U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

1. Memoriu tehnic
1.1. Reductoare - consideratii generale
Reductoarele cu o singur treapt de reducere se pot mprti n urmtoarele tipuri de baz, n
functie de tipul angrenajului:
- cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti sau nclinati;
- cu roti conice;
- angrenaje melc-roat melcat.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singur treapt de reducere sunt urmatoarele:
- carcasa reductorului;
- cei doi arbori (arborele de intrare si cel de iesire);
- rotile dintate;
- lagrele;
- elementele de etansare;
- dispozitivele de ungere;
- capacele;
- indicatorul de nivel al uleiului;
- aerisitorul;
- elementele pentru ridicarea reductorului;
- dopul de golire, organele de asamblare.
Carcasa reductorului se compune n general din dou parti, corp si capac, asamblate ntre ele
prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. stifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea
unei pozitii precise a capacului n raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este
realizat prin turnare avnd prevzute nervuri de rigidizare si rcire. n cazul unor unicate sau serii mici
de fabricatie carcasa se poate realiza si prin sudura. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de
manopera, dar se reduc cheltuielile legate de pregatirea fabricatiei, comparativ cu varianta de carcasa
turnata. Pentru fixarea reductorului pe fundatie sau pe utilajul unde urmeaza sa functioneze, in corp sunt
prevazute gauri in care intra suruburile de prindere.
Arborii sunt realizati de obicei cu sectiune variabil, avnd capetele cu diametrul si
lungimea standardizat, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care
se introduce miscarea n reductor se poate executa mpreuna cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau
cu melcul motive de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului.
Rotile dintate cilindrice, conice si roata melcat sunt montate pe arbori, prin intermediul unor
pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere etc. n cazul cnd
dantura se execut din materiale deficitare se recomand executarea rotii din dou materiale.
Lagrele, n general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la turatii
mici, reductoarele se pot executa si cu lagare de alunecare. Ungerea rulmentilor se poate realiza cu
ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselin destinat in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face
prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinnd seama de sistemul de montare n
O sau in X.

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag
Elementele de etansare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt mansetele de rotatie cu
buza de etansare si inelele de pisla.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a
rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din rotile dintate nu ajunge n baia de ulei.
Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive de
ungere (canale de ungere, ungtoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de ungere etc.).
Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti, la asigurarea etansrii, fiind prinse
n peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate
nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului.
Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub
transparent care comunic cu baia de ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele
de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate n carcasa prin asamblare filetat. Uneori, tot n scopul
posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcas se execut niste umeri de ridicare (inelari
sau tip crlig). La reductoarele de dimensiuni mari ntlnim ambele forme, inele de ridicare n capacul
reductorului si umeri de prindere pe corp.

1.2. Reductoare melcate

Angrenajul melcat s-a obtinut din angrenajul elicoidal urmarindu-se eliminarea dezavantajului de
contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizeaz tendinta de gripare. Unghiul
de ncrucisare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obtinere unui raport de transmitere mare numarul
de dinti al rotii motoare este cuprins n intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu
28. Roata cu numrul mic de dinti se numeste melc, iar roata cu numarul mare de dinti se numeste roat
melcat. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcat cuprinde melcul, si astfel ntre flancurile
dintilor apare contact liniar, datorit caruia capacitatea portant creste, conditiile de ungere si frecere a
peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric si roat globoidal;
- cu melc globoidal si roat cilindric cu dinti nclinati;
- cu melc globoidal si roat globoidal.
n practic, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roat globoidal.
Pentru angrenare corect, roata trebuie s fie pozitionat precis pe directia axial, iar melcul axial
poate fi deplasat putin.
n functie de procedeul de prelucrare flancurile dintilor la melcii cilindrici sunt suprafete elicoidale
de diferite tipuri prezentate n STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

2. Memoriu justificativ de calcule

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU
2.1. Calculul geometric al angrenajului
2.1.1. Scopul si definitia proiectului

pag

Sa se proiecteze o transmisie cu melc cilindric, cu o treapta de reducere pentru urmatoarele date

initiale: puterea motoare electrica P = 2 [kW], turatia motoare electrica n = 1250 rot/min si raportul de
transmitere 55.

