Sunteți pe pagina 1din 120

OPERATOR INTRODUCERE,

VALIDARE I PRELUCRARE
DATE

CUPRINS
Introducere --------------------------------------------------------------------------------------------------4
Capitolul 1: Funcionarea i utilizarea corect a limbajului informatic ---------------------- 5
Capitolul 2: Funcionarea i utilizarea eficient a sistemului unui PC tipic ----------------- 8
2.1. Prile principale ale calculatorului personal ----------------------------------------------- 8
2.2. Interfaa ------------------------------------------------------------------------------------------ 9
Capitolul 3: Utilizarea, operarea i adaptarea interfeei utilizator ---------------------------- 11
3.1. Concepte de baz i caracteristici ------------------------------------------------------------ 11
3.2. Funciile sistemului de operare --------------------------------------------------------------- 11
3.3. Obiecte tipuri, crearea obiectelor, copierea, deschiderea, nchiderea, mutarea -- - 13
3.4. Ferestre ------------------------------------------------------------------------------------------ 21
3.5. Comparaie ntre sistemele de operare ----------------------------------------------------- 26
3.6. Funciile de baz ale sistemelor de operare ------------------------------------------------- 28
3.7. Securitatea sistemelor de operare ----------------------------------------------------------- 33
Capitolul 4: Gestiunea zonelor de memorie i a fiierelor --------------------------------------- 36
4.1. Structura zonelor de memorare i a fiierelor ---------------------------------------------- 36
4.2. Editarea zonelor de memorare --------------------------------------------------------------- 38
4.3. Gestionarea fiierelor, directoarelor i a obiectelor ---------------------------------------- 40
4.4. Protejarea datelor la nivel local --------------------------------------------------------------- 45
4.5. Convenii de nume ------------------------------------------------------------------------------ 45
4.6. Cile de acces la fiiere ------------------------------------------------------------------------- 47
4.7. Descrierea detaliat a Windows Explorer --------------------------------------------------- 49
Capitolul 5: Utilizarea Internetului ca surs de informaie i platform de comunicare - 51
5.1. Utilizarea Internetului ------------------------------------------------------------------------- 51
5.2. Internet / Intranet ------------------------------------------------------------------------------ 51
5.3. Interfaa Internet Explorer -------------------------------------------------------------------- 55
5.4. Tipuri de discuii: Chat i Forum-uri ---------------------------------------------------------- 61
5.5. Securitatea in Internet ------------------------------------------------------------------------- 62
5.6. Importanta softurilor de protectie ----------------------------------------------------------- 64
Capitolul 6: ntelegerea i utilizarea corect a elementelor unei pagini web --------------- 69
6.1. Elementele unei pagini web ------------------------------------------------------------------- 69
6.2. Plug-ins ------------------------------------------------------------------------------------------- 69
6.3. tergerea istoricului i a cookies-urilor ------------------------------------------------------ 71

6.4. Bookmark Semnele de carte, Pagini favorite, Marcaje ---------------------------------- 74


6.5. Motoare de cautare (Search Engines) ------------------------------------------------------- 76
6.6. Elemente de formular -------------------------------------------------------------------------- 80
Capitolul 7: Navigarea n World Wide Web ---------------------------------------------------------- 83
7.1. Apelarea i reapelarea paginilor web. ------------------------------------------------------- 83
7.2. Documentarea paginilor web ------------------------------------------------------------------ 83
7.3. Documentarea rezultatelor cutrii. ------------------------------------------------------- 84
Capitolul 8: Asigurarea siguranei datelor / documentelor ----------------------------------- 86
8.1 Proceduri de configurare a sistemului de securitate pentru browser ------------------ 86
8.2 Zone de siguran ------------------------------------------------------------------------------ 86
8.3 Certificate de securitate ---------------------------------------------------------------------- 83
Capitolul 9: Pachetul Microsoft OFFICE------------------------------------------------------------ 94
9.1 Editorul de text Microsoft WORD ----------------------------------------------------------- 94
9.2. Calcul tabelar: Microsoft EXCEL------------------------------------------------------------- 101

Introducere
nceputul secolului XXI a adus cu sine evolutia i integrarea tehnologiei informaiei
n aproape toate domeniile legate de viaa de zi cu zi, de la cele mai complicate/complexe
pana la cele mai mrunte si obinuite. Acum, foarte repede, se pot afla cele mai noi tiri de
oriunde de pe glob cu minim de efort cu ajutorul calculatorului. capabil momentan, ntr-o
continua dezvoltare, de viteze de calcul care n urm cu cteva decenii pareau de
domeniul fantasticului, nicidecum caracteristice pentru un aparat din sufragerie. Toat
aceast putere se afl acum n minile dumneavoastr, iar utilizarea ei este acum mai
facil si mai prietenoas ca niciodat.
Materialul este structurat pe 9 capitole dup cum urmeaz:
Capitolul 1 - Utilizarea corect a simbolurilor, prescurtrilor i terminologiei specifice
domeniului informatic. n acest capitol sunt prezentate noiuni de baz din informatic i
anumii termeni necesari nelegerii subiectelor din capitolele urmtoare.
Capitolul 2 - Funcionarea i utilizarea eficient a sistemului unui PC tipic. Capitolul 2
trateaz componentele calculatorului personal: Unitatea Central i echipamentele
periferice.
Capitolul 3 - Utilizarea, operarea i adaptarea interfeei utilizator. n capitolul 3,
utilizatorul se va familiariza cu interfaa sistemului de operare Microsoft Windows 7 i cu
operaiunile de baz efectuate la acest nivel.
Capitolul 4 - Gestiunea zonelor de memorie i a fiierelor. Capitolul 4 prezint
structura, conveniile i gestionarea zonelor de memorare i a fiierelor precum i o
descriere detaliat pentru componenta Windows Explorer.
Capitolul 5 - Utilizarea Internetului ca surs de informaie i platform de
comunicare. n acest capitol este prezentat istoricul, modul de funcionare i problemele
ntalnite pe parcursul navigrii pe Internet.
Capitolul 6 - nelegerea i utilizarea corect a elementelor unei pagini web. Capitolul
6 trateaz n amnunt programele de navigare pe Internet i componentele unei pagini
web.
Capitolul 7 - Navigarea n World Wide Web. Documentarea paginilor web i a
rezultatelor este parcurs n acest capitol.
Capitolul 8 - Asigurarea siguranei datelor/documentelor. n acest capitol sunt tratate
procedurile de configurare a sistemului de securitate pentru navigarea pe Internet.
Capitolul 9 Pachetul Microsoft OFFICE: Word si Excel. Acest ultim capitol prezint
principalele funcii i caracteristici ale editorului de text Word i a celui de calcul tabelar
Excel.

Capitolul I: Funcionarea i utilizarea corect a limbajului informatic


n ziua de azi, cunoaterea i utilizarea calculatorului reprezint un avantaj i o
necesitate. Lumea este n permanent schimbare i este absolut necesar s facei acest
pas, pentru dumneavoastr!
Calculatorul este un aparat care, datorit capacitii de a efectua multe operaii ntrun timp foarte scurt, poate fi folosit pentru o diversitate de aciuni, de la divertisment
personal la programe care au un impact puternic asupra lumii inconjurtoare. Din dorina
natural de a combina puterea de calcul a fiecrui calculator ntr-o reea capabil de mult
mai multe, a aparut Internetul, reeaua planetar ce conine o cantitate uriasa de informaii,
din toate domeniile, accesibil oricui ndrzneste s caute.
nainte de a ncepe utilizarea propriu-zis a calculatorului este necesar
familiarizarea cu anumii termeni i unele noiuni, fr de care ntelegerea i folosirea
calculatorului ar fi (aproape) imposibil.
Dac ar fi s comparai calculatorul cu creierul uman, nu ai fi foarte departe de
adevr. ntocmai ca un creier, PC-ul proceseaz sau altfel spus, prelucreaz ce i este dat
s fac i pstreaz informaii in memorie. Nu se poate spune ca gndete pentru c
este incapabil de un raionament propriu-zis, de imaginaie i de attea alte trasaturi tipic
umane, dar , odata cu evoluia tehnicii de calcul, nu se poate ti cu adevarat ce ne rezerv
viitorul. Momentan ns, calculatorul face ce i se spune s fac, cu eseniala condiie ca
ceea ce i se spune sa fie corect spus. Mai multe detalii despre acest lucru n capitolele
urmtoare.
Clase de noiuni asociate domeniilor informatice studiate
Pentru a ntelege funcionarea calculatorului, trebuie descrise cele dou mari componente
ale sale:
Componenta HARDWARE: reprezint tot ce exist fizic ntr-un calculator, tot ce poate
fi atins, de la circuite i componente electronice la cabluri de legtur, carcase i
ventilatoare de racire.
Componenta SOFTWARE: reprezint partea ascuns dintr-un calculator - totalitatea
datelor i procedurilor scrise n interiorul cipurilor si componentelor calculatorului. Acestea
sunt responsabile cu buna funcionare a PC-ului.
Observaie: Cele dou macrocomponente ale calculatorului se pot influena una pe
cealalt. De exemplu, prin SOFTWARE se poate modifica ceea ce apare pe monitorul
calculatorului (care este o component HARDWARE), ce anume se aude prin boxele
ataate, se poate schimba viteza de rotaie a anumitor ventilatoare din interior i chiar
modul de funcionare a componentelor HARDWARE.
Urmtoarea schi poate rezuma modul de funcionare la nivel fizic al unui calculator
personal (PC):

Figura 1. Structura conceptuala a unui PC

Termeni de specialitate complementari - necesari ntelegerii noiunilor din capitolele


urmtoare.
Aceast lista poate fi tratat ca un Glosar.
adncimea de culoare (eng. Bit-depth) reprezint numrul de bii folosii pentru
reprezentarea unei culorii unui singur pixel. De exemplu, adncimea de culoare de 32 de
bii (standardul curent la monitoarelor) este echivalent cu 4.2 miliarde de culori distincte ce
pot fi reprezentate pe un pixel.
bara de adres reprezint componenta unui browser de Internet localizat sub bara de
manipulare i este folosit pentru introducerea adreselor cu scopul navigrii pe Internet.
(figura 2)

Figura 2. Bara de adresa a unui browser

click-ul reprezint apsarea cu unui buton de mouse sau de tastatur cu scopul obinerii
unui efect n cadrul interfeei calculatorului personal.
exabyte reprezint unitatea de msur pentru msurarea cantitii de date digitale,
egal cu 2 ^ 60 bytes. Se estimeaz c traficul de pe Internet este egal cu aproximativ 21
de exabytes.
FAT (File Allocation Table) reprezint unul din cele mai rspndite sisteme de fiiere
din lume. Standardele acestuia sunt FAT12, FAT16 i FAT32. Principala alternativ este
sistemul de fiiere NTFS.
Host reprezint denumirea unui calculator care permite utilizatorilor s beneficieze de
accesul la Internet sau la o serie de resurse partajate
Kernel-ul(eng. nucleul) unui sistem de operare reprezint puntea ntre aplicaii i
procesarea datelor efectuat la nivel hardware.
Legea lui Gordon E. Moore descrie o tendinta important n domeniul hardware:
numrul tranzistoarelor ce pot fi plasate ieftin pe un circuit integrat crete exponential,
dublndu-se aproximativ la fiecare 2 ani
pixel-ul reprezint cel mai mic element al unei imagini. Orice monitor are n componena
sa un numr finit de pixeli.
rezoluia reprezint numrul de pixeli aflai ntr-un inch ptrat. n funcie de raportul ntre
limea i lungime, monitoarele pot avea rezoluii tip widescreen (raport 16:9 sau 16:10
-exemplu 1920x1080) sau normal (raport 4:3 - exemplu 1024x768)
tab-urile reprezint componentele browserelor care afieaz coninuturile paginilor web.
n acest material sunt cunoscute ca file.

O Taskbar-ul este bara localizat (implicit) n partea de jos a interfeei Microsoft Windows
care conine opiuni de apelare rapid a programelor de afiare i de grupare a ferestrelor
de acelai tip.
trial & error (eng. ncercare i eroare) este o metod care implic experimentarea n
scopul dezvoltrii unui produs.
World Wide Web se refer la totalitatea calculatoarelor conectate la Internet
Aplicaie: Momentul pe care l-ai asteptat este pornirea calculatorului. Daca totul este
conectat corect, dup ce pornii Unitatea Centrala, Monitorul i eventual boxele (n ce
ordine dorii), n mai putin de un minut, va aprea ecranul de logare (figura 3).

Figura 3. Ecranul de logare al sistemului de operare

Ducnd mouse-ul pe pictograma utilizatorului dorit si tastnd (daca este cazul) parola
personal vei face cunotin cu spatiul de lucru din sistemul de operare Microsoft
Windows 7 (figura 4):

Figura 4. Ecran de lucru

Capitolul 2: Funcionarea i utilizarea eficient a sistemului unui PC tipic


2.1 Prile principale ale calculatorului personal
Conform Figurii 1, Capitolul 1, structura de baza a unui PC contine doua blocuri
standard: Unitatea Centrala si Interfata prin intermediul careia interactioneaza utilizatorul:
Astfel, Unitatea Central (prescurtat UC) conine:
Unitatea Centrala de Procesare/Prelucrare (UCP; CPU in limba englez - Central
Processing Unit): elementul central al calculatorului, iar componenta sa principal este
microprocesorul. Aceasta este componenta creierului responsabil cu realizarea efectiv a
calculelor i a operaiilor logice, aici sunt coordonate activitaile celorlalte componente ale
calculatorului. Caracteristica sa de baz o reprezinta frecvena de lucru - numrul maxim
de operaii pe care microprocesorul le poate efectua ntr-o secund, frecven care se
masoar n Hertzi (Hz). Calculatoarele actuale au frecvene de lucru de ordinul
gigahertzilor (GHz).
Unitatea de Memorie (UM), denumit i memoria intern / principal. Rolul su este de
a memora datele i instruciunile aplicaiilor n timpul rulrii acestora. UM poate fi de 2
tipuri:
Memorie nevolatil (ROM - Read Only Memory): acest tip de memorie i va pstra
datele coninute chiar i la oprirea calculatorului. Este scris de fabricant i conine
date/aplicaii necesare la pornirea calculatorului. Nu poate fi dect citit (nu i scris) de
ctre aplicaii si are capacitate mic (de ordinul kilobytes-ilor).
Memorie volatil (RAM - Random Access Memory): acest tip de memorie va fi tears
odat cu oprirea calculatorului. Conine date temporare i constituie principala memorie de
lucru. Poate fi atat citit cat i scris de ctre aplicaiile ce ruleaza pe calculator.
Capacitatea sa are o influen deosebit de important asupra performanelor calculatorului,
o memorie de dimensiuni mari mbuntind viteza de calcul a calculatorului.
Toate datele sunt stocate n interiorul sistemului de calcul sub form binar. Acest lucru
nseamn c orice marime / date de lucru este prelucrat sub form de iruri de cifre 0 sau
1. O singur cifr constituie un singur bit (BInary digiT), cea mai mic structur de date ce
poate fi memorat de ctre calculator, fie n memoria intern, fie n cea extern (vezi mai
jos) sau prelucrat de ctre microprocesor.
O succesiune de 8 bii formeaz un Byte sau octet. Caiva din multiplii unui Byte sunt
urmtorii:
Multiplu

Denumire

Prescurtare

1 kilobyte / kilooctet
1 Megabyte / Megaoctet

1 kB
1 MB

1024 Megaoctei

1 Gigabyte / Gigaoctet

1 GB

1024 Gigaoctei
1024 Terraoctei

1 Terrabyte / Terraoctet
1 Petabyte / Petaoctet

1 TB
1 PB

1024 octei
1024 kilooctei

Datorit reprezentrii binare ce st la baza arhitecturii sistemelor de calcul, majoritatea


capacitilor diverselor elemente sunt puteri sau sume de puteri ale lui 2

2.2 Interfaa
O interfata de calculator se poate compune din:

Dispozitive periferice:
De intrare: au ca rol facilitarea introducerii i furnizarea datelor catre sistemul de calcul
pentru prelucrare - tastatur, mouse, scanner, camer video etc.
De ieire: au ca rol furnizarea rezultatelor obinute n urma prelucrrii - monitor,
imprimant, boxe etc.
Interfee pentru accesarea mediilor externe de stocare: unitatea CD, DVD, Floppy, portul
USB etc.

