementata de catre dispozitiile CPP.Aceasta este necesara si trebuie sa
cunosatem competenta funct pu a desfasura procesul legal si a sti la care instanta sa
ne adresam.un ex C de Apel are capacitatea de a examina recursuri le ce tin de
arestarea,examineaza in apel ca ins de recurs

152distingeti diferentele specifice dintre competenta materiala de cea

teritoriala
Trebuie mai intii de toate sa spunem ca comp materiala tine de obiectul cauzei
examinate ,majoritatea inf sunt examinate de catre judecatorii,doar o singura inf se

examineaza de CSJ,deobicei pina acum a avut o mare importanta anume pu a

determina acele inf economice care se solutionau la judecatoriile economice acum
insa ele au fost disfiintate.in schim cea teritoriala este acea competenta in raza
careia s-a exercitat urmarirea p sau in altfel spus in raza unde s-a comis inf,desi la
decizia procurorul genereal aceatsa poate fi si alta raza.treb de mentionat ca deviere
de la aceatsa competenta este stramutarea cauzei.
153proectati o siuatie cind va fi necesara stramutarea cauzei penale
In raionul Nisporeni s-a comis un omor unde victima era presedintele de raion iar
presupul faptas era comisar de politie,pentru a nu fi mediatizata instanta de jud din
raion si pentru ca membrii comunitatii toti rau foarte indignati si procesul mereu era
cu multe emotii si targiversat de opinii diferit si de revolta care erau intre acestea la
cererea presedint ind de jude din nisporeni a cerut stramutarea cauzei in municipiu
chis ,in cerere erau aduse ca motivatie anume cele enumerate mai sus,CSJ a admis
stramutarea cauzei .
CSJ strmut judecarea unei cauze penale de la instana competent la o alt
instan egal n grad n cazul n care prin aceasta se poate obine soluionarea ei
obiectiv, rapid, complet i se asigur desfurarea normal a procesului.
154.definiti notiunea importanta si sarcinile masurilor procesuale de
constringere.
Aestea au fost definite ca mijloace proces cu caracter restrictiv aplicate in stricta
conformitate cu legea de catre organul de cercetare penala ,ofiter de urmarire
penala,procurror ,inst de jude in privinta banuit,invinuit ,partii vatamate ,martorilor
si altor persoane pu lichidarea obstacolelor reale si posibile ce pot aparea in
procesul cercetarii si solutionarii cauzelor penale ,in scopul asigurarii eficiente a
proces penal.
In doctrina dr proces penal au mai fost definite ca institutii de dr procesula penal
care constau in anumite privatiuni sau constringeri personale sau reale determinate
de conditiile si imprejurarile in care se desfasoara procesul p sau mijl de
constringere folosite de organele judiciare p pu garantarea executarii pedepsei si
reparareapagubei produse prin inf precum si pu asigurarea indeplinirii de catre parti
a oblig lor procesuale
Din notiune in care am ivedentiat si sarcinile acesteai putem deduce importanta care
pe linga cele mentionate putem afirma ca contribuie la desfasurearea actelor
principale(procedeelor probatorii)si a altor actiuni procesuale importante adica prin
asigurarea prezentei martorilor sau a partilor,care combate impiedicarea aflarii
adevarului ,prin executarea pedespei cu amenda s.a
155clasificati masurile procesuale de constringere
Sistemul masurilor procesuale de constringere au clasificat acestea in :
1.retinerea,2.masuri preventive,3.alte masuri procesuale de constringere.
1 prin reinere intelegem privarea persoanei de libertate, pe o perioad scurt de
timp, dar nu mai mult de 72 de ore, n locurile i n condiiile stabilite prin lege. Si
pot fi supuse reinerii: persoanele bnuite de svrirea unei infraciuni pentru care
legea prevede pedeapsa cu nchisoare pe un termen mai mare de un an; nvinuitul,
inculpatul care ncalc condiiile msurilor preventive neprivative de libertate, luate
n privina lui, precum i ordonana de protecie n cazul violenei n familie, dac
infraciunea se pedepsete cu nchisoare;condamnaii n privina crora au fost

adoptate hotrri de anulare a condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii

pedepsei sau de anulare a liberrii condiionate de pedeaps nainte de termen.
aceasta se face in baza procesului-verbal, n cazul apariiei nemijlocite a motivelor
verosimile de a bnui c persoana a svrit infraciunea;ordonanei organului de
urmrire penal; hotrrii instanei de judecat cu privire la reinerea persoanei
condamnate pn la soluionarea chestiunii privind anularea condamnrii cu
suspendarea condiionat a executrii pedepsei sau anularea liberrii condiionate
de pedeaps nainte de termen ori, dup caz, cu privire la reinerea persoanei pentru
svrirea infraciunii de audien.
2 masurile de prevenire au fost definite ca Msurile cu caracter de constrngere
prin care bnuitul, nvinuitul, inculpatul este mpiedicat s ntreprind
anumite aciuni negative asupra desfurrii procesului penal sau asupra
asigurrii executrii sentineiMsurile preventive snt orientate spre a asigura
buna desfurare a procesului penal sau a mpiedica bnuitul, nvinuitul,
inculpatul s se ascund de urmrirea penal sau de judecat, spre aceea ca ei
s nu mpiedice stabilirea adevrului ori spre asigurarea de ctre instan a
executrii sentinei. Acestea sunt:
1) obligarea de a nu prsi localitatea;
2) obligarea de a nu prsi ara;
3) garania personal;
4) garania unei organizaii;
5) ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de
transport;
6) transmiterea sub supraveghere a militarului;
7) transmiterea sub supraveghere a minorului;
8) liberarea provizorie sub control judiciar;
9) liberarea provizorie pe cauiune;
10) arestarea la domiciliu;
11) arestarea preventiv.
3. acestea vin in scopul asigurrii ordinii stabilite de prezentul cod privind
urmrirea penal, judecarea cauzei i executarea sentinei, organul de
urmrire penal, procurorul, judectorul de instrucie sau instana, conform
competenei, snt n drept s aplice fa de bnuit, nvinuit, inculpat alte
msuri procesuale de constrngere, cum ar fi:
1) obligarea de a se prezenta;
2) aducerea silit;
3) suspendarea provizorie din funcie;
4) msuri asiguratorii n vederea reparrii prejudiciului cauzat de
infraciune;
5) msuri asiguratorii n vederea garantrii executrii pedepsei amenzii.
n unele cazurile organul de urmrire penal sau instana de judecat este n
drept s aplice fa de partea vtmat, martor, precum i fa de alte
persoane participante la proces urmtoarele msuri procesuale de
constrngere:
1) obligarea de a se prezenta;

2) aducerea silit;
3) amenda judiciar (se aplic doar de ctre instan).

156estimati corespundrea legisl nationale cu standartele cedo in

materie de liberare provizorie
Persoana arestat preventiv n condiiile art.185 poate cere, n tot cursul procesului
penal, punerea sa n libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauiune. 2)
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acord bnuitului, nvinuitului,
inculpatului n cazul n care acesta are antecedente penale nestinse pentru
infraciuni grave, deosebit de grave sau excepional de grave sau exist date c el va
svri o alt infraciune, va ncerca s influeneze asupra martorilor sau s distrug
mijloacele de prob, sau s fug.
(3) Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei deinute este nsoit de
una sau mai multe din urmtoarele obligaii:
1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect n condiiile stabilite
de ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de ctre instan;
2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei de judecat
orice schimbare de domiciliu;
3) s nu mearg n locuri anume stabilite;
4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup caz, la instana de
judecat ori de cte ori este citat;
5) s nu intre n legtur cu anumite persoane;
6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului n procesul
penal;
7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura aceleia de care
s-a folosit la svrirea infraciunii.
8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau instanei de judecat.
(4) Organul de poliie n a crui raz teritorial locuiete bnuitul, nvinuitul,
inculpatul liberat provizoriu efectueaz controlul asupra respectrii de ctre acesta a
obligaiilor stabilite de instana de judecat.
(5) Controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi ridicat, total
sau parial, pentru motive ntemeiate, n modul stabilit pentru aplicarea acestei
msuri.
(1) Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei arestate preventiv, reinute sau n
privina creia s-a naintat demers de arestare poate fi acordat n cazul n care este
asigurat repararea prejudiciului cauzat de infraciune i s-a depus cauiunea
stabilit de judectorul de instrucie sau de ctre instan.
(2) Liberarea provizorie pe cauiune nu se aplic dac se constat unul din
cazurile prevzute la art.191 alin.(2).
(3) n perioada liberrii provizorii pe cauiune, persoana este obligat s se
prezinte la citarea organului de urmrire penal sau instanei de judecat i s
comunice orice schimbare a domiciliului. Fa de persoana liberat provizoriu pe
cauiune pot fi aplicate i alte obligaii prevzute de art.191 alin.(3).
(4) Cuantumul cauiunii se fixeaz de ctre judectorul de instrucie sau de
instan de la 300 la 100.000 uniti convenionale, n dependen de starea
material a persoanei respective i de gravitatea infraciunii.

157 definiti notiunea de incomptibilitate

Conform dictionarului juridic INCOMPATIBILITATEA desemneaza situatia in

care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute
de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Doctrina de specialitate desemneaza prin incopatibilitate este situatia inadecvate in
care se afla organele justitiabile fata de o cazua penala si care constitue un
impediment in ceea ce priveste participarea acestuia la rezolvarea acelei cauze
penale,terb de metinat ca nu treb de confundata cu o incopetenta sau cu situatia de
permutare sau reexaminare ci numai o situatie speciala in care se afla un participant
oficial in fata de cauza penala anumita
158. Distingei cazurile de incompatibilitate a diferitor subieci procedurali.
Incompatibilitatea judectorului.Judectorii care snt soi sau rude ntre ei nu pot
face parte din acelai complet de judecat.
Judectorul nu poate participa la judecarea cauzei i urmeaz a fi recuzat:dac el
personal, soul su, ascendenii ori descendenii lor, fraii sau surorile i copiii
acestora, afinii i persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude,
precum i alte rude ale lui, snt direct sau indirect interesate n proces;
2) dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei, parte civil, parte civilmente
responsabil, so sau rud cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor,
so sau rud cu nvinuitul, inculpatul n proces ori cu aprtorul acestuia;
In calitate de experti ,specialisti martoti interpreti traducatori.Judecat nu poate
examina cauza,deorece sesizind personal anumite aspecte ,clar lucru ca persoana
care este chmeta sa evalueze probele nu poate fi o pers care a prezentat vreo
proba.In calitate de reprezent a partilor ,magistratul e incopatibil sa judece in acea
cauza aupra unui asa jud este dubios ca pitea sa fie angajat in optica partii a carei
aparare s-a pronuntat.aici nu conteaza cit de bun este aparatur si ce fel de
reprezentare face legala sau conventionala.In calitate de pers care a efectuat
urmarirea penala,procurorul,ca ar avea scopul de acuzator nu de a soluitona cauza
indepedent .in calitate de jud de instructie desi de natura contencioasa procedura de
efctuare a control jud de urmarire penala nu etse in sine o activ de jud insa prin
aplicatiile sale procesuale si prin asemanarea cel putin din punct de vedere probator
a unor aspecte legate de fondul cauzei creeaza o stare de incopatibil pu judec creat
sa rezolve ambele chestiuni de control judiciar al urmarii si de examinarea in fond a
cauzei.Daca a participat la eefectuarea unei cercetare administrativ al circumst
cauzei sau facaut parte dintr-un organ administrativ legat de cauza acesta nu este
compatibil cu f.ia ca judecator .Daca a participat ca judecator in inst de recurs care
a jud recusrsul impotriva hot privind masura preventiva.Daca el a luat in cauza
concreta hot anterioara a judecatii in care si-a expus opinia asupra vinovatiei sau
nevinovatiei inculpatului. Dispoziiile privind cazurile de incompatibilitate
descrise de mn mai sus nu se aplic judectorului de instrucie i judectorului
instanei de recurs care judec recursul mpotriva hotrrii privind msura
preventiv
159. Evaluai esena incompatibilitii n funcie de standardele CEDO.
Incopatibilitatea este sustinuta de catre standartele cedo si legislatia nationala a fost
reformulata conform acestor standarte fiina acum in corespundere cu
acestea.Incopatibilit serveste anume pu a legaliza activitatea organelor
jurisdictionale cind de exemplu un judecat nu poate examina o cauza concrete din

anumite circumstante,aceasta problema este rezolvata de catre doua institutii si

anume Institutia abtinerii anume cind pers se afla in stare de incopatibil se retrage
singura autorefuz) si institutia recuzarea(dr partilor de a solicita inlaturarea a celei
pers),aceste prevederi sunt in cocordanta cu standartele cedo si anume pu asigurarea
aflarii adevarului si a P legalitatea procesului penal ,pu asigurarea dr la o justitie
echitabila si corecta s.a.

160. Definii noiunea de reinere.

Prin retinere intelegem privarea de libertate a persoanei banuite sau invinuite e
savirsirea unei inf pu care prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare
de un an prin hotarirea OUP pu o perioada scurta de timp dar nu mai mult de 72 de
ore in izolatoarele de detentie provizorie ale Organelor afacerilor interne.Conf
constitutiei Rm se refera la aceasta procesuala p de constringere,aceasta treb
delimitata de catre retinirea fizica(care care are scopul de aducerea fortata) si
administ a pers.

