CUPRINS

1. Consideratii generale.3
2. Poluarea cu metale grele in Romania6
3. Poluarea cu metale grele in Copsa Mica.......................................8
3.1. Date generale privind S.C. Sometra SA......................................8
3.2. Tipul si caracteristicile produselor cu potential de poluare........9
3.3. Evaluarea riscului asupra populatiei si a ecosistemului.............11
4. Depoluarea zonelor afectate..........................................................14
5. Blibliografie..................................................................................17

1. Consideratii generale
Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om, pentru speciile din
ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu , ca rezultat al introducerii
in mediu a poluantilor , care reprezinta deseurile activitatii umane .
Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici
poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii , cresterii necesitatilor
umane si dezvoltarii de noi tehnologii
cresterea poluarii este exponentiala ca si factorii care o genereaza
limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc , deoarece nu cunoastem
capacitatea de suport a ecosferei
exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii , cauzele fiind
multiple : costul ridicat , ignoranta , intarzierea in aparitia efectelor ecologice
ale patrunderii poluantilor .
Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in
apa si in aer acopera uscatul, terenurile sunt intens si multiplu solicitate, se degradeaza
terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile .
Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa, fiind locul de intalnire al
poluantilor :
pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe
sol .

apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti, antrenandui spre adancime

raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate .

Reziduurile industriale degradeaza solurile prin:
halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafete de teren ce devin
inutilizabile , amplasarea nerationala producand accidente .
raspandirea petrolului pe sol in zonele de extractie si prelucrare
halele de cenusi provenite din industria metalelor neferoase ce contin urne de
metale grele toxice (Cu , Zn , Cd , Pb ) , bioxid de sulf si arsen .
Solul contaminat prezinta un risc deosebit atat asupra populatiei cat si asupra
ecosistemului. Contaminarea solului cu pesticide, metale grele, hidrocarburi,
substante chimice duce la aparitia unor boli la populatia care vine in contact prin
solul. Contactul populatie cu solul contaminat poate avea loc prin:
3

 cultivarea planatelor pentru consum pe sol poluat

locuirea in apropierea sau pe un sol contaminat
contaminarea apei potabile
inhalarea de particule ce sol contaminat
Pot exista diferite consecinte legate de sanatatea poulatiei, acestea depind de: tipul
poluantului, traseul acestuia, vulnerabilitatea populatiei afectate. Cromul si multe din
pesticide si ierbicide sunt cancerigene pentru populatie. Plumbul este in special
periculos pentru copii, in acest caz exista un mare risc ca plumbul sa provoace boli ale
creierului si sistemului nervos, in timp ce la intreaga populatie pot aparea boli ale
rinichilor.
Nu in mod neasteptat, contaminarea solului poate avea consecinte vatamatoare
pentru ecosistem. Schimbari radicale ale chimiei solului pot surveni ca urmare a
prezentei unor substante chimice, chiar si in cantitati foarte mici. Aceste schimbari pot
aparea in alerarea metabolismului unor microorganisme endemice sau a unpr
artropode cu habitatul in solul poluat. Rezultatul poate fi disparitia unor lanturi trofice
primare care apoi are consecinte asupra consumatorilor si pradatorilor din nivelele
trofice superioare. Acest lucru duce la o mortalitate ridicata a indiviziilor unei specii
sau chiar la extinctia unei specii de plante sau animale.
Efecte pot aparea si pe terenurile agricole care au un anume tip de contaminare.
Contaminare duce in mod obijnuit la modificarea metabolismului plantelor fapt ce
poate provoca reducerea recoltelor. Ca efect secundar eroziunea solului se intensifica.
Plantele absorb poluanti din sol care apoi pot ajunge in organismul oamenilor prin
consumul alimentelor contaminate, fapt ce duce la imbolnavirea populatiei.
Metalele grele care polueaza in mod fecvent solul sunt: mercurul, cadmiul,
plumbul, zincul, arseniul.
Mercurul
Unii compusi ai mercurului precum sublimatul corziv (HgCl 2) este cunoscut
de mult timp ca fiind toxic.
O toxicitate mare o au compusii organomercurici, ca metilmercurul si
dimetilmercurul (CH 3Hg si (CH 3) 2Hg. Mercurul este singrul metal care se gasete in
toate cel trei medii majore - apa, sol, atmosfera.

