Telescopul optic

Proiect prezentat de:

Cernatescu Alexandru
Dobre Andrei

Falcui Andrei
Crap Ioana

Cuprins

Notiuni generale

Majoritatea telescoapelor functioneaza colectnd lumina emisa de stele sau

reflectata de suprafata planetelor. Acestea se numesc telescoape optice.
Telescopul formeaza imagini ale cerului relativ apropiate si mareste luminozitatea
aparenta a astrilor, permitnd distingerea detaliilor si sa se observe mult mai multe
stele dect cu ochiul liber
Lumina vizibila adunata de telescop e descompusa n radiatiile componente cu
ajutorul unui spectroscop, n acest fel obtinndu-se informatii despre temperatura
obiectului, miscare, compozitie chimica sau prezenta unor cmpuri magnetice.
n esenta, telescopul optic este un instrument ce concentreaza o imagine din
realitate ntr-un manunchi suficient de mic de raze astfel nct sa intre prin pupila
ochiului uman. Ca un produs secundar al acestei operatii, lumina este intensificata,
lumina slaba devenind usor vizibila.
Multe telescoape sunt construite n observatoare astronomice n jurul Pamntului
dar numai undele radio, lumina vizibila si radiatia infrarosie pot penetra atmosfera
Pamntului si pot ajunge la suprafata planetei. Pentru a depasi aceasta problema au
fost lansate n spatiu telescoape care pot colecta unde din alte regiuni ale spectrului
electromagnetic.
Obiectivul telescopului este constituit dintr-o oglinda (sau un sistem de oglinzi) de
sticla metalizata de forma paraboloidala, care poate atinge chiar si 11 m n diametru.
Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea data de obiectiv este ndreptata
spre un ocular.

Schema de baza

Lumina este facuta din fotoni si

telescoapele profesionale concentreaza
lumina spre detectori electronici care
colecteaza fotonii.
Exista trei tipuri principale de
telescoape optice in functie de tipul
obiectivului colector de lumina: refractoare
(dioptrii) care foloseste lentile, reflectoare
(catoptrii) care foloseste oglinzi si sistemul
care combina lentile cu oglinzi (cadioptrii).
Schema de baza este ca primul element
care capteaza lumina, obiectivul (lentila (1)
sau oglinda concava), focalizeaza lumina
unui obiect aflat la departare (4) pe un plan
focal unde formeaza o imagine reala (5).
Aceasta imagine poate fi inregistrata, sau
vazuta printr-un ocular care se comporta ca
o lupa.

Tipuri de telescoape

Telescoapele care folosesc doua lentile convexe fac ca imaginea sa

apara rasturnata. Versiuni terestre ale acestor telescoape si binocluri
folosesc prisme sau se bazeaza pe lentile intre obiectiv si ocular pentru a
inversa imaginea inca o data. Astfel, imaginea apare dreapta in ocular.
Multe tipuri de telescoape multiplica calea optica cu oglinzi duble sau
triple. Acestea ar putea fi parti integrale ale designului optic, dar de
asemenea servesc pentru a face telescopul mai compact si plasand
ocularul sau detectorul intr-o pozitie mai convenabila. La telescoapele
mai mari aceste oglinzi aditionale sunt adesea folosite pentru a produce
o imagine de calitate mai buna pe o suprafata mai mare.

1. Telescoape refractoare

Telescopul refractor, cunoscut si sub

numele de luneta, este primul model
de telescop aparut (in Olanda in
1608).
Telescopul refractor este un tip de
telescop optic care refracta lumina.
Aceasta refractie face ca razele
paralele de lumina sa convearga
intr-un punct focal. Din aceasta
cauza utilizatorul poate vedea un
obiect mai clar, luminos si aproape.
Este asemanator din punct de
vedere al constructiei cu
microscopul. Un refractor tipic are 2
lentile, lentila obiectiv si ocularul.
Obiectivul este format din doua
bucati de sticla cu dispersii diferite.

Fiecare parte a acestor bucati de

sticla este finisata pe o parte si pe
alta. Lentila este convexa iar puterea
de a aduna razele de lumina a unui
astfel de telescop este proportionala
cu marimea obiectivului.
Aceste telescoape sunt mpiedicate
de erori cromatice care cauzeaza
venirea fiecarei culori ntr-un focar
diferit pentru ca fiecare culoare are
propriul sau unghi de refractie.
Aberatia cromatica face ca imaginea
unei stele sau planete sa fie
nconjurata de cercuri de diferite
culori.

2. Telescoape reflectoare

Isaac Newton este cunoscut ca fiind primul care a construit un telescop reflector
practic, dupa propriul sau design in jurul anului 1670. Telescopul avea un obiectiv
concav si o oglinda diagonala mai mica, pentru a rezolva problema erorii cromatice.
Telescopul reflector, cunoscut si sub numele de telescop newtonian, este cel mai
simplu. Acesta foloseste o oglinda concava pentru a aduna razele de lumina si
formeaza imaginea ntr-un focar aflat deasupra oglinzii.
Telescoapele reflectatoare sunt n special folositoare pentru a aduna lumina de la
obiecte intunecate. Sensibilitatea luminii unui astfel de telescop creste cu patratul
diametrului oglinzii telescopului. Deci daca se dubleaza diametrul oglinzii puterea de a
aduna razele de lumina creste de 4 ori.
Oglinda telescopului este facuta dintr-o sticla speciala care nu se contracta si mareste
la diferite temperaturi. Oglinda e polizata cu ajutorul calculatorului pentru ca diferentele
de grosime de pe suprafata trebuie sa fie mai mici dect o fracsiune din grosimea unui
fir de par. Pentru a crea un strat reflectator se acopera suprafata oglinzii cu un strat
subtire de aluminiu, protejat la exterior cu un strat de protectie n general din SiO2.

