Sunteți pe pagina 1din 19

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

Definitie
- Cresterea persistenta a TAs 140mmHg si/sau a TAd 90
mmHg la subiecti care nu se afla sub tratament antihipertensiv
Importanta subiectului
HTA - importanta problema de sanatate publica - cea mai
frecventa boala CV
in ultimii ani s-au schimbat conceptele privind definitia HTA, rolul
acesteia ca FR ATS/ nivelurile tinta ale TA ce trebuie atinse prin
tratament
relatia dintre TA si riscul CV net definita, independenta de
prezenta altor FR CV - HTA determina cresterea riscului de SCA
(de 8x), insuficienta cardiaca, AVC (de 3x), afectare renala (de
5x)
Clasificarea HTA
etiologica
HTA esentiala, primara (fara cauza decelabila)
HTA secundara (cu cauze multiple).
in functie de valorile TA (stadializare)

Hipertensiunea normala de efort


- peste 210 la barbati
- peste 190 la femeie
hiperteniunea de halat alb
- hiperteniuneala pacient cand vede cadrul medical
hipertensiunea mascata
1

- in momentulprezentarii la medic TA este normala, iar la echo


apare HVS
- are indicatie de holter
CLASIFICAREA HTA ( in functie de riscul cardiovasculat
asociat)
Conceptul de risc cardiovascular global are la baza idea de
potentare reciproca a factorilor de risc cardiovascular prezenti
simultan la acelasi pacient, astfel incat riscul cumulat este mai mare
decat suma componentelor sale individuale
Framingham : in functie de riscul de evenimente CV fatale si
nonfatale la 10 ani :
<15% (risc scazut)
15 20 % (moderat)
20 -30 % (inalt)
>30 % (foarte inalt).
! aprecierea riscului global cardiovascular are impact decisiv asupra
deciziei terapeutice ( valorile TA de la care se incepe tratamentul,
tintele terapeutice, tipul de medicatie folosita)
Elementele considerate in estimarea RCV:
factorii de risc c-v
DZ/SM
Aaectarea subclinica de organ tinta
boala c-v manifesta
FR CV folositi in clasificarea HTA
istoric familial de boala cardiovasculara prematura (barbati <
55 ani, femei < 65 ani)
varsta : >55 ani la barbati ; > 65 ani la femei
fumatul
obezitate abdominala : circumferinta abdominala > 94cm (B) si
> 80cm ( F)
valorile TA sistolice si diastolice
nivelul presiunii pulsului ( la virstnici)
dislipidemia : colesterol total > 190mg/dl; LDLc > 115mg/dl;
HDLc < 40 ( B) si < 46 ( F) mg/dl ; trigliceride > 150 mg/dl
glicemia a jeun = 102-125 mg/dl
test de toleranta la glucoza alterat

Diabetul zaharat este diagnosticat in baza urmatoarelor criterii :


glicemie a jeune 126mg/dl la determinari repetate
glicemie dupa incarcare cu glucoza 198 mg/dl
2

Definitia actuala a sindromului metabolic, rezultata in urma unui


consens intre societatile stiintifice, presupune intrunirea a 3 din
urmatoarele 5 criterii :
cresterea circumferintei abdominale : definitii cu specificitate
populationala si nationala ; pentru barbatii europeni > 94 cm si
pentru femeile europene > 80 cm
trigliceride 150 mg/dl (1,7 mmol/l) (sau tratament specific
pentru hipertrigliceridemie)
HDL-colesterol < 40 mg/dl (1 mmol/l ) la barbati si < 50 mg/dl
(1,3 mmol/l) la femei (sau tratament specific pentru HDLcolesterol scazut)
HTA : TA sistolica 130 mmHg si/sau TA diastolica 80 mmHg
(sau tratament antihipertensiv)
glicemie a jeune 100 mg/dl (sau tratament pentru
hiperglicemie)