Mercurul este folsit mai ales in industria chimica la fabricarea vopselelor, a

hirtiei, a unor pesticide si fugnicide, a produselor farmaceutice, a dezinfectantilor.
O alta sursa de poluare cu mercur o constitue arderea combustibililor fosili.
Anual in urma acestui proces in atmosfera nimeresc circa 5000 tone de mercur.
Contaminarea cu mercur are un caracter global si afecteaza atit mediul
terestru, cit si cel acvatic. Mediul natural contine o anumita cantitate de mercur la care
vietuitoarele s-au adaptat in decursul evolutiei. Dar datorita activitatii umane nivelul
global al contaminari cu mercur este in crestere. Cea mai mare parte a Hg provenit din
activitatea umana se degaja in atmosfera, prin migrare si transformare el ajunge in
mediul acvatic, unde se acumuleaza mai ales in organisme sub forma unor produsi
foarte toxici. Intoxicatiile cu mercur se produc frecvent in urma utilizarii fungicidelor
organomercurice.
Cercetari efectuate arata ca toxicitatea mercurului este diminuata de catre
Seleniu. Seleniul duce la scaderea nivelui de mercur din organe, si schimba legarea sa
de care proteinele solubile. Efectul are loc datorita competitiei intre Se si Hg pentru
grupele SH ale proteinelor.
Plumbul.
Anual pe pamint se extrag peste 2, 5 milioane de tone de plumb.
In atmosfera Plumbul ajunge in special odata cu gazele de esapament ale
automobilelor dotate cu motoare cu benzina.
Din atmosfera plumbul agunge in sol, ape. In apa de ploaie s-au determinat
concentrati de 40 mg de Pb.
Pb din sol este absorbit de plante, in special de radacini, Pb din atmosfera
poate ajunge in frunze, de unde consumat de animale poate ajunde la concentratii
destul de importante.
Mamiferele erbivore retin 1% din plumbul consumat.
Omul preea plumbul atit prin respiratie, dar mai ales prin alimente.(330 m
g/zi). Pb este un metal toxic. O parte importanta a plumbului nimerit in organism este
acumulata in oase si par, iar o alta parte se acumuleaza in ficat. Pb inhiba
dehidrogenaza acidului aminolevuluinic din eritrocite, ceea ce provoaca anemie,
intoxicarile cronice cu Pb duc la tulburari ale sistemului nervos.

Cadmiul.
Are o puternica actiune toxica asupra organizmelor vii.
Cd patrunde in organism prin hrana si prin suprafata corpului si se acumuleaza
selectiv in diferite tesuturi, unde se leaga partial de moleculele proteice.
In apele dulci concentratie de Cd este mai mare decit in mari.