Principalul dezavantaj al acestor

oglinzi este greutatea. Telescopul
Hale de pe muntele Palomar din
California cntareste 14 tone. La
unele telescoape construite dupa
1990 greutatea oglinzii a fost
redusa prin punerea ntre o oglinda
concava subtire si a unei placi a
unui strat de nervuri de sticla.

3.Telescoape catadioptrice

In tuburile catadioptrice se afla

oglinda principala, oglinda
secundara si lentila de corectie.
Cele mai frecvent utilizate
telescoape catadioptrice sunt de tip
Makszutov-Cassegrain si SchmidtCassegrain.

Foloseste lentile subtiri cu o puternica

curbura pentru corectarea imaginii. Oglinda
secundara este ceva mai mica decat la
Schmidt si ofera o mai buna rezolutie
pentru observatiile planetare. Acest tip de
telescop este ceva mai greu decat cel de
tip Schmidt. Sistemul optic al acestuia este
mai simplu de construit dar necesita mai
mult material pentru lentilele corectoare.

Lumina intra printr-o lentila subtire si asferica de tip Schmidt, apoi

loveste prima oglinda sferica si se reflecta inapoi in tub fiind
interceptata de o a doua oglinda mai mica care reflecta lumina intr-o
deschizatura unde se afla ocularul.
Acest telescop are cel mai bun design si combina avantajele folosirii
lentilelor si oglinzilor impreuna. Este excellent in observarea obiectelor
indepartate sau in astrofotografie. Tubul inchis reduce degradarea
imaginii si are cea mai buna focalizare dintre toate tipurile de
telescoape. Dezavantajul este pierdere de lumina din cauza folosirii
celei de-a doua oglinzi.

4.Telescopul cu infrarosu

Telescoapele cu infrarou permit explorarea regiunii

intunecate i pline cu praf a spaiului att n interiorul
galaxiri noastre ct i n afara acesteia . Ele permit
dezlegarea misterelor despre naterea stelelor ,
formarea sistemelor planetare , observarea cometelor
i a atmosferelor a altor planete , observarea centrului
galaxiei noastre i naterea unor galaxii foarte
ndeprtate. n ciuda faptului c vaporii atmosferici
teretri absorb o parte din lumina roie , cercetrile
pot fi efectuate din locuri uscate aflate la altitudini mari
sau din avioane . Cel mai bun loc pentru amplasarea
unui astfel de telescop e n spaiu unde nu exist
atmosfer.

5.Telescopul cu ultraviolete

Telescoapele cu ultraviolete sunt similare cu

telescoapele optice reflecttoare dar oglinzile
lor au nveliuri speciale care reflect lumina
ultraviolet foarte bine . Aceste telescoape
dau informaii despre gazul interstelar , stele
tinere i regiunile gazoase ale galaxiilor
active .
Unele dintre cele mai fierbini stele din
univers sunt vizibile n regiunea ultraviolet a
spectrului . Totui aceast lumin e blocat
de atmosfera terestr i poate fi studiat
numai din spaiu . Intre 1980 i 1990 o serie
de observatoare care orbitau Pmntul au
explorat universul ultraviolet . Printre acestea
a fost i telescopul Hubble.

6.Telescopul cu raze X

Astronomia cu raze x a fost nfiinat n 1960

cnd au fost montai pe rachete de mare
altitudine detectori cu raze x . Astronomii au
fost surprini s afle c multe obiecte
astronomice energetice emit raze x .
Astronomia cu raze x a fost mult mbuntit
n 1970 de ctre satelitul U. S. Explorer 42
care a fcut o hart a razelor x a cerului.
Unele telescoape cu raze x sunt construite ca
nite telescoape optice reflecttoare . Oglinda
principal a acestora trebuie s fie cilindric .
Razele x de la obiect ating oglinda la un
unghi foarte mic nct abia l ating pt a fi
reflectate n detector . Pentru a bloca raze x
care nu vin de la sursa observat majoritatea
detectorilor sunt nconjurai de un cilindru din
lumb care le absoarbe.

7.Telescopul cu raze Gamma

Razele gama sunt radiaii

electromagnetice cu lungimi de und
chiar mai scurte dect razele x . Unele
dintre cele mai catastrofice evenimente
din univers cum ar fi coliziunile ntre stele
neutronice sau gurile negre emit n
spaiu raze gama de mare energie.
Acestea nu pot penetra atmosfera
terestr trebuie s fie observate din
spaiu . La nceputul anilor 90
obsevatorul cu raze gama Compton a
descoperit c razele gama sunt
distribuite simetric in spaiu . De aceea
se crede c acestea provin de la
evenimente astronomice foarte puternice
care au loc n interiorul galaxiilor.

Bibliografie

http://static.howstuffworks.com/gif/telescope-sam-1.jpg
http://en.wikipedia.org/wiki/Telescope
http://ro.wikipedia.org/wiki/Telescop
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/Telescope-schematic.svg/695px-Telescope-schematic.svg.png
http://www.astronomia.go.ro/Pages/Imagini/Optica/Refractor/refractor.jpg
http://www.astronomia.go.ro/Pages/Imagini/Optica/Newtonian/reflector.jpg
http://www.mssl.ucl.ac.uk/heritage/John_Raymont_memoirs/woomera/uv_telescope.jpg
http://www.nasa.gov/images/content/56735main_Space_Infrared_Telescope_Facility_Diagram.jpg
http://www.swift.ac.uk/images/XRT_schematic.jpg
http://www.noao.edu/noao/staff/matheson/telescope/gamma-ray_telescope_1_sm.jpg