Afectarea subclinica de organ tinta


AOT = stadiu intermediar in continuumul cardiovascular, precedand
instalarea bolii clinic manifeste.
Hipertrofia ventriculara stanga decelata
electrocardiografic ( indice Sokolow-Lyon : suma amplitudinii
undei S in derivatia V1 si amplitudinea undei R in derivatia V5
sau V6 > 38 mm ; indice Cornell > 2440 mm/ms ) sau
ecocardiografic (masa VS > 125 g/mp la barbati si > 110 g/mp la
femei)
Placi aterosclerotice evidente la nivel carotidian sau ingrosarea
peretelui arterial ( indice intima-medie > 0,9 mm)
Velocitatea undei pulsului carotido-femural > 12 m/sec
Indicele tensional glezna/brat < 0,9
Cresteri usoare ale creatininei serice 1,3 1,5 mg/dl (B) si
1,2 1,4 mg/dl (F)
Microalbuminurie ( 30- 300mg/24h) sau raport
albumina/creatinina > 22 mg/g ( B) si >31 mg/g (F)
Scaderea ratei de filtrare glomerulara < 60 ml/min/1,73 mp sau
a clearance-ului la creatinina < 60 ml/min
Boala cardiovasculara manifesta
1. Boli cerebrovasculare: AVC ischemice, hemoragice ; AIT
2. Boli cardiace: AS ; IM ; revascularizare miocardica ; insuficienta
cardiaca
3. Boli renale: nefropatie diabetica, disfunctie renala ( cr.>1,5/1,4
mg/dl), proteinurie (>300mg /24 ore)
4. Arteriopatia periferica
3

5. Retinopatie avansata : hemoragii sau exudate, edem papilar


(FO :stadiile III, IV)

Stratificarea riscului in cuantificarea prognosticului

Obs:
Indiferent de gradul de HTA, prezenta
- boli cardiovasculare simptomatice
- leziunii de organ constituite
incadreaza pacientul in risc
foarte inalt
- a dz cu afectare renala
- a bolii renale cr peste std IV
Sistemul renina- angiotensina- aldosteron

Sistemul renina- angiotensina- aldosteron


hiperreninemica:
asociata cu vasoconstrictie si RVT crescuta
in special la tineri cu hiperreactivitate a SNS
raspuns terapeutic favorabil la IEC/ betablocante
cu ARP normala
hiporeninemica
evolueaza cu hipovolemie
in special la virstnici
raspuns terapeutic favorabil la diuretice/ blocanti
Ca2+/ alfablocant
RAA - rol important in remodelarea (hipertrofia) vasculara si
remodelarea cardiaca din HTA rolul IEC/sartani in preventia si
regresia hipertrofiei vasculare/ventriculare)
Hiperinsulinemia
implicata in patogenia HTA, mai ales la persoanele obeze ; HTA
este componenta a sindromului metabolic (alaturi de
dislipidemie , TAG, obezitate)
Mec. : hipersimpaticotonie, retentie de Na /H2O, remodelare
vasculara/miocardica

EVALUAREA BOLNAVULUI HIPERTENSIV


Evaluarea pacientului hipertensiv etapa esentiala in definirea si
aprecierea bolii
Obiectivele evaluarii:
5

1. Confirmarea diagnosticului de HTA si stabilirea severitatii


(incadrarea in grd. 1 grd.3)
2. Identificarea altor factori de risc cardiovasculari
(hiperlipemie, diabet, obezitate, fumat etc.) -influenteaza
prognosticul si strategia terapeutica
3. Stabilirea gradului de afectare a organelor tinta (creier,
inima, rinichi) pentru aprecierea riscului cv,
prognosticului si alegerea tratamentului
4. Identificarea cauzelor de HTA secundara
Etapele evaluarii :
1. Evaluarea clinica: anamaneza, examen fizic, masurarea corecta
a TA
2. Evaluarea de laborator
1. initiala (obligatorie pentru orice bolnav hipertensiv)
2. complementara (explorari speciale la unele grupe de
HTA)
Anamneza
AHC de HTA, DZ, dislipidemii, AVC, boala renala
vechimea HTA, valori, tratamente
evaluarea stilului de viata: fumat, alimentatie, activitate fizica,
apnee in somn
tratamente TA: contraceptive orale, AINS, steroizi, cocaina,
amfetamine, ciclosporina
simptome sugestive de cauze secundare de HTA
evaluarea statusului social (conditioneaza aderenta la tratament)
Simptomatologie
frecvent asimptomatica
simptomatologia frecvent nespecifica: cefalee (frontooccipitala) matinala, pulsatila, ameteli, palpitatii,
precordialgii , acufene, scotoame
simptomatologia eventualelor complicatii:
SNC: parestezii, pierderi de cunostinta de
scurta durata, afazie, deficite motorii
sistematizate
ap. cardiovascular : palpitatii, angina ,
dispnee ( EPA), edeme malolare,
claudicatie intermitenta
manifestari renale (tardive): sete, poliurie cu
nicturie,hematurie, uremie.
Examen fizic
Conditiile pentru masurarea TA
1. Pacientul trebuie sa fie in repaus cel putin 3 5 min inintea
masurarii
2. Fara consum de cafea 1h anterior, fara fumat cu min 15 min
anterior
6