Medii de stocare:
Hard disk-ul (HDD - Hard Disk Drive): cel mai important mediu de stocare. Const ntr-un
disc magnetic pe care este nscris informaia ce trebuie stocat. Este un dispoztiv
nevolatil de capacitate foarte mare (de ordinul sutelor de gigabytes, chiar terrabytes).
Viteza de acces este vast superioar celorlalte medii de stocare. Este considerat ca fiind
memorie extern cea mai importanta a calculatorului. Din punct de vedere al
amplasamentului acestuia, poate fi atat intern calculatorului, cat i extern.
Floppy disk (discheta): Disc magnetic flexibil (de unde i numele su) de capacitate foarte
mic (1,44 megabytes) i de fiabilitate redus. Nu mai este folosit n mod curent.
CD-ul (Compact Disc): Disc optic ce poate stoca date de pana la 700 megabytes. Poate fi
neinscriptibil pentru utilizator (CD-ROM - Read Only Memory), o singura data inscriptibil
(CD-R - Read) sau de mai multe ori inscriptibil (CD-RW ReWriteable).
DVD-ul (Digital Versatile Disc): Fratele mai mare al CD-ului. Capacitatea sa, n mod
obinuit, este de 4,7 gigabytes, ns poate ajunge i pan la 17 gigabytes.
BD-ul (Blu-ray Disc): Urmaul DVD-ului, de capacitate de pan la 50 gigabytes.
USB Flash (Universal Serial Bus - stick de memorie): De dimensiuni reduse, vitez mare
de acces i capacitate mare (chiar i 256 gigabytes). Fiabilitate deosebit i portabilitate
mare. Poate fi considerat ca fiind noua dischet. Pentru utilizarea unui astfel de dispozitiv
trebuie ca sistemul s fie dotat cu cel puin un port USB. Achiziionarea unui astfel de stick
nu implic costuri mari avand n vedere stabilitatea, capacitatea i reutilizabilitatea sa
(aproximativ 100.000 de scrieri).
Dintre dispozitivele periferice de intrare, pot fi enumerate:
Tastatura: este cel mai utilizat dispozitiv periferic de intrare, fiind esenial pentru
interacionarea cu sistemul de calcul. Este folosit pentru introducerea de date i
interfaarea cu diverse aplicaii, fiind dotat atat cu taste alfanumerice, cat i cu taste
speciale (funcionale).
Mouse-ul: Principalul su rol este de a deplasa cursorul pe ecran, rol ndeplinit prin
simpla micare a dispozitivului de ctre utilizator. Este dotat cu 2 sau 3 butoane sau cu 2
butoane i o roti poziionat central ce poate fi acionat ca un al 3-lea buton prin
apsare sau ca un buton cu funcionalitate special (scroll) n diverse aplicaii (de exemplu
procesoarele de text) prin simpla rotire a sa. n funcie de construcia sa, mouse-ul poate fi
mecanic (cu bila metalic/de cauciuc. Aceasta este varianta clasic, ns necesit o atenie
deosebit din punct de vedere al cureniei datorit componentei mecanice) sau optic
(este folosit reflexia laserului ncorporat pentru determinarea sensului i vitezei de
micare). Mai este i varianta touchpad-ului, variant ce poate fi observat n cazul

laptopurilor. Const ntr-o suprafa mic sensibil la atingere.


Scanner-ul: are rolul de a converti imaginea sau textul scanat (aflate pe o foaie de hartie
de exemplu) n format electronic pentru transmiterea sau prelucrarea acestora.
Principalele dispozitive de ieire sunt:
Monitorul: este caracterizat n primul rand de: dimensiuni (de obicei este specificat
diagonala acestuia, msurat n oli - inch), rezoluie (numrul de puncte ce alctuiesc o
imagine) i frecvena de afiare a imaginilor. n funcie de modul de construcie,
monitoarele pot fi cu tub catodic sau cu cristale lichide (Liquid Crystal Display -LCD).
Imprimanta: are rolul de a tipri imaginile sau fiierele text prelucrate. Poate fi cu jet de
cerneal sau laser. Caracteristicile primare ale imprimantelor sunt date de rezoluie (DPI Dots per Inch - numrul de puncte ntr-un inch), viteza (exprimata n numar de pagini/
minut), zgomotul i modul de alimentare cu hartie.
Portul USB poate fi folosit i pentru conectarea calculatorului cu diverse dispozitive
periferice: Hard Disk extern, tastatura/mouse, scanner, imprimanta, camera foto, camera
web etc.

10

Capitolul 3: Utilizarea, operarea i adaptarea interfeei utilizator


3.1 Concepte de baz i caracteristici
Interfaa reprezint punctul de intermediere ntre utilizator i main. Este un nivel
ce poate fi aplicat att harware ct i software. Principala caracteristic a interfeei este
simplificarea interaciunii dintre om i calculator prin protocoale bine determinate de
manageriere a intrrilor(inputs) i ieirilor(outputs). Interfeele moderne au o component
vizual prietenoas i intuitiv care, prin totalitatea modulelor incluse, ajut utilizatorul s
realizare operarea ct mai simplu posibil.

Interfaa prezentat n acest capitol este cea a sistemului de operare Microsoft


Windows 7.
3.2 Funciile sistemului de operare
Un sistem de operare (OS Operating System) este un complex de module
software ce are ca rol principal gestionarea resurselor calculatorului (d.e. memoria utilizat
de procese i aplicaii, spaiul pe hard-disk, interfaarea cu perifericele, securitatea datelor
etc.) i utilizarea lor ntr-un mod ct mai eficient. Datorit funciilor sale, OS-ul poate fi
interpretat ca fiind o interfa aflat ntre aplicaiile rulate de ctre utilizator i hardware-ul
sistemului de calcul.

Figura 1. Ierarhia pozitionarii OS

Datorit faptului c aplicaiile interacioneaz n mod direct att cu hardware-ul ct


i cu sistemul de operare, apare problema compatiblitii celor trei elemente ale sistemului
de calcul. Drept urmare, la achiziionarea unei noi aplicaii software (chiar i a unui nou
sistem de operare) trebuie acordat o atenie sporit cerinelor de sistem ale aplicaiei
(System Requirements). n mod obinuit, cerinele se rezum la: sistemul de operare
(versiunea), frecvena procesorului, capacitatea memoriei RAM, spaiul necesar pe
harddisk, prezena unitii CD/DVD etc.
Utilizatorul poate modifica anumii parametrii ai sistemului de operare pentru a
mbunti modul de lucru n funcie de preferine i, cel mai important, de modul n care
11

este folosit calculatorul. De exemplu, un utilizator frecvent al aplicaiilor de tip Office


(editare text, calcul tabelar, prezentri etc.) se va axa cel mai probabil pe eficientizarea
folosirii spaiului pe harddisk, optimiznd sistemul de operare n privina gestionrii structurii
fiierelor, pe cnd un utilizator frecvent al jocurilor i al aplicaiilor multimedia va cuta sa
mbunteasc performanele procesorului i ale memoriei RAM, sau ale plcii video.
Dezvoltatorii de sisteme de operare actuali ncearc s ofere clienilor interfee ct
mai prietenoase (User Friendly) i ct mai uor de utilizat i modificat, profitnd ct mai
mult de capacitile procesoarelor grafice i crend medii de lucru ct mai intuitive.
Componentele de baz ale sistemului de operare sunt:
Interfaa de utilizare: sistemele de operare noi au adoptat un stil vizual de interacionare
cu utilizatorul, renunnd n cea mai mare parte la vechea consol ce a stat la baza
primelor OS-uri, n special nainte de apariia mouse-ului. Cu toate acestea, consola a
rmas integrat n OS-urile moderne pentru a accesa comenzi de nivel ierahic scazut (cat
mai apropiate de hardware - vezi kernel de exemplu), comenzi ce necesit un grad ridicat
de securitate.
Kernel-ul: Software special dezvoltat ce are are ca scop comunicarea cu hardware-ul
sistemului de calcul. Este modulul responsabil cu managementul de resurse, optimizarea
proceselor de calcul, comunicarea cu componentele hardware, organizarea datelor la nivel
fizic n funcie de sistemul de fiiere etc. Kernel-ul st la baza ntregului OS i este unul din
cele de mai de jos straturi (layer-e) software, aflndu-se la mic distan de grania dintre
software i hardware. Kernel-ul este considerat ca fiind acea parte a sistemului de operare
care este obligatorie i comun tuturor celorlalte componente software (Jochen Liedtke).
Comunicarea cu componentele hardware este realizat de ctre sistemul de
operare printr-un sistem de ntreruperi. ntreruperile sunt secvene de cod (bytes) trimise
de ctre hardware sistemului de operare si care au rolul de a evidentia (anunta) apariia
unui eveniment, d.e. apsarea unei taste sau micarea mouse-ului. n momentul apariiei
unei ntreruperi, sistemul de operare i ntrerupe activitatea curent (de unde i numele;
de observat faptul ca aceste ntreruperi nu au durate semnificative pentru utilizator; n
general se consider c procesarea lor este instantanee) i prelucreaz secvena de cod
primit. Procesarea ntreruperilor este efectuat de modulele software numite drivere.
Fiecare component hardware necesit un anumit driver ce trebuie instalat n prealabil
pentru ca utilizatorul s poat folosi hardware-ul corect i la capacitatea sa maxim.
Sistemul de operare faciliteaz detecia i instalarea driver-urilor corespunztoare,
uurnd mult munca utilizatorului.
Conceptul de multitasking st i el la baza OS-urilor moderne, definind capacitatea
acestora de a rula simultan mai multe aplicaii. De fapt, datorit limitrii majoritii
procesoarelor, acest mod de lucru este realizat prin mprirea timpului de execuie ntre
toate aplicaiile rulate de utilizator (i.e. fiecare proces pornit de ctre aplicaii ruleaz un
anumit timp dup care va fi ntrerupt, moment n care continu rularea unui alt proces,
dup care se poate reveni la rularea primului proces etc.) crend impresia c toate
procesele sunt executate n acelai timp / simultan. Implementarea acestui concept este
absolut imperativ, avnd n vedere rolul actual al sistemelor de calcul.
Un alt aspect important al sistemelor de operare l constituie securitatea datelor, aspect ce
va fi detaliat mai trziu.

12

3.3 Obiecte tipuri, crearea obiectelor, copierea, deschiderea, nchiderea, mutarea


Sistemul de operare Microsoft Windows 7, ca si predecesorii sai, are ca scop
manipularea facil a datelor stocate in calculator, n folosul utilizatorului. Aceste date pot
avea diferite utilizri, de la simpla rulare, vizualizare sau citire (cari i documente digitale,
imagini, fiiere cu continut audio sau video filme, muzic, nregistrri etc), la procese mai
complexe d.e. editare de text, manipulare video sau audio, editare i modelare grafic,
proiectare software, baze de date etc. Toate aceste operaii, simple sau dificile, au n
componena lor trei operaii de baz: scrierea, citirea i tergerea datelor.
Fr aceste operaii manipularea datelor ar fi imposibil. Prin scrierea datelor se pot
ntelege dou concepte: crearea i modificarea acestora. Calculatorul poate crea (scrie)
date noi pe dispozitivul de stocare sau poate modifica (de asemenea, scrie) date deja
existente. Citirea datelor este unul din cele mai uor de nteles concepte din informatic i
se refer la operaia prin care calculatorul prezint utilizatorului (sau interpreteaz cu un
scop intern) datele stocate. n majoritatea cazurilor de gestiune de date, cele mai multe
operaii de scriere i citire sunt invizibile pentru utilizator, rolul lor fiind strict legat de buna
funcionare/ funcionarea intern a sistemului de operare i a programelor incluse.
Tot ansamblul de gestiune a datelor este foarte complex la nivel de calculator i ar fi
foarte greu, daca nu imposibil, de realizat de majoritatea utilizatorilor fr o pregatire
solid n domeniu sau fr o interfa usor de utilizat. Una dintre principalele calitai ale
omului este capaciatatea de a vedea, de a reactiona la diferii stimuli cromatici i de a lua
decizii n urma perceptiei acestora. Felul n care oamenii vad lumea, fr a lua n calcul
particularitile individuale a modelat ntreaga noastr civilizaie i inclusiv dezoltarea
arhitecturii de calcul. Astzi, productorii principalelor sisteme de operare (Linux cu toate
versiunile sale, Mac OS i Windows) se afl ntr-o competiie acerb de a realiza pe lng
multe alte facilitati, si, interfee ct mai funcionale i fiabile capabile sa uureaz munca
utilizatorilor i care automat cresc calitatea interaciunii om-main.
Microsoft Windows 7 este un exemplu al acestei dezvoltri a calitii interfeei.
Astfel, datelor stocate le-a fost ataat conceptul de obiect. Pentru a identifica i manipula
cu mai mult uurin datele, acestea trebuiesc prezentate ntr-o alt form, mai placut,
mai intuitiv.
Identificarea obiectelor cu ajutorul pictogramelor
Conceptul de obiect este unul abstract. Pentru o ntelegere mai uoar, se poate
face o paralel ntre obiectele virtuale i cele reale. Ambele se refera la o gam larg de
elemente cu diferite functionaliti. Spre exemplu, obiectul fotografie poate fi vizualizat.
Orice modificare structural (pliere, rupere, ardere etc.) trebuie facut din exterior - acest
tip de obiect nu se poate automodifica. Pe de alt parte obiectul televizor are alte
proprieti. Spre deosebire de fotografie, televizorul nu este static ci are o structur care i
permite s afieze diferite imagini, filme, sunet i in plus are o interfa - telecomanda. De
asemenea, e nsotit de dou componente, fr de care nu ar funciona: sursa de curent alimentarea i cablul de semnal.
Din aceast paralel, s-au putut identifica doua tipuri de obiecte: statice si dinamice. Cele
statice pot fi vizualizate (citite) i modificarea / manipularea lor este posibila doar din
exterior. Obiectele dinamice pot fi formate din mai multe obiecte statice sau dinamice pe
care le pot modifica ( d.e. televizorul e format din ecran , tub catodic etc), au un
comportament propriu i au o interfa.
Observatie: n informatic, obiectele statice sunt cunoscute ca fiiere, iar cele dinamice
drept programe.

13

Figura 2. Desktop-ul OS Windows 7

Obiectele sunt uor de recunoscut cu ajutorul pictogramelor (desene intuitive care


ilustreaz continutul unui obiect, fie el static sau dinamic).
Aplicaie:
Pe spaiul de lucru (n engleza Desktop) din Windows 7 putei observa n partea stng
nite pictograme nsoite de text. Acestea sunt:
My Computer: Reprezint calea ctre toate componentele calculatorului (dispozitive de
stocare, fiiere, setri, informaii despre sistem etc.)
Documents: Folderul implicit destinat stocrii fiierelor personale: documente, muzic,
imagini, proiecte etc.
Recycle Bin : Reprezint locul unde sunt stocate temporar fiierele terse de utilizator.
Dac se dorete recuperarea acelor fiiere, alegei opiunea Restore sau, pentru golire,
Empty Recycle bin

Figura 3. Fereastra Computer

Network: pozitionarea in cadrul retelei (locale)


Aplicaie: Dai dublu click pe pictograma My Computer. Prin dublu click intrai n unul din
dispozitivele de stocare disponibile. Navigai cu ajutorul butonului back din cadrul ferestrei
14

de explorare i cu click-ul de mouse n sistemul de fiiere din calculator.

Figura 4. Folder al sistemului de fisiere

Fisierele de diferite tipuri au extensii diferite. Extensia reprezinta sufixul din


componenta numelui unui fisier, formata din caracterul . si un sir de caractere cu lungime
variabila, de la un caracter la 4 sau 5.
O lista cu cele mai uzuale tipuri de fisiere si extensiile lor este data in cele ce
urmeaza:
- document text (.txt)
- imagini (.jpg, .jpeg, .gif, .bmp)
- fisiere audio (.mp3, .wav)
- fisiere video (.avi, .mpg)
- fisiere arhiva (.rar, .zip)
- documente microsoft office (.doc, .xls, .ppt...)
- executabile (.exe)
Observatie: Prin extensie, se face diferentierea dintre mai multe tipuri de fisiere, mai exact
in raport cu tipul de program prin intermediul caruia pot fi modificate datele. In multe cazuri,
un tip de fisier poate fi deschis/modificat cu ajutorul mai multor programe si pe de alta
parte, un program poate manipula mai multe tipuri de fisiere.

Observatie: Pentru tipurile de fisiere cunoscute, sistemul de operare ascunde afisarea


extensiei. Pentru modificarea acestei optiuni navigai n fereastra Computer - alegei

15

opiunea Organize i apoi Folder and search options i debifai casua Hide extension for
known file types:

Figura 5. Modificarea optiunilor aferente unui folder

Aplicatie: Crearea si modificarea unui nou fisier text.


Pentru crearea unui nou fisier de tip text pe Spatiul de lucru (Desktop) se da click
dreapta cu mouse-ul oriunde pe suprafata imaginii de fundal.
Prin mutarea cursorului se alege optiunea New. Se mentine cursorul pe pozitie pana
apare o lista de tipuri de fisiere si se alegea optiunea New Text Document.

Figura 6. Crearea unui document text

Noul fisier creat are numele New Text Document.txt. Pentru schimbarea numelui, click
dreapta pe fisier si prin alegerea opiunii Rename se observ faptul c textul este nconjurat

16

de un chenar albastru.

Figura 7a. Optiunea de redenumire a unui fisier (1)

Acum, se poate folosi tastatura pentru scrierea unui nou nume. Pentru salvare se apasa tasta
Enter sau se apasa butonul din dreapta al mouse-ului oriunde pe suprafata spatiului de
lucru.

Figura 7b. Optiunea de redenumire a unui fisier (2)

implicit cu care se deschide un document text este Notepad. Rularea acestuia este
posibila prin dubla apasare a butonului stang al mouse-ului cu cursorul orientat pe
suprafata pictogramei.

17

Figura 8. Ecranul Notepad

Acum, puteti scrie orice in acest document. Programul Notepad nu are suport
pentru caractere speciale cum ar fi diacriticele. Pentru aceste opiuni va trebui s folosii
programul Microsoft Office Word. Utilizarea acestuia este tratat ntr-un alt modul de curs.
Dupa ce textul dorit a fost scris, este necesara salvarea acestor modificari aduse fisierului.
Din bara superioara cu optiuni a programului Notepad se alege File si in meniul nou
aparut, Save sau Save As. Optiunea Save are rolul de a salva fisierul modificat la adresa
curenta, iar optiunea Save As ofera posibilitatea utilizatorului de a salva fisierul curent la o
alta locatie pe dispozitivul de stocare (vezi Capitolul 4), si daca se doreste acest lucru, i
sub un alt nume.

