Fibr de carbon

Fibra de carbon este considerata fibra cu un continut de cel putin 90% carbon. Pentru
descrierea fibrei cu un continut mai mare de 99% carbon se foloseste termenul de fibra grafitica.
Fibra de carbon este un material ce consta in fibre extrem de subtiri de diametru intre
0.005-0.010 mm si compuse in mare parte din atomi de carbon. Atomii de carbon sunt legati
intre ei formand cristale microscopice, asezate mai mult sau mai putin paralel cu axa
longitudinala a fibrei. Aliniamentul cristalelor face fibra foarte rezistenta raportat la marimea sa.
Cateva mii de fibre de carbon sunt rasucite laolalta pentru a forma un fir, care poate fi folosit ca
atare sau tesut intr-o tesatura.
Fibra de carbon are multe modele de tesatura diferite si poate fi folosita impreuna cu o
rasina plastica si asezat ori matritat pentru a forma materiale compozite, cum ar fi plasticul armat
cu fibre de carbon (cunoscut ca "fibra de carbon") in scopul de a oferi un material cu un bun
raport rezistenta/greutate. Densitatea fibrei de carbon este de asemenea semnificativ mai mica
decat densitatea otelului, facand-o ideala pentru aplicatii in care este necesara o greutate redusa.
Scurt istoric
Fibra de carbon a aparut in 1957 cand, pentru a imbunatatii panza de bumbac si de
matase care erau singurele disponibile pentru fabricarea ajutajelor pentru rachete, BarnebyCheney si National Carbon au produs o cantitate mica de fibre. In 1961, A Shindo, de la Japanese
Governement Industrial Research Institute, Osaka a produs fibre de carbon din fibre
poliacronitrilice (PAN). In 1967, Rolls Royce, in Anglia, a anuntat proiectul utilizatii fibrelor de
carbon la componentele motorului cu reactie.
Astazi, fibra de carbon este fibra domninata in industria materialelor compozite avansate. In
ultimile doua decenii, proprietatile fibrelor de carbon au crescut spectaculos ca rezultat al
cererii de materiale cat mai rezistente si cat mai usoare, mai ales din partea industriei
aerospatiale. Ca si raport rezistenta/greutate, fibra de carbon reprezinta cel mai bun material ce
poate fi produs la scara industriala in acest moment.
Capacitatea mondiala de productie inregistreaza o continua crestere de la aparitia materialului
pana in prezent, un salt spectaculos fiind inregistrat odata cu demarearea proiectului Boeing 787
Dreamliner.
Structura Fibrei de Carbon

Ca si grafitul, fibra de carbon are la baza o structura atomica plana cu legaturi foarte
puternice intre atomii de carbon, covalente. In cazul grafitului, planurile sunt paralele, legaturile
dintre ele fiind de tip Van der Walls ce pot fi usor rupte. In locul straturilor plane de atomi din
carbon, care se gasesc in grafit, fibra de carbon este formata din panglici de atomi de carbon,
spiralate, aliniate paralel cu axa fibrei.
Fiecare manunchi de fibre de carbon este un pachet ce contine mii de filamente. Un
singur astfel de filament este un tub subtire cu diametrul de 5-8 microni si consta aproape in
totalitate din carbon. Primele generatii de fibre de carbon (i.e., T300 si AS4) aveau diametrul de
7-8 microni. Generatiile urmatoare au ajuns la diametrul de aproximativ 5 microni.

Producerea Fibrei de Carbon

Pentru obtinerea fibrei de carbon, se folosesc o varietate mare de materiale, numite precursoare.
Acestea sunt filate in filamente subtiri care sunt apoi convertite in fibra de carbon in 4 etape:

stabilizarea (oxidarea)

carbonizare

grafitizare

tratamentul suprafeti

Fibrele continue sunt apoi bobinate si comercializate pentru tesere sau pentru alte
procedee de obtinere a structurilor din fibra de carbon (filament winding, pultrusion). Astazi,
materialul precursor predominant in fabricarea fibrelor de carbon este poliacrilonitrilul (PAN).
Fibra de carbon astfel obtinuta are un diametru de 5 -10 m.
Clasificarea Fibrelor de Carbon
In functie de proprietatile mecanice ale fibrelor de carbon, acestea pot fi clasificate in:

Fibre de Carbon High Modulus (HM sau Tipul I) fibre cu modul de elasticitate mare

Fibre de Carbon High Strength (HS sau Tipul II) fibre cu rezistenta la tractiune
ridicata

Fibre de Carbon Intermediate Modulus (IM sau tipul III)

Aplicatii
Fibra de carbon este cel mai des folosita pentru a intari materiale compozite, in special clasa
de materiale cunoscuta ca"fibra de carbon" sau "polimeri ranforsati cu grafit". Si materialele
non-polimer pot fi folosite ca tipar pentru fibra decarbon.
Datorita formarii de carbid metalic si din motive de coroziune, carbonul nu a avut succes in
combinatie cu tiparede metal. Carbonul ranforsat cu carbon (CRC) consta in grafit ranforsat cu
fibre de carbon si de obicei e folosit structural in aplicatii de inalta temperatura.
Fibra este de asemenea utila in filtrarea gazelor de mare temperatura, ca electrod cu suprafata
mare si rezistenta ridicata la coroziune, dar si ca o componenta antistatica. Folosirea unui strat
subtire de fibre de carbon imbunatateste semnificativ rezistenta la foc a polimerilor si compusilor
termostabili (3) deoarece un strat dens, compact de fibre de carbon reflecta caldura
Textile