161. Analizai esena bnuelii rezonabile.

Prin banuiala rezonabila intelegem suspiciunea care este fondata pe ceva
anume,aceasta banuala rezonabila se fondeaza si vine aplicarea retinerii anume pu
ca.1.Ca se va sustrage desi vin a fi nevoie si unele probe exemplu a fost retinut i
aeroport ,si-a vindut locuinta ,a procurat bilete ca exemplu vine cauza Sherba 2005.
2.Banuiala ca va continua activ infract (are legaturi crimanel dupa aplicare unei
masuri preventive a mai comis unele inf)
3.Poate sa distruga probele (impiedice la stabilirea adevarului ,ameninta
martorii)Atentie ,refuzul depunerii declaratiei poate fi luata ca o impedicare de
stabirire a adddevarului.
162. Evaluai normele procesuale naionale n raport cu rigorile CEDO n
materie de reinere.
Normele procesuale sint in report cu normele internationale ca de exemplu articol
25 al paragraful 2 al conventiei in referinat ca infractiunea treb inregistrata la
momentul retinerii,neinregistrarea duce la eliberarea persoanei,obligatia de a
informa rudele in termen de 6 ore si este necesara autorizarea judecatorului de
instructie,acestea la fel vin in referinat cu normele internationaleLa fel in
conformitate cu paragraful 2 al conventiei pers treb informata despre motivele
retinerii in caz de necesitate prezenta interpretului ,nu este necesara o anumita
forma stricta de informare la momentul retinerii poati si numai in forma verbala dar
este neparat necesara informarea privind comiterea unei inf concrete prevazute de
CPRM
163. Definii statutul ofierului de urmrire penal.
Ofiter de urm penala este acea pers cu f.ie de raspundere din MAI,serviciul
vamal ,CCCEC,imputernicita in numele st sa efectueze urmarirea penale in cauze
penale,acestea o deducem din CPP art 57 si Legea priv statutul ofit de urm Pen.Prin
aceeasi lege observam ca calitatea acestuia este incompatibila cu functii de

mentinere a ordinii publice .de control sau de exercitare a activitatii operative care
au statut de persoane cu f.ii de constatare a inf.
164. Distingei atribuiile procurorului de atribuiile ofierului de urmrire
penal n vederea aplicrii msurilor procesuale de constrngere.
In functie de subiectul care e abilitat sa aplice anumite masuri acestor doua organe
le putem distinge si anume masurile aplicate de catre ofit de urm p sunt
retinerea,aducerea silita ,obligarea de a se prezenta.iar cele ale procurorului
sunt masurile preventive neprevative de libertate si masurile procesuale
aplicate de catre OUP.trenb de mentionat ca ofit de urm p vine doar cu
propuneri fata de procuror ,iar indicatiile scrise ale procurorului sunt
obligatorii urmind a fi executate intocmai si in termenul indicat,insa ofit de
urm penala poate sa contesteze indicatiile acestuia privind efectuarea unor
actiuni ale ofit de urm penala.
165. Evaluai prevederile legale privind asigurarea drepturilor victimelor unor
categorii de infraciuni n cadrul procesului penal.
Intelegem prin victim orice persoan fizic sau juridic creia, prin infraciune, iau fost aduse daune morale, fizice sau materiale.
Victima conform CPPla general are dreptul ca cererea sa s fie nregistrat
imediat n modul stabilit, s fie soluionat de organul de urmrire penal, iar
dup aceasta s fie informat despre rezultatele soluionrii.Victima
beneficiaz de asemenea de urmtoarele drepturi:s primeasc de la organul de
urmrire penal certificat despre faptul c ea s-a adresat cu cerere sau o copie
de pe procesul-verbal despre cererea oral;s prezinte documente i obiecte
pentru confirmarea cererii sale; s se adreseze cu o cerere suplimentar;
s cear de la organul respectiv informaii despre soluionarea cererii sale;s
cear de la organul de urmrire penal s fie recunoscut ca parte vtmat n
cauza penal;s.a insa vb in continuare de anumite inf victima procesului penal
are dreptul ca de exemplu in cazul unei infraciuni deosebit de grave sau
excepional de grave contra persoanei, indiferent de faptul dac este
recunoscut n calitate de parte vtmat sau parte civil, dispune de asemenea
de urmtoarele drepturi:
s fie consultat de un aprtor avocat pe tot parcursul procesului penal ca i
celelalte pri n proces;s fie asistat de un avocat care acord asisten
juridic garantat de stat n cazul n care nu dispune de mijloace bneti pentru
a plti avocatul;
3) s fie nsoit de o persoan de ncredere, alturi de avocatul su, la toate
cercetrile, inclusiv la edinele nchise;
4) s primeasc o hotrre judectoreasc despre compensarea material
pentru prejudiciul cauzat prin infraciune.
in cazul traficului de fiine umane,victima beneficiaz de dreptul la protecie
de stat de ndat ce ea a fost identificat.
n situatia n care n calitate de victim este o ntreprindere, instituie,
organizaie de stat, ea nu are dreptul s-i retrag cererea
166. Stabilii condiiile , temeiurile i circumstanele care se iau n consideraie
la aplicarea msirilor prevative.

Prima conditie generala este existenta probelor ce stabiletste faptul savirsirii inf
de catre banuit invinuit ,inculpat,acesta ingloba in sine suspiciunea rezonabila.
A doua conditie generala este exitenta temeiurilor rezonabile de a presupune
suspectul ca ar putea sa se ascunda de OUPsau de instanta,poate impiedica
aflarea adevarului sau sa savirseasca noi inf. O alta calsificare o putem distinde
la Igor Dolea si anume ca prima condittie este ca Persoana va impiedica
stabilirea adevarului ,desi o asemenea formulare nu exista in conventie o
putem asimila cu fraza va comite alte inf adica vb de anumite acte ilegale si
anume,a incercat sa intimideze martorul ,sa distruga probele.
O alta conditie fiindca faptasul va incerca sa se sustraga sa fuga ca de exemplu a
fost retinuta in aeroport ,a spus unui martor ca va fugi
Continuitatea activitatii aceasta se prezuma prin faptul ca are la fel legaturi
criminale ,inf comise in termenul de probas.a.
Ca circumstante vin a fi criteriile complimentare si anume 1) caracterul i
gradul prejudiciabil al faptei incriminate;
2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor ntreinute;
6) starea lui material;
7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale. Acestea in toate caz inst
nation sint obligate sa identifice masurile alternative,toate hot
trebuie motivate deoarece RM are probleme mari la acest
capitol la cedo ca de exemplu cazurile
Castravet,musuc,sarban,boicencos.a
Temeiurile sunt la fel stipulate in CPP si anume ca Msurile preventive pot fi
aplicate de ctre procuror, din oficiu ori la propunerea organului de
urmrire penal, sau, dup caz, de ctre instana de judecat
numai n cazurile n care exist suficiente temeiuri rezonabile de a
presupune c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se
ascund de organul de urmrire penal sau de instan, s
mpiedice stabilirea adevrului n procesul penal ori s svreasc
alte infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre instan
pentru asigurarea executrii sentinei.
167. Analizai constatrile CtEDO n cauza arban Moldova.
In cauza Sarban se depisteaza plingerile acestuia care cer respectarea conventiei
si anume ca i s-a incalcat in primul rind lipsa accesului la asistenta medicala conf
articolului 3 al conventiei,arestul preventiv ,motivinf ca motiv ca a comis o inf
grava si ca acesta poate sa se ascunda,insuficienta motivelor inaintate in inst de
judla aplicarea arestului preventiv si deciziile unui jud necompetent de a dispune
liberarea provizorie conf art 5 paragraful 3 al convent,durataexcesiva de examinare
a cererii de habeas corpus si refuzul de a audia un martor conf art 5 paragraful 3 si
au fost incalcate dreptul la comunicarile confedentiale dintre reclam cu avocatul art
8. Guvernul a avut ca obiectii faptul ca reclamantul nu a epuizat toate caile de
recurs interne accesibile si pretinsul abuziv la dr la petitie din partea reclamantului

sustine ca reclamantul a depus declarati abuzive.Itr-un sfirsit curtea s-a pronuntat

prin deciziile de a respinge obiectiile preliminare ale G,sustine ca aexistat o
incalcare a art 3 ,si a fost incalcat art 5 paragraful 3(motivele insuficiente pu
detentie,in schimb nu a existat o incalcare a art 5 paragr 3 asupra deciziei
pronuntate de judecatori competenti de a dispune eliberarea recl in parcusul
procedurii),nu a avut loc incalcarea art 8 (lipsa comunicarilor confedetinale reclavocat).Sistine ca statul treb sa achite 4000 euro prej moral si 3000 e de costuri si
cheltueli in decurs de 3 luni plus orice taxa care v-a trebui incasata desi idn
momentul expirarii de trei luni pina la data executarii treb de achitat rata simpla a
dobinzii egale cu rata limita de imprumut a BCE,si respinge restul pretentiilor
reclam de satisfacerea echitabila.
168. Redactai o cerere la CtEDO n materia art. 5 al Conveniei Europene.
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

CERERE
prezentat n conformitate cu articolul 34 al Conveniei Europene a Drepturilor Omului,
precum i cu articolele 45 i 47 ale Regulamentului Curii
PARTILE
A.RECLAMANTA Carp

Victoria, de natinalitate moldoveanca,studenta anului 3,USM

-drept,nascuta la data de 3 septembrie 1990 ,orasul Glodeni,domiciliata inRM raionul
Glodeni,orasul Glodeni,strada Tineretului 55,adresa actuala Gheorghe Casu Chisinau/RM
B.Importiva RM
EXPUNEREA FAPTELOR :

La data de 02.05.2009,am fost retinuta si supusa arestului preventiv ,instanta de judecata motivind
ca am comis o infractiune grava si acesta fiind explicat prin faptul ca as putea sa ma ascund sau sa
impiedic organelor justitiabile aflarea adevarului.Odata supusa arestului preventiv nu am fost
informata asupra motivelor arestarii iar acuzatiile aduse mie au fost pronunate in limba
rusa,deoarece judecatorul la fel ca si procurorul erau cunoscatori de limba rusa (eu necunoscind
limba rusa),am cerut sa mi se aduca un interpret ca sa imi traduca ,judecatorul insa stiind ca
grafiera cunoaste limba de stat i-a spus sa imi traduca,aceasta insa nu reusea sa traduca totul ca eu
sa inteleg.
Astfel conform Conventiei europene pu drepturile omului si libertatile fundamentale,si anume
articolul 5 al acesteia rog sa mi se recunoasca ca incalcarea acestui articol si anume :
.ca orice persoana arestat trebuie s fie informat, n cel mai scurt termen i ntr-o limb pe
care o nelege, asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaii aduse mpotriva sa si ca
este o incalcare dreptului de interpret conform Legii privind activitatea interpretului ce nu poate fi
insumata cu alta functir sau calitate intr-un proces penal ca in cazul nostru a grefierii.
.Au fost insuficiente motive inaintate de instanta de judecata la aplicarea arestului preventiv.

Am dispus de un recurs la care l-a fel am avut acelasi raspuns ,si am ramas in continuare
sub arest
Nu am mai prezentat n faa unei alte instane internaionale de anchet sau reglementare
capetele de cerere din prezenta plngere
Conf art 5 al 5.al conventiei,, Orice persoan, victim a unei arestri sau deineri n
condiii contrar dispoziiilor acestui articol, are dreptul la reparaii.Cer sa mi se achite
2000 de euro prejudicii morale,3000 de euro de costuri si cheltueli plus orice taxa care

trebuie incasata
La prezenta cerere anexez toate copiile documentelor acumulate pe pracursul arestarii,hotaririlor
instantelor de judecata,proceselor verbale
Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul formular de cerere sunt exacte.
Chisinau2011.16.12
Semnatura reclamantei

169. Identificai momentul ncetrii calitii de bnuit.

Bnuitul este persoana fizic fa de care exist anumite probe c a svrit o
infraciune pn la punerea ei sub nvinuire. Persoana poate fi recunoscut n
calitate de bnuit prin unul din urmtoarele acte procedurale, dup caz:
1) procesul-verbal de reinere;
2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive neprivative de
libertate;
3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit.
Conform reglementarilor normelor procesual penale din CPP art 63 care
reglementeaza n privind banuitul ne spune ca . Calitatea de bnuit nceteaz din
momentul eliberrii reinutului, revocrii msurii preventive aplicate n privina lui
ori, dupcaz, anulrii ordonanei de
recunoatere n calitate de bnuit i scoaterii lui de sub urmrire,
sau din momentul emiterii de ctre organul de urmrire penal
a ordonanei de punere sub nvinuire.Treb de mentionat ca OUP nu este n drept s
menin
n
calitate
de
bnuit:
1)persoana
reinutmai
mult
de
72
de
ore;
2) persoana n privina creia a fost aplicat o msur preventiv neprivativ de
libertate mai mult de 10 zile din momentul cnd i s-a adus la cunotin ordonana
despre
aplicarea
msurii
preventive;
3) persoana n privina creia a fost dat o ordonan de recunoatere n aceast
calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General i al adjuncilor
si
mai
mult
de
6
luni.
La momentul expirrii, dup caz, a unui termen de mai sus organul de urmrire
penal este obligat s elibereze bnuitul reinut ori s revoce, n modul stabilit de
lege, msura preventiv aplicat n privina lui, dispunnd scoaterea lui de sub
urmrire
sau
punerea
lui
sub
nvinuire.
Organul de urmrire penal sau instana de judecat, constatnd c bnuiala nu s-a
confirmat, este obligat s elibereze bnuitul reinut sau s revoce msura
preventiv aplicat n privina lui pn la expirarea termenelor indicate mai sus
dispunnd scoaterea lui de sub urmrire.