Figura 9. Optiuni pentru mutare si copiere

Observatie: Toate programele destinate utilizatorilor, care editeaz fiiere, au n


componena lor opiunile File -> Save i Save As.
Pentru a muta fisierul nou creat i modificat intr-o alta locatie, fie tot pe desktop (spatiul de
lucru) fie oriunde pe dispozitivul de stocare, trebuie sa:
* Tineti apasat butonul stang al mouse-ului pe pictograma obiectului
* Ct timp tineti apasat acest buton, miscati mouse-ul catre locatia dorita. Aceasta operatie
se numeste drag & drop (in engleza deplasare i eliberare)
18

* Daca locatia dorita nu se afla pe desktop, va trebui sa deschideti prin Windows Explorer
(pentru lucrul cu ferestre vezi subpunctul 3.4) folderul de la adresa aleas i, conform
aceluiasi principiu, sa mutai fiierul.
O alternativ la mutarea unui fisier, o reprezinta copierea/multiplicarea acestuia. Spre
deosebire de operatia de mutare, copierea permite pastrarea fiierului original dupa
ncheierea operaiunii. Aceast funcie a aprut din necesitatea de a face copii de
siguran unui fiier sau n cazul n care este necesar copierea n vederea transportrii
datelor.
Astfel, pentru copiere:
* Deschidei fereastra (daca este cazul) n locaia dorit
* Prima variant de copiere: poziionai cursorul pe pictograma obiectului dorit i apasai
butonul drept al mouse-ului. Din meniul nou aprut alegei opiunea Copy (Copiere). La
adresa dorit (i.e. n folderul dorit) apsai butonul drept al mouse-ului oriunde pe zona
libera i din meniul aprul alegei opiunea Paste (Lipire). Acum ai realizat o copie a
fiierului in noua locatie.
* A doua variant de copiere: poziionai cursorul pe pictograma obiectului dorit, innd
apsat butonul drept al mouse-ului i deplasai obiectul ctre locaia dorit. La eliberarea
mouse-ului va apare un meniu din care alegei opiunea Copy Here (Copiai Aici)
Printr-o metod asemntoare se poate muta un fiier, diferena constand in faptul c se
ine apsat butonul stng al mouse-ului, iar la eliberare se alege opiunea Move Here
(Mutai Aici).
n cazul n care la adresa unde este mutat sau copiat un fiier exist deja un alt fiier cu
acelai nume, va apare o fereastr prin care va trebui s alegei dac nlocuii fiierul
existent sau le pastrai pe ambele. Daca alegei nlocuirea, fiierul nlocuit va fi pierdut i
nu va putea fi recuperat. Dac alegei pstrarea ambelor fiiere, atunci la adresa selectat
cele dou fiiere vor fi difereniate prin nume: fiierul mutat/copiat va avea la final, pe lang
numele comun ambelor fiiere si sufixul - Copy.

Figura 10. Confirmarea inlocuirii unui fisier

19

Observatie: S nu facei confuzia ntre sufixul numelui si extensie. Acestea sunt separate de
caracterul .
Pentru tergerea unui fiier, principala metod este:
* poziionarea cursorului pe pictograma fiierului ales, apsarea butonului drept al mouseului i alegerea opiunii Delete (tergere).

Figura 11. Optiuni Recycle Bin

Dup finalizarea operaiunii, fiierul este mutat n Coul de Reciclare


(Recycle Bin). Pentru confirmarea dorinei de stergere a fiierului, se poziioneaz cursorul
mouse-ului pe pictograma Coului de Reciclare, se apas butonul drept al mouse-ului i
se alege opiunea Empty Recycle Bin (Golire Co de Reciclare). Dac se dorete
recuperarea fiierului, se apas de dou ori butonul stng al mouse-ului (dublu click) i din
partea stang a ferestrei nou aprute se d click pe opiunea Restore all items i automat
fiierele aflate in Recycle Bin vor fi readuse ctre locaia initial.

Figura 12. Recuperarea inainte de stergere

Observatie: Dup ce opiunea Empty Recycle Bin a fost aleas, fiierele terse nu vor mai

20

putea fi recuperate prin metode uzuale


Manipularea fiierelor este una din operaiunile de baz pe care un utilizator Windows
trebuie sa i le nsueasc. Toate fiierele din dispozitivele de stocare pot fi manipulate
dup regulile de mai sus.
3.4. Ferestre
Una dintre noile opiuni revoluionare din Microsoft Windows 7 este controlul
ferestrelor (n limba englez window nseamna fereastr). Windows 7 pstreaz funciile
utile de control al ferestrelor din sistemele de operare anterioare, dar conine i unele
funcii noi ce i sporesc performanele.
Mutarea ferestrelor: se face in urmatoarea succesiune de pasi:
- Deschidei o noua fereastr, nu conteaz de unde.
- Asezai cursorul pe bara superioar a ferestrei.
- Deplasai mouse-ul innd apsat butonul stng pe bar.
- Astfel orice fereastr poate fi mutat cu uurin oriunde pe ecran.

Figura 13. Mutarea unei ferestre

Iat cteva opiuni utile de management al ferestrelor, motenite din versiunile anterioare ale
sistemului de operare Microsoft Windows 7.
1.
Maximizare

n colul din dreapta sus a ferestrei se gsesc trei butoane

Apsai pe butonul din centru. Putei observa ca fereastra i-a schimbat dimensiunea:
acum este extins pe tot ecranul.
Pentru a reveni la dimensiunea iniial, apsai din nou pe butonul central, care, dup cum
ai observat are acum o alt pictogram. Dup apasare, fereastra a revenit la dimensiunile
de la nceput. Aceasta este o funcie de redimensionare a ferestrei.

21

2. Minimizare

Pe fereastra deschis, din setul butoanelor din coltul dreapta sus, apsai pe cel mai din
stnga.
Observai c acum, fereastra este ascuns. n bara de jos (taskbar) se poate vedea totusi
pictograma ferestrei minimizate.
Prin apsarea butonului stng al mouse-ului pe textul corespunztor numelui ferestrei
ascunse din taskbar fereastra va reveni la poziia initial pe Desktop.

n cazul n care mai multe ferestre ocup spaiul de lucru i minimizarea tuturor ar dura
mult timp, prin mutarea cursorului mouse-ului in colul de jos din dreapta ecranului i prin
apsarea cu click stnga a butonului integrat in taskbar, numit Show Desktop, toate
ferestrele vor fi minimizate. Dac se apas din nou acest buton, ferestrele vor reveni la
aezarea iniial.

3. nchidere
Prin apsarea butonului cel mai din dreapta, din colul superior al ferestrei, fereastra se
nchide.
Mai multe ferestre de acelai tip sunt grupate n bara de lucru, taskbar) (imagine). ntreg
grupul se poate nchide prin aezarea cursorului mouse-ului pe grupul de ferestre din
taskbar (imagine), prin apsarea butonului drept al mouse-ului i alegerea opiunii Close
(all) Window(s). Opiunea e valabil i pentru o singur fereastr

22

Alternativele pentru opiunile prezentate mai sus devin valabile prin apsarea butonului
drept al mouse-ului aflat pe bara superioar a ferestrei i alegerea opinuilor Maximize,
Minimize, Restore, Move sau Close (imagine).

Figura 14. Optiunile de lucru cu ferestre

Redimensionarea ferestrelor
Se dorete folosirea ct mai eficient a spaiului de pe ecran i din aceast cauz
dimensiunile implicite ale ferestrelor pot incomoda (in cazul in care nu pot fi modificate).
Astfel posibilitatea de redimensionare a ferestrelor a devenit imperativ. n Windows 7
redimensionarea i aranjarea ferestrelor se poate face printr-o gama variat de metode:
1. Redimensionarea convenional
Dac utilizatorul nu dorete lrgirea / extinderea ferestrei pe tot ecranul (vezi Maximizare)
poate recurge la o redimensionare particularizat:
* Redimensionare pe orizontal

Figura 15. Redimensionarea orizontala a unei ferestre

Se aeaza cursorul mouse-ului pe una din marginile laterale ale ferestrei (stanga sau
dreapta) i dup ce apare simbolul <sageata> se ine apsat butonul stng al mouse-ului
23

i se deplaseaz cursorul n direcia dorit: spre centrul ferestrei pentru micorare i spre
lateral pentru mrire.
* Redimensionare pe vertical
Se aeaza cursorul mouse-ului pe una din limitele ferestrei (superioare sau inferioare) i
dup ce apare simbolul se ine apsat butonul stng al mouse-ului i se deplaseaz
cursorul n direcia dorit: spre centrul ferestrei pentru micorare i spre lateraral pentru
mrire.
* Redimensionare compus
Pentru a nu se pierde timp pentru redimensionarea ferestrei pe fiecare din cele doua axe
de coordonate, se plaseaz cursorul pe oricare din colurile ferestrei i innd apsat
butonul stng al mouse-ului se deplaseaz catre direcia dorit.

Figura 16. Redimensionarea compusa a unei ferestre

Fixarea
Fixarea reprezint o nou posibilitate de redimensionare raid a ferestrelor, derivat din
opiunea Maximize, dar creat dup recomandrile utilizatorilor. Aceasta este i una din
cele mai spectaculoase funcii (din punct de vedere vizual) integrate n Windows 7.
Pentru a reui acest lucru, fereastra trebuie micat pn ce cursorul mouse-ului atinge
una din marginile ecranului.

24

Figura 17. Exemplu de fixare

n momentul n care marginea este atins, pe ecran este desenat o fereastr translucid
care reprezint viitoarea form redimensionat a ferestrei. n momentul eliberrii butonului
stng al mouse-ului fereastra capt forma ferestrei desenate.
Dac fereastra se deplaseaz ctre marginea stng sau dreapt a ecranului, aceasta va
fi redimensionat pe jumtate de ecran. n cazul in care cursorul mouse-ului atinge
marginea superioar a ecranului, fereastra va fi redimensionat pe tot ecranul (vezi
Maximize).
Interschimbarea ferestrelor
Pe msur ce interaciunea om-main devine mai complex, utilizatorul va ine deschise
n acelai timp mai multe ferestre. Este necesar o metod de gestionare a ferestrelor
deschise care sa faciliteze gsirea unei anumite ferestre din grup ntr-un timp ct mai
scurt. In cele ce urmeaza va prezentam mai multe asemenea metode:
Deschiderea mai multor ferestre:
1. Metoda Alt+Tab

inei apsat tasta Alt i n acelai timp, prin apsare i apoi eliberare repetat, folosii
tasta Tab. Observai o fereastr care afieaz totalitatea ferestrelor deschise i un chenar
care se deplaseaz pe fiecare reprezentare a ferestrelor pe msur ce tasta Tab este
apsat. La eliberarea tastelor, fereastra a crei imagine este ncadrat va fi vizualizat.
2. Metoda Start+Tab
inei apsat tasta Start i n acelai timp, prin apsare i apoi eliberare repetat, folosii
tasta Tab. Asemntoare cu metoda Alt+Tab, aceasta metoda afieaz toate ferestrele din
25

perspectiv izometric ntr-un ir, iar la eliberare, fereastra aflat cel mai n dreapta va fi
vizualizat.

3. Metoda Structurare
Dintr-o multitudine de ferestre deschise alegei fereastra dorit i efectuai o miscare
rapid i scurt i toate ferestrele n afar de aceea vor fi minimizate. Pentru a le restabili
efectuai din nou acelai tip de micare.
4. Metoda Peek
Ferestrele de acelai tip sunt grupate mpreun n taskbar. Poziionai cursorul pe unul din
grupuri. O fereastr asemanatoare cu cea de la metoda Alt+Tab va apare i vei putea
alege una din ferestrele din acel grup. Observai c prin poziionarea cursorului pe una din
imagini, ferestrele corespunztoare celorlaltor imagini vor fi redesenate cu aspect
transparent i numai fereastra selectat va fi desenat integral. Prin click stnga fereastra
aleas va fi adus n prim plan.

3.5. Comparaie ntre sistemele de operare


De-a lungul timpului, au fost dezvoltate diverse familii de sisteme de operare. Aceste familii
au variat n funcie de:
- arhitectura calculatoarelor pentru care au fost create (d.e. familia procesoarelor - x86,
SPARC, MIPS etc.)

26

- tipul de kernel (monolitic, hibrid etc.)


- sistemul de fiiere (FAT, NTFS, JFS etc. - vezi capitolul 1)
- existena interfeei grafice
- modul de instalare al aplicaiilor
- tipul de licen (gratuit, cu plat)
- rolul (predominant) pe care l are sistemul de calcul pe care este instalat OS-ul etc.
n mod curent, exist trei mari familii de sisteme de operare. Acestea sunt Microsoft
Windows, Unix si MacOS.
Microsoft Windows: aprut pentru prima oar pe pia n 1985, a acaparat relativ uor
atenia utilizatorilor, reuind sa uureze cu mult folosirea calculatorului personal prin
implementarea interfeei grafice. Astfel, computerul putea fi folosit de orice persoan, fr ca
utilizatorul s aib cunotine de programare. Din familia Microsoft Windows, pot fi
enumerate urmtoarele versiuni notabile (n ordine cronologic):
- Windows 1.0 i 2.0, lansate n Noiembrie 1985 i Octombrie 1987
- Windows 3.0, lansate n 1990 i 1992
- Windows 95, lansat n August 1995
- Windows 98, lansat n Iunie 1998 i apoi, versiunea mbuntit Windows 98 Second
Edition n Mai 1999
- Windows 2000 i Millenium Edition n Septembrie 2000
- Windows XP, lansat n Octombrie 2001
- Windows Vista, lansat n Iulie 2005
- Windows 7, lansat n Octombrie 2009
Toate acestea sunt destinate utilizatorului obinuit. Exist i alte versiuni dedicate
dezvoltrii de soft, administrrii bazelor de date, mediu business etc. ca versiunile Windows
NT, Windows CE, Windows Server sau Windows Mobile.
Unix: a fost creat n 1969. n vederea dezvoltrii acestei familii de OS, a fost creat i
cunoscutul limbaj de programare C. Principala caracteristica prin care aceast familie se
difereniaz de celelalte este data de caracterul su Open Source (surs deschis -oricine
este liber s aduc modificri i mbuntiri sistemului de operare cu ajutorul cuntinelor
proprii de programare n limbajul C). Acest fapt a dus la crearea unei ntregi comuniti de
dezvoltatori / utilizatori ce este mprtiat pe ntreaga suprafa a globului, comunitate n
care fiecare programator poate contribui la dezvoltarea Unix prin actiuni individiuale. Acest
tip de licen se numete GPL (General Public Licence licen public general). Tot
datorit acestei comuniti deosebit de flexibile i ntinse, au aprut de-a lungul timpului
numeroase distribuii (versiuni) de sisteme Unix. Cele mai cunoscute sunt cele din
subfamilia Linux i Solaris. Evident, nu toate distribuiile de Unix au licen GPL sau codul
surs deschis modificrilor. Sistemele de operare Unix pun mai puin accent pe interfaa
cu utilizatorul (i.e. nu sunt foarte populare n rndul utilizatorilor obinuii este necesar
folosirea consolei de multe ori pentru instruciuni de nivel mediu), ns sunt cunoscute
pentru stabilitatea i securitatea datelor pe care o ofer, fiind recomandate de cele mai
multe ori pentru gzduirea servelor de internet, pot electronic, baze de date .a..
Exemple de sisteme Unix: Linux, Solaris, Fedora, BSD, Gentoo, Ubuntu etc.
Mac OS: este o ramur separat a sistemelor de operare din familia Unix, fiind
dezvoltat de firma Apple Inc. Dezvoltarea sa a nceput n anul 1984 i a fost creat pentru
sistemele de calcul Macintosh. n contrast cu familia Unix, MacOS s-a concentrat pe
aspectul grafic, fiind chiar recunoscut ca avnd performane superioare la capitolul

27

multimedia. Versiunea curent este Mac OS X (10.7).


Cel mai popular OS la ora actual este Microsoft Windows XP, urmat ndeaproape de
Microsoft Windows 7 i Microsoft Windows Vista. La o distan considerabil, se afl
MacOS X i distribuiile de Linux/Unix.
3.6. Configurarea i personalizarea sistemelor de operare
Fiecare utilizator este unic i are anumite preferine cromatice, de design i de
funcionalitate. Windows 7 ofer posibiliti nelimitate de personalizare a aspectului
sistemului de operare pentru a crea o experien special pentru fiecare.
Principalele opiuni de personalizare sunt:
1. Modificarea tapetului (fundalului) de ecran
Una din cele mai simple operaiuni de personalizare este schimbarea tapetului de ecran
(wallpaper). Tapetul de ecran este imaginea de fundal de pe spaiul de lucru.
Exista dou metode principale de schimbare a fundalului:

Figura 18. Operatiunea de personalizare a fundalului de ecran

Prin apsarea butonului drept al mouse-ului, pe spaiul de lucru (desktop) apare un meniu
din care se alege ultima opiune: Personalize.
Ulterior, va apare o fereastr de personalizare din care se alege opiunea Desktop
Background:

Se poate alege una din imaginile din lista implicit. Prin click stnga pe imaginea dorit
tapetul de ecran se schimb. Pentru a alege o alt imagine dect cele prezente n acea
list, se poate apsa butonul Browse din partea superioar a ferestrei.

28

Figura 19. Schimbarea fundalului de ecran

Se caut i se selecteaz un folder ce conine imagini. Dup selecie n fereastra de


personalizare se ncarc lista cu imaginile din folderul selectat.
Dup finalizare, apsai butonul Save Changes (Salvare Modificri).