2.1.2. Schema cinematic transmisiei

Rapoartele de transmisie

ut u c u a u c

ut

u aSTAS

1 uc 2

55
u c 50 uc 1,1

u aSTAS 50

Nr de inceputuri ale melcului

z1 1
Nr de dinti ai rotii melcate
z 2 z1 u aSTAS z 2 50
Raportul de angrenare efectiv
u aef u aSTAS 50
Turatia melcului
n
1250
n1 m
1136,36 [rot/min]
uc
1,1
Turatia rotii melcate
n2

n1

u aef

1136 , 36
50

22,72 [rot/min]

Determinarea randamentelor
- randamentul pentru angrenaj are valoarea cuprinsa in intervalul (0,70.....0,75), iar valoarea medie va fi:
a=0,72
- randamentul pentru curele trapezoidale are valoarea cuprinsa in intervalul (0,94.....0,96), iar valoarea
medie va fi:
c 0,95
- randamentul pentru o pereche de rulmenti are valoarea cuprinsa in intervalul (0,99.....0,995), iar
valoarea lui medie va fi:
r 0, 994
Determinarea puterilor
Puterea pe arborele melcului

P1=c Pmr= 0,9520,994=1,8886 [kw]

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

Puterea pe arborele rotii melcate

P2 P1 r a 0,72 0,994 1,8886 1,3516 [kw]
Momentelor
T1

P
30 P1

9,55 1 9500 0,0016 1000 15,28 [N m]

n1
n1

T2

P
30 P2

9,55 2 9500 0,0594 1000 567,27[N m]

n2
n2

2.1.3. Alegerea materialelor pentru roti si angrenaje

Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. Alegerea materialelor in mod
cit mai rational cere recunoasterea sarcinilor ce urmeaza a fi transmise prin dantura, durata totala de
functionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta a materialului, forma semifabricatului (raportul
b/d). Principalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile, fontele, alama, bronzul
si materialele plastice de tipul textolitului.
Din grupa otelurilor se folosesc: oteluri carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate de
cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-90, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti putin
solicitate otel carbon obisnuit STAS 500/2-80.
Grupa fontelor care se utilizeaza in constructia angrenajelor cuprinde: fonta cu grafit nodular
STAS 6071-75 si fonta antifrictiune STAS 6073-73, iar pentru solicitari mici, fonta cenusie obisnuita, mai
ales pentru rotile dintate utilizate la transmisiile deschise de la masini agricole sau masini de ridicat si
transportat.
Pentru rotile dintate putin solicitate se utilizeaza materiale neferoase de tipul alamei si bronzului.
Aceste materiale se prelucreaza usor, se comporta bine la uzura si sunt antimagnetice. Materialele
metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor termice in scopul maririi cifrelor de
rezistenta, precum si pentru a imbunatatii comportarea flancurilor dintilor la diversele forme de uzura.
Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie ceva mai mare decit duritatea rotilor
conduse pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenajului si pentru a
asigura pinionului o durata de functionare apropiata de cea a rotii cu care angreneaza.
Pentru angrenajul tratat in proiect se foloseste CuSn12 turnat centrifugal conform STAS 197/276 cu duritatea flancului de 95 HB si melcul este rectificat si calit astfel incit
Hlim=0,75*425=318,75[N/mm2].

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

Distanta dintre axe

a 16 10 3 3

P2
1,35
16 10 3 3
n 2 H2 lim
22,72 101601,56

133,8017111 [mm]

Diametrul de divizare preliminar al melcului

d m1 a a 0,5 133,8017111 66,900855 [mm]
Diametrul de divizare preliminat al rotii melcate
d 2 2a d m1 267,6034222 66,900855 200,702567 [mm]
Modulul axial al melcului
d
200,702567
mx 2
4,014051 [mm]
z2
50
m xSTAS 5 [mm]
Coeficientul diametral q = 12
Distanta axiala elementara
m xSTAS ( q z 2 ) 5(12 50)
a

155 [mm]
2
2
a = a STAS 160 [mm] conf. STAS 6055 - 82
Deplasarea specifica de profil
a
a 160 155
x = STAS

1
m xSTAS
5
Diametrele medii
d m1 m xSTAS q 5 12 60 [mm]
d m 2 m xSTAS ( z 2 2 x ) 5(50 2 1) 260 [mm]
Verificare
d
a STAS m1

d m2

160 [mm]
2
Diametrele cercurilor de cap
d a1 m xSTAS ( q 2ha* ) 5(12 2) 70 [mm]
d a 2 m xSTAS ( z 2 2ha* 2 x ) 5(50 2 2) 270 [mm]
Diametrele cercurilor de picior
d f 1 m xSTAS ( q 2ha* 2c * ) 5(12 2 0,5) 47,5 [mm]
d f 2 m xSTAS ( z 2 2ha* 2c * 2 x ) 5(50 2 0,5 2) 247,5 [mm]
Inaltimea dintelui
h m xSTAS (2ha*

c * ) 5(2 0,25) 11,25 [mm]

