Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n

economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi
culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i
interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv,
la efectele comerului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul schimb.
Globalizarea economic patru aspecte se refer la globalizarea economic ce indic patru
tipuri de fluxuri peste granie, i anume: fluxuri de bunuri/servicii; de exemplu, liber schimb;
fluxuri de persoane (migraia), de capital i de tehnologie. O consecin a globalizrii economice
este mbuntirea relaiilor dintre dezvoltatorii aceleiai industrii din diferite pri ale lumii
(globalizarea unei industrii), dar i o erodare a suveranitii naionale asupra sferei economice.
FMI-ul definete globalizarea ca i creterea n interdependena economic a rilor din
ntreaga lume, prin creterea volumului i a varietii tranzaciilor de bunuri i servicii peste
granie, fluxul de capital internaional mult mai liber i mai rapid, dar i o difuziune mai larg a
tehnologiei1.. Banca Mondial definete globalizarea ca Libertatea i capacitatea indivizilor i
a firmelor de a iniia tranzacii economice voluntare cu rezideni ai altor ri.
3. Impactul globalizarii asupra pietelor financiare
n ultimii ani, n ciuda impresiei generale privind globalizarea financiara, sistemul
financiar international are nca un nivel insuficient de integrare, iar segmentarea pietelor de
capital persista. n acelasi timp nsa, acest fenomen este greu reversibil si aceasta datorita
recentei dereglementari a sistemelor financiare, progresului tehnologic din domeniul serviciilor
financiare si de comuncatii, precum si diversitatii canalelor de difuzare a globalizarii financiare.
Concomitent cu extinderea liberei circulatii a fluxurilor de capital la nivel regional si
international s-a accentuat interesul fata de integrarea economiilor nationale la nivel regional, s-a
produs o crestere a concurentei si a aparut tendinta de integrare a pietelor financiare nationale
ntr-o piata unica la nivel planetar. Consider ca este corect a sustine ca regionalizarea si
globalizarea nu sunt procese contrare, ntruct fluxurile financiare pot sa aiba o baza regionala,
dar fluxurile de capital sa circule ntr-o piata globala. De altfel dezvoltarea accelerata a noilor
tehnologii ale informatiei si ale telecomunicatiilor, asigura n timp real interconectarea diferitelor
segmente ale pietelor financiare prin intermediul retelelor de calculatoare, satelitilor, si al
internetului. Deschiderea spre exterior a pietelor financiare nationale precum si modificarile din
unele compartimente au contribuit la extinderea tranzactiilor, precum si la un proces activ si
permanent de inovare financiara concretizat n crearea de noi instrumente financiare. Aceasta
tendinta s-a manifestat n general, initial la nivelul tuturor tarilor puternic industrializate..
Crearea spatiului financiar global contribuie alaturi de dezvoltarea fluxurilor financiare
internationale, la modernizarea sistemelor financiare datorita accentuarii concurentei pe plan
international, reducerii costului tranzactiilor, conexiunii pietelor financiare n timp real si
diversificarii instrumentelor de gestiune a riscurilor.
Totusi globalizarea poate genera efecte negative datorita volatilitatii cursurilor care n
conditiile interconectarii pietelor se pot propaga rapid n spatiu de la o piata la alta.
Globalizarea financiara a catalizat activitatile fondurilor speculative care atrag capitaluri
internationale provenind de la investitori individuali sau institutionali. Fondurile speculative
reprezinta un imens risc pentru stabilitatea sistemului financiar, volumul urias de capitaluri si
1

FMI, World Economic Outlook, mai 1997

tranzactii speculative efectuate la nivel global, inclusiv cu devizele unor state, le transforma n
adevarate fortarete mondiale ale finantelor.
4.Globalizarea pietelor de capital la nivel mondial
Nivelul internationalizarii pietelor de capital propriu este ilustrata de volumul
tranzactiilor de actiuni ale unor companii straine in centrele financiare majore. De asemenea, o
parte insemnata a fondurilor de pensii si de asigurari sunt investite in actiuni ale companiilor
straine. Mai mult, in present, o companie nu este limitata sa obtina capitalul de care are nevoie de
pe piata nationala.Trei elemente majore incurajeaza activitatile de finantare transfrontaliera:
dereglementarea, tehnologia si institutionalizarea.
Fenomenul de dereglementare este caracteristic anilor 70 i a aprut ca urmare a necesitii de
a inova i de a ntreprinde, posibile de realizat prin eliminarea reglementrilor autoritare
referitoare la accesul pe pieele de capital, la rolul intermediarilor financiari i la ncadrarea
mprumuturilor dup natura, durata sau obiectul lor.
Tehnologia. Transmiterea rapida a informatiilor financiare pe intreg mapamond a sporit
semnificativ eficienta pietelor financiare. Titlurile financiare pot fi monitorizate, analizate si
tranzactionate prin folosirea unui calculator in orice colt de lume.combinarea puterii
calculatoarelor cu retelele de telecomunicatii a permis accelerarea integrarii, dezvoltand totodata
strategii de tranzactionare complexe si generand fluxuri zilnice de capital enorme. Tehnologia a
devenit, peste tot n lume, un agent major al schimbrii pentru piee i pentru structura
industriilor. Peste 50% din creterea economic pe termen lung provine din schimbrile
tehnologice care mresc productivitatea i determin apariia de noi produse, procese sau
industrii.
Institutionalizarea. Cu trei decenii in urma majoritatea actiunilor erau detinute de indivizi;
astazi, pietele financiare sunt dominate de institutii financiare. In timp ce individul-actionar tinde
sa fie mai limitat si sa se concentreze pe actiuni ale unor companii nationale, institutiile
financiare au suficiente cunostinte si putere pentru a cauta sa obtina profituri investind la nivel
international.
6. Concluzii
Incepand cu deceniul 8 al secolului XX, omenirea a pasit intr-o noua era: cea a
globalizarii. Ea are implicatii majore pentru economiile nationale iar la nivelul economiei
mondiale, a dat nastere unor mutatii profunde. Cea mai importanta sub aspectul implicatiilor
asupra configuratiei viitoare a relatiilor internationale - a fost crearea conditiilor pentru miscarea
libera a capitalurilor peste frontierele de stat.
Globalizarea are loc atat la nivelul pietelor cat si la nivelul productiei. Globalizarea
pietelor se manifesta prin tendinta de a abandona sistemul traditional in care pietele nationale
formeaza entitati distincte,isolate una de cealalta prin bariere comerciale sau de alta natura
(distanta, timp, cultura) si tranzitia spre un nou system caracterizat prin fuziunea pietelor
nationale intr-o uriasa piata globala.Globalizarea pietelor a fost posibila prin eforturile conjugate
ale guvernelor in directia dereglementarii, adica a liberalizarii tranzactiilor pe plan international,
inclusive a transferului international de tehnologie, la care se adauga o mai mare acceptabilitate a
investitiilor straine din partea tuturor tarilor lumii precum si dezvoltarea fara precedent a
transporturilor, comunicatiilor si tehnologiei informatiei.
2 | Page