170. Evideniai drepturile bnuitului reinut i supus unei msuri

preventive.
In primul rind are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal i asigur
bnuitului posibilitatea s-i exercite dreptul la aprare prin toate mijloacele i
metodele care nu snt interzise de lege.el este in drept s tie de ce este bnuit i, n
legtur cu aceasta, imediat dup reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin
hotrrea despre aplicarea msurii preventive sau s fie informat n prezena
aprtorului care poate sa fie si din oficiu , n limba pe care o nelege aici apare si
interpretul in caz de necesitate, despre coninutul bnuielii i despre ncadrarea
juridic a faptelor infracionale de svrirea crora este suspectat;Imediat dupa

retinere si aplicarea masurii preventive sa I se comunice despre drepturile pe care le

are, ca de exp dreptul la tacere pu care acesta se semneaza ,la fel dup reinere sau
dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea de aplicare a msurii preventive sa I se dea
copia de pe hotrrea respectiv sau copia de pe procesul-verbal privitor la reinerea
sa.Dupa ce a fost retinut sau supus masurii preventive acesta automat poate de
beneficia de un aparator din oficiu cind nu are suficienti bani ca il achite sau cind
are bani poate sa isi i-a un aparator la alegrea sa I se permite sa aib ntrevederi cu
aprtorul su confideniale, fr a se limita numrul i durata lor;;
are dr s fac declaraii sau s refuze de a le face,are dr s anune imediat, dar nu
mai trziu de 6 ore, prin intermediul organul de urmrire penal, rudele sau o alt
persoan, la propunerea sa, despre locul unde este reinut;
Un drept la fel ca si celellat consfintite si in conventie europ pu aparaea dr si
libertatilor fundamentale ale omului este in drept sa ceara recuzarea persoanei care
efectueaz urmrirea penal, judectorului de instrucie, interpretului,
traductorului,trebuie s fie informat de ctre OUP despre toate hotrrile adoptate
care se refer la drepturile i interesele sale, precum i s primeasc, la solicitarea
sa, copii de pe aceste hotrri;Poate sa atace , conf lege, aciunile i hotrrile
organului de urmrire penal;In caz ca act sunt nelegitime ale OUP sau ale inst de
jud poate s cear i s primeasc repararea prejudiciului cauzat,totodata poate sa
fie reabilitat n cazul n care bnuiala nu a fost confirmat.
Bnuitul la moment nu poart rspundere pentru declaraiile sale, cu excepia
cazurilor n care el face un denun intenionat fals c infraciunea a fost svrit de
o persoan care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei.,insa in modificari se
prevede ca acesta va raspunde pu declaratii false.
171. Estimati prevederile legale privind termenele de mentinere a persoanei in
calitate de banuit inclusiv in materia principiului Non Bis in idem.
Alin (2) art.63 reglementeaza termenul inauntrul caruia persoana poate detine
calitatea de banuit:
- in cazul persoanei retinute acest termen este de cel mult 72 ore. La calcularea
termenukui procedural se porneste de la ora privarii efective de libertate. Ora de la
care incepe si la care se sfirseste termenul intra in durata de 72 ore.
Asupra cazului retinerii persoanei banuite se intocmeste, in maximum 3 h de la
momentul privarii de libertate, un proces verbal de retinere.
- in cazul persoanei fata de care s-a aplicat o masura preventiva acest termen este
cel mult 10 zile. Termenul procedural va curge din momentul aducerii la cunostinta
a hotaririi ( incheierea instantei sau ordonanta procurorului) despre aplicarea
masurii preventive.
Daca pers a fost anterior retinuta, termenul de 72 ore se include in termenul de 10
zile.
- in cazul persoanei fata de care s-a dat o ordonanta de recunoastere in aceasta
calitate termenul este de cel mult 3 luni, iar cu acordul Procurorulu General si
al adjunctilor sai mai mult de 6 luni. In acest caz termenul procedural se
calculeaza de la ziua indicata in actul care a provocat curgerea termenului si
expira la sfirsitul zilei respective a ultimei luni. Daca aceasta zi cade intr-o
luna ce nu are zi corespunzatoare , termenul expira in ultima zi a acestei luni.

Toate aceste calcule sunt facute cu scopul ca aceeasi persoana sa nu fie detinuta mai
mult decit este necesar pentru aceeasi fapta, de asta se includ acele 72 ore in
termenul de 10 zile.
172. Indicati particularitatile aplicarii masurilor preventive fata de minori.
Transmiterea minorilor in supravegherea unor persoane este o masura
preventiva speciala aplicata minorilor (art. 184 Cod de Procedura Penala al
R.Moldova), ce consta in asumarea in scris a obligatiei de catre unul din parinti,
tutore, curator sau de catre o alta persoana demna de incredere, precum si de catre
conducatorul institutiei de invatamant speciale unde invata minorul, de a asigura
prezentarea acestuia, cand va fi citat, la organul de urmarire penala sau la instanta,
precum si de a contracara actiunile prevazute la art.176 alin.(1) din Codul de
procedura Penala al R. Moldova. Masura supravegherii minorilor se dispune de
organele de urmarire penala, procuror sau instanta de judecata cu conditia ca
parintii, tutorele, curatorul vor putea asigura o purtare corespunzatoare a minorului
invinuit sau banuit in sens procesual si prezenta lui la citarea organelor judiciare.
Insa pana la transmiterea sub supraveghere a minorului, procurorul sau instanta vor
solicita de la autoritatea tutelara informatie despre persoanele carora urmeaza sa le
fie transmis minorul sub supraveghere pentru a se convinge ca acestea sant capabile
sa asigure supravegherea lui. Constatand ca aceasta masura preventiva poate fi luata
in privinta minorului, procurorul adopta o ordonanta, iar instanta o incheiere, de
aplicare a acesteia. Minorii aflati in Institutiile ce asigura un regim de control sau de
paza si anume institutii speciale de invatamant si educatie; institutii internate; scoli
speciale profesional-tehnice; institutii de internare provizorie, precum si coloniile
de educare prin munca pentru minori cu regim comun sau inasprit, sunt lasati in
supravegherea administratiei acestor institutii.
Lasarea sub supravegherea administratiei institutiilor educative de tip inchis
este o masura preventiva care are tangete cu "arestarea preventiva."In cazul aplicarii
acestei masuri minorul este lipsit de posibilitatea de a se deplasa liber si limitat in
dreptul la viata personala, comunicarea cu alte persoane, etc.Se recomanda, ca
aceasta masura procesuala sa fie sanctionata doar de instanta de judecata, deoarece
este vorba despre privarea persoanei de libertate si in special este vorba de minor.
art184 alin. 4 din CPP al R.M, prevede sanctionarea persoanei careia i-a fost
incredintat sub supraveghere minorul, daca ea si-a incalcat obligatiunile sale, printro amenda in marime de la 10 la 25 unitati conventionale.
Transmiterea sub supraveghere a minorului se face numai la cererea scrisa a
persoanelor special specificate in Cod, care iau cunostinta de fondul cauzei si de
obligatiile lor, fapt ce se consemneaza in procesul-verbal.
173. Cauza CtEDO Becciev vs. Moldova
174.Proiectati o situatie cind se dispune anularea masurii preventive
privative de liberatate.
175. Enumerati actele procedurale prin care pers. Poate fi recunoscuta in
calitate de banuit, invinuit, inculpat, condamnat, achitat.
Persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit prin unul din urmtoarele
acte procedurale, dup caz:

1) procesul-verbal de reinere; 2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei

msuri preventive neprivative de libertate; 3) ordonana de recunoatere a persoanei
n calitate de bnuit. Persoana poate fi recunoscuta in calitate de invinuit printr-o
ordonanta de punere sub invinuire, emisa conform prevederilor CPP.
Invinuitul in privinta caruia cauza a fost trimisa in judecata se numeste
inculpat. Persoana capata calitatea de condamnat daca s-a pronuntat integral sau
partial o sentinta de condamnare.Persoana devine achitata printr-o sentinta integral
de achitare.
176. Distingeti statutul procesual al invinuitului de cel al inculpatului.
176. Redactati o plingere catre judecatorul de instructie constatind
incalcarea drepturilor invinuitului in materia Protocolului 7 par.4 al CEDO
Catre Jud. De intructie a jud..
Plingere
Prin Prezenta plingere rog sa fie Incetata urmarirea penala, intentat contra
Plugaru I, domiciliat pe strada Livezilor 34/2, nascut in anul 1984, care a fost banuit
in savirsirea infractiunii de furt, ulterior a fost judecat in cadrul unui proces penal,
apoi a fost achitat printr-o sentinta integrala de achitare definitiva conform legii.
Peste 3 luni, pe aceeasi cauza, i se porneste din nou urmarie penala, cauzindu-se
astfel lui Plugaru o stare emotionala instabila si frustranta, pe parcursul acestei
perioade Plugaru isi revenise un pic, insa dupa intentarea urmarii penale din nou ,
acesta a suferit un soc psihic nebenefic, care i-a marcat sanatatea. Aceste actiuni
contravin sever protocolului 7 paragraful 4 al CEDO, astfel cerem, incetarea
urmaririi penale si repararea prejudiciului moral cauzat astfel.
177.Stabiliti conditiile aplicarii garatiei personale si garantiei unei
organizatii.
Dupa depunerea garantiei personale sau a unei organizatii, garantul este
obligat sa asigure comportamentul corespunzator al prevenitului, conf. Art 179-181
CPP; In vederea asigurarii garantiei, garantul poate avea intrevederi cu prevenitul,
poate duce cu el discutii pentru explicarea consecintelor nerespectarii masurii
preventive aplicate. In cazurile prevazute in art. 181 alin (3) din CPP, garantul poate
adresa autoritatii care a dispus aplicarea masurii preventive o cerere privind
retragerea garantiei si restituirea sumei banesti depuse pe contul de depozit al
autoritatii respective pentru asigurarea garantiei. Dupa depunerea cererii garantului
privind renuntarea la garantia asumata, autoritatea care a dispus aplicarea masurii
preventive procedeaza conform art. 195 din CPP.
178. Reinerea minorului i aplicarea fa de minori a msurilor preventive
(1) La soluionarea chestiunii privind aplicarea msurii preventive n privina minorului, n
fiecare caz se discut, n mod obligatoriu, posibilitatea transmiterii lui sub supraveghere conform
dispoziiilor art.184.
(2) Reinerea minorului, precum i arestarea lui preventiv n temeiurile prevzute n art.166
(Temeiurile pentru reinerea persoanei bnuite de svrirea infraciunii), 176 (Temeiurile pentru
aplicarea msurilor preventive), 186 Termenul inerii persoanei n stare de arest i prelungirea lui,
185 (Arestarea preventiv), pot fi aplicate doar n cazuri excepionale cnd au fost svrite
infraciuni grave cu aplicarea violenei, deosebit de grave sau excepional de grave (3) Despre
reinerea sau arestarea preventiv a minorului se ntiineaz imediat procurorul i prinii sau ali
reprezentani legali ai minorului, fapt care se consemneaz n procesul-verbal de reinere.Iar

demersul privind arestarea preventive se solutioneaza cu participarea obligatorie a

reprezentantilor legali.
Reinerea minorului nu poate depi 24 de ore.Durata tinerii in stare de arrest a invinuitului minor
nu poate depasi 4 luni.Nu pot fi supuse aducerii silite minorii n vrst de pn la 14 ani conform
art 199 al 5CPP
180.Aparatorul este admis pentru participare in procesul penal prin una din cele 2 modalitati
prevazute la art.70 aln1
1) la invitaia bnuitului, nvinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum
i la solicitarea altor persoane, cu consimmntul persoanelor interesele crora urmeaz s
le apere; aparatorul poate fi invitat si de alte persoare(rude prieteni)cu respectarea unor
conditii-consimtamintul banuitului,invinuitului,inculpatului.De regula dupa semnarea
contractului de asistenta juridical banuitui invinuitul inculpatul isi da acordul in forma
scrisa ori pentr-o cere solicita admiterea aparatorului.
2)la numirea din oficiu astfel potrivit art 69 cind participarea
aparatorului este obligatore daca banuitul,invinuitul inculpatul ori
reprezentantul legal al acestuia nu si-a ales un aparator, la desemnarea
de ctre coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru
Asisten Juridic Garantat de Stat n cazul cererilor sau solicitrilor de
acordare a asistenei juridice calificate.
Organul de urmrire penal sau instana nu este n drept s recomande
cuiva invitarea unui anumit aprtor. Organul de urmrire penal sau
instana solicit desemnarea avocatului care acord asisten juridic
garantat de stat de ctre coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului
Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat:1) la cererea
bnuitului, nvinuitului, inculpatului- in asemenea situatii admiterea
aparatorului in exclusivitate va depinde de vointa banuitului invinuitului
inculpatului iar organul ce desfasoara procesul penal are obligatia
asigurarii apararii din oficiu indiferent de starea materiala a
banuitului,invinuitului ,inculpatului.
2) n cazul n care participarea aprtorului la procesul penal este
obligatorie, iar bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu are aprtor
ales. Organul de urmrire penal sau instana cere de la biroul de
avocai nlocuirea aprtorului ales sau solicit oficiului teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat
substituirea avocatului care acord asisten juridic garantat de
statn urmtoarele situaii dificile de desfurare a procesului penal: 1)
dac aprtorul ales nu poate s se prezinte n cazul reinerii timp de 3
ore din momentul retinerii, punerii sub nvinuire timp de 4 sau mai
multe zile sau audierii bnuitului, nvinuitului mai mult de 3 ore sau 4 si
mai multe zile;
2) dac aprtorul ales nu poate s participe la desfurarea
procesului n decurs de 5 zile din momentul anunrii lui, termenul de5
zile se scurge incepind cu urmatoarea zi dupa instientarea in modul
cerut de lege acest termin poate fi prelungit in cazurile cind aparatorul
este in imposibilitate de a se prezenta pe motive de
boala,deplasare,participare intr-o alta cauza penala.
3) dac procurorul sau instana constat c avocatul care acord
asisten juridic garantat de stat nu este n stare s asigure asisten
juridic eficient bnuitului, nvinuitului, inculpatului.Inlocuirea
aparatorului are loc conform prevederilor art 322 CPP