Verificare
d a1 d f 1 70 47,5
h

11,25 [mm]
2
2
d a2 d f 2 270 247,5
h=

11,25 [mm]
2
2
Lungimea melcului
b 1 2,5m xSTAS

z 2 1 2,5 5 50 1 89,25 [mm]

Latimea rotii melcate

b 2 2m xSTAS (0,5

q 1) 2 5(0,5 12 1) 41,055 [mm]

pag

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

Verificare a la presiune de contact

H lim Z h Z N
318,75 1,165 0,845

2,063 S H min 1...1,3

KA
1
147 2,781 568124,1
Z E Z T3 3
160 3
a STAS

SH

din :
25000

Z h
Lh

Z N
n3 8
Z E 147

1
6

1
8

1,165

0,845

d m1
d
Z 5,5 11 m1 10
a STAS
a STAS

2,781

T3 568124,1
KA 1
St
Verificare a la incovoiere
U m xSTAS b2 190 5 41,005
S F lim

8,938 S F min 1...1,3

Ft 3 K A
4363,615
din :
U lim 190 [N/mm 2 ]
m xSTAS 5 [mm]
b 2 41,005 [mm]
Ft2

2T2
2 567270

4363,615 [N]
d m2
260

Verificare a la incalzire
a

S STAS
10
din :

qq q q
125
1 2 3 4

136 P2
10

8,7073 0,3708 0,67 1

1,953 1
136 2,37

Y 100

q1 1
Y

1 Y ED

avem functionare fara racire Y = 0,014 n 12/3

0,014 1136 ,36 2 / 3

q1 1
1 0,014 1136,36 2 / 3

iar q 2 1,33 3,77 10 2 u aef

100

0,014 1136,36 2 / 3 9,673

25

2
3,43 10 4 u aef
0,3025

q 3 0,67 (pt. melc din otel de imbunatatire si roata melcata din bronz)
q 4 1 (melcul e jos)
Verificare a arborelui melcului la deformatii
f
S D lim 13,8 1
f max
din :

pag

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

f lim 0,01 m xstas 0,01 5 0,05

l3
240 3
Ft12 Fr21
469,725 2 1583,99 2 0,0036 [mm]
5
48EJ
48 2,06 10 635850
care rezulta din
l 1,5 a STAS 240 [mm]
f max

d 4m1 60 4

6358850 [mm 4 ]
64
64
Ft1 Fa 2 Ft 2 tg m 4363,615 tg (4,744 1,4) 469,725 [N]
z
1
tg m 1
0,083 m 4,744
q 12
d m1 n 2
v1
va

3,584 [m/s]
cos m cos m 60 1000
pentru v a 3,584 [m/s] avem = 1,4
cos tg n
cos 1,4tg 20
Fr1 Fr 2 Ft 2
4363,615
1583,99 [N]
cos m
cos 6,144
J=

2.2. Transmisii prin curele trapezoidale

2.2.1. Consideratii generale

Curelele trapezoidale se utilizeaza in general pentru transmiterea unor puteri P mai mici sau egale
cu 1200 [kW], la viteze periferice v de pina la 40 m/s si rapoarte de transmitere i12 pina la 7
(exceptional 10).
In functie de marimea raportului dintre latimea de calcul masurata pe linia neutra si
inaltimea sectiunii curelei h, curele trapezoidale se executa in doua variante: clasice si inguste.
Curelele trapezoidale clasice se executa in urmatoarele tipodimensiuni: Y, Z, A, B, C, D, E,
putindu-se utiliza la viteze periferice v de pina la 30 m/s.
Curele trapezoidale inguste se executa in urmatoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB, SPC,
putindu-se utiliza la viteze periferice v de pina la 40 m/s. Ele poseda o capacitate portanta mai mare, ca
urmare a repartizarii mai bune a sarcinii pe latime, asigurind astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor
materiale pentru curea si roata. Datorita acestui fapt la constructiile noi se recomanda utilizarea curelelor
trapezoidale inguste, cele clasice fiind utilizate numai la utilaje existente, in cazul unor reparatii sau
modificari.
Pentru dimensiunile principale ale rotilor de curea se va consulta STAS 1162-77.
Alegerea distantei axiale intre cele doua limite prescrise se face tinind seama de influenta acesteia
asupra durabilitatii curelei, numarul de curele necesar precum si de anumite conditii de gabarit impuse.
Daca nu avem limitata distanta axial prin conditii de gabarit, se recomanda alegerea distantei axiale spre
limita maxima pentru a marii durabilitatea curelei prin micsorarea frecventei indoirilor si micsorarea
numarului necesar de curele

