Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
politici
ca qi in primdvara anului 1848. Conduc[torii bisericii, $aguna qi $ulu!iu, cer convocarea unui congres
rom6nesc pentru a stabit o linie unrtard. La 10 decembrie 1860, delegalra romAnd aflatd la
na{ional
Viena inainteazd impiratului un important memoriu. Actul, larg rdspAndit in intreaga Transilvanie,
cuprinde principalele cereri ale romdnilor: egalitatea politici a naliunii romAne cu celelalte naliuni,
garantatdprintr-o diplomd asemdn[toare celei leopoldine, din anul 1691, recunoaqterea limbii romAne
ca limbd oficiald, dietd demo cratic6, congres nalional. Sunt elaborate numeroase alte memorii 9i
programe asemdndtoare, care sunt inaintate impdratului. Unele din acestea se pronun{au pentru
convocarea unei diete constituante, aleas[ prin vot universal'
in primele zile
ale
se intrunegte
se
cererile anterioare, se solicit[ anularea tuturor legilor care prejudiciau naliunea romAn6. Totodat[,
protesta impotriva modului in care Cancelaria Aulicd a fbcut convocarea conferinlei de la Alba Iulia,
in Banat gi in Crigana, prin conferin{a din noiembrie 1860, romAnii reiau programul de la 1848
in
cerdnd crearea unui clpitanat romAn autonom. Curtea de la Viena dispune, ins6, alipirea la Ungaria'
puterntc
Bucovina, de asemenea, ac{iunea politicd a romAnilor se amplificd. Acliunea nalionald este
sprijinitd in Transilvania de Asociatiunea transilvand pentru literatura romdnd Ei cultura poporului
(Astra), de Societatea pentru cultura Ei literatura romdnd din Bucovina, Asociatia nalionald de \a
Arad gi de altele, asemdndtoare, organizate dupd acelaqi model'
De la inceput, insd, concesiile politice sunt limitate de prerogativele pe care Curtea din Viena
le conferd nobilimii maghiare; practic, prerogativele acesteia sunt restaurate prin dispozi{iile de
reconstituire a forurilor conducdtoare din Transilvania. in acest sens, semnificativd este conferin{a
in majoritate, reprezentan[ii
,,regnicolar6" de 1a Alba Iulia (11-12 februarie 1861) in care, aflali
maghiari s-au pronunlat pentru incorporarea Transilvaniei la Ungaria, in conformitate cu hotdrArea
Dietei din anul 1848. Nobilimea pleca de la ideea unei restaurdri a situaliei din 1848, ceea ce
contravenea flagrant ndzuinlelor rom6nilor;
in acord gi cu saqii,
boicotatd de cdtre gubemiul maghiar de la Cluj; acesta o declard i1ega16 deoarece contravenea uniunir
hotarAtd
se adaug[ gi
cererile sagilor, expun, mereu, opiniile romAnilor cu privire la funcliile noului organ, pronunlAndu-se
pentru un cens electoral nediscriminatoriu.
Dieta, aleasd pe noi baze cenz'ftare, in care romdnii erau mai avantala\i, s-a intrunit la Sibiu, la
aurefuzat
sd
fiecdrei nalionalit[ti
deputalii maghiari
participe la lucrdri, acestea s-au desfEqurat in prezenla doar a deputalilor romAni gi sagi.
iulie-l3
cu celelalte naliuni gi culte din Transilvania, precum qi legea prin care limba romAnd a fost
recunoscutd ca limbd oficiald
Pe linia
esenlrald
in disculie
in
cea de
pentru Transilvania, precum gi aspectele multiple ale problemei urbariale. Dezbaterile in jurul acestor
legi, ca gi in jurul altora, care nu au mai fost sanclionate de Curtea din Viena (legea electoral[, de
pildd) sau in jurul altor probleme, cum ar
ft
finan{ele statului, serviciul militar, construirea de cdi ferate, drumuri, realizarea sistemului de impozite
$.a. au
antrenAnd
Transilvaniei.
convins Curtea din Viena despre primejdia ce o reprezint[ incercarea de reorganizare pe baze
federative. Tendinlele autonomiste, accentuate
in urma infrAngerii de la
in fina1, la instituirea
anexarea
Transilvaniei la Ungaria. Dieta din Sibiu a fost desfiin{ati la 20 augustil septembrie 1865; a fost
convocatd o noud dietd, care urma
care asigura
1791,
nobilimii o majoritate covArgitoare. intmtrita la Cluj, noua Dietd, \a8120 noiembrie 1865,
in cuprinsul noului
organism politic (fald de 128 deputali maghiari 9i secui, se aflau 36 romdni 9i 25 sagi) a determinat, de
pe acum inc6, adoptarea tacticli pasiviste, in raport cu participareala viala politici 9i in semn de
protest impotriva noii stdri de lucruri.