2. Poluarea cu metale grele in Romania

Cercetari efectuate in anul 2000 in cateva zone din sudul tarii au relevat
mentinerea poluarii puternice a solului cu metale grele in apropierea unor unitati
industriale :S.C.Neferal si S.C. Acumulatorul-Bucuresti-Pantelimon, S.C.Turnu S.A.Turnu Magurele, precum si poluarea cu fluor in zona ALRO-Slatina.
Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand,
industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate
de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment,
transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.
Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in
cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu,
mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe.
Concentratiile medii in timp de 24 ore au depasit valoarea CMA (0,15 mg/m 3)
in 24 de localitati. Cele mai mari valori s-au inregistrat la Baia Mare - 0,469 mg/m 3
(de 3,12 ori CMA), Medias - 0,455 mg/m 3 (de 3,03 ori CMA), Gheorghieni 0,435
mg/m3 (de 2,9 ori CMA), Miercurea Ciuc 0,434 mg/m 3 (de 2,89 ori CMA),
Targoviste 0,390 mg/m3 (de 2,6 ori CMA), Arad 0,378 mg/m3 (de 2,52 ori CMA),
Deva 0,376 mg/m3 (de 2,5 ori CMA), Brasov 0,424 mg/m 3 (de 2,8 ori CMA),
Odorheiu Secuiesc 0,344 mg/m3 (de 2,3 ori CMA), Rm. Valcea 0,400 mg/m 3 (de
2,7 ori CMA), Suceava 0,395 mg/m3 (de 2,6 ori CMA)
Valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/m 3) in
23 localitati :Reia, Caransebes, Moldova, Otelu Rosu, Brasov, Cluj, Ploiesti, Floresti,
Azuga, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Arad, Rm. Valcea, Zalau,
Suceava, Copsa Mica, Medias, Alba Iulia, Zlatna, Baia Mare, Petrosani, Brad . Cele

mai mari valori s-au inregistrat la Zlatna - 0,186 mg/m 3; Arad 0,188 mg/m3 si
Brasov - 0,156 mg/m3.
Nivelul de poluare cu pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile, se
mentine in continuare ridicat pe teritoriul tarii, depasirile CMA (in timp de 24 ore si
anuale) inregistrandu-se intr-un mare numar dintre localitatile monitorizate.
Bazinul Tisei nu este bogat doar n resurse naturale (ap, pduri, minerale), ci
i n elemente necesare agriculturii i industriei. Industriile minier (minereuri,
petrol), celulozei i hrtiei, metalurgic i chimic pot fi regsite n aceste locuri de
mult timp, i au contribuit la poluarea repetat i cronic a apei i mediului.
Poluarea este local, transfrontalier, imediat i toxic; magnitudinea polurii
(de exemplu, n regiunea superioar a Tisei), fcndu-se totui diferena ntre efectele
polurii recente i celei istorice, nu a fost evaluat nc, dei exist numeroase studii
tiinifice referitoare la subiecte limitate .
Incidentul de la Baia Bora din martie 2000 a demonstrat, mai bine dect
incidentul de la Baia Mare din ianuarie 2000, c scurgerile accidentale de deeuri
toxice nu reprezint un caz neprevzut de for major sau un accident care nu
putea fi anticipat, ci un incident care putea fi prevzut, ntre multe alte accidente
mrunte care puteau fi prevzute i care s-au nregistrat n toate rile de-a lungul
timpului. Trebuie accentuat faptul c aceste evenimente se adaug la poluarea cronic
deja existenta, care are trei surse:
1.

Poluarea anterioar cu metale grele din rocile naturale (mai ales n Munii

Maramureului i Apuseni)
2. Activitile industriale istorice care au lsat n urm multe mine nenchise, zone de
producie i depozite neprotejate, i
3. Poluarea actual care rezult din o proast colectare sau o tratare insuficient
a apelor industriale i a apelor de canalizare municipale.
Prin urmare, cele mai multe ape, att de suprafa, ct i subterane, sunt
poluate ntr-o msur mai mare sau mai mic.
In judetul Sibiu, zona cea mai afectata n ceea ce priveste calitatea aerului este
zona Copsa Mica-Medias, situatie determinata de emisiile de poluanti provenite de la
SC Sometra SA Copsa Mica, unitate cu profil de metalurgie neferoasa, la care se
adauga emisiile provenite de la agentii economici de pe platforma industriala a
municipiului Medias (SC EMAILUL SA, SC VITROMETAN SA si SC GEROMED