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU
2.2.2. Schema cinematica a transmisiei cu curele

2.2.3. Calculul de curele

Puterea de calcul pe arborele conductor
Pc=2 [kw]
Turatia rotii de curea conductoare
n1=1136,36 [rot/min]
Turatia rotii de curea conduse
n2=22,72 [rot/min]
Raportul de transmisie i=1,1
Tipul curelei: SPZ
Diametrul primitiv al rotii mici
D p1 100 [mm] conform STAS 1 / 62 77 SPZ
Diametrul primitiv al rotii mari
Dp2=iDp1=110 [mm]
Diametrul primitiv mediu al rotilor de curea
Dpm=(Dp1+Dp2)/2=105 [mm]
Distanta dintre axe preliminata
A=1,5(Dp1+Dp2)=315 => A=300 [mm] (ales constructiv)
Unghiul dintre ramurile curelelor
D p 2 D p1

2a sin

1,637

2A

Unghiul de infasurare pe roata mica de curea

2 180 181,637
Lungimea primitiva a curelei
L p 2 A D pm

p2

D p1

1029,7714 [mm]
4A
L p 1120 [mm] (ales conf STAS 1162 - 77)
Distanta dintre axe - calcul de definitivare
p = 0,25L p 0,393( D p1 D p 2 ) 197,47
q 0,125( D p 2 D p1 ) 12,5
A p

p 2 q 394,9 [mm]

pag

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

alegem constructiv A = 300 [mm]

Viteza periferica a curelei
D p1 n1
v=
5,9 < 40[m/s]
60 1000
Coeficientul de functionare
C f 1,2 (motor monofazat cu moment mare de pornire, ce functioneaza in doua schimburi
a cite 8 ore)
Coeficientul de lungime
C L 0,9
Coeficientul de infasurare
C 1
Puterea nominala transmisa de o curea P0 1,881 [kw]
Numarul de curele preliminar
C f Pc
z0
1,34
C L C P0

Coeficientul numarului de curele

C Z 0,95
Numarul de curele definitiv
z
z = 0 1,865 se alege z = 2
CZ
Frecventa incovoierii curelei f = i

v
10 3 10,53 [Hz] < 80
2p

Forta periferica transmisa

Pc
338,9 [N]
v
Forta de intindere a curelei
S a1 1,5 F 508,35 [N]
F = 10 2

S a2 2 F 677,8 [N]
Cote de modificare a distantei dintre axe
X = 0,03 L p 33,6 [mm]
Y = 0,015 L p 16,8 [mm]

2.2.4. Roti pentru curelele trapezoidale

Rotile de curea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa fie usoare, echilibrate, bine centrate
pe arbore, sa aiba o buna aderenta si sa nu uzeze cureaua.
Materialele utilizate in constructia rotilor de curea sunt: fonta turnata (la v < 30 m/s), otel,
aluminiu, materiale plastice, lemn, sau carton presat.
Forma si dimensiunile canalelor rotilor pentru curele trapezoidale sunt prezentate in STAS 116277, in functie de tipul curelei.
Pentru prescrierea abaterilor de forma si pozitie a sectiunii canalului rotii de curea se va folosi
STAS 1162-77.

2.3. Elemente constructive privind carcasa reductorului

Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functiuni: sa asigure preluarea
sarcinilor care apar in timpul functionarii, sa asigure inchiderea linilor de forte prin fundatie, sa protejeze