180....nui facut.procedura de admitere si nlocuire a aparatorului

181.Distingeti procedura de renuntarela aparator de procedura de nlaturare a

aparatorului la procesul penal.
Atit in procedura de renuntare la aparator cit si in cea de inlaturare a lui putem
observa o multime de asemanari:
1.Poate ave loc la orice etapa a procesului penal2.Se face prin cerere scrisa anexata
la materialele cauzei3.Organul de urmarire penala emite o ordonanta motivate iar
instant incheiere motivate.Dar si deosebiri:In cazul renuntarii la aparator e nevoie
ca insasi inculpatul,invinuitul sau banuitul sa ceara acest fapt si numai in cazurile
cind avocatului i-au fost create posibilitati reale pentru participarea lui la proces,iar
in cazul inlaturarii poate fi inaintata aceste cerinte atunci cind sau constatat unele
circumstante ce nu permit legal participarea aparatorului la proces:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal cu
persoana care a participat la urmrirea penal sau la judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal;
c) judector care a judecat cauza;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei instanei judectoreti.
Atit la initiative instantei de judecata ,a procurorului cit si a inculpatul,invinuitul
sau banuitul.Avocatul care acord asisten juridic garantat de stat va fi nlturat
din procesul penal dac persoana pe care o apr are temeiuri reale de a pune la
ndoial competena sau buna-credin a avocatului i va depune o cerere pentru
nlturarea acestui aprtor din proces.
Bnuitul, nvinuitul, inculpatul care a renunat la aprtor este n drept, n orice
moment al desfurrii procesului penal, s revin asupra renunrii i s invite un
aprtor sau s solicite desemnarea unui avocat care acord asisten juridic
garantat de stat, care va fi admis din momentul cnd a fost invitat sau solicitat.
hotrrea de inlaturare a aparatorului nu este susceptibil de a fi atacat.
182.conventia europeana cu normele nationale priv.inadmisibilitatea
renuntarii la aparator.
In articolul 6 aln 3al conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
reglementeaza ca orice acuzat are dreptu la apararea de sine statatoare sau sa fie asistat de un
aparator ales fde el.In legislatia nationala putem observa ca in Articolul 69. Participarea
obligatorie a aprtorului
(1) Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie n cazul n care:
1) aceasta o cere bnuitul, nvinuitul, inculpatul;
2) bnuitul, nvinuitul, inculpatul ntmpin dificulti pentru a se apra el nsui, fiind mut,
surd, orb sau avnd alte dereglri eseniale ale vorbirii, auzului, vederii, precum i defecte fizice
sau mintale;
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu posed sau posed n msur insuficient limba n care se
desfoar procesul penal;
4) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este minor;
5) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este militar n termen;
6) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i se incrimineaz o infraciune grav, deosebit de grav
sau excepional de grav;
7) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este inut n stare de arest ca msur preventiv sau este
trimis la expertiza judiciar psihiatric n condiii de staionar;
8) interesele bnuiilor, nvinuiilor, inculpailor snt contradictorii i cel puin unul din ei este

asistat de aprtor;
9) n cauza respectiv particip aprtorul prii vtmate sau al prii civile;
10) interesele justiiei cer participarea lui n edina de judecat n prim instan, n apel i n
recurs, precum i la judecarea cauzei pe cale extraordinar de atac;
11) procesul penal se desfoar n privina unei persoane iresponsabile, creia i se
incrimineaz svrirea unor fapte prejudiciabile sau n privina unei persoane care s-a mbolnvit
mintal dup svrirea unor asemenea fapte;
12) procesul penal se desfoar n privina reabilitrii unei persoane decedate la momentul
examinrii cauzei.
(2) Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie din momentul cnd:
1) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a solicitat participarea acestuia n cazul prevzut la alin.(1)
pct.1);
2) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i s-a adus la cunotin hotrrea organului de urmrire
penal cu privire la:
a) reinerea, aplicarea msurii preventive sau punerea sub nvinuire n cazurile prevzute la
alin.(1) pct.2)-6);
b) trimiterea la expertiza judiciar psihiatric n condiii de staionar n cazul prevzut la alin.
(1) pct.7);
c) aplicarea msurii preventive sub form de arest n cazul prevzut la alin.(1) pct.7);
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a decedat i a fost depus o cerere de reabilitare din partea
rudelor sau altor persoane n cazul prevzut la alin.(1) pct.12).
(3) Participarea obligatorie a aprtorului la procesul penal este asigurat de coordonatorul
oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat, la solicitarea
organului de urmrire penal sau a instanei.
Deaceea in vederea de a nu incalca prevederile Conventiei Europene statul a intreprins masura
respective astfe de exemplu in cazul minorilor e obligatorie participare partii apararii in vederea
respectarii tuturor drepturilor acestora.

183.Indicat despre conditiile liberarii provizorii pe cautiune.

Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei arestate preventiv, reinute sau n
privina creia s-a naintat demers de arestare poate fi acordat n cazul n care este
asigurat repararea prejudiciului cauzat de infraciune i s-a depus cauiunea
stabilit de judectorul de instrucie sau de ctre instan. Conditia repararii
prejudiciului este realizata si in cazul in care prejudicial este reparat nu exista sau
nu sa inaintat actiune civila.In cazul cind exista prejudiciu dar actiunea civila nu
este inaintata judecatorul de instructive sau dupa caz instant de judecata va
instiintza victim sau partea vatamata despre examinarea cererii de liberare
provizorie pe cautiune in sensul daca acestea nu au pretentii material fata de
invinuit.Dovada punerii cautiunei pe contul procuraturii sau dupa caz a instantei de
judecata o face partea ce solicita liberarea provizorie .cautiunea se depune de catre
sotul rudele apropiate sau aparatorul banuitului invinuitului si inculpatului,
mentionindu-se in cauza penala respective.liberarea provizorie pe cautiune nu se
acorda banuitului,invinuitului,inculpatului in cazul in care acesta are antecedente
penale nestinse pentru infr. Grave,deosebit de grave sau exceptional de graveOri
exista date ca el va savirsi o alta infractiune,va incerca sa influenteze martorii sa
distraga mijloacele de proba sau sa fuga.n perioada liberrii provizorii pe cauiune,
persoana este obligat s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau
instanei de judecat i s comunice orice schimbare a domiciliului. Fa de
persoana liberat provizoriu pe cauiune pot fi aplicate i alte obligaii:
1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect n condiiile stabilite de
ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de ctre instan;

2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei de judecat

orice schimbare de domiciliu;
3) s nu mearg n locuri anume stabilite;
4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup caz, la instana de
judecat ori de cte ori este citat;
5) s nu intre n legtur cu anumite persoane;
6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului n procesul
penal;
7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura aceleia de care
s-a folosit la svrirea infraciunii.
8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau instanei de judecat.
Cuantumul cauiunii se fixeaz de ctre judectorul de instrucie sau de instan de
la 300 la 100.000 uniti convenionale, n dependen de starea material a
persoanei respective i de gravitatea infraciunii. La aplicarea cautiunii se vor
prezenta documente privind venitul annual al familiei celui invinuit.
184. Analizai constatrile CtEDO n cauza Muuc vs. Moldova.
1.Curtea s-a pronuntat ca art 5 paragraful 4 nu garanteaza un dr de a avea contestate deciziile pu
remuneratie,ea treb respinsa ,nu e compatibila cu prevederile curtii
2.Conform art 5 paragr 1 pu retinere treb sa fie o banuiala rezonabila .Totusi nu e necesar ca OUP
sa aiba dovezi .Nu s-a demonstrat cum procuratura a ajuns la concluziile ca reclamant ar fi
savirsit inf .
3.Conf art 5 paragr 3 arestarea nu s-a bazat pe o banuiala rezonabila >motivele de arest si de
prelungire erau luate din cod dar nu se refereau la materialile dosarului .Iar cerinta ca recl sa
plateasca o cautiune pe care nu a plitito de aceia a continuat detentia ,incalcarea rt 8 paragraful 3.
4.Conform art 5 paragraf 4 nu au fost motive pu a nu prezenta informat
reclam si prin urmare recl nu a putu sa conteste arestarea sa deoerece nu a
avut informat de ce a fost arestat .Si a decis ca s-a violat art 5 paragr 8
arestarea fara banuiala rezonabila,vilarea art 5 paragraful 3 insuficienta
motivelor pu arestare,violarea art 5 paragr 3 prin faptul ca recl i s-a cerut sa
plateasca o cautiune,art 5 paragr 4 recl si avocatul nu au avut acces la
materialile din dosar,art 5 parag4 ingerinta ca nu a avut posibilitatea ca recl
sa comunice confedential cu avocatul sau.

185.Redactati o hotarire de nerestituire a cautiunii

186.Identificati cazurile de incetare a calitatii de aparator.
Incetarea calitatii de aparator poate avea loc prin rezilierea contractului incheiat intre cele doua
parti.Motivele incetarii pot fi proprii adica ale partilor cit si de stat .De exemplu:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal cu persoana care a
participat la urmrirea penal sau la judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal;
c) judector care a judecat cauza;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei instanei judectoreti
Dac persoana pe care o apr are temeiuri reale de a pune la ndoial competena sau bunacredin a avocatului i va depune o cerere pentru nlturarea acestui aprtor din proces. Dac a
acordat anterior sau acord n prezent asisten juridic unei persoane ale crei interese vin n
contradicie cu interesele persoanei pe care o apr, precum i dac se afl n relaii de rudenie sau
n relaii de dependen personal de prima.
Odata cu finisarea judecatii inceteaza si calitarea de aparator la fel ca si contractual.Numai daca

partile vor merde in instant superioara atunci calitatea de aparator se va prelungi.O alta cauza de
incetare a calitatii de aparator poate fi renuntarea. Renunarea la aprtor nseamn voina
bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a-i exercita el nsui aprarea, fr a apela la asistena
juridic a unui aprtor.

187.Analizati dre aparatorului la urmarirea penala

1) s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii;
2) s participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de ctre organul de urmrire
penal a aciunilor procesuale i la toate aciunile procesuale efectuate la solicitarea sa;
3) s explice persoanei pe care o apr drepturile i s atenioneze persoana care efectueaz
aciunea procesual asupra nclcrilor legii comise de ea;
4) s pregteasc materiale n cauza respectiv;
5) s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i
cercetate n edina de judecat;
6) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului, procurorului,
expertului, interpretului, traductorului, grefierului;
7) s nainteze cereri;
8) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear includerea
obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
9) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor efectuate cu participarea lui i s cear
completarea lor sau includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv;
10) s ia cunotin de materialele cauzei penale din momentul terminrii urmririi penale i s
noteze orice date din dosar, s fac copii;
11) s aib ntrevederi cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul, fr a se limita numrul i durata lor;
12) s participe la orice aciune procesual efectuat cu participarea persoanei pe care o apr
dac aceasta o cere persoana pe care o apr sau nsui aprtorul;
13) s ia cunotin de materialele prezentate n judecat de ctre organul de urmrire penal
pentru confirmarea reinerii i necesitii arestrii.