Figura 20. Optiunea Browse for Folder

Aplicaie: n fereastra de personalizare, dup ce a fost selectat o imagine, deplasai


cursorul mouse-ului ctre opiunea Picture Position din colul stng posterior. Selectai
fiecare opiune (Fill, Fit, Stretch,Tile i Center) pentru a vedea efectul asupra afirii
imaginii de fundal.
Navigai la adresa Documents/My pictures sau la orice alt locaie unde se gsesc fiiere
tip imagine. Poziionai cursorul mouse-ului pe imaginea dorit i prin apsarea butonului
drept al mouse-ului pe pictogram, din meniul aprut selectai opiunea Set as Desktop
Background (Stabilire fundal spaiu de lucru) i instantaneu fundalul de lucru se va
schimba).

29

Figura 21. Opiunile Fill, Fit, Strech, Tile i Center

2. Schimbarea rezoluiei ecranului


Rezoluia reprezint suprafaa ecranului exprimata n pixeli. Rezoluia este reprezentat ca
un produs ntre numarul de pixeli de pe orizontal i numrul de pixeli de pe vertical.
Fiecare ecran are un raport propriu ntre cele dou lungimi. Raporturile acceptate sunt 4:3,
16:9 i 16:10, iar rezoluiile sunt din aceast gam.

Figura 22. Modificarea rezoluiei ecranului

Pentru schimbarea rezoluiei, succesiunea operatiilor este urmatoarea: click dreapta


oriunde pe Desktop, iar din meniul aprut se selecteaz opiunea Screen Resolution i se
alege opiunea dorit.

30

Figura 23. Identificarea optiunii de modificare a rezoluiei ecranului

n mod normal, sistemul de operare seteaz rezoluia optim i adncimea de culoare.


3. Adoptarea gadget-urilor utile
Gadget-urile sunt programe integrate n sistemul de operare cu rol de utilitar i ajut la
aflarea rapid a anumitor informaii despre sistem (PC), tiri, starea vremii etc.

Figura 24. Identificarea optiunii de selectie a gadget-urilor

Aplicaie: Click dreapta pe spaiul de lucru i alegei opiunea Gadgets. Din fereastra nou
aprut alegei prin dublu click de mouse unul sau mai multe gadget-uri din lista prezent.
Pentru a nchide un gadget apsai butonulstng al mouse-ului pe pictograma prezentat
n imagine.

Lista de gadget-uri se poate extinde intrnd pe internet i alegnd gadget-uri noi de pe


site-ul windows.microsoft.com.

31

Figura 25. Interfata Gadgets

4. Personalizarea temei
Temele de personalizare reprezinta pachete de opiuni care permit schimbarea aspectului
ntregului sistem de operare, de la culoarea ferestrelor, gradul de transparen, schimbarea
tapetului de ecran etc.

Figura 26. Identificarea optiunii de personalizare a ecranului

n acest scop trebuie parcursa urmatoarea secventa de operaii: click dreapta pe spaiul de
lucru i se alege opiunea Personalize.

Figura 27. Fereastra de personalizare

Din fereastra nou aprut, alegei una din temele prezente printr-un singur click.
32

Pentru a schimba numai culoarea ferestrelor i gradul de transparen, dai click pe opiunea
Window Color din subsolul ferestrei de personalizare.
Alegei una dintre culori transparen / opacitate.

Figura 28. Personalizarea culorii ferestrei ecran

Aplicaie:
1. Navigai n folderul Documents/My Music
2. Poziionai cursorul mouse-ului pe una din pictograme i apsai de dou ori (dublu
click) butonul stng al mouse-ului. Programul Windows Media Player se va deschide i va
rula melodia aleas. Nu uitai c putei s minimizai aceast fereastr.
3. Aplicai tot ce ai nvat n acest capitol i modificai tot ce credei de cuviin pentru a
face din spaiul de lucru un loc plcut pentru dumneavoastr.
3.7. Securitatea sistemelor de operare
n era informaiei, securitatea datelor constituie un subiect important att pentru
dezvoltatorii de aplicaii software, ct i pentru utilizatorul obinuit. Datele ce sunt stocate
sau folosite de un sistem de calcul pot fi afectate n sens negativ n urmtoarele moduri:
* defeciuni hardware: defectarea la nivel fizic al harddisk-ului, ntreruperi de curent n
momentul funcionrii calculatorului, etc;
* tergerea neintenionat a datelor n urma unei intervenii accidentale a unui utilizator;
tergerea datelor de ctre un program creat special in acest scop (virui informatici);
atacuri de la distan asupra sistemului de calcul organizate pentru furtul sau tergerea de
date.
Exist ns proceduri de prevenire pentru fiecare din cazurile de mai sus:
- Backup-ul este metoda de protecie cea mai indicat pentru asigurarea datelor.
Conceptul de backup const n crearea periodic de copii ale datelor importante,
prevenind astfel pierderea accidental a acestora. Perioada de realizare a copiilor de
backup se stabilete (de obicei) n funcie de frecvena de utilizare a calculatorului, dar i
de importana i de volumul de date n discuie. Spre exemplu, un utilizator obinuit i
poate face backup o dat pe lun, n timp ce o firm de dimensiune medie / mare poate

33

rula ntreaga procedur de backup n fiecare zi. Este important de reinut ca backup-urile
se realizeaz, de obicei, pe suporturi externe fiabile i de dimensiuni adecvate (CD, DVD,
Harddisk-uri externe etc.). Astfel, n cazul unei defeciuni hardware iremediabile spre
exemplu, datele pot fi mutate n siguran pe un nou sistem de calcul.
- UPS-ul (Uninterruptible Power Supply) = sursa de tensiune neintreruptibila) este un
dispozitiv special de alimentare electrica ce menine calculatorul n funciune pentru o
anumit perioad de timp, chiar i n cazul unor ntreruperi de curent sau cderi de
tensiune. Perioada de timp de functionare asigurat de UPS este de obicei suficient
pentru ca utilizatorul s i poat salva datele ce sunt prelucrate n momentul caderii de
tensiune i s poat nchide calculatorul n siguran.
Accesul la calculator poate fi restricionat prin crearea de conturi de utilizator.
Aceste conturi au asociate (in general) cte o parol definit de ctre administratorul de
sistem, singura modalitate de a accesa calculatorul respectiv fiind introducerea corect a
parolei. Aceast procedur de nregistrare se numete Log in. Principalele avantaje ale
conturilor de utilizator din punctul de vedere al securitii datelor sunt date de:
Partajarea datelor ntre utilizatori: fiecare utilizator poate avea definit o poriune din
harddisk n care i poate salva datele, fr ca ceilali utilizatori ai sistemului s aib acces
la datele respective; cu toate acestea, poate exista i o zon de date comun (Shared).
Acces restricionat la resursele i aplicaiile sistemului: pentru fiecare utilizator pot fi
definite o serie de reguli i drepturi de utilizare; in acest fel, ntregul acces la resursele
sistemului este bine controlat de ctre administrator.
Contul administratorului de sistem este creat implicit la instalarea sistemului de
operare i nu poate fi ters, spre deosebire de celelalte conturi. Rolul su este de a
permite gestionarea ntregului sistem de operare i de supraveghere a conturilor de
utilizator obinuii. Pentru acestea, el are drepturi depline asupra ntregului sistem de
fiiere i a resurselor calculatorului, dar i asupra celorlalte conturi. De obicei, pentru orice
problem aprut, att din punctul de vedere al securitii datelor, ct i din punctul de
vedere al posibilelor probleme tehnice, este recomandat contactarea administratorului de
sistem.
Viruii informatici sunt programe ce fac parte din categoria Malware (MALicious
softWARE -software ru intenionat) i sunt astfel create nct s i poata crea copii fr
stirea utilizatorului. Pe lng aceast suprancrcare a sistemului de fiiere, de obicei
virusii au i efecte secundare - tergerea sau redenumirea unor fiiere, suprancrcarea
memoriei RAM etc. Urmrile unui astfel de virus sunt nedorite de utilizator i pot duce la
blocarea sistemului de calcul, modificarea funcionalitii anumitor aplicaii sau pierderea
unor date importante. Viruii sunt transmii ca i cod executabil prin diferite medii de
transmisie a datelor (Internet, CD, DVD, USB etc). nrudii cu acetia, din categoria
Malware mai fac parte:
Troieni (Trojan): numele provine prin analogie cu legenda calului troian. Troienii sunt
aplicaii ce pretind c au o anumit funcionalitate, ns au efecte negative asupra
sistemului de calcul.
Viermi (Worm): asemntori cu viruii, cu diferena c scopul lor nu este rspndirea n
acelai sistem de calcul (cum sunt viruii), ci rspndirea pe ct mai multe calculatoare,
prin intermediul reelelor de comunicaii.
Software de spionaj (Spyware): au rolul de a colecta date de pe calculatorul infectat, fr
cunotina utilizatorului, privndu-ll de intimitatea cuvenit.

34

Pentru astfel de probleme, exist aplicaii specializate pentru combaterea Malware.


cum ar fi programele antivirus care au un numr de utilitare ce pot detecta posibile infecii
i care avertizeaz utilizatorul de prezena unor astfel de aplicaii nedorite. n general,
aceste utilitare constau n:
Protecie n timp real: acest modul scaneaz fiecare fiier accesat simultan cu
accesarea lui. n cazul constatrii unei infecii, utilizatorul este avertizat i mpiedicat s
acceseze fiierul respectiv.
Protecie agent de e-mail: odat cu deschiderea aplicaiilor de pot electronic, acesta
scaneaz fiierele ataate mesajelor primite.
Protecie web: blocheaz conexiunile la paginile de internet ce pot fi surse de infectare
cu aplicaii Malware.
Update: acest utilitar remprospteaz modul de detecie al viruilor. n mod obinuit,
procedura de update este rulat cel puin odat pe zi n mod automat de ctre software-ul
antivirus, asigurnd c acesta este la curent cu cele mai noi versiuni de malware. Ca acest
modul s poata functiona, este necesar o conexiune la internet.
Scanare la cerere: cu ajutorul acestui modul, utilizatorul calculatorului poate cere
explicit scanarea ntregului sistem de fiiere sau doar a unei poriuni din acesta, precum i
a diverselor medii de stocare externe precum stick-ul de memorie USB, CD-ul sau DVD-ul.
Este recomandat scanarea regulat a ntregului sistem.
Odat cu detecia unui produs de tip malware, antivirusul are cteva variante de aciune:
1. Repararea fiierului: se ncearc eliminarea codului virusului, avnd ca scop pstrarea
integritii fiierului original. Rata sa de succes a unei asemenea proceduri este ns relativ
mic.
2. Redenumirea fiierului: fiierul infectat este redenumit, schimbndu-i-se extensia (de
obicei n .vir) i fcndu-l astfel inaccesibil de ctre utilizator sau aplicaiile din sistem.
Dezavantaj: poate rmne activ.
3. Mutarea n carantin: fiierul infectat este izolat complet. Aceast variant este de
preferat atunci cnd antivirusul nu recunoate complet ca fiind un caz de infectare i
recomand trimiterea fiierului ctre un laborator de analiz.
4. tergerea fiierului: este cea mai recomandat variant, n special n cazul n care
fiierul nu are o importan semnificativ pentru utilizator si / sau sistemul de operare.
n mod curent, majoritatea aplicaiilor antivirus pot detecta att viruii, ct i celelate
variante de malware.
Firewall-ul reprezinta o alt aplicaie a crei scop principal este securitatea sistemului de
operare. Rolul su este de a bloca accesul neautorizat ctre sistem (din afara acestuia), i
viceversa; astfel, sunt prevenite atacurile informatice din exterior, dar i conectarea
nedorit a anumitor aplicaii (d.e. malware) ctre reeaua extern.

35

Capitolul 4: Gestiunea zonelor de memorie i a fiierelor


4.1. Structura zonelor de memorare i a fiierelor
Principalul suport de stocare a datelor il reprezinta harddisk-ul intern. Pentru o
gestiune ct mai eficient a spaiului acestuia, el poate fi mprit ntr-un numr variabil de
zone de memorare n funcie de preferina utilizatorului. O structur generalizat a
sistemului de fiiere poate fi rezumat n schema urmtoare:

Figura 1. Structura arborescent a sistemului de fiiere

Astfel, se poate observa cu uurin structura arborescent:


* Un sistem de calcul poate dispune de un numr (cel puin unu) de Harddisk-uri.
Numrul acestora este limitat de construcia computerului (e.g. numrul de interfee IDE /
Sata disponibile).
* Un harddisk poate fi mprit n mai multe partiii. Numrul acestora este dependent de
capacitatea harddisk-ului, dimensiunea minim impus de sistemul de fiiere / construcia
harddisk-ului, preferinele utilizatorului.
* O partiie poate conine teoretic orice numr de foldere (dosare).
* Un folder poate conine, la rndul su, alte foldere sau fiiere. Numrul total de fiiere
este dependent strict de dimensiunea fiierelor i de spaiul alocat partiiei.
O partiie reprezinta o segmentare la nivel fizic al harddisk-ului. Aceast mprire se face,
de obicei, nainte de instalarea efectiv a sistemului de operare, ns poate fi modificat, cu
anumite restricii i dup instalarea acestuia. Printre avantajele partiionrii se pot enumera:
alocarea unui spaiu bine determinat pentru instalarea aplicaiilor / stocrii datelor,
gestiunea mai eficient a fiierelor i de asemenea, ea poate contribui si la securitatea
datelor.
Astfel, utilizatorul, avnd la dispoziie un harddisk de o capacitate de 150 GB, poate opta
s aloce 40 GB pentru sistemul de operare i programele eseniale, 80 GB pentru
aplicaiile de dimensiuni mari i restul de 30 GB pentru stocarea diverselor documente
personale. Evident, pentru a pstra semnificaia fiecrei partiii, este necesar ca utilizatorul
s gestioneze aplicaiile i fiierele astfel nct s aparin partiiei corespunztoare.

36

Modul de partiionare a harddisk-ului rmne strict la latitudinea utilizatorului, ns este


recomandat alocarea unei partiii separate sistemului de operare din motive de securitate
i pentru a beneficia de avantajele formatrii separate a partiiilor (acest concept va fi
dezvoltat n paragrafele urmtoare).
Partiionarea n urma instalrii sistemului de operare se poate face cu ajutorul unor
aplicaii speciale. Acest lucru ns poate nsemna pierderea anumitor date prin formatare,
fapt ce recomand evitarea acestui tip de mprire n lipsa asistenei tehnice.
Navigarea prin zonele de memorare se poate face cu uurin cu ajutorul Windows
Explorer. Acest program poate fi accesat prin Start Menu Computer. Va fi afiat o
fereastr asemntoare cu cea de mai jos:

Figura 2. Vizualizarea unui sistem de calcul cu 3 partiii

n fereastra iniial pot fi vizualizate harddisk-urile computerului i partiiile acestora (n


acest caz este vorba de un singur harddisk cu 3 partiii, C, D i E), dar i dispozitivele
externe de stocare (DVD, CD, Stick USB, etc.). Accesarea unei partiii sau a unui folder se
poate face prin dublu click (dou click-uri dreapta succesive). n partea de sus a ferestrei
este specificat locaia curent (path-ul curent). La accesarea unui fiier, va fi deschis
aplicaia aferent tipului de fiier (vezi si paragraful Convenii de nume pentru fiiere i
directoare).

37

4.2 Editarea zonelor de memorare


Asupra partiiilor se poate efectua un numr de operaii, asemenea fiierelor i folderelor:
Formatarea: este cea mai important operaie ce poate fi efectuat asupra unei partiii.
Aceasta operatie const n 2 etape:
- tergerea complet a tuturor informaiilor de pe partiie.
- Instalarea sistemului de fiiere specificat.
Un sistem de fiiere este un mod de stocare i de organizare intern a fiierelor i a
datelor pe care acestea le conin. Practic, locaia, numele i ali parametrii ai fiierelor sunt
reinui printr-o referin a sistemului de fiiere. Sistemul de fiiere folosit de Windows 7
este numit NTFS (New Technology File System). Este de reinut faptul c acest sistem
permite o securitate a datelor mult sporit fa de predecesorii si (FAT32 i FAT). Alte
sistem de fiiere: HFS, UFS, ext2, ext 3, VMFS, SWAP, UDF etc.
Formatarea poate fi de dou feluri: rapid sau complet. Formatarea rapid terge
informaia prin tergerea referinelor ctre fiiere. Astfel, fiierele vor continua sa existe
fizic pe partiia respectiv imediat dup formatare, ns nu mai pot fi accesate. Cu timpul,
acestea vor fi suprascrise de informaia nou introdus dup operaiunea de formatare.
Formatarea complet const n suprascrierea ntregii partiii cu valoari de tip 0 sau 1.
Astfel, informaia va fi pierdut definitiv i nu va putea fi recuperat.

Formatarea unei partiii poate fi fcut prin urmtorii pai:


Deschidei Windows Explorer pentru a vizualiza partiiile curente.
Selectai partiia pe care dorii s o formatai, apsnd click stnga pe ea.
Apsai click dreapta pentru a deschide meniul contextual.
Selectai opiunea Format....

Figura 3. Formatarea unei partiii

38

Selectai Quick Format pentru o formatare rapid. Deselectai n caz contrar

Figura 4. Fereastra de dialog implicat n procesul de formatare

Apsai Start pentru a ncepe operaiunea de formatare.