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag
angrenajele contra unor factori externi, sa pastreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor, sa
asigure transmiterea caldurii spre exterior.
Tinind seama de cerintele de mai sus, carcasele reductoarelor trebuie sa satisfaca conditii ca
rezistenta si stabilitate corespunzatoare, posibilitatea de prelucrare si asamblare simpla, ungerea buna a
angrenajelor si rulmentilor, racire corespunzatoare, posibilitatea de control si supraveghere in
functionare, forma estetica moderna.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat in timp, dar se tine seama de factorii
tehnologici si de functionare. La stabilirea formei exterioare, trebuie sa fie utilizate elemente spatiale
simple si numar cit mai redus. Grosimea peretilor trebuie sa fie stabilita tinind seama de conditiile de
rezistenta, rigiditate si posibilitatile de turnare sau sudare. Pentru marirea suprafetei de racire si pentru
rigidizare pe peretii reductoarelor se prevad nervuri.
Prelucrarea carcaselor de reductor incepe cu rabotarea sau frezarea suprafetei de separatie, care
va servi ca baza tehnologica pentru operatiile urmatoare. Se prelucreaza apoi talpa corpului de reductor,
folosind ca baza tehnologica suprafata de separatie. In operatia urmatoare se executa gaurile in care se
introduc suruburile cu care se fixeaza capacul de corpul reductorului.
Dupa executarea acestor operatii se fixeaza capacul de corp cu ajutorul suruburilor, si incepe
prelucrarea alezajelor in care se vor introduce rulmentii, elementele de etansare si capacele de fixare. Se
recomanda ca alezajele sa fie de trecere cu cit mai putine trepte pentru o executie cit mai simpla si
usoara.
Dimensiunile carcasei reductorului depind de numarul si dimensiunile pieselor din reductor, de
dispunerea acestora in spatiu, si de marimea jocurilor dintre ele. Odata cu cresterea dimensiunilor
carcasei, creste masa ei, si pretul de cost. Tendinta generala trebuie sa fie obtinerea unor carcase cu
dimensiuni minime.

2.4. Calculul arborilor

Pentru arborele melcului (pinion) alegem materialul din care e confectionat ca fiind OL60 care are
rezistenta de rupere la tractiune (r), la temperatura de 20s Celsius cuprinsa in intervalul (590...710)
[N/mm2]. Avnd in vedere faptul ca temperatura de functionare este in general mai mare alegem r=550
[N/mm2].
Aceasta inseamna, conform STAS 8724/3 - 74 si stiind ca T 2=21,23 [Nm] ca alegem diametrul
capatului de arbore d=28 [mm].

Arborele I (al melcului)

Diametrele:
d=22 [mm]
d1 =d+(2...6)=30 [mm]

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

d2 =d1+(0..5)=35 [mm]
d3 = 48 [mm]
d4 =70 [mm] (diametrul cercului de cap al melcului)
d5 =48 [mm]
d6 =35 [mm]
d7 =30 [mm] (filetat metric)
Lungimile:
Se aleg in conformitate cu STAS 75-80 (dimensiuni liniare normale de uz general in constructia
de masini) si are ca scop stabilirea unor game dimensionale rationale.
l = 60 [mm] conf. STAS 8724/2 - 77
l1 =64 [mm]
l2 =36 [mm]
l3=30 [mm]
l4=103 [mm]
l5=30 [mm]
l6=54 [mm]
l7=24 [mm]

2.5. Calculul fortelor

Fortele tangentiale
Ft1 =469,725 [N]
Ft2 =4363,615 [N]
Fortele radiale
Fr1 =1583,99 [N]
Fr2 =1583,99 [N]
Fortele axiale
Fa1 =4363,615 [N]
Fa2 =469,725 [N]

2.6 Calculul reactiunilor

In plan orizontal:

U.T.C.-N.

M
M

PROIECT DE SEMESTRU

S l1 Ft1 l 2 H b1 (l 2 l 3 ) 0
H b1

S l1 Ft1 l 2 576,13 60 469,725 97

377,977
l 2 l3
212

S (l1 l 2 l 3 ) H a1 (l 2 l 3 ) Ft1 l 3 0
H a1

Ft1l 3 S (l1 l 2 l 3 ) 469,725 115 576,13 (60 212)

484,383
l 2 l3
212

Verificare :
Ft1 S H a1 H b1 0
0,002 0

In plan vertical:

M
M

0
d
Vb1 (l 2 l 3 ) 0
2
d
Fa1
2 683,439
l3

Fr1 l 2 Fa1

Vb1

Fr1 l 3
l2

V a1 (l 2 l 3 ) Fr1 l 3 Fa1

V a1

Fr 1 l 3 Fa1
l 2 l3

d
0
2

d
2 900,550

Verificare :
V a1 Fr1 Vb1 0
0,001 0

Calculul de rezistenta
H a H 2 a1 V 2 a1 234626,8907 810990,3025 1022,55425
H b H 2 b1 V 2 b1 142866,6125 467088,8667 780,99646

Pentru planul orizontal

pag

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

M 31 S x
pt : x 0 M 3 0
pt : x l1 M 1 S l1 576,13 60 34567,8
M 1 4 S x H a1 ( x l1 )
pt : x l1 M 1 S l1 34567,8
pt : x l1 l 2 M 4 S (l1 l 2 ) H a1 l 2 90452,41 484,383 97 43467,259
M 2 4 H b1 x
pt : x 0 M 2 0
pt : x l 3 M 4 H b1 l 3 377,977 115 43467,355
M max H 43467,3