SA) . Alte surse poluatoare din judet sunt n principal traficului rutier intens si statiilor
de mixturi asfaltice;
Sursele principale de poluare a apelor de suprafata sunt statiile de epurare a
municipiului Sibiu si a localitatilor Medias si Avrig, si evacuarile provenite din
localitati fara statii de epurare Dumbraveni, Agnita, Cisnadie, Ocna Sibiului, precum
si o serie de agenti economici si agrozootehnicia caror statii de preepurare nu
functioneaza corespunzator. Un poluator major a rului Tarnava Mare este SC
SOMETRA SA, a carui efluent contine cantitati mari de metale grele Pd, Cd, Zn,
peste limitele admise, degradarea rului pe un tronson de 21 km.;
Starea de calitate a apelor subterane n judet este afectata de poluarea de tip
menajer si agrozootehnic ( n localitatile: Cristian, Selimbar, Ruscior, Miercurea
Sibiului) si de poluarea industriala ( n localitatile: Copsa Mica, Micasasa,
Trnavioara).

3. Poluarea cu metale grele in Copsa Mica

3.1. Date generale privind S.C. Sometra SA
S.C. SOMETRA SA Copsa Mica care apartine Holdingului Mitillyneos din
Grecia- are ca specific de activitate metalurgia neferoasa fiind profilata pe productia
de Zn si Pb din concentrate miniere, cu valorificarea metalelor insotitoare ale acestora
cum sunt: cadmiul, stibiul, cuprul, aurul, argintul.
S.C. SOMETRA SA este situata in zona de V-NV a orasului, in partea joasa a
raului Tarnava Mare, in amonte de confluenta acestuia cu raul Visa, la o altitudine
aproximativa de 290 m fata de nuvelul marii.
Deseurile depozitate pe halda industriala a S.C. SOMETRA SA au in
componenta compusi chimici care pot fi solubilizati in anumite conditii si care pot fi
preluati de catre apele meteorice care spala suprafata haldei, infiltrandu-se in sol si in
apa fratica.
Principala sursa de poluare a solului din judetului Sibiu o reprezinta emisiile
permanente de pulberi in suspensie si sedimentabile cu continut de metale grele

provenite tot de la SC SOMETRA SA Copsa Mica, care au determinat n timp

acumularea in sol a unor cantitati mari de metale grele. Emisiile de SO2 au dus la
formarea precipitatiilor acide care au contribuit la saracirea solului in nutrienti si la
solubilizarea si acumularea metalelor grele si in orizonturile inferioare de adancime.
Flora si vegetatia judetului este afectata de produsii toxici eliminati n
atmosfera de SC Sometra SA Copsa Mica, care n timp si-au marit raza de actiune si
incisivitate asupra acestora, fiind antrenati de curentii de aer si de precipitatiile
atmosferice.
Poluarea istorica produsa de catre SC Sometra SA Copsa Mica, a avut impact
negativ si asupra faunei terestre si acvatice, aceasta influenta manifestndu-se prin
disparitia unor specii si saracirea populatiilor si prin aparitia unor modificari de ordin
patologic.

3.2. Tipul si caracteristicile produselor cu potential de poluare

Halda de deseuri industriale este situata in zona V-NV a orasului, pe malul
stang al raului Tarnava Mare, imediat in amonte de confluenta cu raul Visa. Suprafata
haldei este evaluata la 192. 308 m2 si un volum de depozitare de 2.000.000 m3.
In prezent pe halda sunt depozitate 3.150.00 tone materiale cu urmatoarea
provenienta:
cenusi de pirita
clinker
materiale de constructii
zgura de furna
Structura materialului haldei permite infiltararea usoara a apelor meteorice in
partea unde sunt plasate zgurile de furnal. Acestea sunt poroase, in general hidrofobe,
apa scutgandu-se usor pintre granulele relativ mari, de 1 4 mm, aca ca nu se creeaza
cai preferentiale de siroire sau scurgere a apelor meteorice.