3. Manseta trebuie sa fie pozitionata la nivelul inimii indiferent de


pozitia pacientului si trebuie sa aiba o latime egala cu 2/3 din
lungimea bratului.
4. In anumite conditii este necesara determinarea TA ortostatice
la 1 min -5 min m.a. la varstnici, diabetici, tratament
antihipertensiv ( ! hipotensiune ortostatica)
5. Min. 2 masuratori la interval de1- 2 min; daca diferenta este mai
mare de 5 mmHg sunt necesare masuratori suplimentare pt
inlaturarea efectului de halat alb .
6. Masurarea TA se va face la ambele brate ( la prima consultatie);
diferenta nu trebuie sa depaseasca 10 mmHg. Daca diferenta
dintre cele 2 brate este mai mare se va lua in considerare
valoarea cea mai mare.
7. HTA diagnosticata la varsta < 30 ani impune determinarea TA si
la nivelul membrelor inferioare (! Coarctatie Ao)
- Datorita variatiilor importante ale TA atat in cadrul unei zile cat
si intre zile diferite, pacientul nu va fi declarat hipertensiv dupa o
prima valoare crescuta a TA, cu conditia ca aceasta sa nu
depaseasca 180 mmHg.
- Daca la 2-3 masuratori la interval de 1 saptamana TA > N
pacientul poate fi considerat hipertensiv.
Monitorizarea ambulatorie a TA ( MATA ; Holter TA/24 ore)
Dg se bazeaza pe valori diferite fata de TA masurata in cabinet
Valori medii/24 ore : > 125-130/80mmHg ;
Valori medii diurne : > 130-135/85mmHg ;
Valori medii nocturne : > 120/70 m

Indicatii :
1. variabilitate marcata a TA de cabinet, in cursul aceleiasi
consultatii sau la consultatii diferite
2. TA crescuta la indivizi cu risc cardiovascular scazut (tineri)
3. discrepanta mare intre TA la domiciliu si TA cabinet
4. rezistenta la tratament
5. Suspiciune de episoade hipotensive
6. TA masurata la cabinet la gravide ( preeclampsie)
Explorarea initiala
1. Biologie :
examenul de urina: densitate, albumina, glucoza,
sediment
creatinina / uree sanguina
cl.creatinina ( f. Cockroft-Gault)/ FRG
potasemie
glicemie a jeun
colesterol total, HDL colesterol, LDL colesterol,
trigliceride
7

acid uric (pentru ca are risc cardiovascular)


Hb si Htc
2. examenul fundului de ochi
4. Ecocardiografia:
depistarea HVS si precizarea tipului sau (concentrica,
excentrica)
Dilatarea VS/AS ;
functie sistolica si diastolica VS
5. Ecografia carotidiana
masurarea IMT
6. EKG :
normala
HVS
alte anomalii: aritmii, modificari de cardiopatie
ischemica

HVS - criterii de diagnostic


indicele Sokolov- Lyon: SV1(V2)+ RV5(V6) 35 mm
(asocierea modificarilor de faza terminala marker al riscului de
complicatii CV /MS
scorul Romhilt
criterii de amplitutide (una din urmatoarele) (3p)
R/S in derivatiile membrelor > 20 mm
RV5(V6) >30 mm
SV1>30 mm
modificari de segment ST-T (3p)
HAS (3p)
AQRS> -30 (2p)
durata QRS > 0.09s (1p)
DI V5(V6) > 0.05s (1p)
...............................................................................................................
...
HVS probabila 4p
HVS sigura 5p.