Observatii:
1. Fii siguri c partiia pe care o formatai e cea pe care dorii s o tergei. Recuperarea
datelor pierdute n urma formatrii poate fi deosebit de dificil, dac nu imposibil. Faceiv o copie de backup a datelor dac credei c exist o posibilitate s mai avei nevoie de
ele.
2. Formatarea partiiei pe care este instalat sistemul de operare (partiia primar) nu este
permis. Formatarea acesteia se poate face doar prin intermediul unor medii externe
sistemului de operare.
Redenumirea: Partiiile pot avea atribuite nume. Numele acestora au rol strict descriptiv,
pentru ca utilizatorul s le poat identifica mai uor. Aceast operaie poate fi efectuat din
fereastra de proprieti a partiiei, fereastr accesat prin selectarea opiunii Properties
din meniul contextual, din cmpul de nume:

Figura 5. Vizualizarea proprietilor unei partiii

Tot aici poate fi vizualizat gradul de ocupare al spaiului alocat partiiei prin parametrii
39

Used space (spaiu utilizat) i Free space (spaiu neocupat), dar i capacitatea total a
partiiei.
Copierea: Copierea unei partiii se poate face, de exemplu, n cazul efecturii unei copii de
siguran a partiiei respective pe o alt partiie. Aceasta operaie se efectueaz prin
selectarea opiunii Copy din meniul contextual al partiiei (click dreapta pe partiia dorit).
Pasul urmtor const n copierea efectiv in locaia dorit. Acest lucru se poate face prin
navigarea prin intermediul Windows Explorer la locaie i alegerea opiunii Paste din
meniul contextual odat ajuns n folderul / partiia dorit.

Figura 6. Copierea unei partiii

4.3. Gestionarea fiierelor, directoarelor i a obiectelor


Gestionarea fiierelor i a directoarelor const n cteva operaiuni de baz de manipulare
a acestora. Printre aceste operaiuni se pot enumera:
Crearea de noi directoare
Utilizatorul poate opta pentru crearea unui nou director n vederea stocrii de date (fiiere),
urmnd paii de mai jos:
Navigai cu ajutorul Windows Explorer n locaia dorit.
Creai folder-ul cu una din metodele:
Apsai click dreapta ntr-o zon alb a Windows Explorer din cadrul folderului printe,
selectai opiunea New din meniul contextual i alegei Folder din lista nou deschis

40

Figura 7. Crearea unui nou director (varianta 1)

Apsai butonul New Folder din bara de sus a Windows Explorer

Figura 8. Crearea unui nou director (varianta 2)

Introducei numele dorit de la tastatur pentru a denumi folder-ul nou creat i apsai enter
sau dai click n afara numelui acestuia.
tergerea unui director / fiier: n cazul n care un fiier nu mai este util, putei opta pentru
tergerea acestuia:
Selectai fiierul dorit.
Apsai tasta Delete de pe tastatur sau alegei opiunea Delete din meniul
contextual (click dreapta pe fiier).

41

Figura 9. Simbolul pentru Recycle Bin

n urma tergerii unui fiier, acesta va fi mutat temporar n folderul special numit
Recycle Bin (co de gunoi / reciclare), motiv pentru care vei fi ntrebat dac suntei sigur
c dorii s mutai fiierul n Recycle Bin. Pentru a confirma tergerea, selectai Yes. Cu
toate acestea, fiierul dumneavoastr nu este ters efectiv, ci inaccesibil, fiind doar mutat.
Este important de reinut, c fiierele ce exist nc n Recycle Bin ocup acelai spaiu pe
care l ocupau i nainte de mutare. Pentru a terge fisierele definitiv (i.e. pentru a terge i
din Recycle Bin) trebuie urmai paii de mai jos:
1. Accesai folderul Recycle Bin. Acest lucru se poate realiza, cel mai simplu, cu
ajutorul scurtturii de pe Desktop.
2. Selectai fiierul dorit i apsai tasta Delete sau alegei opiunea Delete din meniul
contextual (click dreapta pe fiier).
3. Confirmai tergerea fiierului.

Figura 10. Confirmarea tergerii unui fiier

Dac dorii tergerea permanent a tuturor fiierelor coninute n Recycle Bin, putei apsa
butonul Empty Recycle Bin din bara de sus a ferestrei:

Figura 11. Golirea Recycle Bin

Dac dorii restaurarea fiierelor n Recycle Bin (i.e. mutarea acestora napoi n locaia lor
iniial) putei apsa butonul Restore all items. Pentru recuperarea doar a anumitor
fiiere din Recycle Bin, selectai fiierele i alegei opiunea Restore din meniul
contextual.
Redenumirea: Astfel, utilizatorul poate modifica numele unui director sau fiier.
Selectai fiierul al crui nume dorii s l schimbai.
Modificai numele folosind una dintre urmtoarele metode:
1. Dai nc un click stnga pe numele fiierului (nu fiierului n sine) i ateptai
aproximativ 2 secunde sau

42

2. Selectai opiunea Rename din meniul contextual.

Figura 12. Redenumirea unui fiier (varianta 2)

3. Modificai numele i apsai tasta Enter sau dai un click stnga n afara numelui.

Figura 13. Redenumirea unui fiier (varianta 2)

Mutarea i copierea: Operaii sunt similare, att ca semnificaie, ct i ca modalitate de


efectuare. Diferena const, evident, n faptul ca n urma copierii vor exista dou (sau mai
multe) instane ale fiierului, n timp ce n urma mutrii, numrul instanelor va fi acelai ca
i nainte (de operatie).
1. Selectai fiierul dorit.
2. Selectai din meniul contextual opiunea Copy pentru copiere sau Cut pentru
mutare.
3. Navigai n locaie dorit.
Selectai opiunea Paste din meniul contextual.

Figura 14. Mutarea i copierea unui fiier

Observatie: n cazul mutrii, locaia nou a fiierului trebuie neaprat s fie diferit de
locaia original. n caz contrar, va fi afiat un mesaj de eroare. De asemenea, in cazul n
care n locaia nou exist deja un fiier cu acelai nume ca i al fiierului copiat sau
mutat, va fi afiat urmtoarea caset de dialog:

43

Figura 15. Confirmarea suprascrierii unui fiier

Copy and replace: fiierul din locaia nou va fi suprascris cu informaia din fiierul
copiat.
Don't copy: aciunea va fi anulat, lsnd fiierele nemodificate.
Copy, but keep both files: Fiierul copiat va fi copiat cu numele specificat n fereastra de
dialog.
De asemenea, pot fi folosite shortcut-uri (scurtaturi) cu ajutorul tastaturii pentru operaiile
de copiere i mutare:
Ctrl + C pentru copiere (Copy)
Ctrl + X pentru tiere (Cut)
Ctrl + V pentru lipire (Paste)
Gestiunea fiierelor i a folder-elor se poate face i prin modificarea proprietilor acestora.
Fereastra de proprieti este accesat, asemnea proprietilor unei partiii, prin selectarea
opiunii Properties din meniul contextual afiat dup alegerea fiierului sau a folderului.
n cazul folder-elor, fereastra de proprieti este asemntoare cu cea de mai jos:

Figura 16. Vizualizarea proprietilor unui director sau fiier

Aici pot fi vizualizate, n ordine urmatoarele atribute ale unui folder: numele folder-ului,

44

locaia acestuia, dimensiunea sa i spaiul efectiv alocat folder-ului, numrul de fiiere sau
directoare coninute, data creerii i atributele sale:
Read-only: fiierele coninute pot fi doar citite, nu i modificate.
Hidden: folderul va fi ascuns.
4.4. Protejarea datelor la nivel local
n tab-ul Sharing, pot fi modificate opiunile de partajare ale folderului i ale elementelor
coninute de el (alte directoare sau fiiere):

Figura 17. Partajarea unui director

Prin selectarea opiunii Share..., utilizatorul poate permite accesul altor utilizatori aflate
pe acelai computer sau pe alte sisteme de calcul (prin intermediul unei reele locale spre
exemplu). Pentru adugarea unui accept nou, se introduce numele contului i se apas
butonul Add, dup care se modific nivelul de acceptanta prin selectarea drepturilor dorite
din coloana Permission Level:
Read: permite doar citirea informaiilor de ctre utilizatorul respectiv.
Read/Write: permite att citirea, ct i scrierea informaiilor de ctre utilizatorul respectiv.
Remove: terge permisiunea de acces acordata utilizatorului respectiv.
Confirmarea modificrilor se face prin apsarea butonului Share.
Grupul Everyone const n toi utilizatorii care au cont i parol pe respectivul computer.
Proprietile unui fiier sunt asemntoare cu cele ale unui folder, cu diferena ca ele
specific, de cele mai multe ori i aplicaia desemnat s le opereze. Aceste desemnri se
fac, n principal, n funcie de extensia fiierului.
4.5. Convenii de nume
Numele unui fiier are 2 componente: numele efectiv i extensia. Extensia este de
obicei format din 3 caractere alfanumerice i se afl dupa un punct. Spre exemplu, avnd

45

fiierul fisier.txt, numele su efectiv este fisier, iar extensia este txt. n funcie de
extensie, sistemul de operare este capabil de a desemna anumite aplicaii care s opereze
cu fiecare fiier n parte. Cteva exemple de extensii i aplicaiile cel mai frecvent asociate
cu acestea:
exe - acest fiier este un fiier executabil i este, de fapt, o aplicaie n sine.
txt - fiier de tip text. Aplicaia Notepad este cel mai frecvent folosit pentru deschiderea
acestui tip.
Doc, xls, ppt - aceste fiiere sunt deschise de suita Microsoft Office. Doc este un fiier
editabil de Microsoft Word, xls de Microsoft Excel, iar ppt de Microsoft Powerpoint.
Variantele mai noi folosite de Microsoft Office 2007 ale acestora sunt docx, xlsx i
pptx.
Bmp, jpg, gif - aceste fiiere sunt imagini i pot fi vizualizate cu Windows Photo Viewer.
Mp3, wav - aceste fiiere sunt audio; pot fi redate cu Windows Media Player.
Avi, Mp4, wmv - fiiere video; pot fi redate tot cu Windows Media Player.
Alte exemple: bin, dll, ini, cfg, bat, log, iso, dat etc.
Aceste extensii sunt standard, iar modificarea lor poate duce la imposibilitatea accesarii
fiierelor.
Sistemul de operare Windows 7 are un numr de directoare cu nume predefinite:
Windows - conine fiiere eseniale pentru funcionarea corect a sistemului de
operare.
Se afl pe partiia primar a computerului (de obicei C:) i, de cele mai multe ori, accesul
n folder este puternic restricionat. Manipularea fiierelor din acest folder nu este
recomandat.
Program Files - este destinat fiierelor necesare rulrii aplicaiilor instalate. Apare pe
partiia primar, ns poate exista simultan i pe alte partiii.
Users - este destinat fiierelor proprii fiecrui utilizator. Accesul fiierelor este
recomandat s fie fcut prin intermediul Libraries.

Figura 18. Includerea unui director in Library

46

Libraries - este o colecie de fiiere proprii utilizatorului. Iniial, aceasta este mprit
n 4 categorii: Documente (Documents), Muzic (Music), Imagini (Pictures) i Video
(Videos). Aceste categorii pot fi ulterior modificate. Aceast colecie este, de fapt, o
colecie de referine ctre fiierele efective. Astfel, pot fi incluse directoare ntregi din orice
locaie a harddisk-ului n bibliotecile dorite, fr a fi mutate efectiv n directorul Libraries.
Accesul n aceste colecii se poate face din partea dreapt a Start Menu sau din partea
stng a Windows Explorer:

Figura 19. Accesarea documentelor personale

4.6. Cile de acces la fiiere


O cale de acces (Path) reprezinta calea / drumul catre locaia fiierului, urmrind
structura ierarhic a sistemului de fiiere. Structura unei ci de acces este urmtoarea:
[Partiie / Suport de date extern]:\[Folder1]\[Folder2]\...\[FolderN]\[Nume Fiier].[Extensie]
Partiiile i suporturile de date externe sunt identificate cu cte o litera. n mod
obinuit sunt alocate secvenial, iar partiia primar este C. Numele partiiei (sau a
suportului de date) este delimitat de restul cii de acces prin caracterul :. Dup acest
caracter sunt enumerate, n ordine ierarhic (de la folder-ul printe ctre folder-ul copil)
directoarele ce trebuiesc parcurse pentru a ajunge la locaia fiierului dorit. Numele folderelor sunt separate de caracterul \.
Observatie: dupa numele suportului de date i caracterul :, este folosit i caracterul
de separaie a directoarelor. Acest lucru este datorat faptului c secvena [Liter]: este
considerat ca fiind directorul rdcin a partiiei respective. Astfel, i aceasta trebuie
delimitat de directoarele ce aparin structurii ierarhice cu ajutorul caracterului \.

47

Figura 20. Navigarea cu ajutorul cii de acces

Fiierele pot fi accesate direct prin intermediul cii de acces cu ajutorul Windows Explorer
n urmtoarele moduri:
1. Selectai ultima sgeat spre dreapta din calea de acces afiat n Windows Explorer n
bara de sus i selectai folder-ul urmtor sau

Figura 21. Navigarea cu ajutorul cii de acces

2. Apsai click stnga la dreapta ultimei sgei i introducei de la tastatur adresa dorit.

48

4.7. Descrierea detaliat a Windows Explorer


Fereastra Windows Explorer este descrisa in cele ce urmeaza:

Figura 22. Windows Explorer

Butonul Back: Revine la ultima locaie vizitat.


Calea de acces: Afieaz calea de acces a folderului curent.
Search: Permite utilizatorului cutarea anumitor fiiere dup nume i/sau extensie.
Organize: Red anumite funcii disponibile i n meniul contextual (Cut, Copy, Paste etc.)
Open: Acceseaz directorul selectat sau fiierul.
Include in library: Adaug n bibliotecile speciale folder-ul selectat.
Share with: Faciliteaz partajarea rapid a directoarelor sau a fiierelor.
E-mail: Faciliteaz trimiterea rapid a fiierelor prin intermediul potei electronice.
Burn: Ofer posibilitatea de a inscripiona un folder sau un fiier pe un disc extern (CD,
DVD, BD etc).
10. New Folder: creaz un nou director.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Modificarea metodei de vizualizare: Schimb modul de vizualizare a coninutului folderului


curent. Poate varia ntre list, icon-uri de dimensiuni variabile, afiarea de detalii
suplimentare etc.
12. Butonul de Help.
13. Favorites: conine scurtturi ctre directoarele frecvent folosite.
14. Libraries: bibliotecile speciale ale utilizatorului.
15. Homegroup: conine folder-ele partajate de ctre utilizatori diferii ale aceluiai computer.
16. Structura sistemului de fiiere: este detaliat structura ierarhic a fiierelor. Fiecare
49

partiie sau director pot fi expandate prin click stnga pe sgeata din stnga lor pentru o
vizualizare mai clar.
17. Network: permite vizualizarea folder-elor partajate pe ntreaga reea local.
Detalii: sunt afiate detalii suplimentare ale folder-ului sau ale fiierului selectat.

50

Capitolul 5: Utilizarea Internetului ca surs de informaie i


platform de comunicare
5.1 Utilizarea Internetului. Introducere
Se estimeaz c n fiecare saptmn, cantitatea de informaie disponibil n
ediiile ziarului New York Times este echivalent cu suma cunotinelor unui om
obinuit din secolul XVIII i c n acest an se genereaz ntre 4 i 5 exabyte (vezi
Capitolul 1) de informaie unic nsemnnd mai mult dect informaia din ultimii 5000
de ani.
Trim ntr-o lume aflat n permanent schimbare, n dezvoltare exponenial.
Viteza i modurile de comunicare de azi rstoarn toate previziunile de acum dou
decenii, referitoare la tehnologia informaiei i nu numai. Accesul i dinamica
majoritii la informaie i tehnologii poate revoluiona oricnd modul de functionare
al civilizaiei umane, poate schimba paradigme, rsturna guverne i dezechilibra
economii, poate oferi soluii i rezolva probleme n aceast reea planetar de
cunotine ce-i sporete complexitatea informaional cu fiecare secund un lucru
este cert: nimeni nu tie ce se va ntampla maine.
Internet-ul conecteaz ntreaga lume i ntreaga lume se dezvolt i evolueaz prin
Internet. Aceasta este Lumea virtual!
5.2 Internet / Intranet. Istoric Internet
n anii `50, masinile de calcul procesau sarcinile date pe rnd (batch
processing) i lucrul direct cu calculatorul se efectua greoi. Soluia a venit in anul
1957 odat cu realizarea unui sistem de mparire a timpului de procesare pentru
diverse sarcini i accesul multiplu la maina de calcul prin intermediul mai multor
terminale. Aceasta a nsemnat optimizarea timpului de procesare, dar i punerea
bazelor conectivitii ntre maini de calcul.
n Februarie 1966 agenia american de cercetare DARPA (Defense
Advanced Research Project Agency) a dezvoltat in parteneriat cu MIT
(Massachusetts Institute of Technology) un sistem de decentralizare, transfer i
acces la informaie numit ARPA-NET cu scopul securizrii tehnologiilor existente n
eventualitatea unui conflict armat ntre Statele Unite i Uniunea Sovietic. Era
imperativ construirea unei reele capabile de supravieuire n orice condiii. Pentru a
realiza conexiunea ntre calculatoare a fost necesar dezvoltarea unui protocol de
comunicare ntre nodurile reelei. Un grup de cercettori din DARPA, intitulat The
Network Working Group au implementat o serie de protocoale de
comunicare(Decode-Encode Language, Network Interchange Language, Network
Control Protocol) care prin rafinament i trial & error au culminat cu dezvoltarea TCP
(Transmission Control Protocol) fundamentul protocolului folosit astzi de
calculatoarele din ntreaga lume. Acest protocol este compus din patru niveluri:
Aplicaie, Transport, Reea i Acces / Interfa reea. n protocolul TCP/IP, folosit
astzi, nivelul de Reea a fost nlocuit cu nivelul Internet (InterNetWork).
n anul 1972, creatorii reelei tiinifice franceze CYCLADES, dotat cu mai
puine noduri (de reea) dect ARPA-NET, s-au concentrat pe comunicarea diferitelor
reele i mai mult dect att au elaborat sisteme prin care nodurile (hosts) retelei,
aflate ntre surs i destinaie, deveneau un participant activ la procesul de
transmitere a datelor o alternativ la sistemul ARPA-NET. Aceast abordare a fost
integrat mai trziu n protocolul TCP/IP i e considerat a fi una din cele mai
importante etape din dezvoltarea Internetului. Reeaua a fost dezactivat pe 28
februarie 1990 dar dezvoltatorii sai au fost responsabili cu rspndirea Internetului n
51

Frana pe parcursul anilor `90.