Sunt evidentiate in special urmatorii componenti ai zgurii de furnal:

FeO

34-35%

Al2O3

3,2-14%

MgO

0,5-2%

Zn

4-10%

Pb

0,5-1,35%

As

0,15%

CaO

12-30%

SiO2

15-25%

Cu

0,5-1%

Sb

0,1%

0,25-4%

Pentru caracterizarea deseului de zgura s-au efectuat teste de levigare a doua

probe de zgura de furnal provenind de la Copsa Mica. Probele de zgura au fost
analizate fizico-chimic inaintea efectuarii testelor de levigare determinandu-se
principalii indicatori: granulometrie, umiditate, continut de metale grele ( Cu, Pb, Zn,
Fe, Ni, Co, Cr ), si de diversi compusi oxidici ( FeO, Fe 2O3, SiO2, Al2O3, CaO, MgO),
precum si continutul de As si sulf. Analiza celor doua probe a aratat ca zgura de furnal
poate fi incadrata in categoria deseurilor nepericuloase.
Cu toate acestea analiza probei de sol martor prelevata de pe malul stang al
Tarnavei Mari arata ca concentratia determinata pentru elementele Pb, Zn si Cd
depasesc de cateva ori limita admisa de pragul de interventie pentru soluri cu folosinta
mai putin sensibila.
De asemenea, pentru proba de sol recoltata de pe fundul bataluli, concentratia
determinata pentru Cu, Pb, Zn si Cd depasesc pragul de interventie de zeci de ori.
Degradarea solului in jurul obiectivului studiat rezulta din imbinarea factorilor
naturali ( pante ridicate, roci friabile) cu factorii antropici distructivi ( defrisari,
pasunat intensiv, ploi acide, poluare cu metale grele si cu negru de fum). Poluara in
zona orasului Copsa Mica se evidentiaza prin reducerea productiei de biomasa,
acidifierea solurilor, scaderea cantitatii de humus si schimbarea calitativa a lui,
degradarea fizica si chiar distrugerea unor ecosisteme specifice lui. De asemenea, prin
construirea unor diguri, apa in exces transportata in timpul viiturilor a iesit prin
10

sutraversari, ducand la inmlastinarea terenurilor datorita prezentei unor pachete groase

de roci impermeabile un adancime. Un grad ridicat de deteriorare prezinta solurile din
imediata vecinatate a platformei industriale, aceasta avand un continut redus de
humus, textura medie si grosiera, PH-ul moderat acid si acid.

3.3. Evaluarea riscului asupra populatiei si a ecosistemului

Cercetarile pe baza de masuratori efectuate de Centrul de Protectie si Igiena a
Muncii din Bucuresti au evidentiat fatul ca terenurile agricole, pajistile si pasunile din
jurul platformei Copsa Mica sunt inevitabil supuse poluarii, aportul de substante
toxice manifestandu-se din aer si ape care ajung apoi tot in sol.
In zona Copsa Mica, emanatiile cele mai frecvente sunt sub forma de gazi si
pulberi. Valorile gasite au reliefat pe suprafete situate in bazinul hidrografic al raului
Tarnava Mare, la o distanta de pana la 15 km, depuneri de pulberi depasind 200
t/Km2/ an; pH-ul solului se modifica determinand schimbari radicale in vegetatia
zonei.
Plumbul
Plumbul reprezinta poluantul dominant si cel mai daunator al solului in zona
Copsa Mica. Plumbul se depune in proportie de 75% pana la o distanta de 5-6 Km, iar
zincul si cuprul vehiculat la distante mult mai mari gasindu-se in cantitati apreciabile
si la 20 km de sursa de poluare.
Cantitatile de plumb din sol si vegetatie depind de debitul sursei de poluare,
distanta parcursa de poluant, conditiile de topoclimat si adancimea de prelucrarea a
solului. Continutul de plumb din vegetatie este direct legat de continutul de plumb al
solului.
Excesul de plumb la suprafata solurilor determina o scaderea a continutului de
argila ( 0-10 cm), la adancimi mai mari influenta nu este semnificativa.
Exista posibilitatea trecerii plumbului din furaje in sangele animalelor si efectul
negativ asupra laptelui si implicit asupra sanatatii copiilor.
Plumbul exercita o influenta negativa asupra proprietatilor fizico- chimice ale
solului, modificandu-l in
11