Diagrama de momente

Pentru planul vertical

M 13 V a1 ( x l1 )
pt : x l1 M 1 0
pt : x l 2 M 3 Va1 (l 2 l1 ) 900,550 37 33320,35
M 2 3 Vb1 x
pt : x 0 M 2 0
pt : x l 3 M 3 683,439 115 78595,485
M max V 78595,485

Diagrama de momente

M max M 2 max H M 2 max V 89814,566[ N mm]

Efortul unitar echivalent

32 M i max

32 89814,566
21,337
d
3,14 35 3
16 M t
16 567,27
t

0,067
3
134695,785
d

Efort unitar echivalent

pag

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

ech 2 i 4 2 t 455,267 0,0179 21,337

2.7. Calculul rulmentilor

Lagarele cu rulmenti sunt organe de masini complexe care trebuie sa realizeze:
A. rezemarea arborelui;
B. pozitionarea axiala a acestuia;
C. posibilitatea dilatarii arborelui.
Realizarea acestor functii este conditionata de indeplinirea unor serii de conditii legate de
constructia, rezistenta, rigiditatea , precizia de executie, montajul lagarului.
Rulmentul, ca organ principal al lagarului, determina o anumita solutie constructiva a acestuia,
impune o anumita categorie de reglaje, influenteaza chiar dimensiunile arborelui, precum si gabaritul
constructiei. De asemenea, are o influenta directa asupra functionarii angrenajului.
Rulmentii pot fi separabili si neseparabili.
In cazul angrenajului utilizat vom folosi rulmenti radiali-axiali cu role conice si rulmenti radiali cu
role cilindrice pe un rnd.
Asigurarea posibilitatilor de ungere a rulmentilor
La stabilirea formei constructive a lagarelor cu rulmenti, trebuie sa se tina seama, de la inceput,
de modul cum se vor unge rulmentii in constructia din care fac parte. Problema cheie este optiunea
pentru tipul de lubrifiant: ulei sau unsoare consistenta.
Ungerea cu ulei
- exista mai multe posibilitati de a asigura intrarea uleiului in lagare:
A. ungerea in baie de ulei;
B. ungerea datorita barbotarii uleiului;
C. ungerea prin circulatia uleiului prin rulmenti.
Ungerea cu unsoare consistenta
- rulmentii se etanseaza spre interior pentru a se evita amestecarea
lubrifiantilor. Aceste situatii pot fi intilnite la reductoarele melcate cu o treapta.
Alegerea tipului rulmentilor
Aceasta depinde de un numar mare de factori aflati in interdependenta si care trebuie judecati in
functie de caracterul concret al constructiei. Acesti factori sunt directia sarcinii si marimea sarcinii,
turatia, durabilitatea impusa, conditii de gabarit, rigiditatea carcasei, abaterile de la coaxialitate ale
lagarelor si marimea deformatiilor arborilor, dilatarea arborelui, pizitionarea corecta a rotilor dintate in
angrenare.

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

Determinarea sarcinilor care incarca rulmentii

A. Forte radiale
Se determina reactiunile in doua plane perpendiculare (orizontal si vertical) si se calculeaza
rezultanta acestora. Reactiunile au punctul de aplicatie in centrele de presiune ale rulmentilor.
B. Forte axiale
In montajele cu rulment liber si rulment conducator, acesta din urma preia forta axiala ce
actioneaza pe arbore.
Forta axiala care incarca rulmentul radial-axial nu se confunda cu forta axiala din angrenaj.
Dimensiunile rulmentului
Dimensiunile rulmentului pot fi stabilite pe doua cai:
A. Rulmentul se alege preliminar si se verifica
Arborele se construieste, in general, pornind de la capatul de arbore (ales din standard) si
stabilind apoi diametrele tronsoanelor urmatoare din considerente constructive si functionale, diametre
standardizate pentru mansete de etansare (roti de curea, roti dintate, rulmenti). De aceea, diametrul d al
fusului rulmentului se cunoaste cu o aproximatie destul de buna.
Se alege rulmentul cu diametrul interior d astfel incit diametrul exterior D sa fie corelat cu
aspectele tehnologice privind prelucrarea locasurilor rulmentilor in carcasa, precum si cu posibilitatea
trecerii prin alezajul din carcasa a unor organe montate pe arbore intre rulmenti, sau cu alte aspecte
privind gabaritul constructiei.
In lipsa unor motivatii temeinice tehnico-economice, care ar impune rulmenti din clasa a 2-a de
utilizare, rulmentul se va alege din clasa de utilizare 1.
Se verifica rulmentul calculind durabilitatea efectiva din relatia:

C
L
Fc

[mil. rot ]

n care:
C - capacitatea dinamica a rulmentului ales preliminar, in N;
Fc - sarcina (sarcina dinamica echivalenta) corectata;

Fc F f d
p - exponent si are valoarea 3 pentru rulmenti axiali si 3,33 pentru cei cu role;
Durabilitatea se exprima in ore de functionare:

106
Lh L
60 n
in care n este turatia in rotatii/minut.
Valoarea L calculata se compara cu 20000.
Pentru rulmentul radial cu role cilindrice pe un rind avem:

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

3, 33

pag

10
C

60 22,72
P
P V X Fr Y Fa
L

V 1
C1 39,3 [KN]
X 1 0,56
Y1 1,31

e1 2,7

PA 0,56 1583,99 1,31 4363,615 6603,36

39,3 10 3

L A
6603,36

3, 33

10 6
278580,2 20000 [ore]
60 22,72

Pentru rulmentul radial axial cu role conice avem:

3,33

10 6
C
L
60 1136,36
P
P V X Fr Y Fa
V 1
C 2 57 [KN]
X 2 0,4
Y2 1,6

e2 2,7

PB 0,4 1583,99 1,6 469,725 1385,156

57 10 3

LB
1385
,
156

3,33

10 6

3484838,3 20000 [ore]

60 1136,36

B. Se adopta durabilitatea rulmentului si se calculeaza capacitatea dinamica necesara:

C Fp L1/ p
Se alege rulmentul din catalog (sau din standard) astfel incit sa indeplineasca o serie de conditii:
- capacitatea dinamica sa fie superioara celei calculate;
- diametrul interior sa corespunda fusului arborelui;
- diametrul exterior sa fie corelat cu aspectele mentionate la punctul A;
- clasa de utilizare sa fie 1, daca nu exista alte justificari tehnico-economice temeinice.
Caracteristicile rulmentilor
In situatiile in care turatiile de lucru ale rulmentilor reductorului sunt de valoare mare, turatiile
limita se pot lua din cataloagele de rulmenti.
Tipuri de rulmenti:
- rulmenti radiali cu bile pe un rind cu cale de rulare adinca STAS 3041-87;
- rulmenti radiali cu role cilindrice pe un rind STAS 3043-86;
- rulmenti radiali-oscilanti cu role butoi pe doua rinduri STAS 3918-86;
- rulmenti axiali cu bile pe un rind cu simplu efect STAS 3921-86;
- rulmenti axiali cu bile pe un rind cu dublu efect STAS 3922-86;
- rulmenti radiali-axiali cu role conice pe un rind STAS 3920-87.

2.8. Capace de fixare a rulmentilor

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

Cea mai utilizata forma de capac permite reglarea jocului axial in rulmenti in limite mai mari. Nu
necesita prelucrarea suplimentara a canalului circular din carcasa reductorului.
Dimensiunile constructive sunt:
Pentru capacul de fixare lateral stnga montat pe arborele melcului
D - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru D = 72 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D1=43 [mm]
D=50 [mm]
D3=62 [mm]
e=8 [mm]
d=6 [mm]
m=51 [mm]
a2=52 [mm]
Numarul de suruburi este egal cu 4 X 6.
Pentru capacul de fixare lateral dreapta montat pe arborele melcului
D - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru D = 72 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D1=43 [mm]
D2=50 [mm]
D3=55 [mm]
e=15 [mm]
d=6 [mm]
m=38 [mm]
Numarul de suruburi este egal cu 4 X 6.

Pentru capacul de fixare lateral dreapta montat pe arborele rotii melcate

D - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru D = 85 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D1=48 [mm]
D2=55 [mm]
D3=75 [mm]
d=6 [mm]
e=10 [mm]
m=12 [mm]
Numarul de suruburi este egal cu 4 X 6.