Dieta din Sibiu a fost dizolvatd iar legile votate de acest organism politic nu au fost
recunoscute. Anii acegtia, insd, de puternicd efervescenld reprezintd o importanld deosebitd in lupta
politicd nalionald a romAnilor. Momentul Dietei din 1863-1 864, care face legdtura intre revolulia de
la 1848 qi migcarea memorandista, constituie o etapd hotdrAtoare in definitivarea programului politic al
romdnilor din Transilvania, in ridicarea la via![ politicd a unor noi pdturi sociale. Relevanti in privinla
cregterii cutezanlei populare
anul 1864 din Principate a jucat, desigur, un ro1 pozitiv in acest sens), epoca este importantd 9i sub
raportul progresului cultural. in cadrul noului regim era gi mai multd libertate, mai mari posibilitaf de
r ealizar e
practicd a iniliativelor.
in
confesional, remarcabile realtzdri gcolare gi cAliva mari pagi inainte in domeniul culturii.
frontului intem
al
in
in
ierarhiei s1rbegti. Se oblineau astfel cuceriri foarte importante pe tirAmul organizdrli superioare
bisericegti, de care se legau toate firele relelei gcolilor confesionale, doud relele ierarhice complete, o
important6 activitate culturald, apreciate
posibilitili
publice, un cert prestigiu social. in afard de toate acestea, centrele bisericeqti vechi de la B1aj, Sibiu,
Oradea, Arad, cele
preparandie, o tipografie,
precard
in comparalie cu
cu un seminariu,
de
in
Caransebeg. Acum, de fapt, se pun bazele organizdrii proprii a bisericii romAne ortodoxe, a Statutului
organic ce va
fi aprobat in 1868, marea operi ecleziastic[ a lui $aguna, care va aduce servicii intr-
Greco-catolicii, care aveau in frunte pe Alexandru Sterca $ulu!iu, rdu vdzut la Curte qi la
Nunliatura vtenezd, pentru atagamentul sdu nedisimulat fald de ritul qi disciplina oriental[ a bisericii
unite, pentru opozi\ia sa deschisd fa!6 de ingerinlele catolice din afard, pentru intransigen{a sa politicd,
igi consolideaz6gi ei in acegti ani,,pasul cel mdre!" din 1853 al mitropoliei. in tgOZ se completeazd
capitlul, se obline un consilier gcolar propriu in Guberniu, se fac importante fundaliuni bdnegti,
consolideazd episcopiile
se
noi de la Gherla gi Lugoj. in toti acegti ani, $ululiu se zbate din rdsputeri
pentru aprobarea intrunirii sinodului mixt, de clerici gi laici, care sd dea solu{ii multiplelor probleme
cu care erau confruntate diecezele sale, fdrd sd ajungd
igi
si vad[ cu ochii
aplaneze intre ei
in
1861
litigiile religioase,
Nici
in m[n6, p|nd in 1865, in problemele politice, nu obfin salartzarea preolilor de cdtre stat, cum li
se
dddeau speranle, dar ambele confesiuni primeau cdte o dona{ie anuald bugetard de 25.000 fl., respectiv
30.000 fl., aga numita ,,mil5 impdrbteasc[", ca ajutoare pentru preolii cei mai sdraci.
Procesul general de innoire a societdlii rominegti inceput dupd revolulie, s-a intrepdtruns
9t
intercondilionat cu o putemicd migcare gcolar[, desfEguratd la toate ciclurile instruc{iei. Sunt anii unei
mari vivacitili a fenomenului gcolar, anii in care releaua qcolard romdneascd primegte acea relativd
densitate, omogenitate qi consisten![ cu care va intra in epoca grea a dualismului.
la
dela
1214 de qcoli
in
1844 \a2569
in
o dublare intr-un
firi
deceniu 9i
1899, dupd trei decenii de stdpdnire dualistd, numdrul qcolilor cu lirnba de predare romAn5 era in toatd
Ungaria de abia
2157
linii
totul prin ele insele. Imaginea de ansamblu se schirnbd dacd coreldm numdrul total al qcolilor
romdneqti cu acela al gcolilor maghiare gi germane, fireqte in raport cu numdrul populaliei, dacd
compardm suportul material gubred, incropit cu mari sacrificii
bogatd a gcolilor cu limba de predare maghiarS, dacd coborAm de la generalitatea cifrelor la realitdlile
in
putemicele comunit[fi libere de pe Pdmdntul Crdiesc, in unele mari sate iobdgeqti din comitate, ne
gdsim
in
prezen{a unor
unit[li
instituliile nou create in aceastd weme sunt departe de ce ar fi trebuit sI fie o qcoald in a doua lumdtate
a sec. al
XIXlea.