Complicatiile HTA
Afectarea cardiaca :
boala coronariana - ATS coronariana si/sau
afectarea microcirc.
IC -disfunctie diastolica si/sau sistolica
aritmii, MS (moarte subita)
Afectarea cerebrovasculara :
AVC hemoragic
8

Afectarea

Afectarea

AVC ischemic
infarct lacunar
encefalopatia hipertensiva.
renala :
nefroangioscleroza
insuficienta renala.
vaselor mari
ateroscleroza
disectia
anevrismul
tromboza

Remodelarea vasculara vase de rezistenta


- primul sediu al procesului de remodelare vasculara
- tipuri de modificari vasculare :
1. Hipertrofia arteriala: hipertrofia fibrelor musculare
netede din medie
2. Arterioscleroza hialina: depozitarea de hialin (mat.
amorf, PAS+, glicoproteine, lipide, fibrina, colagen)
subendotelial /medie.
3. Hiperplazia intimala reducerea suplimentara a
lumenului vaselor
arterioscleroza hiperplastica (angioscleroza benigna HTA)
grosimea peretelui vascular, lumen/g.perete vascular
RVT / R. vasoconstrictor la stimuli presori agravarea HTA si a
tulburarilor circulatorii
HTA la diabetici
HTA este de 2 x la diabetici fata de cei nondiabetici ( mai
DZ tip II)
HTA la diabetic agraveaza evolutia acestuia (agraveaza
nefropatia diabetica, retinopatia diabetica).
Riscul cv. cumulat HTA DZ: incidenta IMA si AVC creste de pana
la 7x
Tratamentul:
sa nu aiba efecte secundare metabolice
sa influenteze favorabil complicatiile DZ
sartani, IEC, blocante Ca2+, indapamid

TRATAMENTUL HTA
- ! deplasarea ponderii dinspre controlul valorilor tensionale
catre scaderea riscului cardiovascular global
9

Scop:
- a preveni afectarea organelor tinta si aparitia evenimentelor
cardiovasculare nonfatale si fatale
- In cazul pacientilor cu afectare de organ tinta preexistenta la
momentul initierii tratamentului s-a dovedit stoparea progresiei
sau chiar regresia afectarii de organ tinta sub tratament adecvat
=> reducerea riscului cardiovascular estimat initial => protectie
cardiovasculara oferita de tratament
- Decizia de initiere a tratamentului se bazeaza atat pe nivelul
valorilor TA, cat si pe riscul cardiovascular global.
o La pacientii cu HTA de grad redus ( grad I-II) si/sau risc
redus (risc aditional scazut sau moderat) se poate
temporiza initierea tratamentului antihipertensiv timp de
cateva saptamani-luni, interval in care se vor adopta
masurile nonfarmacologice de schimbare a stilului de viata.
o In cazul pacientilor cu HTA de gradul 3 si/sau risc aditional
inalt sau foarte inalt tratamentul farmacologic trebuie initiat
prompt.

Tinte terapeutice :
ESC/ESH 2007 :
<140/90 mmHg la toti pacientii hipertensivi
<130/80 mm Hg la Dz, risc inalt si foarte inalt , conditii
clinice asociate
<120/70 mmHg (la cei care asociaza proteinurie)
Actual :
< 140/90 mmHg la toti pacientii
la diabetici TA < 140/80 mmHg
! Reducerea valorilor tensionale per se , indiferent de mijloacele
terapeutice folosite (farmacologice/nonfarmacologice) sau de clasa
de medicamente folosita, este responsabila de scaderea morbiditatii
si mortalitatii cardiovasculare

Tratamentul nefarmacologic
- ! se va adresa tuturor pacientulor HTA, inclusiv celor cu TA
normal inalta
1. renuntarea la fumat
fumatul determina cresteri doar tranzitorii ale TA, astfel
incat renuntarea la fumat nu are un impact definit asupra
valorilor tensionale per se;
- ! abstinenta de la fumat are cel mai important impact de
scadere al riscului de evenimente CV.
2. scaderea in greutate
10

scaderea cu 1 kg in greutate scadere a valorilor TAS/TAD


de 1,6 mmHg
- ! amelioreaza sensibilitatea la insulina, apneea in somn,
sensibilitatea la sare
3. regim alimentar moderat hiposodat ( <5 g. NaCl/zi)
- ! dieta desodata antreneaza sistemul RAA si o complianta
scazuta la tratament de evitat
4. aport alimentar bogat in K, Ca si Mg (banane, legume verzi)
5. aport scazut de grasimi saturate si colesterol (grasimi
animale), aport crescut de fibre (min. 35 g/ zi) si grasimi
polinesaturate (acizi grasi 3 omega din uleiul de peste)
6. consum moderat de etanol (20-30 g/zi la barbati, 10-20 g/zi la
femei)
! excesul creste riscul de evenimente CV: aritmii si AVC hemoragice
4. exercitiu fizic aerob desi initial determina cresteri ale TA,
amelioreaza functia endoteliala (3-4 x/ saptamana 30 min) si
scade in timp TA ( ! efortul izometric de evitat )