Zincul
In arealele intens poluate de metalurgia neferoasa, cum sunt cele din jurul
platformei Copsa Mica, fitotoxicitatea determinata de zinc este destul de frecventa,
motiv pentru care un exces de zinc de peste 500 ppm produs in sol determina
modificari fizico-chimice la nivelul complexului absorbativ, legat indeosebi de
schimbul de ioni, fapt important pentru aprovizionarea plantelor cu substante
fertilizante. Continutul si proportia intre diferitele forme de zinc din sol, variaza in
functie de factorii de formare a solului, osciland de la urme la 300 ppm.
Cercetari intreprinse de-a lungul nmai multor perioade de vegetatie au aratat ca in
arealele puternic poluate, cu peste 500 ppm, continutul de zinc din plantele ierboase
creste direct proportional cu cel de la suprafata solului.
Cadmiul
In comparatie cu ceilati poluanti, Cd se gaseste in cantitati mai reduse; limita
maxima tolerabila a fost stabilita la 3 ppm.
Cadmiul este un element foarte toxic pentru agricultura si pentru populatie;
determinarile efectuate au aratat o depasire substantiala a limitei admise.
Arsenul
Prezintnta concentratii in sol mai scazute comparativ cu maxima admisa de 20
ppm.
In urma prelucrarii minereurilor specifice industriei neferoase, rezulta depozite de
zgura si pulberi nocive care sub actiunea factorilor externi sunt ascensionate la
cosurile instalatiei si vehiculate la distante mari.
In zonele limitrofe platformelor de metalurgie neferoasa, continutul in metale a
acestor particule ating valori mari, ca de exemplu: pana la 50 % plumb, 25 % zinc si
20 % pentru elementele Cu, Cd, As.
Analiza probelor de vegetatie recoltate arata ca plantele si chiar produsele agricole
provenite din zone poluate contin importante cantitati de metale grele. Observatii de
pe teren coroborate cu datele de laborator evidentiaza ca vegetatia reprezinta un
indicator important pentru stabilirea gradului de poluare.

12

Actiunea metalelor grele

Majoritatea plantelor sunt sensibile la actiunea metalelor grele suportand
modificari profunde in metabolismul plantelor manifestate prin scaderea fotosintezei,
perturbarea respiratiei si incetinirea cresterii.
S-a observat ca plumbul se acumuleaza de preferinta in partile plantelor care
contin mai multa clorofila ( varza, telina, sfecla, porumb, piersic) , blocand procesul
de fotosinteza.
Zincul este mai putin fitotoxic comparativ cu celelalte metale grele; concentratiile
in plante la care se manifesta toxicitatea zincului este situata in general intre 300500ppm/SU. Zincul este acumulat mai ales in : fasole, porumb, sorg.
Evaluarile prind calitatea solului din zona indica o afectare semnificativa a
acestuia pe arii intinse cu poluanti specifici, generati de activitatea de pe platoforma
industriala a S. C. SOMETRA SA, fiiind cunatificate trei zone de poluare:
I.

Zona foarte poluata. Pentru Pb, aceasta zona depaseste limitele teritoriului
studiat, concentratiile depasind chiar de 18 ori pragul de interventie (P.I.).
limitele zonei, in cazul Cd, sunt situate la cel putin 8 km spre est si 11 Km
spre vest ( concentratii ce depasesc P.I. de pana la 8 ori). In ce priveste Zn,
aceasta zona se extinde doar spre vest, pana la peste 5 Km ( depasiri P.I. de
4 ori). Pentru celelate metale (Ni si Cu) nu se poate diferentia o zona cu
poluare intensa.