Ndscute pe un sol sdrac, foarte multe din aceste gcoli nu aveau, acum la inceputurile 1or atdt de
dificile, un local propriu, ci funclionau in cAte o cas6 din sat, nu aveau un dasc[l cu o pregdtire
pl6tit de sdteni cAnd gi cum puteau, in bani, in produse, in zlle de lucru, nu aveau o gcolarizare normald
ci aceasta se limita doar la lunile de iarni, in general din postul Crdciunului pAnd in cel al Pagtelui, nu
erau frecventate decAt de o treime,
aceste
uneori spectaculare, in vederea asandrii gcolii rurale romAnegti. Sunt anii in care, comitat dupd comitat,
protopopiat dupd protopopiat, sute qi sute de mici comunitSli, contaminate unele de altele, intocmesc
acte solemne, Instrumente fundationale qcolare, prin care se obligau sd asigure existenla materiald a
gcolii
1or.
fi
cdrei
grav al pregdtirilor dualiste, de amenintdrile care impresurau din toate pdr{ile pe romAni. intr-un
moment cAnd toate cuceririle politice ale liberalismului erau periclitate, gcoala confesionald, cu limba
gi spiritul sdu national, ale cdrui pAlp6iri neaqteptate ne intAmpind pAnd gi in cele mai izolate sate,
apare tuturor,
ceea ce impresioneazd
episcopii, pe de alta de Gubemiul ldrii, incdrcate de gtampile 9i semndturi, purtAnd fiecare mdrturia
emotionantd a adeziunii !6rdneqti, tragerea semnului crucii
nalionald asupra gcolii. ,,Ddm pentru copiii nogtri qi pentru binele natiei", ,,ddm pentru vaza naliet
noastre romAne",,,ca
fii
ai na{iei noastre", ,,ca sd fim gi noi caal\71",,,ca sd ajungem acolo unde stau
goi cu treburile gcolii" sunt cuvinte care se citesc adesea in aceste acte, impregnate de savoarea
graiului tdrdnesc, unele adevdrate monumente de limbd.
La nivelul invdldmAntului secundar se pun in aceastd weme bazele gimnaziului greco-catolic
de la Ndsdud gi a celui ortodox de la Brad, care veneau sd se adauge celor de la
(fa!n de
1865 in
Transilvania istorici), se infiinleazd preparandiile de la Nds5ud (mutatd apoi la Gherla), Sighet gi Blaj,
Institutul teologic-pedagogic din Sibiu igi mdreqte durata de la un an la doi, apoi la trei, se pun pe
picioare mai multe gcoli normale.
in
catolice de stat de la Cluj, Tdrgu-Mureg, Sibiu, Timigoara, Oradea, Lugoj, Baia-Mare, Satu-Mare,
Sighet, unde
ei
formeazd. acum
la un loc ei se ridicd in
1864-65, in
Transilvania istoricd, \a 1343, dintr-un total de 3525, ceea ce insemna 38,loA fa{d de 34,7yo maghiari,
26,3oh germani,
l,9o
al\ii. Celmult 10% din ei ajung la luminile unei instructii universitare, domeniu
in care romAnii sunt cel mai slab reprezentafi. in afara seminariilor greco-catolice gi ortodoxe de la
Blaj, Sibiu, Arad, Gherla, Lugoj, nu exista nici o gcoa16 superioard cu limba de predare romAn6. Chiar
gi
Cluj, cAnd se reorganizeazd Academia juridici sdseascd din Sibiu, compensalii desigur pentru noul
statut politic al romAnilot, cererea acestora privind intemeierea unei Academii de drepturi proprii,
rdmAne ostentativ
tArziu
in
1883
in
in acest moment
stdruitoare migcare pentru infiinlarea Facultd{ii juridice, atAt de mult doritS, din
propriile resurse ale nafiunii, migcare a cdrei ganse de reugitd scad pe mdsurd ce regimul dualist igi
descoperi adevdrata sa fa!d.
Anii
a culturii romAnegti, pe baze modeme, nationale, laice gi confesionale deopotrivd. Dacd in prima
jumdtate a secolului fiinlaserd doar cAteva firave societdli de lectur[, in deceniul al VIIlea incepe sd se
articuTeze,
ale unei societSli civile pe deplin congtientd de individualitatea sa, hotdrAtd sd gi-o apere.