188.prevederile nationale in raport CEDO in materie de confidentialitate a

relatiilor avocat-acuzat.
In RM putem spune ca avem unele reglementari in vederea respectarii confidentialitatii de catre
avocet si acuzat in vederea procesului penal si a cauzei.Cestea fiind Legea RMcu privire la
avocatura .Aici putem observa ca tot ce spune inculpatul,banuitul aparatorului trebuie sa fie
confidential.Si avocatul trebuie sa actioneze doar in interesele acuzatului.Deasemenea si in
prevederile CEDO putem observa acest principiu de confidentialitate.

189.Indicatii conditiile si temeiurile arestarii preventive.

Arestarea preventiv const n deinerea bnuitului, nvinuitului, inculpatului n stare de arest n
locurile i n condiiile prevzute de lege. Arestarea preventiv poate fi aplicat n cazurile i n
condiiile prevazute de lege: Arestarea preventiv se aplic numai n cazurile existenei unei
bnuieli rezonabile privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeaps
privativ de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar n cazul existenei unei bnuieli
rezonabile privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeaps privativ de
libertate pe un termen mai mic de 2 ani.
Arestarea preventiva poate fi aplicata de ctre procuror, din oficiu ori la propunerea organului de
urmrire penal, sau, dup caz, de ctre instana de judecat numai n cazurile n care exist
suficiente temeiuri rezonabile de a presupune c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se
ascund de organul de urmrire penal sau de instan, s mpiedice stabilirea adevrului n
procesul penal ori s svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre instan
pentru asigurarea executrii sentinei. Se vor lua in consideratie si datele cu privire la:
1) caracterul i gradul prejudiciabil al faptei incriminate;
2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor ntreinute;

6) starea lui material;

7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale.
9) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova;
10) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu este identificat;
11) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a nclcat condiiile altor msuri preventive aplicate n privina
sa ori a nclcat ordonana de protecie n cazul violenei n familie

190.cauza urcan vs MD
Curtea face referire la principiile stabilite n jurisprudena sa cu privire la
articolul 3 al Conveniei n ceea ce privete, n special, condiiile de detenie i
asistena medical .
Ea observ c reclamantul a fost deinut n aceeai celul ca i reclamantul n
cauza Modrc,, n care Curtea a constatat c condiiile de detenie erau contrare
articolului 3 al Conveniei. Circumstanele plngerilor n ambele cauze sunt foarte
asemntoare, iar reclamantul a declarat, n mod expres, c ele sunt identice. Prin
urmare, ea consider c ea nu poate s ajung la o concluzie diferit n aceast
cauz dect dac s-ar fi dovedit c condiiile de detenie s-au schimbat ntre data la
care dl Modrc a fost eliberat i cea la care reclamantul a fost transferat n celul.
Reclamantul s-a plns de detenia sa n lipsa unui temei legal, contrar articolului 5
1 al Conveniei. El a considerat c practica din Republica Moldova de a nu cere
instanelor de judecat s emit noi mandate de arestare dup trimiterea dosarului n
instan spre judecare el similar celei constatate ca fiind contrar articolului 5 1
Avnd n vedere constatarea sa c detenia reclamantului ncepnd cu 20 februarie
2006 nu a avut niciun temei legal (a se vedea paragraful 44 de mai sus), Curtea nu
consider necesar de a examina aceast pretenie separate
192.Indicati temeiurile de recunoastere a partii civilimente responsabile.
Parte civilmente responsabil este recunoscut persoana fizic sau juridic care, n baza legii sau
conform aciunii civile naintate n procesul penal, poate fi supus rspunderii materiale pentru
prejudiciul material cauzat de faptele nvinuitului, inculpatului.
Recunoaterea ca parte civilmente responsabil se face prin hotrre a organului de urmrire
penal sau a instanei. Partea civilmente responsabila poarta o raspundere complimentara indirect
si anume raspunderea civila a unei alte personae decit autorul faptei penale pentru prejudicial
cauzat prin infractiune.
n cazul n care se constat c, dup recunoaterea prii civilmente responsabile, persoana
respectiv nu poart rspundere material pentru prejudiciul material cauzat de ctre nvinuit,
inculpat sau c din alte motive lipsesc temeiuri pentru ca persoana s fie n calitate de parte
civilmente responsabil, organul de urmrire penal sau instana, prin hotrre motivat, nceteaz
participarea persoanei la proces n calitate de parte civilmente responsabil.

193.Distingeti statutul partii civilimente responsabile de cel al invinuitului.

Parte civilmente responsabil este recunoscut persoana fizic sau juridic iar invinuitul este doar
persoana fizic.Prima este persoana care, n baza legii sau conform aciunii civile naintate n
procesul penal, poate fi supus rspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele
nvinuitului, inculpatului.Cea de a doua fiind insasi persoana fa de care s-a emis, n
conformitate cu prevederile prezentului cod, o ordonan de punere sub nvinuire. n cazul n care
se constat c, dup recunoaterea prii civilmente responsabile, persoana respectiv nu poart
rspundere material pentru prejudiciul material cauzat de ctre nvinuit, inculpat sau c din alte
motive lipsesc temeiuri pentru ca persoana s fie n calitate de parte civilmente responsabil,
organul de urmrire penal sau instana, prin hotrre motivat, nceteaz participarea persoanei la
proces n calitate de parte civilmente responsabil. Iar invinuitul urmeaza a raspunde penal pentru
fapta infractionala comisa.194..nui rezolvat

195.Reproduceti procedura arestarii banuitului si invinuitului.

Dupa depistarea Temeiurilor de reinere a persoanei bnuite de svrirea infraciunii,retinerea
persoanei banuite de savirsirea unei instructiuni ce se dispune prin intocmirea unui processverbal, de retinere in termen de pina la 3 ore de la momentul privarii de libertate de catre organul
de urmarire penala,n situatia data se presupune ca banuitul este present in fata organului de
urmarire penala,fie prins sau adus de catre orice cetatean.
In procesul-verbal de retinere se indica temeiurile,motivele,locul,anul luna ziua si ora
retinerii,fapta savirsita de persoana respective,rezultatele perchezitiei corporale a persoanei
retinute precum si data si ora intocmirea procesului-verbal.Acesta se aduce la cunostinta
persoanei retinute numai in prezenta unui aparator ales sau numit din oficiu.Banuitul poate
renunta la aparator numai in cazul cind i-au fost create posibilitati reale pentru participarea
avocatului in proces.Banuitului i se inmineaza in scris informatia despre drepturile prevazute in
art 64,Procesul-verbal de retinere se semneaza de persoana ce la intocmit sic ea retinuta.Persoanei
retinute I se inmineaza in copie precesul verbal de retinere la cererea acesteia.In decurs de pina la
3 ore de la intocmirea procesului-verbal de retinere persoana ce la intocmit prezinta procurorul o
comunicare in scris privind aplicarea acestei masuri. Organul de urmrire penal, n timp de o or
dup reinerea persoanei, solicit oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten
Juridic Garantat de Stat sau unor alte persoane mputernicite de acesta desemnarea unui avocat
de serviciu pentru acordarea asistenei juridice de urgen. Solicitarea de a desemna un avocat de
serviciu este prezentat n scris, inclusiv prin fax, sau la telefon.Persoana ce a intocmit procesulverbal de retinere imediat dar nu mai tirziu de 3 ore e obligate sa ea posibilitate persoanei retinute
sa anunte una din rudele apropiate sau alta persoana la propunerea retinutului despre locul unde
acesta e retinut sau o anunta singur.In cazul in care persoana retinuta este cetatean al altui stat
despre retinere e informata in termenul prevazut ambasada sau consulatul daca aceasta o cere.In
cazuri exceptionale daca aceasta o cere caracterul deosebit al cauzei in scopul asigurarii secretului
etapei incepatoare a urmaririi penale cu consimtamintul judecatorului de instructie.instiintarea
despre retinere poate fi aminata de pina la 12 ore.
n cazul reinerii minorului, persoana care efectueaz urmrirea penal este obligat s comunice
imediat aceasta procurorului i prinilor minorului sau persoanelor care i nlocuiesc.
Persoana reinut va fi audiat n conformitate cu prevederile art.103 i 104, dac accept s fie
audiat.
Persoana care efectueaz reinerea este n drept s supun persoana reinut percheziiei
corporale n condiiile .Reinerea persoanei n baza ordonanei organului de urmrire penal
pentru a fi pus sub nvinuire organul de urmrire penal adopt o ordonan de reinere a
persoanei n cazul n care probele administrate n cauza penal dau temei rezonabil de a
presupune c ea a comis infraciunea i c persoana respectiv nu se afl n localitatea dat sau
locul ei de aflare nu este cunoscut. Aceast ordonan este obligatorie pentru executare de ctre
orice colaborator al organului de urmrire penal sau al poliiei care va gsi bnuitul.art.130
Despre executarea ordonanei de reinere este informat imediat organul care a adoptat ordonana
n cauza respectiv.
Reinerea persoanei n temeiul prevzut la alin.(1) se efectueaz conform procedurii i n
termenele prevzute la art.166 i 167.

198.indicati temeiurile pt interventia reprezententului legal si a succesorului.

Persoana participant la proces este incapabila si nu-i poate exercita de sine stttor drepturile
prevzute de prezentul cod, acestea sunt exercitate de reprezentantul ei legal.
n cazul n care partea civil iresponsabil nu are reprezentant legal, participarea ei n procesul
penal se suspend, iar aciunea civil se las fr examinare, dac procurorul nu nainteaz
aciune n interesele acesteia fa de nvinuit, inculpat sau fa de persoana care poart rspundere
material pentru faptele nvinuitului, inculpatului. n cazul iresponsabilitii prii civilmente
responsabile, participarea acesteia la proces se suspend, iar aciunea naintat mpotriva ei se las
fr examinare. Doar incapacitatea si capacitatea limitata este unicul temei de participare a
reprezentantului legal.

n procesul penal, succesor al prii vtmate sau al prii civile este recunoscut una din rudele
ei apropiate care a manifestat dorina s exercite drepturile i obligaiile prii vtmate decedate
sau care, n urma infraciunii, a pierdut capacitatea de a-i exprima contient voina. Succesor al
prii vtmate sau al prii civile nu poate fi recunoscut ruda ei apropiat creia i se incumb
cauzarea de prejudiciu material, fizic sau moral prii vtmate. Recunoaterea rudei apropiate ca
succesor al prii vtmate sau al prii civile o decide procurorul care conduce urmrirea penal
sau, dup caz, instana de judecat, cu condiia c ruda apropiat solicit aceast calitate. n cazul
n care mai multe rude apropiate solicit aceast calitate, decizia de a alege succesorul i revine
procurorului sau instanei de judecat. Dac, la momentul solicitrii respective, lipsesc temeiuri
suficiente pentru recunoaterea persoanei ca succesor al prii vtmate sau al prii civile,
hotrrea n cauz se ia imediat dup constatarea acestor temeiuri.

199.Distingeti statutul reprezentantului legal de statutul reprezentantului.

In desfasurarea procesului penal prezenta unora dintre parti este necesara fie in mod permanent
fie doar la anumite acte.Astlfe in cadrul reprezentarii persoana reprezentata nu se poate prezenta
sau prezenta ei nu e posibila.iar in cazul reprezentarii legale aceasta e posibila numai fata de
persoanele cu capacitate limitata sau fara capacitate de exercitiu.Persoanele care reprezinta pe una
din partile in proces devin prin aceasta subiecti procesuali si nu parti.

196.Constatarile CEDO in cauza Paladi vs MD.