II.

Zona de poluare medie. In cazul Cd, limita estica a zonei este situata
undeva intre 8 si 14 Km, iar cea vestica intre 15 si duoa extremitatea
teritoriului studiat. O situatie asemnatoare se inregistreaza si pentru Zn,
limitele fiind cuprinse intre 14 si 18 Km ( spre est) si respectiv, dupa 5 Km
(spre vest). Poluarea de nivel mediu se intalneste doar spre vest, pana la 2
Km de la sursa de poluare, in cazul Cu. Nu a fost posibila diferentierea
unei astfel de zone pentru Ni si Pb in limitele teritoriului studiat.

III.

Zona slab poluata. Aceasta zona se extinde doar spre sud- est, in cazul Zn
si Cd, de la sursa pana la o distanta de peste 11 Km. Pentru Cu, limita
estica se intinde pana la cel putin 8 Km, cea vestica pana la aproximativ 10
13

Km. In cazul Ni, zona slab poluata se extinde incepand de la 24 Km spre

est si 11 Km spre vest si sud-est.
Se observa ca, in general, acumularea de metale grele in sol scade pe masura
indepartarii de sursa poluanta, cu exceptia transectului
Sud-est si nichelului. Distributia diferita a concentratiilor pe directia sud-est este
probabil cauzata de ingustarea Vaii Viilor si de cresterea altitudinii, incepand de la 7
Km de confluenta cu Tarnava spre amonte. Astfel curentii de aer ce antreneaza
pulberile bogate in metale grele sunt dirijate intr-un spatiu relativ redus si lovesc
versantul din stanga.

4. Depoluarea zonelor afectate

Principalele metode recomandate n remedierea solurilor poluate sunt:
stabilizarea, instalarea unor bariere de protecie, tehnici de depoluare termice si
microbiologice. Se pot utiliza de asemenea tratarea chimic si separarea fizic
Cercetrile efectuate privind contaminarea/poluarea solurilor cu metale grele
au evideniat mai multe posibiliti de remediere ca: extragerea din sol prin cultivare
de plante cu capacitate mare de absorbie a elementelor poluante, cultivarea, pentru
consum, de plante cu foarte slab afinitate pentru elemente poluante, amendarea cu
carbonat de calciu. Aceste msuri pot fi stabilite numai n urma unor cartri
minuioase ale fiecrui caz n parte .n cazul solurilor puternic poluate se poate
recurge la msuri mai drastice cum ar fi decopertarea solului pe o grosime de 30 cm,
copertarea solului, asociate cu alte msuri complementare .
Pentru remedierea solului din zona poluata din Copsa Mica sau ales
urmatoarele solutii: ecologizarea haldei de steril, bioremedierea sau fitoremediere
zonelor poluate din perimetrul intreprinderii,stabilizarea metalelor in sol.
Ecologizarea actulei halde se va face prin