Inhibitori de enzima de conversie


- clasa cea mai folosita de antihipertensive
- Mecanism de actiune
Ag II / aldosteron
bradikinina
prostaglandinele vasodilatatorii
eliminarile de Na+
tonusul simpatic central
[NA] in periferie
RVP fara impact pe DC, AV, volumul sanguin, amelioreaza
functia baroreceptorilor
Rol important de HVS/ impact pozitiv in remodelarea

Indicatii de electie
Insuficienta cardiaca
Disfunctie sistolica/diastolica VS
Infarct miocardic
HVS
diabet zaharat tip 1 cu nefropatie
stenoza unilaterala de a. renala
- Se utilizeaza in monoterapie/asociere cu: diuretice, blocante,
Ca2+ blocante, blocante,sartani
Doze:
captopril 50 150 mg/zi (3 prize)
enalapril 20 40 mg/zi (2 prize)
perindopril (Prestarium) 4 8 mg/zi (1 priza)
11

trandolapril (Gopten) 2 4 mg/zi (1 priza)


fosinopril (Monopril) 10 20 mg/zi (1 priza)
ramipril (Tritace) 5 10 mg/zi (1 priza)
zofenopril (Zomen) 30 mg ( 1 priza)

Contraindicatii:
stenoza bilaterala de a. renala/ st. unilaterala de a. renala pe
rinichi unic
hiperkaliemie
IRC avansata (creatinina >3mg/dl)
sarcina
alergia la IEC
CMH, stenoza Ao, Mi

RA:
hipotensiune arteriala/sincopa de prima doza
creatininei
K+
reactii alergice (rush, edem angioneurotic)
alterarea gustului
leucopenie ( captopril)
tusea - 10 15%; se poate mentine pana la 3 saptamani dupa
abandonarea tratamentului; poate aparea precoce/ tardiv de la
oprire; rezist. la trat.; impune uneori abandonarea trat.

Diureticele
- 4 clase mari de diuretice
folosite uzual
antihipertensiva
1. diuretice de ansa
2. diuretice tiazidice
3. diuretice tiazid-like
4. diuretice economisitoare de K+.
Reactii adeverse
hipo Na, K,Cl, Mg
alcaloza hipocloremica
hiperuricemie
hipercalcemie (tiazidice)
hiperglicemie (m.a. tiazidice)
Hcolesterolemie ( m.a. tiazidicele)/Htrigliciridemie
insuficienta renala ( hipovolemie)
hipotensiune arteriala (eventual numai ortostatica)
surdiatate - furosemid
12

in

terapia

hiperpotasemie, ginecomastie spironolactona

Cauze de raspuns inadecvat la tratament

13

Alegerea initiala
este poate decizia cea mai importanta a terapiei
nu exista dovada ca un medicament este mai benefic decat altul
in cazul HTA necomplicate sau neasociate cu alta patologie cu o
singura conditie: sa se obtina valori tinta ale TA
medicatie de prima linie : IEC, sartani, B-blocant, Ca-blocant,
diuretic

14

Hipertensiunea secundara

Definitie
Forma de HTA in care etiologia este de obicei unica, dovedita,
potential curabila (10-17%)
Situatii cand suspicionam o HTAs
1. Debut inainte de 20 ani sau dupa 50 ani
2. Nivelul: 180/110 mmHg
3. Afectare de organe tinta
4. Indicative de HTAs: hipo K, sufluri abdominale, TA variabila cu
transpiratii, tahicardie, tremor
5. Raspuns slab la terapie

Clasificare (cauze)
A. Primara esentiala
B. Secundara

1. Renala
a. HTA

renoparenchimatoasa
GNDA
Nefrite cronice
Rinichi polichistic
Nefropatie diabetica
Nefrita de iradiere
Nefropatie AINS
Rinichi mic unilateral
Vasculite
Tumori renale
Dializati,
transplantati
renal
b. Renovasculara
St de a renala
Embolii renale
Vasculita
intrarenala,
compresie extrinseca
c. Tumori cu renina
d. HTA renopriva