Reclamantul s-a plns de nclcarea drepturilor sale garantate de articolul 3 al
Conveniei. Articolul 3 prevede urmtoarele:
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante.
. De asemenea, reclamantul a considerat c detenia sa a fost contrar articolului 5
1 al Conveniei, partea relevant a cruia este urmtoarea:
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit
de libertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:
...
(c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare
competente, atunci cnd exist motive verosimile de a bnui c a svrit o
infraciune sau cnd exist motive temeinice de a crede n necesitatea de a-l
mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia;
. Reclamantul s-a plns, n temeiul articolului 5 3 al Conveniei, c detenia sa
preventiv nu s-a bazat pe motive relevante i suficiente. De asemenea, el s-a
plns de decizia de a suspenda examinarea cauzei sale pn la recuperarea sa.
Partea relevant a articolului 5 3 prevede urmtoarele:
3. Orice persoan arestat sau deinut, n condiiile prevzute de paragraful 1 lit.
c) din prezentul articol ... are dreptul de a fi judecat ntr-un termen rezonabil sau
eliberat n cursul procedurii. Punerea n libertate poate fi subordonat unei garanii
care s asigure prezentarea persoanei n cauz la audiere.
De asemenea, reclamantul a susinut c durata de timp n care a fost examinat
cererea sa habeas corpus, refuzul de a examina recursul su mpotriva respingerii
acelei cereri i respingerea acelei cereri n baza unor noi circumstane au constituit
fiecare o nclcare a articolului 5 4 al Conveniei, care prevede urmtoarele:
4. Orice persoan lipsit de libertatea sa prin arestare sau deinere are dreptul s
introduc un recurs n faa unui tribunal, pentru ca acesta s statueze ntr-un termen
scurt asupra legalitii deinerii sale i s dispun eliberarea sa dac deinerea este
ilegal. In fine, reclamantul s-a plns de ntrzierea de a se conforma msurilor

provizorii indicate de Curte. El a considerat c acest lucru a constituit o violare a

articolului 34 al Conveniei, care prevede urmtoarele:
Curtea poate fi sesizat printr-o cerere de ctre orice persoan fizic, orice
organizaie neguvernamental sau de orice grup de particulari care se pretind
victim a unei nclcri, de ctre una din naltele Pri Contractante, a drepturilor
recunoscute n Convenie sau protocoalele sale. naltele Pri Contractante se
angajeaz s nu mpiedice prin nici o msur exerciiul eficace al acestui drept
Costatarile curtii:
Curtea conchide c lipsa asistenei medicale corespunztoare n Izolatorul de
Detenie Provizorie al CCCEC, tratamentul incomplet al reclamantului n spitalul
penitenciar dup 20 mai 2005 i ncetarea subit a tratamentului lui cu OHB au constituit fiecare
o violare a articolului 3 al Conveniei.
Curtea constat, din motivele aduse n cauzele citate mai sus, c detenia reclamantului, dup
transmiterea dosarului pentru examinare n instana de judecat dup 22 octombrie 2004, cnd
termenul de detenie autorizat prin ultima ncheiere judectoreasc a expirat, nu s-a bazat pe nicio
prevedere legal.
Prin urmare, a avut loc o violare a articolului 5 1 al Conveniei n perioada de dup 22
octombrie 2004
n lumina constatrii sale c detenia reclamantului dup 22 octombrie 2004 nu s-a bazat pe nicio
baz legal (a se vedea paragraful 90 de mai sus),
Curtea nu consider necesar de a examina aceste pretenii separate
Curtea consider c omisiunea autoritilor naionale de a se conforma urgent cu msura
provizorie indicat de Curte a expus n sine unui risc capacitatea reclamantului de a menine
cererea lui la Curte i, astfel, a fost contrar exigenelor articolului 34 al Conveniei. Acest lucru a
fost determinat, n primul rnd, de aparenta lips n legislaia i practica naionale a prevederilor
clare care s cear unei instane judectoreti naionale s examineze urgent o msur provizorie;
i, n al doilea rnd, de deficienele n organizarea activitii biroului Agentului guvernamental,
care au avut ca rezultat omisiunea acestuia de a reaciona prompt la msura provizorie i de a
asigura ca administraia spitalului s aib la dispoziia sa toate documentele medicale necesare
n lumina riscului foarte serios la care a fost expus reclamantul ca rezultat al ntrzierii de a se
conforma cu msura provizorie, n pofida termenului relativ scurt al acestei ntrzieri, Curtea constat
c a avut loc o violare a articolului 34 al Conveniei n aceast cauz

197.Redactati un demers al procuror.privind prelungirea arestarii nvinuitulu

.
DEMERS
De prelungire a arestarii invinuitului
Or.Leova

28 noiembrie2011

Procurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul IAnatolie

Iordache,examinind materialele dosarul penalnr.3687909568
Doresc prelungirea arestarii invinuitului pe motiv de posibilitatea disparitiei
invinuitului astfel impiedicind constatarii adevarului si pedepsirii adevaratului
infractor.
194.ORDONANTA de recunoastere a pers in calitate de parte civila.
Or.Leova

23.septembrie 2011

Procuror in procuratura raionului Leova,jurist de rangul IAnatolie

Iordache,examinind materialele dosarul penalnr.3687909568
CONSTAT:
Ca cetateanului Pislaru Anatol ia fost cauzat un prejudiciu material in urma
comiterii infractiunii prevazuta la art.151 alin 1de catre cetateanul Scurta

Victor.Astfel prin actiunile lui ilicite sau cauzat prejudicii material in valoare de
10000lei.
DISPUN:
Sa recunosc cetateanul Pislaru Anatol in calitate de parte civila conform art.161
CPP domiciliat in satul Sarata din or.Leova nascut pe data de 12.22.98 celibatar cu
studii medii.
201. Indicati conditiile aplicarii arestarii la domiciliu.
Arestarea la domiciliu consta in izolarea banuitului, invinuitului, inculpatului de
societate in locuinta acestuia , cu stabilirea anumitor restrictii. Aceasta masura
preventiva este reglementata de CPP al RM in art.188 si se aplica fa de invinuit
banuit inculpat in baza hotaririi judecatorului de instructie daca sunt intrunite
conditiile cu privire la:
1. Virsta, starea sanatati, satarea familiala a banuitului invinuitului inculpatului
2. Gravitatea infractiunii
3. Antecedentele penale si comportamentul postinfractional al invinuitului
Acestea sunt conditii speciale cu referire la aplicare arestului la domiciliu insa sunt
si anumite conditii generale cu referire la aplicarea masurilor preventive privative
de libertate. Acestea sunt:
1. Existenta unei banuieli rezonabile privind savirsirea unei inf. existenta
unei banuieli rezonabile este o conditie pentru legalitatea aplicarii
arestului la domiciliu.
2. Existenta temeiurilor rezonabile de a presupune ca baniutul invinuitul
inculpatul ar putea sa se ascunda de org. de urmarire pen. sau sa impedice
la stabilirea adevarului in pr.penal ori sa savirseasca alte inf.
202. Analizati prevederile legale privind restrictiile puse in fata persoanei
arestate la domiciliu.
Arestare la domiciliu este o masura preventiva care este insotita de anumite
restrictii. Aceste restrictii sunt stabilite de CPP si sunt urmataorele:
1. Interzicerea de a iesi din locuinta .
2. Limitarea convorbirilor telefonice, a receptionarii si expedierii corespodentei
si a utilizarii altor mijloace de comunicare.
3. Interzicerea comunicarii cu anumite persoane si a primirii altor persoane in
locuinta sa .
De asemenea fata de subiectul asupra cruia este aplicat arestul la domiciliu
mai sunt instituite suplimentar si restrictiile :
1. De a mentine in stare de functionare mijloacele de control si de ale
purta permanent
2. De a raspunde la semnalele de control sau de a emite semnalele
telefonice de control de a se prezenta personal la org. de urmarire pen.
sau la instanta de judecata
Aceste restrictii sunt stabile expers de CPP si sunt indicate in incheierea
judecatorului de instructie sau dupa caz de instanta de judecata.

203. Proiectati o situatie in care Curtea de Apel va fi pusa in situatia de a

inlocui arestul preventiv cu arest la domiciliu
Cetatianul X era banuit de savirsirea infractiunei de furt la momentul retinerii nu
avea documente care sa il identifice si sa
204. Indicati persoanele care pot fi antrenate in calitate de asistent procedural
si enumerati cazurile in care acestea participa in pr.penal
Asistentul procedural este persoana care potrivit CPP nu are un inters personal
in cauza nu esta angajat al org.de urmarire penala si partcipa la prezentarea
pers.spre recunoastere.
Pot fi antrenate in proces in calitate de asistent procedural persoanele care:
Au acelesi sex cu sexul faptuitorului
Au trasaturi anatomice asemanatoare cu faptuitorul( constitutia fizica,
culoarea tenului, culoarea si natura parului etc.
Nu trebuie sa posede anumite infirmitati defecte dobindite ereditar sau din
anumite maladii care se manifesta evident
Trebuie sa fie neutru sa nu fie interesat in cauza sau sa fie cunoscut de
persoana care face recunoasterea
Sa nu fie angajat al org. de urmarire pen.
Asistentul procedural poate participa in proces in cazul in care :
Este chemat sa participe la constituirea faptei
este chemat la efectuarea experimentului
este chemat sa participe la prezentarea spre recunoastere
205. Distingeti statutul asistentului procedural de statutul martorului
Asistentul procedural si marotul sunt participanti in procesul penal care prin
prezenta lor ajuta la stabilirea adevarului. Ei au anumite drepturi si obligatii care
formeaza statutul fiecorara din ei.
Statutul asistentului procedural se deosebeste de cel al martorului prin faptul ca
martorul poseda un statut mai larg . In comparatie cu martorul asistentul are mai
putine drepturi si obligatii si anume asta are urmatoarele drepturi :
- sa asiste la efectuare actiunii procedurale de la inceputul pina la sfirsitul
acestea
- sa ia cunostinta cu procesul-verbal al actiunii la care a participat
- sa faca obiectii referitor la cele efectuate si la cele reflectate in procesulvrebal
- sa semneze numai acea parte a procesului verbal care reflecta circumstantele
cunoscute de acesta
- sa primeasca compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu participarea
la actiunea procesuala repararea prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime
etc.
Asistentul procedural este obligat :
- sa se prezinte la citarea org.de urm. pen.
- sa indeplineasca indicatiile org. de urm.pen
- sa semneze procesul-verbal intocmit in urma actiunii procedurale

- sa nu dea publicitatii circumstantele care iau devenit cunoscute

- sa nu paraseasca locul efectuarii actiunii procesuale fara invoirea
org.respectiv.
Spre deosebire de asistentul procedural martorul are urmatorele dr.:
- sa ceara recuzarea interpretului traducatorului care participa la audierea sa
- sa inainteze cereri
- sa refuze de a prezenta documente monstre pentru cercetarea comparativa
in cazul cind aceste date pot fi folosite impotriva sa sau a rudelor
- sa participe la actiuni procedurale sa fie asistat de aparator sau reprezentant la
alegerea sa
- sa scrie personal declaratiile sale in procesul-verbal
Ca si asistentul procedural are dr.la compensarea cheltuielilor suportate in cauza
pen.si sa i se repare prejudiciul cauzat de actiunile nelegitime etc.
Martorul este obligat sa :
- se prezinte la citatie org.de urmarire pen.
- sa faca declaratii veridice sa comunice tot ce stie in legatura cu cauza
- sa prezinte documente mostre pentru cercetare comparativa
- sa nu paraseasca sala de sedinte
- sa respecte ordinea stabilita
- sa accepte examinarea corporala etc.
206. Estimati prevederile legale privind imunitatile si privilegiile martorilor in
pr.penal in raport cu standartele internationale
In lit.de sp. a fost abordata problema imnunitatilor si privilegilor martorilor, in
unele opinii se considera ca termenii dati sunt sinonime insa DEX defineste aceste
notiuni in mod diferit astfel ,,imunitatea ,,este ansamblu de dr.sau privilegii de care
se bucura anumite categorii, ,,privilegiu,, este un avantaj o scutire de obligatii
acordate in anumite situatii unor persoane.
Imunitatile si privilegiile au menirea de a proteja anumite relatii recunoscute de
societate ca fiind valori . Diferentierea imunitatilor de privilegii este necesara din
cauza drepturilor survenite in urma acestor institutii.In cazul imunitatilor persoana
nu poate participa in cadrul procesului in nici un caz pe cind privilegiile acorda
persoanei dreptul de a participa in cadru probatiunii.
CPP stabileste anumite imunitati si privilegii pentru martorii in procesul penal
si anume nu pot fi citati ca martori persoanele care din cauza defectelor fizice sau
psihice nu pot sa inteleaga just imprejurarile importante pentru cauza.De asemenea
este necesar de mentionat ca nici o prsoana nu este obligata sa depuna marturii
impotriva sa sau a rudelor apropiate(parinti surori frati si alte rude de diferit grad
inclusiv si a sotilor logodnicilor etc). Aceste prevederi corespund prevederilor
internationale deoarece Conventia europeana pentru dr. omului contine prevederi cu
referire la valorile aparate de imunitatile si privilegiile acordate martorilor.
207. Conditiile si temeiurile aplicarii sechestrului
Punerea sub sechestru este o masura procesuala de constringere, care consta in
inventarierea bunurilor si interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune
de ele iar in caz de necesitate de a se folosi de aceste bunuri.