Impermeabilizarea taluzelor

acoperirea cu un strat de argila

14

 copertarea cu un sol fertil

fixarea cu un strat vegetal
n prezent suntem foarte contieni de estetica i de impactul asupra peisajului
a acestor reziduuri, trebuind s facem astfel, eforturi de a le reduce. Odat cu
msurile de nchidere a haldei, se instaleaz o cuvertura etan de geosintetice, pe care
se amplaseaz un strat de sol vegetal pe care se va instala vegetaie. Lucrrile
trebuie s se desfoare de o asemenea manier ca la final depozitul s fie ncadrat n
cadrul natural al mediului. Astfel, se va aterne pe toat suprafaa haldei, a unui strat
de sol fertil, de 20 50 cm grosime. n prima etap se vor folosi ngrminte
organice i fertilizani minerali, n special fertilizani cu azot, pe orice fel de depozite
acetia sunt indispensabili, n doze rezultate din analiza condiiilor concrete de teren.
Planele cultiva pot fi urmatoarele:Melilotus alba Desk, Melilotus officinalis
L., Medicago sativa L., Trifolium repens L., Lespedeza stipulacia Maxim, Lotus
corniculatus L., Poa pratensis L., Bromus inermis L., Dactylis glomerata L. i Festuca
elatior arundinacea Schres. Amestecul de plante prezentat asigur o bun protecie
mpotriva eroziunii .
Stabilizarea metalelo in sol
Metalele grele pot fi lasate in situl poluat si tratate in asa fel incat sa fie redus
efectul lor asupra sanatatii populatiei si asupra ecosistemelor. Acest proces este numit
stabilizare. Aceasta metoda are multe avantaje fata de metoda excavarii. O metoda de
stabilizare a metalelor grele consta in adaugarea unor substante chimice care cauzeaza
formarea unor minerale a caror continut de metale grele nu pot fi aborbiti de plante,
animale sau oameni. Aceasta metode se numeste stabilizare in situ. Acest proces nu
distruge ecosistemul si nu genereaza deseuri periculoase. In schimb metalele grele
reactioneaza cu substantele chimice adaugate si se creaza un compus mai putin toxic.
Metalele grele raman in sol , dar intr-o forma mai putin periculoasa.
Un exemplu de fixare in situ presupune introducerea, in solul contaminat cu
plumb, a fosfatilor. Reactia chimica dintre fosfatii si plumb duce la formarea unui
mineral numit piromorfit de plumb, acesta este insolubil. Acest lucru are doua mari
beneficii:
acest mineral nu poate fi propagat de apa astfel incat sa polueze izvoare,
lacuri sau panza freatica

15

 piromorfitul de plumb nu poate fi absorbit de plante, si deci nu poate intra

in lantul trofic al ecosistemului.
Fitoremedierea
Cultivarea plantelor poate controla sau reduce poluarea cu metale grele. Are
avantajul unui cost redus si o aprobare a populatiei, dar si dezavantajul unei perioade
mai lungi de timp pentru indepartarea poluarii. Plantele sunt utilizate pentru reducerea
eroziuni solului, de catre apa si vant, si reduce imprastierea particulelor contaminate.
Ca exemplu iarba sau tufisurile reduc pierderile de sedimente de pe situl
contaminat cu 18%-25%. Daca tot situl ar putea fi cultivat pierderile sar reduce cu
pana la 70%.
Fitoextractia
Unele specii de plante pot absorbi metalele grele in tesuturi. Plantele pot fi
apoi culese si materia periculoasa sa fie tratata intr-un mod corect. O planta cu aceasta
capacitate este Mustarul Indian , aceasta planta este folosita pentru extragerea
plumbului din solul contaminat. Alte plante utilizate pentru fitoextractie sunt: lucerna,
varza, ienuparul si plopul.
Rizofiltrarea
Cu aceasta metoda plantele cres direct in apa sau in nisip. Se utilizeaza plante
acvatice a caror radacina extrahe direct din apa metalele grele. Floarea Soarelui
crescuta pe soluri apoase, a dat rezultate, absorbind substantele radioactive.
Bioremedierea este o solutie naturala pentru o problema a mediului
inconjurator, este cu un cost mai scazut si utilizeaza mai multe metode pentru
controlul si remedierea solului contaminat cu metale grele.

16

BIBLIOGRAFIE
1. INSTITUTUL NATIONAL PENTRU SECURITATE MINIERA SI
PROTECTIE ANTIEXPOZIVA-RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT
PENTRU S.C. SOMETRA SA, COPSA MICA, 2006
2. AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU NR.1203 SB DIN 2006 PENTRU
S.C. SOMETRA SA, COPSA MICA
3.

M. LAMBERT, R.M. GREEN, NEW METHODS OF CLEANING UP

HEAVY METAL IN SOIL AND WATER, HAZARDOUS SUBSTANCE
RESERCH CENTERS NEW JERSY, 2004

17