15

2. Endocrina
a. Acromegalie
b. Hipotiroidism
c. Hipertiroidism
d. Hipercalcemie
(hiperPTH)
e. Suprarenaliana
Corticala:
o Sd.Cushing
o HiperALD
primar
o Hiperplazia
adrenala cong
o Exces aparent
de
mineralocorticoi
zi
Medulara:
feocromocitom
f. Tumori
cromogene
extradrenale
g. Hormoni
exogeni
(estrogeni,
corticosteroizi,
mineralocorticoizi,
IMAO,
simpatomimetice)

3. HTA indusa de sarcina


4. Coarctatia de aorta
5. Insuficienta aortica severa
6. BAV grad III
7. Fistulele arteriovenoase, PCA, Sd. Hiperkinetice
8. Sd. neurologice
a. Presiune intracraniana
b. Apnee in somn
c. Porfiria acuta
d. Tetraplegia
e. Sd. G-Barre
9. Stress-ul acut:
o Chirurgical
o Hipoglicemie, arsuri, postresuscitare, hiperventilatie
psihogena, sevraj alcoolic
10.
Cresterea Volumului intravascular
11.
Abuz de medicamente + alcool (CO, ciclosporina,
Epo, cocaina)
a. Renovasculara
Etiologie
a. Ateroscleroza a renale: 65-75%
1/3 proximala, excentric, B > F, > 60 ani
b. Displazia fibromusculara: F, 25-40 ani, 10-25%
2/3 distale
c. Altele:
Embolii
Tromboze
Compresii extrinseci
Anevrisme
Takayashu
Disectie Ao
Patogenie
> 70% dintre
St unilaterala SRAA, apoi volum dependenta si SRAA
St bilaterala volum dependenta, apoi SRAA

Elemente clinice sugestive pentru dg


HTA severa cu debut acut la orice varsta
HTA severa la copil sau dupa 50 ani
16

Suflu sistolic/diastolic pe flancuri, subcostal, epigastru (DFM


75%)
Evolutie accelerata a HTA
HTA maligna
HTA rezistenta
HTA cu afectare inexplicabila a f. renale, mai ales sub IEC
Asimetrie renala (70% sansa de stenoza pe rinichiul ipsilateral)
EPA recurent fara cauza aparenta la un HTA
ATS extensiva

Feocromocitomul
Definitie
b / f = 1, 25-55 ani, 0,3-1%
Tumora cromofina in MSR sau extraSR
10% familial (AD) izolat sau in MEN (5 gene)
10% bilaterala, 20% multipla
10% maligna
10% extraSR
Fiziopatologie
MSR: E si NE
ExtraMSR: NE
NE HTA sistolodiast
E HTA sistolica, tahicardie, tremor
Diagnostic pozitiv
Clinica sugestiva Dozare catecolamine Imagistica
Clinica:
HTA
in
paroxisme/persistenta/manif.
met./hTA
alternand cu HTA
Triada: HTA + transpiratii, cefalee, tahicardie
Biologie:
Metanefrine plasmatice (x 2 N)
S (100%), Sp (85%) superior celor urinare
Imagistica:
CT, RMN (>1 cm)
Scintigrama cu MIBG si pt extraSR, metastaze
Tratament
Chirurgical
Pregatire medicala: 7 zile cu B, apoi B, hidratare
Criza:
asociat Labetalol 400-600 mg/zi, 20 mg repetat i.v. sau
Prazosin + B
Sindromul Cushing
80% HTA, severa in 40%
17

Etiologie:
adenom CSR, hiperplazie bilaterala, carcinom CSR
hiperACTH (hipotalamus, hipofiza ectopic)
Clinica:
Obezitate tronculara, vergeturi, osteoporoza, diabet
Diagnostic:
Cortizol liber urinar: 100 g/24h
Supresie DXM 1 mg over night (ora 23)
cortizol
plasmatic: > 5 g/dl (>140 mmol/l)
Supresie cu DXM 8mg x 2 zile
supresibil in b.
Cushing(adenom hipofizar), nesupresibil in celelalte cauze
Tratament:
Chirurgical + antiHTA + antisteroizi
Urgente hipertensive
Definitie
crestere persistenta a TAD > 120 mmHg si ev TAs > 220 mmHg
cu/fara deteriorarea acuta functionala a unui organ tinta
urgencies: fara TOD (este mai grav pentru ca are leziune de
organ tinta)
emergencies: cu TOD

CLASIFICARE

18

19