Punerea sub sechestru poate fi dispusa in urmatoarele conditii:

- sa fie inceputa urmarirea penala.
- daca probele acumulate permit de a presupune intemeiat ca banuitul
invinuitul sau alte persane la care se afla bunurile urmarite le pot tainui,
deteriora, cheltui.
- daca s-a naintat actiunea civila, daca pentru svirsirea inf. incriminata
banuitului invinuitului inculpatului poate fi aplicata pedeapsa amenzii.
Aceste conditii trebuie sa fie intrunite cumulativ.
Temeiurile de punere sub sechestru a bunurilor sunt prevazute de CPP art.205(2)
si acestea sunt:
- ordonanta org. de urmarire pen. cu autorizatia judecatorului de instructie sau
dupa caz a incheierii instantei de judecata
- procurorul din oficiu sau la cererea partii civile inainteaza demers
judecatorului de instructie, demers insotit de ordonanta org.de urmarire
pen.privind punerea sub sechestru a bunurilor
- rezolutia judecatorului de instructie de sanctionare a punerii sub sechestru a
bunurilor ,iar instanta decide asupra cererii partii civile ori a altei parti
208. Deduceti particularitatile judiciare in raport cu amenda contraventionala
Amenda contraventionala este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i
n limitele prevzute de codul contraventional. Amenda se stabilete n uniti
convenionale. O unitate convenional este egal cu 20 de lei.
Amenda se aplic persoanelor fizice de la una la 150 de uniti convenionale.
Contravenientul este n drept s achite jumtate din amenda stabilit dac o pltete
n cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. n acest caz, se consider c
sanciunea amenzii este executat integral. Dac persoana fizic nu a pltit amenda
n decursul a 30 de zile de la data stabilirii ei, instana de judecat o poate nlocui,
dup caz, cu:
a) amend n mrime dubl, care ns nu poate depi limita maxim a sanciunii
cu amenda prevzut de norma material contravenional sau de prezentul articol;
b) privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate pe un termen de la 6
luni la un an;
c) munc neremunerat n folosul comunitii, calculndu-se o or de munc
pentru o unitate convenional, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore;
d) arest contravenional, calculndu-se o zi de arest pentru 2 uniti
convenionale, durata arestului fiind de cel mult 30 de zile.
Amenda se nlocuiete de ctre instana de judecat la demersul agentului
constatator sau al procurorului. n cazul n care sanciunea amenzii este stabilit de
instana de judecat, nlocuirea o efectueaz instana la demersul executorului
judectoresc.
Amenda judiciara este o sanctiune baneasca aplicata de catre instanta de
judecata persoanei care a comis o abatere in cursul pr.penal. Ea se stabileste in u.c.
U.c la amenda judiciara este egala cu 20 lei. Aceasta amenda se aplica in marime de
la 1-25 u.c pentru cazurile in care se constata urmatoarele abateri:
- Neindeplinirea de catre orice persoana a masurilor luate de catre presedinele
sedintei

- Neexecutarea odonantei sau a incheierii de a aducere silita

- Neprezentarea justificata a martorului expertului specialistuluicitati la
org.de urmarire pen.
- Tergiversarea de catre expert interpret traducator a executarii insarcinarilor
primite s.a
Amenda judiciara are ca scop asigurarea desfasurarii normale a activitatii
procesuale prin efectuarea corect si la timp a indatoririlor legale de catre subiectii
procesuali. Amenda contraventionala are ca scop prevenirea savirsirii de noi
contraventii de catre contravenient in special si de catre societate in general.
Amendei judiciare in cazul cind nu este executata i se aplica anumite masuri
asiguratorii, amenda contraventionala dupa cum am specificat mai sus este inlocuita
cu alta sanctiune contraventionala sau este dublata.
209. Proiectati o situatie de revocare a masurii sechestrului
210. Definiti notiunile de expert si de specialist
Expert-este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile prevazute de
CPP, care nu este interesata in rezultatele cauzei penale si care aplicind cunostintele
speciale din domeniul stiintei, tehnicii artei si din alte domenii prezinta rapoarte in
baza acestora.
Specialist- este persoana chemata pentru a participa la efectuarea unei actiuni
procesuale in cazurile prevazute de CPP care nu este interesata in rezultatele
procesului penal . Specialistul trebuie sa posede cunostinte si deprinderi speciale
pentru acordarea ajutorului necesar org.de urmarire pen. sau instantei.
211. Distingeti statutul expertului de statutul specialistului
Expertul si specialistul sunt persoane participante la procesul penal care nu au
un interes in ceea ce priveste rezultatul procesului penal. Este necesar de mentionat
ca opinia specialistului nu poate inlocui concluzia expertului.
Acesti participanti la proces au drepturi si obligatii care formeaza statul fiecaruia
dintre ei.Statutul acestor doua persoane este asemanator si anume dispun de
drepturi si obligatii asemanatoare insa au si anumite prevederi care le diferentiaza.
Expertul are dreptul:
- sa ia cunostinta de materialele cauzei penale in legatura cu obiectul
expertizei
- Sa ceara sa i se puna la dispozitie materiale suplimentare necesare pentru
prezentarea concluziilor
- Sa participe cu aprobarea org.de urmarire pen. la audieri si alte actiuni
procesuale
- Sa puna intrebari persoanelor audiate
- Sa ia cunostinte cu procesele-verbale
- Sa ceara compensarea cheltuielilor suportate in legatura cu participarea la
proces
- Sa i se repare prejudiciu cauzat de actiunile ilegale ale org de urmarire pen.
- Sa primeasca recompensa pentru lucru efectuat s.a
Expertul este obligat:

- Sa formuleze in raportul sau concluzii obiective si intemeiate in legatura cu

intrebarile ce i se pun
- Sa refuze sa dea raspuns daca intrebarea pusa depaseste cadrul cunostintelor
lui de specialitate care nu au fost verificate de el
- Sa comunice despre experienta sa profesionala si despre relatiile cu personale
perticipante la proces
- Sa respecte ordinea stabilita n cadrul procesului
- Sa nu divulge circumstantele si datele care iua devenit cunoscute in cadrul
procesului
- Sa nu paraseasca locul desfasurarii actiunilor procedurale etc
Specialistul are dreptul:
- Sa ia cunostinta cu permisiunea org.de urmarire pen. cu materialele cauzei
- Sa puna intrebari participantilor
- Sa ceara completarea datelor puse la dipozitie pentru formularea concluziei
- Sa dea explicatii referitor la chestiunile ce tin de competenta sa
- Sa faca obiectii care vor fi incluse in procesul-verbal
- Sa citeasca procesul-verbal a actiunilor la care a participat si sa ceara
includerea obiectilor
- Sa ceara compesarea cheltuielilor suportate in legatura cu cauza penala la
care a participat
- Sa primeasca recompensa pentru lukru efectuat
Specialistul este obligat:
- Sa se prezinte la chemarea org.de urmarire penala
- Sa prezinte documente ce confirma calificarea lui de specialist
- Sa-si apreciez obiectiv capacitatea sa de spcialist
- Sa comunice despre experienta in domeniu despre relatiile cu persoanele
participante in cauza penala respectiva
- Sa fie la locul actiunii procesuale atit cit este necesar
- Sa aplice toate cunostintele pe care le poseda pentru a acorda ajutor org.de
urmarire pen.
- Sa dea explicatii ce tin de competenta sa profesionala
- Sa targa concluzii
- Sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata
- Sa nu divulge circumstantele care le-a cunoscut in urma efectuarii actiunii
procesuale
212.Evaluati in ce masura normelor nationale privind inkompatibilitatile
expertului si a specialistului se conformeaza cu standardele internationale.
Conform CPP, specialistul este persoana chemata pentru a participa la efectuarea
unei actiuni procesuale in cazurile prevazute de CPP, care nu este interesata in
rezultatele procesului penal. Prin specialist se intelege pers care:
a) are cunostinte temeinice intr-un domeniu de activitate
b) care afost chemata la efectuarea actiunii procesuale in cf cu legea procesual
penala
c) care nu se afla in situatie de incompatibilitate cin cf cu legea

scopul pt care specialistul se atrage in procedura penala si anume pt acordarea

ajutorului necesar organului de urm penala sau a instantei.
Expertul este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile
prevazute de CPP, care nu este interesata in ezultatele cauzei penale si care, aplicind
cunostintele speciale din domeniul stiintei, tehnicii, artei si dina lte
domenii,prezinta rapoarte in baza acestora.
In ceea ce priveste incompatibiliatile atit a expertului cit si a specialistului, ele
sunt prevazute de lege. Astfel nu poate fi in calitate de specialist sau expert daca el
personal sau rudele acestuia sunt direct sau indirect interesate in process, daca el
este partea vatamata sau reprezentant al ei, parte civila, parte civlmente
responsabila, daca este sot sau ruda cu una din partile mentionate sau cu invinuitul,
banuitul sau inculpate; daca exista relatii de rudenie sau in relatiile de dependenta
de persoana care efctueaza urmarirea penala; daca nu e in drept sa fie in aceasta
calitate in baza legii sau a sentintei judecatoresti, etc.
Legislatia CEDO prevede ca expertul sau specialistul trebuie sa fie
independent, nu poate face parte din aceeasi autoritate care investigheaza. Astfel, in
acest sens legislatia noastra corespunde cu legislatia CEDO.
O problema elocventa in legea procesual penala nationala este stabilirea unui
expert sau specialist independent de catre unul din avocatii partilor. CEDO ne arata
in cauzele sale ca partile sunt libere sa stabileasca un expert sau un specialist
independent pentru a face expertiza sau pentru a se pronunta asupra anumitor
situatii ce tin de competenta sa.
213.Definiti scopul si limitele confidealitatii urmaririi penale
Confidentilitatea urmaririi pen. este o institutie a DPP care are ca scop protejarea
desfasurarii activitatilor procesuale in mod normal. Sarcinile urmaririi penale pot fi
realizate numai daca publicitatea procesului, proprie fazei de judecare este limitata,
in cazul in care elementele cauzei penale nu s-au conturat iar probele urmeaza a fi
srinse desfasurarea activitatilor procesuale in mod public ar tergiversa si ingreuna
aflarea adevarului.
Confidentiaitatea urmaririi penale este reglementata de CPP care stabileste ca
materialele urmaririi penale nu pot fi date publicitatii decit cu autorizatia persoanei
care efectuiaza urmarirea si numai in limitele in care aceasta considera ca este
posibil.
Limitele confidentialitatii urmaririi penale sunt stabilite de faptul ca publicarea
acestor date nu vor prejudicia urmarirea penala sau securitatea persoanelor
participante in proces si de asemenea publicarea acestor date sa nu incalce
prezumtia nevinovatiei si sa nu afecteze interesele altor persoane si desfasurarea
urmaririi penale.
Interdictia de a divulga datele urmaririi penale se impune persoanelor implicate
la proces pe o periaoda nedeterminata-pina la terminrea urmaririi penale.
214.Distingeti masurile de pastrare a confidentialitatii urmaririi penale de
masurile pastrarii secretului de stat, comercial si a altui secret ocrotit de lege
215.Redactati o plingerecatre judecator de instructie determinata de
inkalcarea secretului comercial.
. DOMNULE judecator de instructie,

Subsemnatul(a) ., domiciliat(a) in .., formulez:

PLANGEREA DE INCALCARE A SECRETULUI CORESPONDENTEI
impotriva ORGANULUI DE URMARIRE PENALA din sectorul Botanika.
Data

Semnatura,
.
DOMNULUI JUDECATOR DE INSTRUCTIE .

depunerii

216.Definiti notiunea de martor.

Conf CPP, martorul este persoana care poseda informatii cu privire la circumstanta care
urmeaza sa fie constatata in cauza.
Pt ca o pers sa devina martor, trebuie sa intruneasca anumite conditii:
Existenta unui process penal in curs de desfasurare in fata organ de urm penala sau inst de
jud
Existenta unei pf care cunoaste anumite fapte si imprejurari cu privire la circumstanta
care urmeaza a fi costatata
Citarea in modul prevazut de lege procesuala in calitate de martor de catre organ de urm
penala sau inst de judecata.
Nu pot fi in calitate de martori:
1. Pers care din cauza deficientelor fizice sau psihice ce nu sunt in stare sa inteleaga just
imprejurarile
2. aparatorii, colaboratorii baroului de avocati pt constatareea unor date care le-au devenit
cunoscute in legatura cu adresarea pt acordarea de asistenta juridica
3. pers care cunosc o anumita info referitoare la cauza in legatura cu exercitarea de catre ele
a atributiilor de reprezentanti ai partilor
4. judecator, procurer, reprezentantul organ de urm penala, grefierul- cu privire la circums
care le-au devenit cunsocute in legatura cu exercitarea atributiilor lor procesuale, cu
exceptia cazurilor de participare la retinerea in flagrant delict
5. jurnalistul- pt a preciza persoana care i-a prezentat anumita informatie cu conditia de a nuI divulga numele, cu exceptia caz kind pers doreste benevol sa depuna marturii
6. slujitorii culteror- despre circums care le-au devenit cunoscute in legatura cu exercitarea
atribuliior lor
7. medical de familie si alte personae care au acordat ingrijire medicala- la viata private a
persoanelor pe care le deservesc

217. Distingeti statutl avocatului martorului de statutul aparatorului banuitulu

Aparatorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezinta interesele banuitului,
invinuitutlui, inculpatului, ii acorda asistenta juridical prin toate mijl si metodele neinterzise de
lege. Aparatorul nu poate fi asimilat de catre organelle de stat si persoanele cu functie de
raspundere cu persoana, interesele careia le apara si cu caracterul cacalitate de uzei penale care se
examineaza cu participarea lui.
In calitate de aparator in procesul penal pot participa:
a) avocatul
b) alte pers abilitate prin lege cu atributii de aparator
c) un avocat din strainatate in cazul in care acesta este asistat de un avocet.
Persoanele date capata statutul de aparator in momentul in care si-a asumat angajamentul de a
apara interesele persoanei, cu consemtamintul acesteia. aparatorul are drepturi consdintite in
legea procesual penala cu ar fi: dreptul de a cunoaste esenta banuielii, sa explice drepturile
pers pe care o reprezinta, sa participle la efectuarea de catre organ de urm penala a actiunilor
procesuale
Conform CPP persoana care a fost citata in calitate de martor are dreptul sa invite un avocet
care ii va reprezenta interesele in organul de urm penala si o va insoti la actiunile procesuale
effectuate cu participarea sa. Drepturile avocatului martorului sunt reglementate de legea
procesual penala. In acest sens el are dreptul sa stie in care cauza penala este citata persoana

pe care o reprezinta, sa asiste e tot parcursul desfasurarii actiunii procesuale la care participa
persoana pe care o reprezinta, sa inainteze cereri, sa explice martorului drepturile lui sis a
atentioneze pers care efectueaza actiunea procesuala asupra incalcarilor comise de ea, sa se
adreseze, cu permisiunea organ de urm penala, persoanei interesele careia le reprizinta cu
intrebari, observatii, indrumari, sa faca cunostinta cu procesele-verbale ale actiunilor
procesuale la care au participat el si persoana interesele careia le reprezinta si poate sa ceara
completarea sau includerea obiectiilor sale in process-verbal respective.
Notiunea de aparator de mult mai larga, in cluzind in sine si avocatul si un avovat din
strainatate. Aparatorul e acordata banuitului, invinuitului,inculpatului din oficiu daca acesta
nu are posibilitate sasi asigure unul, iar martorul poate lua avocet doar din proprie
initiativaAparatorul are mai multe drepturi ca avocatul martorului, intrucit are dreptul de a
afce cunsotinta cuu intreg dosarul, iar avocet martorului doar cu partea care vizeza clientul
sau. Avocatol martorului poate adresa intrebari doar cu acodul organ de urmarire penala, iar
aparatorul la proprie initiativa.
Avocatol martorului spre deosebide de aparator nu are dreptul de a inainta apel sau recus.
Martorul poate fi asista de un avocet doar la etapa urmaririi penale, iar aparatorul pe tot
parcursul desfasurarii pocesului.