Observatie: Numele reelei CYCLADES, inspirat de insulele greceti din Marea
Egee, a avut la baz pe dorina creatorilor de a conecta insule izolate de
procesare.
Pe msur ce mai multe reele s-au interconectat a aprut problema
transmiterii eficiente a datelor i a decongenstionrii traficului. La nceputul anilor `70
n Laboratorul Naional de Fizic din Londra, Marea Britanie, s-au dezvoltat i
implementat principiile mpririi pe pachete a datelor transferate i recompunerea lor
la destinaie. Aceast reea a continuat s se dezvolte i s funcioneze pn n anul
1986 cnd a fost nlocuit ntreaga infrastructur.
Conceptul mpririi pe pachete a fost dezvoltat mai departe la sfritul anilor
`70 prin familia de protocoale X.25, capabil de mprirea pe pachete a datelor i de
descrierea i corectarea erorilor ce apar n cadrul acestui proces. Setul de protocoale
X.25 permite comunicarea computerelor din reele diferite prin noduri intermediare la
nivelul reelei si corespunde cu protocoalele definite n modelul de comunicare
Open System Interconection (OSI model), dezvoltat in 1984 de ctre Organizaia
Internaional de Standartizare (ISO). Acest model este compus din apte niveluri
logice:
1. Nivelul Fizic: se refer la nivelul hardware (main). Definete modul fizic de
funcionare al reelei, de la conexiune i componente ale reelei, la nivele de
tensiune i mijloace fizice de transmitere a datelor.
2. Legatura de date (Data Link): La acest nivel, datele sunt manipulate i mprite
n pachete i se efectueaz sincronizarea cu destinaia.
3. Nivelul de Reea: controleaz modul cum datele vor fi trimise ctre destinaie
se folosesc protocoale logice, de adresare i routare (direcionare).
4. Transportul: este nivelul de gestionare a transportului de date i include metode
de verificare a erorilor de transmitere i recuperare de date. Se ine o eviden a
pachetelor trimise i n cazul erorilor, pachetele sunt trimise din nou.
5. Etapa de comunicare ntre host-uri rspunde de dialogul ntre nodurile reelei
i, dac este nevoie, de recuperare datelor aceasta component nu este folosit n
mod normal de setul Internet Protocol (IP).
6. Prezentarea (datelor) este nivelul responsabil cu manipularea acestora ntr-o
form pe care urmtorul nivel (Aplicaie) s le poat ntelege i folosi. Numit i nivel
de sintax, n cadrul Prezentrii se realizeaz i proceduri de criptare i decriptare a
datelor transferate.
7. Aplicaia reprezint calea/nivelul prin/la care utilizatorul realizeaz comunicarea
direct cu reeaua prin intermediul unor module de indentificare a prilor
comunicante, autentificare i comunicare propriu-zis.
Observatie: Modelele OSI i TCP/IP sunt complementare i corespund pe anumite
nivele. OSI este modelul de referin teoretic i TCP/IP reprezint standardele de
facto reglementate prin Request for Comments memorandumul IETF referitor la
sistemele i standardele pentru Internet.

52

Din punct de vedere temporal, nu se poate stabili cu exactitate data apariiei


Internetului, deoarece a fost un proces ntins pe cteva decenii, desfurat pe foarte
multe planuri i care a cumulat la sfritul anilor `80 cu dezvoltarea unei reele
informatice globale.
ncepnd cu anii 90 tot mai multe reele au fost integrate n Internet i
globalizarea acestui proces a dus la o inevitabil cretere a interesului orientat
ctre comunicare a populaiei. Acest deceniu a reprezentat i deceniul n care
industria IT i Internetul a beneficiat de o dezvoltare exploziv: n 10 ani, conform
Legii lui Gordon E. Moore puterea de calcul a calculatoarelor personale s-a dublat la
fiecare 2 ani i numarul calculatoarelor conectate la Internet la nivel global a crescut
exponenial. Viitorul Internetului nu este cert, nimeni nu poate estima ce schimbri se
vor petrece cu reeaua planetar, dar un fapt este sigur - omenirea va evolua cu
ajutorul Internetului.
Istoric motoare de cutare
Motoarele de cutare reprezint o component indispensabil a Internetului.
Fr motoare de cutare, gsirea informaiilor necesare pe Internet ar fi foarte greu
de realizat. Evoluia motoarelor de cutare moderne se ntinde pe parcursul a 20 de
ani, de la nceputul anilor 90 pn dincolo de primul deceniu al mileniului III.
La nceputul anilor 90, nu erau mai mult de 1000 de site-uri i majoritatea
erau stocate pe serverele universitilor. Pe msur ce mai multe pagini web au fost
create, a aprut necesitatea de indexare a informaiilor disponibile. Acestea sunt cele
mai importante evenimente din istoria motoarelor de cutare moderne:
Anul 1990
Primul motor de cutare a fost scris de studentul canadian Alan Emtage n anul
1990. Numele original al aplicaiei a fost Archives (eng. Arhive) dar a fost schimbat
mai tarziu n Archie. Motorul de cutare era simplu - indexa cutrile utilizatorilor
53

mpreun cu paginile web cutate. La acel moment, protocolul de transfer era File
Transfer Protocol, fr componenta Internet Protocol. Din acest motiv, era nevoie de
un server tip FTP pentru transmiterea datelor n reteaua global. n 1992, Archie
procesa aproximativ 50 000 de cutri pe zi iar baza de date a aplicaiei coninea
150mb de date n aproximativ 2 milioane de fiiere de nregistrare.
Anul 1991
Dup dezvoltarea motorului de cutare Archie au urmat programele Jughead i
Veronica, dezvoltate de Universitatea din Nevada n 1991. Acestea salvau cutrile
n fiiere text.
Anul 1993
n acel an s-au pus bazele motoarelor de cutare moderne:
- Acceptarea intrrilor de cutare
- Compararea intrrilor cu cele din baza de date i indexarea coninutului
- Calcularea unei liste de pagini relevante
- Dispunerea unui set de reclame relevante pentru cutarea efectuat
Algoritmii folosii includ metode de identificare a tipurilor de documente, a frecvenei
de cutare, de mprosptare a bazei de date, procesare , trunchiere i completare a
frazelor. Aceste metode sunt permanent mbuntite. Tot n acea perioad a fost
dezvoltate motoarele de cutare ALIWEB, asemntor cu Archie i altele mai
complexe: JumpStation, World Wide Web Wanderer i Excite.
Anul 1994
Un an de referin n dezvoltarea Internetului, au fost nfiinate Consoriul World
Wide Web n cadrul MIT (Massaschussets Institute of Technology) i Biblioteca
Virtual cel mai vechi catalog de Internet. A fost lansat i Lycos, motorul de cutare
care afia n ordine cele mai relevante rspunsuri pentru cutarile efectuate. Motorul
WebCrawler aprut n acel an era primul care indexa ntregul text din paginile web.
Corporaia Yahoo! a fost nfiinat de Jerry Yang i David Filo.
Anul 1995
Motorul de cutare AltaVista, lansat n acel an era primul care oferea module de
cutare particularizat i suport pentru fiiere multimedia (imagini, muzic i video).
Anul 1996
Inktomi a reprezentat o aplicaie web revoluionar conceput la universitatea din
Berkley. Aceasta, bazat pe inducerea conceptelor putea analiza modul i tiparele
de cutare a utilizatorilor i realiza reele de interes pentru determinarea celor mai
populare i mai productive site-uri. Motorul de cutare a fost cumprat de Yahoo! n
anul 2003.
Anul 1997
In 1997 motorul de cutare Google, creat de Larry Page i Sergey Brin, a devenit
funcional. nceput ca un proiect de cercetare la Universitatea din Stanford, Google a
ajuns rapid pe primul loc n topul mondial al motoarelor de cutare. Mai multe detalii
despre Google n capitolul urmtor. Tot n 1997, motorul de cutare Ask Jeeves a
fost lansat ca o aplicaie bazat pe limbaj natural.
Anul 1998
Microsoft a lansat n 1998 motorul de cutare MSN Search, bazat pe rezultatele de
cutare Inkitomi i Altavista.
La nceputul Mileniului III s-au produs multe schimbri n domeniul motoarelor
54

de cutare. n anul 2000 motorul de cutare Yahoo! a trecut de la baza Inkitomi la


cautri realizate de Google i a continuat parteneriatul pn n 2004 cnd Yahoo! a
dezvoltat propriul motor de cutare. Microsoft a nceput n 2004 un proces de
dezvoltare a unei noi tehnologii de cutare care a culminat cu lansarea sistemului
Bing n 2009. n acelai an Yahoo! i Microsoft au realizat un parteneriat de
colaborare cutrile Yahoo! sunt bazate pe motorul de cutare Bing. n acest timp,
Google Inc. a devenit liderul absolut n materie de motoare de cutare, devansndui adversarii cu mai mult de 50 de procente.
Noua generaie de motoare de cutare inteligente ce ofer mult mai multe
posibiliti de cutare, cu rezultate exacte, reunite ntr-un mod inteligent, este
reprezentat de Wolfram Alpha.
5.3 Interfaa Internet Explorer
Pentru a accesa Internet-ul au fost create programe speciale destinate
navigrii pe Internet, numite browsere. Acestea ofer utilizatorilor i posibiliti de
memorare a adreselor paginilor vizitate, de descrcare de date de pe Internet,
vizualizarea i interacionarea datelor cu coninut multimedia (filme, muzica, jocuri,
manipulare de date) i suport pentru comunicarea cu ali utilizatori.
Pe site-ul http://acid3.acidtests.org/ se poate gsi testul standard de verificare
a modului de funcionare a unui browser.
Cele mai folosite browser-e de Internet sunt:
* Microsoft Internet Explorer

* Mozilla Firefox

55

* Opera

* Google Chrome

* Apple Safari

Observatie: Notele acestea nu sunt permanente i pot interveni oricnd schimbri datorit
evoluiei Internetului i a tehnologiilor de dezvoltare.
Interfaa unui browser de Internet
Orice browser trebuie s aib o serie de funcii de baz necesare navigrii
facile pe Internet cum ar fi: ncrcarea paginii, rencrcarea paginii, deschiderea mai
multor pagini i interschimbarea lor, nchiderea paginii, navigarea prin irul de pagini
navigate, memorarea / marcarea adreselor dorite, etc
n continuare se prezint aceste funcii n cadrul browserelor Internet Explorer,
Mozilla Firefox i Google Chrome.

56

ncrcarea paginii
Pentru a ncrca o pagina, adresa acesteia trebuie notat n bara de adres.
Navigai cu mouse-ul i inserai apoi de la tastatura adresa www.microsoft.com n
bara de adres din browser

Figura 1. Internet Explorer

Figura 2. Mozilla Firefox

Figura 3. Google Chrome

Rencrcarea paginii
Exist cazuri n care, dintr-un motiv sau altul, ncrcarea unei pagini nu este
satisfctoare i este necesar rencrcarea acesteia, de preferat ct mai uor i ct
mai repede. Toate browser-ele sunt dotate cu un buton de rencrcare rapid, dup
cum urmeaz
Microsoft Internet Explorer

Mozilla Firefox
57

Google Chrome
Prin apsarea acestui buton de remprosptare, n cazul operrii pe un calculator
conectat la Internet, pagina dorit va fi rencrcat.
Deschiderea mai multor pagini i interschimbarea lor
Exista numeroase cazuri in care este necesar pstrarea mai multor ferestre
deschise n acelai timp. Pentru a realiza acest lucru, a fost implementat conceptul
de Tab Manager care permite deschiderea i explorarea unui numar mare de pagini
web n cadrul browserului.
Pentru a deschide o pagina nou n Microsoft Internet Explorer se mut
cursorul mouse-ului n dreapta tab-ului curent pe simbolul

i se apas butonul stng al mouse-ului. Astfel s-a deschis o nou pagin goal tab

Figura 4. Interfata Internet Explorer

n Mozilla Firefox
i Google
Chrome, procedeul este identic, cu
deosebirea c butoanele ce trebuiesc apsate sunt situate n aceeai poziie fa de
tab-ul curent.

58

Figura 5. Fila noua in Firefox, respectiv Google Chrome

Pentru a naviga ctre o nou pagin n fila deschis se folosete metoda de


ncrcare a paginilor prezentat mai sus.
nchiderea paginii
Pentru a nchide un tab(o fil), se poziioneaz cursorul mouse-ului i se
efectueaz click dreapta pe simbolul X aflat n colul din dreapta al fiecrei file
aceast poziionare este valabil pentru toate browser-ele.
Navigarea prin irul de pagini navigate
La fiecare sesiune de navigare pe Internet, browserul pstreaz un istoric al
succesiunii paginilor parcurse pe fiecare tab deschis. n oricare din cele trei
browsere, deschidei un nou tab i navigai pe pagina motorului de cautare
www.google.ro.

59

Figura 6. Pagina Google Romania

Pe aceast pagin ncepei o nou cautare (continutul acesteia rmne la latitudinea


dumneavoastr). Dup realizarea cautrii, prin mutarea cursorului pe butoanelor din
browser i apsarea acestora, putei naviga ctre pagina anterioar.

Din pagina curent putei reveni la pagina urmtoare prin apsarea butoanelor

Observatie: Aceast trecere prin succesiunea paginilor navigate este permis pentru
un numr aproape nelimitat de pagini. Singura limitare este dat de memoria
calculatorului.
5.4 Tipuri de discuii: Chat i Forum-uri.
Principalele componente care au evoluat odat cu dezvoltarea Internetului
sunt viteza de transmitere a informaiei i comunicarea. Milioane de oameni din toate
colurile lumii comunic folosind Internetul. Pentru a contribui la evoluia i calitatea
comunicrii au fost elaborate diverse metode de discuie n i prin lumea virtual.
Forum-urile sunt pagini web n care membrii comunitii virtuale in discuii
despre diverse domenii (probleme personale, tehnice, dispute de diverse feluri,
recomandri, soluii la probleme etc). Utilizatorii pot publica mesaje, sub sau fr
masca anonimatului cu rol de ntrebare sau rspuns i acestea vor fi comentate de
ali ultilizatori din comunitatea virtual. nregistrarea ntr-un forum se realizeaz pe
baza adresei de e-mail i a unei parole alese sau generate n momentul nregistrrii.
Anonimitatea poate produce multe probleme atunci cnd este folosit cu
scopul de a jigni, de a crea haos sau pur i simplu de a-i bate joc. Sunt multi
utilizatori care abuzeaz de aceast posibilitate/libertate de comunicare i ii
exprim prerile personale fr menajamente sau bun-sim.
60