Precursorii pentru fibrele de carbon sunt poliacrilonitrilul, viscoza si pacura. Filoanele

din fibre de carbon sunt folosite in cateva tehnici de procesare: utilizarile directe sunt pentru
preimpregnare, tesaturi din filament, impletire etc. Filonul de fibra de carbon este clasificat dupa
densitatea lineara (masa pe unitate de lungime, ex.: 1g/1000m = 1 tex) sau dupa numarul de
filamente pe filon, in mii.
De exemplu, 200 tex la 3000 filamente de fibra de carbon sunt de 3
ori mai rezistente decat 1000 filamente, dar si de 3 ori mai grele. Acest filon poate fi apoi folosit
pentru a tese o tesatura din fibra de carbon. Aspectul acestei tesaturi depinde in general de
densitatea lineara a filonului si de modelul de tesatura ales. Cele mai comune modele de tesatura
sunt "diagonal", "satin" si "uni" (simpla).

Produsele din fibra de carbon sunt alcatuite din 2 componente: rasina si tesatura.
Exista doua tipuri de rasini folosite la fabricarea produselor din fibra de carbon: rasina
poliesterica (1) si rasina epoxidica (epoxy) (2).
Produsele calitative din fibra de carbon sunt facute numai din rasina epoxy si tesatura din fibra
de carbon.
1)Rasina poliesterica este un produs ieftin pe care majoritatea firmelor il folosesc pentru
a lucra cu fibra de carbon si derivatele sale.
Caracteristicile rasinii poliesterice:

-rasina poliesterica are o nuanta albastruie mata. Tenta albastruie reduce aspectul
produsului;
-rasina poliesterica este inflexibila si va forma fisuri tip "panza de paianjen" la cea mai
mica indoire; crapaturile tip "panza de paianjen" iau nastere din locul impactului si sunt foarte
dificil de reparat;
-in timpul procesului de fabricatie al pieselor din fibra de carbon sunt necesare cantitati
foarte mari de rasina poliesterica; in acest mod, greutatea piesei creste considerabil, ceea ce
infrange scopul urmarit prin achizitia/fabricarea pieselor din fibra de carbon - si anume reducerea
greutatii in principal;
-rasina poliesterica isi micsoreaza volumul odata cu trecerea timpului, afectand astfel
forma produsului final, ceea ce duce la dificultati in instalare si la modificari aditionale pentru
instalarea piesei;
-rasina poliesterica nu are rezistenta UV si se va ingalbeni cu timpul.
2)Rasina epoxidica indeplineste standardele industriale pentru produse auto-moto de
inalta performanta.
Caracteristicile rasinii epoxidice:
-este extrem de flexibila; flexibilitatea sa permite pieselor din fibra de carbon sa absoarba
socuri puternice la impact, fara a se sparge;
-rasina epoxy nu formeaza fisuri tip "panza de paianjen"; atunci cand rasina epoxy atinge
limita potentianului maxim de indoire, va forma o singura fisura in punctul de maxima tensiune;
-rasina epoxy are un aspect transparent care confera maxima vizibilitate texturii negre
tridimensionale a tesaturii de carbon;
-rasina epoxy nu isi modifica volumul in timp;
-rasina epoxy este 100% rezistenta la UV.
Importanta folosirii tesaturii din fibra de carbon.
Desi majoritatea firmelor afirma ca fabrica piese din fibra de carbon, aceasta afirmatie este
numai partial adevarata. 95% din aceste companii folosesc doar un strat de fibra de carbon si 2-3
straturi de fibra de sticla. Pe interior, piesa este vopsita cu spray negru pentru a nu se observa

albul fibrei de sticla. Consumatorii platesc preturi exorbitante, pe masura produselor fabricate
100% din fibra de carbon, dar primesc in schimb produse inferioare fabricate cu fibra de sticla.
Firmele serioase folosesc 2-3 straturi de fibra de carbon.
Rasina si tesatura sunt importante si pentru fabricarea matritelor: pentru a fabrica o piesa din
fibra de carbon, e necesara fabricarea unei matrite mai intai. Aceasta determina forma piesei
finale. Matrita este prima si cea mai costisitoare parte din procesul fabricarii unei piese. Pentru a
reduce costurile, fabricantii creeaza matritele din rasina poliesterica si fibra de sticla. Rasina
poliesterica se micsoreaza cu timpul si astfel matrita se deformeaza. Fibra de sticla nu este
durabila, astfel incat cu timpul se va contorsiona si crapa. Fabricantii vor repara matritele si vor
continua sa creeze piese din fibra de carbon deformate, care vor necesita ajustari substantiale
pentru a putea fi instalate.