218.Redactati o hotarire privind inlaturarea din proces al avocatului martorul

HOTRRE nr.2-3d-88/10

privind nlturarea din process al avocatului martorului

30 martie 2010 mun.

Chiinu
Examinnd chestiunea cu privire la privind nlturarea din process al avocatului
martorului domnului Denis Zubco,
C O N S T A T :
Procurorul General a informat Consiliul Superior al Procurorilor despre
necesitatea adoptrii unui nou model al legitimaiei de procuror, care ar fi mai
practic, protejat de semne distincte n corespundere cu cerinele noilor
tehnologii
informaionale.
Potrivit pct.2.2 lit.o) din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,
art.74 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratur, Consiliul Superior al
Procurorilor aprob modelul legitimaiei de procuror.
Studiind mostra prezentat de Procurorul General, n conformitate cu
prevederile art. 74 din Legea cu privire la Procuratur, pct.2.2 lit.o) din
Regulament, Consiliul Superior al Procurorilor,
H O T R T E:
1. A aproba modelul legitimaiei de procuror conform mostrei prezentate n
Anex.
2. Hotrrea se remite seciei personal pentru informare.
Procurorilor
Iurie Garaba

219. Definiti notiunea de masuri de protectie.

Masuri de protectie sunt acele masuri aplicate de organul de urmarire penala sau
intsanta de judecata in scopul asigurarii securitatii participantilor la procesul
penal a caror viata, integritate corporala, liberatate ori proprietate sunt
amenintate ca urmare a faptului ca detin date pe care au acceptat sa le furnizez
organelor judiciare si care constituie probe concludente cu privire la savirsirea

unor infractiuni grave, deosebit de grave, exceptional de grave. Temeiurile pt

aplicarea masurilor de protectie a pers in proce penal sunt:
1. existenta unei stari de pericol in privinta pers
2. depunerea sau acceptarea depunerii unor declaratii privitoare la infr grave,
deosebit de grave, exceptional de grave
3. Declaratiile prezinta probe concludente in descoperirea infractiunii sau pt
judecarea obiectva a cauzei.
220.Clasificati masurile de asigurare a securitatii participantilor la proces.pen
Conf. Legii cu privire la protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor
persone care acorda ajutor in process penal masurile de asigurare a securitii
participanilor la procesul penal sunt clasificate in ordinare si extraordinare. n
functie de circumstantele concrete, pentru asigurarea securitatii persoanelor
protejate, pot fi aplicate urmatoarele masuri de protectie de stat:
1) ordinare:
a) paza personala, paza locuintei si averii;
b) eliberarea mijloacelor speciale de aparare individuala, de legatura si de informare
privind pericolul;
c) plasarea temporara n locuri lipsite de pericol;
d) tainuirea datelor despre persoana protejata;
2) extraordinare:
a) schimbarea locului de munca (serviciu) sau studii;
b) stramutarea n alt loc de trai, cu atribuire obligatorie a locuintei (casa,
apartament);
c) schimbarea actelor de identitate prin schimbarea numelui, prenumelui si
patronimicului; schimbarea
exteriorului;
d) examinarea cauzei n sedinta judiciara nchisa.
Legea cu privire la protectia martorilor si altor participanti la process, prevede 3
categorii de masuri:
a) masuri procedurale penale, prevazute de cpp
b) masuri urgente, masuri de protectie, masuri de asistenta
c) masuri de protectie prin actiuni de investigatie operative
Masuri procedurale: examinaea cauzei in sedinta inchisa, audierea martorilor dupa
modalitatie speciale,prezentarea pers spre recunoastere astfel ca sa excluda
vizibilitatea persoanei, interceptarea comunicarilor in cazul unor amenintari de
aplicarea a violentei impotriva partii vatamate, tainuirea datelor privind identitatea
martorilor si altor personae.
Masuri urgente:asigurarea pazei personale a locuintei, a bunurilor, interceptarea
comunicarilor persoanei protejate, plasarea temporara intr-un loc sigur, protejarea
sau limitarea deplasarii, eliberarea mijloacelor speciale active si passive de protectie
personala.
Masuri de protectie: protectia datelor de identitate, audierea cu aplicarea unor
modalitati speciale, schimbarea identitatii, schimbarea domiciliului sau locului de
trai.

Masuri de asistenta: intergrarea in alt mediu social, asigurarea unui venit decen pina
la gasirea unui loc de munc, asistenta medicala, asistenta juridical, asistenta
psihologica si sociala, etc.
221.O situatie cind persoana poate fi inclusa in programul de protectie.
Ctateanul macovei a fost de accord sa depuna marturii impotriva lui Moldovanu ca
l-ar fi vazut cum a savirsit omorul a 3 persoane. Moldovanu l-a amenintat ca daca
se va prezenta in judecata pentru a-si mentine marturiile il va omori pe Macovei.
222.Definiti notiunea de citare.
Citarea in procesul penal constituie actiunea procedurala prin care organul de urm
penala, judecatorul de intructie sau inst de judacata asigura prezentarea unei pers in
fata sa pt desfasurarea normala a procesului penal.
Citarea se face printr-un act procedural numita citatie. Chemarea unei pers in fata
organ de urm penala sau a instantei de jud se face prin citatie scrisa. Citarea poate fi
si prin nota telefonica sau telegrafica sau prin mijloace electronice, Citarea se face
in asa fel ca pers chemate sa i s einmineze ciatatia cu cel putin 5 zile inainte de data
cind ea trebuie sa se prezinte conform citatiei in fata organ respective.
Citatia este individuala si trebueie sa cuprinda: denumirea organ de urm penala sau
a instantei de jud care emite citatia, sediul acesteia, data emiterii si nr dosarului,
adresa celui ciatat,, ora,ziua luna si anul de prezentare a pers, mentionindu-se
consecintele legale in caz de neprezentare.
223.Analizati constatarile CtEDO in cauza Zilimbeig.
In cauza Zilimberberg, cetateanul Z. a pretins incalcarea art. 6 din Conventie si
anume dreptul la un process echitabil . reclamantul a motivat incalcarea art 6 prin
faptul ca el a fost citat cu o ora dupa inceperea procesului penal. Guvernu a negat
faptul dat, insa nu a demonstrate aceasta.
Curtea a constatt ca a fost o incalcare a art 6 din CEDO. Articolul 6 al
Conveniei, interpretat n ansamblu, garanteaz dreptul persoanei acuzate de a
participa efectiv la procesul su penal. Acesta include nu doar dreptul de a fi
prezent, dar i de a asculta i a urmri procesul. Acest drept face implicit parte din
esena conceptului procedurii contradictorii i poate fi, de asemenea, dedus din
garaniile prevzute n sub-paragrafele (c), (d) i (e) ale paragrafului 3 al articolului
6 - s se apere el nsui, s ntrebe sau s solicite audierea martorilor i s fie
asistat n mod gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba
folosit la audiere). Este dificil de a vedea n aceast cauz cum reclamantul ar fi
putut s-i exercite aceste drepturi fr a fi prezent.
224.Evaluati modalitatile actuale de citare in procedura penala
nationala propunind noi modalitati.
Cf CPP, principala modalitate de citare in cadrul procedurii penale este citarea
in scris, printr-o citatie scrisa. Insa se admite si citarea telefonica, telegrafica
sau prin mijloace electronice. Ciarea este o garantie de realizare a drepturilor
cetatenilor. Cf CEDO, orice pesoana are dreptul s se apere el nsui sau s
fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele
necesare remunerrii unui aprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat
din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer. Astfel, persoana are dreptul
de a participa efectic la procesul sau si nu doar de a fi present, dar sa se
apere singur,sa fie asistat de un interpret, sa solicite audierea martorilor.

Din cele enumerate cel mai efficient mod de ciare este cea scrisa, intrukit
soara as se poate demonstra ca persoana a primit citatia si a facut cunostinta
cu aceasta.
In ceea ce priveste alte modalitati, nu am gasit asemea, intrucit cele mai
importante si mai posibile, legea prosesual penala dj le-a reglementat.
225.Definiti si caracterizati diferite modalitati de nulitati.
Nulitatea este o sanctiune procedural ace intervine atunci cind un act
procedural sa indeplinit cu incalcarea conditiilor de fond si de forma
prevazute de lege.
Nulitatea are ca efect ineficienta actelor realizate cu incalcarea dispozitiilor
legale.Nulitatea procedurala indeplineste diferite functii in procesul de
realizare a justitiei represive.In 1 rind,ea asigura respecarea regulilor de baza
a legalitatii procesuale.Fara prevederea in lege a sanctiunii nulitatii, regulile
procesuale ar fi asimilate cu simple recomandari.
Nulitatitile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. In functie de
modul de exprimare in norma juridical, Dupa limitele cosecintelor, modul de
aplicare, efecte, s.a
1 nulitati exprese(prevazute de lege) si nulitati virtuale(ce decurg din
reglementarea generala)
2 nulitati absolute(pot fi invocate oricind, chiar din oficiu) si nulitati
relative(invocate in timp util de catre cel interesat)
3. nulitati totale(actul intreg) si nulitati partiale(numai o parte din actul
viciat)
226.Criteriile de delimitare a incalcarilor procesuale ce atrag nulitatea
actelor procedurale de incalcare ce nu atrag nulitatea acestora.
Cf CPP incalcarea prevederilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului
penal atrage nulitatea actului procedural numai in cazul in care sa comis o incalcare
a normlor procesuale care nu pot fi inlaturate decit prin anularea acestui act.
Adica, nu orice incalcare a prevederilor legale atrage dupa sine nulitatea actuluci,
dar numai incalcarile esentiale, de ex neinminarea ordonantei sau incheierii de
aplicare a unei masuri preventive nu atrage nulitatea actului, avind in vedere ca
banuitul, invinuitul poate solicita revocarea, inlocuirea sau poate ataca aplicarea
acestei masuri.
Nulitatea nu opereaza automat, prin simpla incalcare a legii. Pt a constata nulitatea,
aceasta se cere sa fie invocate din oficiu sau de catre partile interesate. .Innvocarea
nulitatii se face de catre cei interesati prin intermediul cererii, plingerii sau cailor
ordinare si extraordinare de atac, indicindu-se o exceptie de nulitate, in caile de
atac, nulitatea poate fi invocate ca motiv de apel, recurs sau temei de recurs in
anulare.
Organ de urm pen, judec de instructie si inst de jud in fata carora se invoca
nulitatea trebuie sa constate daca sunt intrunite conditiile privind nulitatea sis a
dispuna anularea actului procedural cu refacerea sau fara refacerea acestuia sau,
dupa caz, refacerea fara anularea acestuia.
Procurorul in faza urm penale, controlind legalitatea actiunilor procesuale effectuate
de orna de urm penala anuleaza ordonantele si procese-verbale ilegale sau restituie
dosarele penale org de urm penala cu indicatii in scris privind refacerea anumitor
acte procedurale.

227.Modelati o situatie ce atrage nulitatea actului procedural in faza

urmaririi penale.
Moraru a fost audiat in calitate de martor in cauza penala cu privire la infractiunea
de omor, savirsita de munteanu. Moraru e cetatean rus si nu cunostea limba

romana. Acesta a cerut un traducator, insa organul de urm penala a renuntat,

motivind ca ii va ajuta ei sa inteleaga intrebarile puse. Avocatul lui Munteanu a cerut
declararea nulitatii procesului-verbal de audiere a martorului Moraru .

Curtea poate fi sesizat printr-o cerere de ctre orice persoan fizic, orice organizaie
neguvernamental sau de orice grup de particulari care se pretind victim a unei nclcri, de ctre
una din naltele Pri Contractante, a drepturilor recunoscute n Convenie sau protocoalele sale.
naltele Pri Contractante se angajeaz s nu mpiedice prin nici o msur exerciiul eficace al
acestui drept.