Forum-urile au o structur ierarhic (bine definit). Fiecare forum este condus


de o echip de administratori i anumii utilizatori, datorit calitii i cantitii
rspunsurilor date pot ajunge s primeasc anumite faciliti n cadrul forum-ului sau
chiar s fac parte din echipa de administrare. Orice forum are o list de reguli ce
trebuiesc respectate de toi membrii forum-ului. Atunci cnd unul dintre utilizatori
ncalc una dintre reguli poate fi atenionat/mustrat sau nlturat pentru o perioad
sau permanent de pe forum-ul de discuii.
Chat-urile reprezint evoluia natural de la comunicarea bazat pe e-mail. n
momentul de fa exist multe aplicaii populare de chat, care pot fi att orientate pe
grupuri cu utilizatori anonimi (ca de exemplu mIRC) sau orientate pe
socializare/discuii n grupul personal de cunotine. Aplicaiile de chat tind s aib
rspndiri specifice anumitor zone geografice. Acesta este topul mondial al
programelor de chat:
1. AOL Instant Messenger cel mai rspndit pe continentul Nord American;
2. Google Talk ofer multe posibiliti de exprimare, este folosit global
3. Yahoo! Messenger este cel mai utilizat client de chat din Romania
4. Windows Live Messenger folosit mult i n Vestul Europei, este clientul de chat
care vine la pachet cu sistemul de operare Microsoft Windows.
5. Skype folosit global, Skype ofer posibiliti de convorbire telefonic oriunde n
lume, foarte ieftin. Convorbirile pc-to-pc cu voce i /sau video sunt gratuite.
6. Meebo i Digsby sunt clieni de chat care reunesc aplicaiile de mai sus i
paginile de socializare, sub o singur form. Au aprut ca o necesitate pentru
utilizatorii care dein conturi pe mai muli clieni de chat sau pagini de socializare i
care doresc reunirea acestora ntr-o form ct mai simpl i uor de folosit. Aceste
ultime aplicaii reprezint tendina actual de a realiza compatibilitatea ntre diferitele
programe de chat i socizalizare.
Site-urile de socializare au beneficiat de o cretere exploziv de popularitate
la nivel global. Prin intermediul acestora, oamenii pot trimite mesaje n cercul
personal de cunotine, pot comenta mesajele altora i pot posta link-uri ctre alte
pagini, imagini sau materiale video personale cu scopul socializrii.
5.5 Securitatea in Internet
Astzi pe Internet se desfoar zilnic, un numr colosal de operaii bancare,
accesri de pot electronic i navigri. Prin aceste procesee, toate fiind n esen
transferuri de date, se trimit pe tot globul i date personale sau bancare i, n cazul
interceptrilor sau abuzurilor informatice, pot fi compromise att calculatoarele ce
particip la transfer ct i utilizatorii. Lumea virtual a secolului XXI devine o reflexie
a lumii reale n care criminalitatea i face simit prezena n toate aspectele ei.
Fiecare calculator din lume este vulnerabil pentru c poate fi att o poart spre
cunoatere ct i o poart de intrare pentru infractorii informaionali.
Pe msur ce Internetul s-a dezvoltat, s-au dezvoltat i mijloace diverse de
combatere a activitilor i a soft-urilor maliioase ns nu exist securitate perfect.
Orice parazit informatic poate fi combtut i orice aplicaie are i va avea guri de
securitate.
Acestea sunt principalele tipuri soft-uri periculoase:
1. Adware /Adbot
Mai puin periculoase, programele Adware au comportamente ce variaz de la
afiarea unor reclame n ferestre de navigare, la instalarea unor aplicaii de care
utilizatorul nu are nevoie i care au rolul de ncetinire a aplicaiilor folosite, pot ocupa
spaiu cu rol de reclam, i chiar pot lua forma unor aplicaii de securitate PC. n
61

unele cazuri, programele de tip Adware pot fi structurare mpreuna cu programe de


tip Spyware sau Malware i atunci formeaz un o aplicaie cu grad ridicat de pericol
pentru sistem. Creatorii acestor programe se bazeaz pe naivitatea utilizatorilor i le
concep s fie ct mai atrgtoare i interesante. n majoritatea cazurilor, programele
Adware sunt instalate chiar de utilizatori!
2. Spyware
Dup instalarea unor aplicaii aparent inofensive (programe de chat, soft-uri
de securitate false antispyware sau jocuri), calculatorul poate fi infectat cu spyware.
Aceste programe sunt proiectate s se ascund n sistemul de operare sau n browser
i s extrag informaii despre calculator sau utilizator fr ca acesta s tie. Pot fi
independente sau controlate de un alt utilizator, cunoscut sub numele de hacker.
Unele programe spyware pot abuza de puterea de procesare i conexiunea la
Internet a calculatorului infectat sau pot modifica browserele de navigare prin
redirecionarea la alte site-uri dect cele cutate cu scopul obinerii unor avantaje
financiare.
Un mod cunoscut de pclire a utilizatorilor o reprezinta combinaia ntre
adware i spyware. Navignd pe Internet, poate apare o fereastr ce seamn cu
interfaa unui program de securitate (antivirus, antispyware etc), anun utilizatorul
de existena mai multor infecii pe calculatorul personal i recomand instalarea unui
program care garanteaz dezinfectarea sistemului. Dac se instaleaz acest
program calculatorul va fi infectat cu unul sau mai muli spyware sau malware...
Keylogger-ele sunt programe spyware parazite, ascunse n sistemul de fiiere al
calculatoarelor nesecurizate, care memoreaz toate tastele apsate pentru a fi
trimise ulterior unui alt utilizator sau server. irul de taste apsate poate conine
parole, informaii bancare, convorbiri sau alte date personale.
3. Malware
Programele malware sunt cele mai complexe i mai periculoase soft-uri din aceasta
categorie. Ele pot lua diverse forme i pot avea diferite comportamente, unele
asemnatoare cu programale spyware i adware. Infecia nu poate fi evitat de
fiecare dat nici cu cele mai bune programe de securitate.
Dup producerea infeciei, programele de acest tip pot fi cu greu scoase din
calculator deoarece se autocopiaz i modific regitrii procesorului pentru a
mpiedica eliminarea lor manual. De asemenea, pot provoca pagube semnificative
calculatoarelor infectate, de la imposibilitatea folosirii calculatorului, la tergerea
tuturor datelor de pe calculator. Singura soluie de protecie o reprezinta utilizarea
unui soft de securitate performant ce actualizeaz constant definiiile de malware.
Cele mai cunoscute tipuri de programe malware sunt:
* Viruii
Principa caracteristic a visurilor/virusurilor informatice o reprezinta autoreplicarea,
necesar pentru supravieuirea programelor n cazul unei dezinfectri informatice.
Pentru a nu fi detectate, aceste programe se integreaz n alte aplicaii care, n mod
normal, nu sunt construite pentru activiti specifice malware.
* Trojan
Softurile de tip Trojan (denumire inspirat din mitologia greac - calul troian) iau
forma unor aplicaii ce par s ndeplineasc funcii pozitive pentru calculator, dar n
schimb pornesc infecii informatice sau ofer acces neautorizat de la distant.
* Worm
Viermii informatici au un comportament asemntor cu cel al viruilor (autoreplicare
62

i infectare) dar, spre deosebire de acetia, atac i penetreaz reeaua (consum


din limea de banda) i nu se ataeaz altor programe din sistemul de operare.
* Legturi nesigure
Legturile nesigure din Internet se refer la anumite site-uri care conin soft-uri de tip
malware i care pot constitui un pericol real pentru calculatorul cu care se acceseaz
locaia respectiv. Majoritatea soft-urilor de protecie conin liste cu site-uri
periculoase i mpiedic accesul utilizatorului, dar soft-urile de tip malware se pot
rspndi ntr-un timp foarte scurt i n alte locaii, nainte ca firmele producatoare de
programe de securitate sa le poat identifica.
5.6 Importanta softurilor de protectie
Dup cum a fost prezentat, Internetul poate fi periculos i cu toate msurile de
precauie posibile. Soft-urile de protecie sunt specializate pe identificarea, blocarea
i neutralizarea infeciilor virtuale. Acestea sunt:
- Firewall (eng. Paravan de protecie) sunt module incluse n sistemul de operare,
pot fi programe de sine stttoare sau integrate n echipamentele de routare alre
reelelor i au rolul de a procesa, filtra i cripta traficul de date ntre domenii de
securitate. Firewall-ul trebuie sa poat bloca atacurile externe i n acelai timp sa
poat permite traficul pentru aplicaiile necesare. Gradul de protecie poate fi
particularizat de ctre utilizator. Apelai butonul de Start din bara inferioar din spaiul

de lucru. Alegei opiunea Control Panel


Acum alegei opiunea Windows Firewall.

63

n partea central a ferestrei sunt prezentate reelele la care este conectat


calculatorul personal n momentul de fat. Pentru oprirea (implicit, Firewallul este
pornit) i apoi, pornirea firewallului efectuai click stnga pe opiunea Turn Windows
Firewall on or off. Prin bifarea opiunilor prezente putei opri sau porni Firewallul pe
oricare din reelele conectate.

Figura 7. Interfaa Windows Firewall

Observaie: Acestea sunt setrile implicite i recomandate! Orice modificare o facei


pe riscul dumneavoastr.

64

Figura 8. Opiuni pentru a opri/porni Firewall-ul

Pentru oprire bifai opiunea Turn off Windows Firewall(not recommended).


Pentru pornire mpreun cu atenionarea blocrilor efectuate de sistemul de operare
bifai opiunea Block all incoming connections, including those in the list of allowed
programs (Blocheaz toate conexiunile, incluzndu-le i pe cele de pe lista de
programe acceptate).
Pentru pornire i blocarea tuturor conexiunilor bifai opiunea Notify me when
Windows Firewall blocks a new program (Anun-m cnd Windows Firewall trebuie
s blocheze un nou program).
Dup alegerea variantei dorite apsai butonul OK localizat n partea de jos a
ferestrei.
Antivirusul este aplicaia indispensabil oricrui calculator. Printr-o actualizare
constant a definiiilor de malware, antivirus-ul poate, prin diverse module de
detecie, blocare i neutralizare s dezinfecteze sau s previn dezinfectarea
calculatorului personal. Programul antivirus este complementar modului de Firewall
i numai mpreun cu acesta poate oferi o protecie ct mai cuprinztoare a
sistemului. Sursa infeciilor nu poate veni neaprat de pe Internet ea se poate afla
n sistemul de fiiere al calculatorului (din diverse motive, ca o infecie precedent)
sau poate fi introdus prin intermediul unor dispozitive de stocare mobile (CD, DVD,
memory stick, hard disk mobil etc).
Un top al antiviruilor este efemer deoarece, fiecare companie productoare
de soluii antivirus poate realiza metode noi de dezinfectare i poate distribui astfel
cel mai bun software de protecie. n ultimii ani s-au evideniat prin calitate dou
produse de securitate: Kaspersky i BitDefender. Acestea reprezint elita soft-urilor
de protecie ce pot fi cumprate. Sunt disponibile pachete de securitate total
(firewall, navigare securizat, protecie spyware, tastatur virtual etc) sau securitate
de baz. Nu toi utilizatorii ii pot permite s cumpere programe de securitate contra
cost. n acest caz, exist alternative gratuite(d.e. Avast! Antivirus, AVG Antivirus
Free Edition, Avira AntiVir Personal Edition sau Microsoft Security Essentials) , mai
65

slabe dect primele prezentate, dar cu capacitate foarte bun de detecie i


neutralizare. inem s reamintim c nu exist securitate perfect pe Internet.
Observatie: Nu ntotdeauna un program de securitate contra-cost este mai
performant dect unul gratuit. Programele de securitate gratuite au evoluat mult n
ultimii ani i pot oferi soluii fiabile de protecie.

66

Capitolul 6: ntelegerea i utilizarea corect a elementelor unei pagini


web
6.1 Elementele unei pagini web
Paginile web reprezint intermediarul ntre utilizator i datele stocate pe Internet.
Acestea pot avea o infinitate de aspecte, funcionaliti i scopuri - singura limitate fiind
dat de imaginaia dezvoltatorilor.
Paginile web pot conine urmtoarele elemente:
- Informaii text
- Imagini statice i animate
- Coninut audio
- Coninut video
- Trimiteri ctre alte pagini (hyperlink-uri)
- Animaii i aplicaii
- Butoane i elemente de formular
Aceste elemente sunt tratate pe parcursul acestui capitol. Sunt prezentate
programele folosite pentru rularea coninutului unei pagini web, utilizarea i funcionarea
motoarelor de cutare i personalizarea cutrii, memorarea paginilor favorite i
tergerea istoricului de navigare n cadrul browserelor Microsoft Internet Explorer,
Mozilla Firefox i Google Chorme precum i ntelegerea elementelor de formular din
cadrul paginilor web care conin aceast facilitate. Elementele prezentate n acest
capitol sunt completate de materialele video de pe compact-disc-ul ataat materialului.
6.2 Plug-ins
Majoritatea paginilor web au un coninut bogat de date de diferite tipuri. Tehnologiile
de programare web de astzi ofer site-urilor posibilitatea de a reda diferite coninuturi
video, audio sau text. Coninutul multimedia poate fi redat numai cu aplicaii/programe
speciale care nu fac parte (in general) din structura de baza a browserului de Internet,
dar n care pot fi integrate ulterior. Aceste programe poart numele de plug-in (din limba
englez - conectare). Cele mai folosite plug-in-uri sunt:
Adobe Reader - Plug-in pentru vizualizarea documentelor. Acest plug-in este folosit
pentru redarea coninutului carilor i documentelor virtuale. Aceste tipuri de date pot
conine att text ct i imagini color. Formatul .pdf (Portable Document Format) a fost
creat de Adobe Systems i orice sistem dotat cu aplicaia Adobe Reader va putea reda
coninutul oricrui fiier de tip .pdf, indiferent de software-ul folosit la crearea sa.
Aplicaia Adobe Reader este un produs care poate fi folosit de sine stttor sau inclus
n browserul de Internet ca plug-in.
n cazul n care sistemul dumneavoastr nu conine aceast aplicaie, ea poate fi
descrcat gratuit de pe site-ul productorului (http://get.adobe.com/reader/).

67

Figura 1. Exemplu de fiier .pdf n browser

Adobe Flash Player, Adobe Shockwave Player i Java Virtual Machine - plug-in uri
pentru rularea animaiilor de tip Flash sau Java

Figura 2. Exemplu de animatie flash

Animaiile ocup un loc important n categoria coninutului multimedia online.


Acestea nu sunt nici fiiere video sau audio i nici imagini digitale, ci o combinaie ntre
acestea. Prezentate sub forma unor aplicaii mai mult sau mai puin dinamice, animaiile
au rolul de a mbuntii vizual paginile web sau pot fi chiar componenta central a
acestora.
Adobe Flash Player i Shockwave player sunt plug-in-uri complementare necesare
pentru rularea animaiilor de tipul .swf (Shockwave Flash). n cele mai multe cazuri
aceste animaii sunt reclame sau jocuri online de browser.
Aplicaiile Java pot fi redate cu ajutorul plug-in-ului Java Virtual Machine. Acestea sunt
mai complexe dect aplicaiile flash-shockwave i pot fi legate de orice domeniu.
68

Plug-in-uri pentru rularea fiierelor audio-video: Real Audio Player, Apple Quicktime,
Windows Media Player, Winamp

Fr a intra n detalii, fiecare din aceste aplicaii este folosit pentru rularea unuia sau a
mai multor tipuri de fiiere multimedia.
Observatie: De obicei, browserul anun utilizatorul n momentul n care este necesar
instalarea unui plug-in. Plugin-urile prezentate pn acum sunt eseniale pentru
navigarea pe Internet i ofer suport de redare pentru majoritatea fiierelor ntalnite
online. Exist o categorie de plug-in-uri parazite (de exemplu BlogPress SEO) sau care
nu aduc nici un beneficiu utilizatorului, pot ncrca browser-ul inutil i chiar pot conine
malware.
Pentru exemplificarea modului de instalare a plug-in-urilor se recomand vizionarea
coninutului video de pe compact-disk-ul asociat acestui material.
6.3 tergerea istoricului i a cookies-urilor
Browser-ul de Internet pstreaz o evidena a site-urilor pe care a navigat
utilizatorul. n acelai timp stocheaz mai multe fiierele necesare memorrii datelor de
navigare, parolelor criptate (i fiiere temporare). Acestea poart numele de cookies.
Utilizatorul poate opta pentru tergerea istoricului i a fiierelor temporare sau a
cookies-urilor.
1. Vizualizarea i tergerea istoricului n Microsoft Internet Explorer
Odat intrat n browser, se observ simbolurile situate I
I n dreapta ferestrei:

Figura 3. Interfaa Internet Explorer

69

1.1 Pentru vizualizarea istoricului este necesar apsarea cu ajutorul mouse-ului a


simbolului i selectarea tab -ului History.
Pentru a vizualiza coninutul istoricului din perioada dorit efectuai click stnga de
mouse pe denumirea perioadei istoricului.

Figura 4. Istoric n Internet Explorer

1.2 Pentru tergerea istoricului n Internet Explorer, prin apsarea butonului stng al
mouse-ului cu cursorul tinut deasupra simbolului apare un meniu din care selectai
opiunea Safety.

Figura 5. tergerea istoricului n Internet Explorer

1.3 Pentru a terge istoricul alegei opiunea Delete browsing history.

70

Figura 6. Opiuni de tergere

Din fereastra aprut, putei selecta tergerea:


* Fiierelor Temporare
* Cookies-urilor
* Istoricului de navigare
* Istoricului descrcrilor
* Elementelor de formular
* Parolelor
* Datelor private
Dup selecie, prin apsarea butonului Delete datele selectate vor fi eliminate.
2. Vizualizarea i tergerea istoricului n Mozilla Firefox
n fereastra Mozilla Firefox se gsete opiunea History sub bara de lucru.

2.1 Se apas aceast component i va aparea meniul urmator din care alegei
opiunea Show All History.

71

Figura 7. Vizualizare istoric n Firefox

2.2 Din fereastra nou aprut putei efectua dublu click stnga de mouse pentru
vizualiza coninutul istoricului din perioada dorit sau prin click dreapta i alegerea
opiunii Delete, putei terge coninutul istoricului.

Figura 8. tergerea istoricului n Firefox


72

Observatie: istoricul ters nu poate fi recuperat!


6.4 Bookmark Semnele de carte, Pagini favorite, Marcaje
Pe parcursul navigrii pe Internet, cu siguran vei ntlni site-uri cu coninut pe
care vei vrea sa-l revedei. n toate browser-ele de Internet exist opiunea de a
memora aceste pagini preferate i de a le re-apela fra s trebuiasc sa memorati
adresa.

Crearea i apelarea paginilor favorite n Microsoft Internet Explorer


Exemplu: Introducei n bara de adres site-ul www.wikipedia.ro enciclopedia liber de
pe Internet

Figura 9. Adugarea Wikipedia la grupul de site-uri favorite

Pentru a memora pagina favorit, trebuie s efectuai click dreapta pe acelai simbol folosit
pentru vizualizarea i tergerea Istoricului apoi s alegei tab-ul Favorites.
Pentru a salva aceast pagin, apsai pe componenta Add to Favorites i salvai prin
Add n fereastra nou aprut. Putei opta i pentru schimbarea numelui paginii
memorate.

73

Figura 10. Schimbarea numelui paginii favorite

Pentru a apela oricnd acel site trebuie sa alegei din Favorites Bar adresa dorit.

Crearea i aperarea semnelor de carte n Mozilla Firefox


Semnele de carte se pot apela foarte simplu n Firefox prin efectuarea unui click al
butonului stng al mouse-ului pe componenta Bookmarks (Semne de carte).

Figura 11. Optiuni din Bookmarks

Alegei opiunea Bookmark this page i apoi apsai butonul Done.