La nivelul cel mai inalt al elitei intelectuale sunt puse pe picioare, concomitent in
Transilvania,
asemdndtoare societdlilor mai vechi maghiare gi sdsegti, ca gi Matice-lor slave. inceputul qi totodatd
prototipul
il
formeazd
in
ii
din Maramureq" (1861), cea din Bucovina (1862), Asocialia nalionald din Arad pentru cultura
poporului romAn (1863), Societatea literard rom6nd din Bucuregti, viitoarea Academie romAnd (1866).
Ele comunic[ unele cu altele, schimbd publica]ii, se sprijind moral gi, in cazul Academiei, chiar
material. La o altd scard de valori se situeazd reuniunile cu obiective specifice, cele ale elevilor, mai
tArziu cele ale studenlilor, diversele societdli de 1ectur6, ,,Reuniunea femeilor romdne", infiinlatd la
Braqov
in
1850. Sunt, toate, crealii ridicate gi sus{inute din forlele proprii ale natiunii, cel mai adesea
catolici Timotei Cipariu gi George Bariliu gi de un comitet central de asemenea mixt. Aceastd formulS
cdtre
delindtorii puterii. Sediul Astrei a fost stabilrt la Sibiu, ora$ a cdrei pondere culturali rivalizeazd gi apoi
depdgegte pe aceea a
Blajului unit.
inceputurile Astrei sunt, cum era de agteptat in mediul in care ea a apdrut, foarte mode ste:212
membri fondatori, ordinari, corespondenli gi onorari, luali la un loc, qi un capital de 5.600 fl.
Ca termen de comparafie menliondm faptul cd
in
in
1861.
de
antichitdfi, de tablouri, de monede, de minerale etc. Acest avantaj al inceputului, pe care atitudinea
diferen{iatd a statului maghiar de dupd 1867 nu face decAt s5-1 accentueze,yafi foarte greu de depdgit.
Cu toate acestea incd din 1862, cdndAstra se lanseazd spectaculos cu o mare expozilie la Braqov, cAnd
la
adunarea sa generalS
qi
personalitdli din RomAnia, numdrul membrilor societdlii se ridicd dintr-odatd \a745, iar fondul sdu la
20.000
fl., cu un venit de 2.800 fl. ,,ins5, exclamd Bariliu, care din lipsele nenumdrate ale natiunii
puteai sd le acoperi cu aceastd sumugoard". S-au acordat cdteva premii literare, mici ajutoare pentru
gimnaziile romAnegti, pentru biblioteci, iar cea mai mare parte s-a alocat ca burse pentru studenli.
,,Dar, incheie acelagi secretar general al Astrei, cAli studenli se puteau ajuta din 1.600 fl.? 16 cu cAte
100 fl., 32 cucdte 50
fl., cdnd alti 300 tineri agteptau gi ei ca puii de pasdre". Sunt totuqi anir in care se
pun pe picioare primele sec{ii gtiinlifice ale Astrei, cea filologici, cea istoricd, cea de gtiinte naturale gi
se pregdtegte
Tot atAt de semnificative pentru nevoia de culturd a unei societdli care iese din iner{ie, care
incepe sd se articuleze, sunt: ,,Reuniunea pentru sprijinirea studenlilor jurigti romdni" (1861) cu filiale
locale, ,,Retmiunea pentru sprijinirea ziarigtilor romAni" (1861), societdlile literare ale elevilor romAni
de la gimnaziile din Clu1 (1861), Beiug (1862), Blaj (1864), Sibiu (1865), Arad (1867), Bragov (1868),
Caransebeg, Gherla, Baia-Mare (1869), fiecare cu biblioteca, publicalia, micul sdu fond bdnesc.
materiale ale naliunii, prin constituirea unor fonduri gi funda{iuni bdneqti cu rosturi mai largi, gcolare,
in
juridice romAne, fondul Gazetei Transilvaniei, marilor fundaliuni binegti ale fostului regiment
nds[udean, funda{ia Gojdu, marelui fond ldsat de $ulu!iu, in 1867 la moartea sa, pentru intemeierea
unei universitdli romAnegti, anii in care zecr de sate igi alcdtuiesc fundalii gcolare proprii, cAnd paginile
ziarelor abundd de liste de subscrip{ii, cAnd pretutindeni se infiin{eazd comitete pentru adunarea
ofertelor, se instituie legate testamentare, se fac donatii.
Dar in afara tuturor acestor diverse impliniri, anii liberalismului, etapd decisiv6 in definirea
programului politic al romAnilor transilvdneni, a alut consecinle adAnci gi durabile pe planul
congtiin{ei gi sentimentului nafional, a ldsat amintiri pe care, dupd un sfert de veac de dualism,
memorandiqtii le vor evoca cu o mare mAndrie.