Multinationalitatea este consecinta directa a globalizarii si se manifesta prin faptul ca

nationalitatea firmelor tinde sa aiba o semnificatie din ce in ce mai vaga in afacerile
internationale. Ca urmare a circulatiei libere a capitalului, marile companii si-au pierdut treptat
identitatea nationala, devenind multinationale sau transnationale.
Astfel, se spune c globalizarea aduce prosperitate. Oamenii au acces la o cantitate din ce
n ce mai mare de bunuri, iar dac procesul se ntmpl la scar planetar, atunci este clar c prin
globalizare snt ridicate zone rmase n urm, snt puse n valoare zcmintele lor, resursele de
materii prime, energie i chiar resursele umane. De asemenea, globalizarea impune un nou tip de
raportare la realitate, pentru c pe lng faptul c acest proces prinde insul n nite structuri ale
societii mondiale, n acelai timp aceasta societate este introdus vrnd-nevrnd n sufletul
omului, determinnd n el schimbri inevitabile. Asadar, este clar c globalizarea, dac ne
schimb modul de a fi, trebuie s ne schimbe i modul de a gndi, de a ne forma.
Oricum, globalizarea este un proces obiectiv, ea se ntmpla chiar dac sntem de acord cu
ea sau nu. Globalizarea are o sum apreciabil de efecte, pozitive i negative. Ca elemente
pozitive, se evideniaz: amplificarea i liberalizarea comerului, a investiiilor i fluxurilor
financiare, extinderea valorilor democratice, aprarea identitii individuale, protecia mediului
inconjurtor, dar i libera circulaie a securitii.
Trebuie s fim de acord cu analistul Hans Blommestein, c, pentru prima data in istorie,
azi, o pia tehnologic global transform lumea financiar, cea a afacerilor, cea politic i
psihologia, fcandu-le de nerecunoscut. Din perspectiva pieei libere, globalizarea va genera o
prosperitate fr precedent, pe msur ce tot mai multe naiuni vor participa la economia global,
iar fluxurile tehnologice i financiare dinspre rile dezvoltate spre cele mai puin dezvoltate vor
determina o egalizare a bogiei i o dezvoltare a intregii lumi.
Globalizarea reprezint un proces obiectiv, ce se desfoar cu o vitez uimitoare,
cuprinznd aproape totalitatea statelor lumii. A fost determinat i favorizat de progresele
ultrarapide ale tehnologiei, cu precdere ale celei informatice. Globalizarea se concretizeaz sub
forma liberalizrii i dereglementrii pieei produselor i serviciilor, capitalurilor i forei de
munc. Prin manifestarea acestui proces obiectiv, orice agent economic se poate aproviziona cu
cele necesare desfurrii activitii de unde este mai ieftin, s produc i s vnd acolo unde
obine veniturile cele mai mari.
Globalizarea este avantajoas i foarte avantajoas pentru rile cu o competitivitate
economic mare: tehnologii avansate, for de munc performant, productivitatea muncii mare,
costuri de producie reduse. n aceste condiii se poate afirma c principala surs a
competitivitii este reprezentat de capital.
Procesul globalizrii ofer multiple i rapide avantaje economiilor dezvoltate, ce
concentreaz covritor capitalul mondial i unde i au sediul central marile companii
transnaionale.
Procesul globalizrii, n esena sa, conine toate premisele pentru accentuarea decalajelor
economice existente la sfritul secolului XX ntre statele dezvoltate, state n curs de dezvoltare,
inclusiv fostele state socialiste, deoarece se globalizeaz numai crearea produselor interne brute,
fr globalizarea repartizrii acestora.
Globalizarea pieelor lumii n condiiile estomprii continue a diferenelor specifice dintre
acestea determin omogenizarea gusturilor consumatorilor din ntreaga lume n interiorul unei
piee, ce dobndete caracter global.

3 | Page