2.9. Alegerea si modificarea penelor

Premize teoretice:
M ta F

d
h
d
sa l
2
2
2

M t M ta
avem sa 40 [ MP]

Roata de curea de pe arborele de intrare

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

d=22 [mm]
b=8 [mm]
h=7 [mm]
l=45 [mm]
M ta 40 10 6

7 10 3
45 10 3 11 10 3 69,3 [N m]
2

Asamblarea rotii melcate pe arborele de iesire

d=50 [mm]
b=14 [mm]
h=9 [mm]
l=63 [mm]
M ta 40 10 6

9 10 3
63 10 3 25 10 3 283,5 [N m]
2

Asamblarea rotii de curea pe arborele de iesire

d=38 [mm]
b=10 [mm]
h=8 [mm]
l=32 [mm]
M ta 40 10 6

8 10 3
32 10 3 19 10 3 97,28 [N m]
2

Se vor folosi pene paralele.

2.10. Saibe pentru asamblarea cu surub a pieselor pe capetele de arbori

Prin STAS8621-84 se stabilesc dimensiunile principale ale saibelor pentru asamblarea pieselor de
capete de arbore cilindrice, capete de arbore conform STAS 8724/2-77.
Aceste saibe se executa in doua tipuri. Saibele de tip 1 se utilizeaza pentru fixarea cu un surub a
pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mic sau egal cu 28 mm. Saibele de tipul 2 se utilizeaza
pentru fixarea cu doua suruburi a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mare de 28 mm.

2.11. Etansari cu mansete de etansare pentru arbori in rotatie (mansete de rotatie)

Folosirea mansetelor de rotatie cu buza de etansare se recomanda la urmatoarele conditii de
functionare:
- diferenta de presiune intre mediile etansate nu depaseste 0,05 MPa;
- viteza periferica a arborelui fata de manseta de etansare de maximum 10 m/s;
- temperaturi cuprinse intre (-30,250) grade C.
Tipurile, dimensiunile si codificarea mansetelor de rotatie sunt date in STAS 7950/2-87. Conform
acestui STAS se disting 6 tipuri constructive:
- tipul 1 (A) cu buza de etansare;
- tipul 2 (B) cu buza de etansare si armatura metalica exterioara;
- tipul 3 (C) cu buza de etansare;

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag

- tipul 4 (AS) cu buza de etansare si buza auxiliara;

- tipul 5 (BS) cu buza de etansare, buza auxiliara si armatura exterioara;
- tipul 6 (CS) cu buza de etansare, buza exterioara, armatura exterioara si capac.
Codul de identificare dimensionala a mansetei prevazut in STAS 7950/2-87 contine 6 cifre, dintre
care primele 3 reprezinta diametrul nominal d al arborelui in sutimi de milimetru, iar ultimele trei cifre
reprezinta diametrul exterior nominal D al mansetei tot in sutimi de milimetru. Pentru mansetele
necontinute in acest STAS codul se completeaza cu alte trei cifre care reprezinta latimea b a mansetei in
sutimi de milimetru. Notarea mansetei se face prin indicarea codului, tipului materialului conform STAS
7950/1-88 si a numarului STAS-ului 7950/2-87.
Mansetele de rotatie, care functioneaza la presiuni mai mari de 0,05 Mpa, trebuie sa fie prevazute
cu inele de sprijin. Garniturile manseta de rotatie cu dubla etansare se utilizeaza numai in cazurile in care
este necesara etansarea intre doua spatii distincte, continind uleiuri diferite care nu trebuie sa se
amestece.
La sarcini mici si viteze periferice mici ale arborilor, mansetele de rotatie pot fi eliminate prin
folosirea rulmentilor protejati sau etansati. In primul caz rulmentii sunt protejati pe o parte sau pe ambele
parti (simbol suplimentar Z sau 2Z) prin discuri de metal profilate, astfel incit functia de etansare sa fie
realizata printr-un interstitiu intre acest disc si inelul in misare de rotatie. In medii u poluare puternica se
recomanda rulmentii etansati prin membrane elastice (cauciuc sintetic) dispuse pe o parte sau pe ambele
parti (simbol suplimentar RS sau 2RS), in contact cu inelul rotitor.

BIBLIOGRAFIE
Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.
Antal, A. & colectiv "Indrumator de proiectare pentru reductoare", Institutul
politehnic Cluj-Napoca, 1983.
Antal, A. "Curs".
Jula, A.
Craiova, 1989.

& colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Romnesc,

Jula,A. & colectiv

Universitatea Brasov, 1979.

"Montaje cu rulmenti. Indrumar de proiectare", Lito

Rdulescu, Gh. & colectiv "ndrumator de proiectare n constructia de masini",

vol.3, Bucuresti, Editura tehnic, 1986.
Antal, A. & Tataru O. Elemente privind proiectarea angrenajelor, Editura
ICPIAF SA, Cluj - Napoca, 1998.

U.T.C.-N.

PROIECT DE SEMESTRU

pag