74

Figura 12. Optiuni de editare in Bookmarks

Pentru a apela semnele de carte, alegei din fereastra aprut prin apelarea componentei
Bookmarks, adresa care v intereseaz.
6.5 Motoare de cautare (Search Engines)
Informaia de pe Internet este extrem de vast i in lipsa unor modaliti de
indexare i ordonare a acesteia, cutarea/gsirea informaiilor ar fi un proces extrem de
anevoios sau chiar imposibil. Motoarele de cutare sunt responsabile cu ordonarea i
indexarea actualizat a coninutului site-urilor. Acestea sunt indispensabile pentru
traficul pe Internet, acum cnd, mai mult ca niciodata, se dorete gsirea informaiilor
ntr-un timp ct mai scurt. Motoarele de cutare de top realizeaz cutri n mai putin de
o secund.
Cel mai frecvent folosite motoare de cutare sunt:
Google (aproximativ 70% din totalul cutarilor)
Yahoo! (aproximativ 15% din totalul cutrilor)
Bing (aproximativ 10% din totalul cutarilor)
Restul de 5% este acoperit de motoare de cutare cum ar fi: Ask.com sau AOL Search,
care nu au reuit s se impun pe pia datorit rezultatelor nesatisfctoare ale
operatiilor de cutare. Dup cum se observ din procentajele de mai sus, liderul n
materie de motoare de cutare este corporaia Google, care a reuit, de la lansarea sa
n 1998 s se impun ca cel mai fiabil, coerent i precis motor de cutare. Modul de
indexare i copiere parial a datelor de pe Internet pe servele proprii folosit de Google
este o aciune considerat abuziv deoarece memoreaz istorice de cutare i anumite
date personale ale utilizatorilor, care dei nu sunt oferite ctre folosin, simpla lor
existen reprezint un caz de violare a intimitii.
Google ofer i module complementare cu funcii de traducere n i din limbi
strine (Google Translate), module de prezentare a hrilor de pe glob cu posibiliti de
particularizare i stabilire a itinerariilor (Google Maps), conversie valutar, starea vremii,
client de mail etc.
n cadrul acestui material va fi prezentat doar motorul de cutare Google:
* Deschidei browserul de Internet ales de dumneavoastr i navigai pe pagina Google
prin mutarea cursorului mouse-ului ctre bara de navigare i tastai adresa
www.google.ro (varianta n limba romn a celebrului motor de cutare).
n centru paginii, deasupra butonului
- se afl bara de cutare, unde putei
introduce
75

orice text pentru a fi procesat/cutat de aplicaia Google.


* De exemplu, introducei n aceast bar de cutare textul Windows 7.
Dup ce apsai cu cursorul mouse-ului butonul
sau apsai tasta Enter de la
tastatur, va apare o nou pagin care conine o list cu link-urile (trimiteri ctre alte
pagini) cu un coninut ct mai apropiat de subiectul cutat.

Figura 13. Exemplu de cutare n Google

Se observ c pagina de cutare generat conine:


Bara de cutare cu textul introdus i cu o list de completri aduse de motorul de
cutare, bazate pe cele mai cautate subiecte la nivel global, derivate din textul introdus
de dumneavoastr

Antetul paginii, ce conine diferite modalitti de cutare pentru a personaliza cutarea.


Puteti alege, cutare de imagini, cutare de videoclipuri, hri, traduceri, blog-uri etc. cu
subiectul inserat n bara de cutare.

Intrnd pe unul din acele link-uri se genereaz o nou pagina de cutare ce conine
rezultate de tipul ales.
Exemplu: prin alegerea link-ului Videoclipuri se va genereaz o pagin asemntoare
cu cea din figura
76

Figura 14. Exemplu de cutare de videoclipuri

Paginile de cutare generate au un aspect intuitiv i prezint (n partea stng a


paginii) informaii utile cum ar fi: data la care informaiile au fost introduse pe site-uri,
site-urile care gzduiesc informaiile, numrul de rezultate gsite, rezultate
asemntoare, durata cutrii precum i alte opiuni de particularizare a cutrii
(durat, dimensiune, data crerii, limba etc.)
Observatie: Aceste trimiteri ctre alte pagini poart numele de Hyperlink-uri i reprezint
calea principal de trecere de la o pagin la alta. Apar de obicei sub forma unui text
colorat n albastru subliniat:

Revenii la pagina anterioar de cutare i poziionai cursorul mouse-ului deasupra linkului/trimiterii (sau altul ales de dumneavoastr).

77

Figura 15. Previzualizarea coninutului unui site

Prin aceast aciune, se genereaz o imagine cu coninutul site-ului pagina este


previzualizat n interiorul motorului de cutare. Aceasta este o opiune de sigurant a
motorului de cutare.
Pentru a restrnge cutrile la un set de rezultate foarte apropiate de cele dorite de
dumneavoastr intrai pe link-ul Cutare avansat.

Cutare avansat
Cu aceasta optiune putei realiza cutri particularizate pn n cele mai mici detalii:

78

Figura 16. Cutare avansat n Google

6.6. Elemente de formular


Pagina de cutare de mai sus prezint anumite componente specifice unei pagini
tip formular. Aceasta are urmtoarele faciliti:
* Conine titluri i subtitluri pentru (de)limitarea zonelor din pagina-formular i pentru
denumirea componentelor incluse.
* Contine Bare de text n care poti fi completate diferite informaii. Aceste elemente sunt
folosite n toate paginile de nscriere, unde este necesar completarea unor date cu
caracter personal (Nume, adres, telefon, adres de mail etc.)
Pentru a observa o particularitate a barelor de text apsai butonul Cutare
Google de pe aceast pagin. Dup ce se efectueaz cautarea, revenii la pagina
precedent i introducei un alt text n bara principal de cutare. Textul trebuie sa aiba
antetul identic cu textul precedent (sau cu un alt text inserat la o alt dat).

79

Figura 17. Completarea automat a cutrii

Browserul memoreaz intrrile precedente i putei economisi timp de scriere


prin alegerea unei cutri mai vechi, asemntoare cu cea curent. Aceast
particularitate funcioneaz i n cazul memorrii datelor i parolelor utile pentru o
apelare mai rapid a paginilor care necesit aceste date. n cazul memorrii seturilor
nume_cont + parol utilizatorul este ntrebat dac dorete acest lucru.
Observatie: Nu este recomandat introducerea sau memorarea acestor date pe
calculatoarele nesigure (aflate in locuri publice, la care au acces mai multe persoane,
etc).

Figura 18. Elemente de formular - Csue de bifare

* Butoanele au o importana capital n paginile web. Dup completarea datelor


necesare, butoanele pot trimite ctre o alt pagin(alt link). Pot avea o funcionalitate
asemntoare cu cea a hyperlink-urilor. S-a putut observa acest lucru prin apsarea
butonului Cutare Google.

80

Figura 19. Combo-box

* Csue de bifare. Tinei minte ferestrele de tergerea a istoricului sau a fiierelor


temporare din Internet Explorer sau Mozilla Firefox? Acelea conin aa-numitele csue
de bifare pe care utilizatorul le poate bifa sau debifa dup voie. Elementele acestea
sunt ntalnite i n unele pagini tip-formular.
* Combo-box-urile sunt elemente semntoare cu csuele de bifare. Prin apsarea
sgeii laterale utilizatorul poate selecta o variant dincele stocate n colecia din
Combo-box.
Ca exerciiu, interacionai cu interfaa tip-formular din pagina de Cutare avansat a
motorului de cutare Google. Realizai mai multe cutri personalizate. Exersai prin
navigarea pe Internet, folosirea i dezvoltarea tuturor informaiilor prezentate n acest
capitol:
a) Folosirea plug-in-urilor
b) tergerea fiierelor temporare i a datelor salvate de browser-ul folosit
c) Salvarea adreselor de Internet preferare
d) Cutarea informaiilor cu ajutorul motorului de cutare Google.
e) Completarea paginilor tip-formular

81

Capitolul 7: Navigarea n World Wide Web


7.1 Apelarea i reapelarea paginilor web
Dup cum a fost prezentat n capitolele anterioare, apelarea unei pagini web se
poate realiza prin trei metode:
1. Apelarea direct inserarea adresei n bara de cutare
2. Importarea unei adrese din lista de pagini favorite/marcaje/semne de carte
3. Folosirea motorului de cutare i apelarea unui link din lista de cutare.
Trebuie s tii c putei schimba oricnd, n orice moment, metoda de apelare a paginii
web dorite.
7.2 Documentarea paginilor web
Pentru a vedea codul surs a oricrei pagini web trebuie s efectuai click stnga de
mouse pe suprafaa paginii, dar nu direct pe text, link-uri sau resurse i puteti alege una
din urmatoarele opiuni:
- View Page Source/Vedei Sursa Paginii, pentru Mozilla Firefox (Figura 2)

Figura 1. Vizualizare cod sursa al unei pagini web Mozilla

- View Source, pentru Internet Explorer (Figura 3)

Figura 3. Vizualizare cod sursa al unei pagini web (Internet Explorer)


82

O parte din codul surs comun este urmtorul:

Figura 3. Continutul codului sursa (vizualizare cu Chrome)

Coninutul codului surs nu va fi tratat n acest modul de curs. Totui, se pot observa
anumite seciuni din codul surs care conin diverse informaii despre productor, modul
n care a fost creat pagina, data realizrii paginii, link-urilor etc. Aceste informaii
7.3 Documentarea rezultatelor cutrii
Se observ ca orice pagina web conine un titlu afiat att n fila curent ct i n bara de
modificare a ferestrei browser-ului.

Figura 4. Continutul codului sursa (vizualizare cu Chrome)


83

Prin selectarea opiunii View Page Source se poate observa instruciunea din codul
surs al paginii n limbajul html:

<title> Pagina de start Mozilla Firefox</title>


Figura 5. Continutul codului sursa (vizualizare cu Mozilla)

Pentru a afla mai multe despre limbajul html i despre crearea paginilor web va
recomandm consultarea site-ului www.w3schools.com .
Exerciiu: vizualizai codul surs pentru 10 pagini din site-uri diferite. Analiznd codul
ncercai s corelai elementele prezente n text cu informaiile prezentate n site-ul
recomandat.

84

Capitolul 8: Asigurarea siguranei datelor/documentelor


8.1 Proceduri de configurare a sistemului de securitate pentru browser
Dei instalarea unei aplicaii antivirus i, eventual, a unui firewall este esenial
pentru sigurana datelor, acest lucru nu este ntotdeauna de ajuns. Conceptul de
securitate a unui sistem informatic cuprinde mult mai multe aspecte, printre care i ideea
de intimitate a utilizatorului. Aceasta are la baz oferirea unor faciliti pentru
ascunderea aciunilor utilizatorului fa de posibilile aplicaii Malware. Un exemplu
clasic are n vedere accesarea de pagini web, fr ca alte pri interesate (hackeri,
campanii de marketing etc.) s aib posibilitatea de a supraveghea comportamentul
utilizatorului (i.e. invadarea intimitii).
Pentru modificarea setrilor de securitate pentru browser-ul implicit (Internet
Explorer) se va accesa Control Panel din Start Menu i se va alege Internet Options:

Figura 1. Opiunile de securitate a internetului.

n cazul celorlalte browser-e, acestea dispun de opiuni asemntoare n panoul de


control propriu. Spre exemplu, browser-ul Chrome poate avea modificate setrile de
securitate prin accesarea meniului de utilitare din partea dreapt a ferestrei i afiarea
panoului de control:

85

Figura 2. Localizarea opiunilor n browser-ul Chrome.

Seciunea aceasta se va axa doar pe setrile relevante pentru conceptul de


securitate a datelor. n tab-ul General al ferestrei de proprieti,exist categoria
Browsing ce face referire la gestiunea fiierelor temporare, a istoricului de navigare, a
fiierelor cookies, parolelor salvate de browser i a informaiilor introduse n formularele
online:

Figura 3. tergerea fiierelor temporare.

Prima setare ce poate fi fcut n aceast privin, const n posibilitatea ca istoricul de


navigare s fie ters n mod automat odat cu nchiderea aplicaiei browser. Pentru
acest lucru, se va activa opiunea Delete browsing history on exit.
Prin apsarea butonului Delete utilizatorul va avea opiunea de a terge n momentul
respectiv tipul de date selectate:

86

Figura 4. Setrile pentru tergerea datelor private i temporare

* Preserve Favorites website data: site-urile web care sunt salvate (ca preferate), nu vor
fi afectate de tergerea datelor selectate
* Temporary Internet Files: vor fi terse fiierele temporare (imagini, fiiere media, fiiere
html etc.).
* Cookies: vor fi terse cookies.
* History: va fi ters istoricul de navigare.
* Form data: vor fi terse datele introduse n formularele online.
* Passwords: vor fi terse parolele salvate de ctre browser.
* InPrivate Filtering data: vor fi terse datele salvate de modulul InPrivate Filtering
Observaie: InPrivate Filtering este un modul disponibil n Internet Explorer 8 ce previne
crearea nedorit a unui profil al utilizatorului de ctre website-urile ce i urmresc
activitatea sa on-line (d.e. Site-urile vizitate i domeniile de interes).
Dup alegerea datelor ce vor fi terse, se va apsa butonul Delete.
Butonul Settings permite utilizatorului s vizualizeze fiierele temporare salvate, s
modifice spaiul alocat acestor fiiere i s limiteze vechimea datelor salvate n istoricul
de navigare

Figura 5. tergerea datelor temporare.


87

Dimensiunea spaiului alocat se va face prin modificarea valorii (in Megabytes) a


cmpului Disk space to use. A se observa faptul c exist o limit minim i o limit
maxim a acestei valori. Prin apsarea butonului Move folder utilizatorul poate modifica
locaia fiierelor temporare, iar View Files i View objects vor deschide directorul n care
respectivele fiiere sunt stocate. Numrul zilelor salvate n istoricul de navigare se va
modifica prin intermediul cmpului Days to keep pages in history din categoria History.
Tab-ul Security din fereastra de proprieti anterioare (Internet Properties) are
rolul de a configura setrile privind limitrile de acces a website-urilor la resursele
sistemului de operare:

Figura 6: Configurarea zonelor de siguran.

8.2 Zone de siguran


Website-urile sunt mprite n 4 zone de securitate:

Internet: website-urile ce sunt gsite n reeaua extern (internet).

Local intranet: website-urile ce aparin reelei locale.

Trusted sites: website-urile ce sunt definite de utilizator ca fiind de ncredere.

Restricted sites: website-urile ce sunt definite de utilizator ca fiind periculoase.


n timp ce imprirea n primele dou categorii se face n mod automat prin
analiza adresei website-ului, utilizatorul poate modifica listele de website-uri de
ncredere respectiv periculoase. Prin selectarea uneia dintre cele dou zone i
apsarea butonului Sites, utilizatorul poate aduga sau terge adresele website-urilor
dorite. Pentru introducere, se va scrie adresa website-ului n cmpul text i se va apsa
pe butonul Add. Pentru tergere, se va selecta din list adresa dorit i se va apsa pe
butonul Remove:

88

Figura 7: Adugarea site-urilor web n zonele de siguran.

Pentru fiecare dintre cele 4 zone de securitate, poate fi configurat unul din nivelele de
siguran predefinite:

Low: cel mai mic nivel de securitate. Numrul de mesaje de informare i de


cereri de confirmare este minim, iar majoritatea componentelor active sunt rulate i
instalate fr confirmare.

Medium-Low: recomandat pentru website-urile aflate n Intranet. Apar restricii n


privina componentelor ActiveX.

Medium: numrul de cereri de confirmare i de mesaje este mrit.

Medium-High: recomandat pentru zona de internet, fiind cel mai potrivit pentru
majoritatea site-urilor web.

High: cel mai ridicat nivel de securitate. Blocheaz toate componentele ce pot avea
efecte duntoare. Recomandat pentru website-urile din zona Restricted Sites.
Suplimentar, utilizatorul poate defini un nivel de securitate propriu, accesnd
opiunea Custom level..., unde vor putea fi vizualizate toate opiunile avansate de
securitate. Pentru revenirea la nivelul implicit de securitate pentru o anumit zon,
poate fi apsat butonul Default level, iar pentru revenirea tuturor zonelor la nivelele
implicite Reset all zones to default level.
Diferite politici de acceptare sau rejectare a fiierelor cookies pot fi adoptate
asemntor n tab-ul Privacy a ferestrei Internet Properties.
Observaie: Majoritatea setrilor fcute n Internet Properties au efect doar n Internet
Explorer. Pentru modificarea proprietilor n cazul folosirii altor browsere, este posibil s
fie necesar ca modificrile respective s fie efectuate prin intermediul meniului browserului folosit.
Pentru browser-ul Chrome, opiunile principale de securitate pot fi accesate din tab-ul n
culise al panoului de control:

89

Figura 8: Opiunile de securitate n browser-ul Chrome.

Opiunile avansate pot fi accesate prin apsarea butonului Setri privind coninutul:

Figura 9: Opiunile avansate de securitate n browser-ul Chrome.

8.3 Certificate de securitate


Este important ca n cadrul unui dialog, cei doi interlocutori s fie siguri de
identitatea celuilalt. Cu ct informaia transmis este mai sensibil, cu att acest aspect
este mai important. n cazul website-urilor, verificarea adresei URL accesate poate s
nu fie de ajuns. Astfel, a aprut noiunea de certificat de securitate. Acestea au rolul de
a garanta identitatea serverelor web. Datorit faptului c transmiterea securizat a
informaiilor (d.e. folosind protocolul HTTPS Hypertext Transfer Protocol Secure) ntre
dou pri se face cu ajutorul criptrii (codarea informaiei folosind coduri specifice
interlocutorilor numit chei) cu ajutorul a dou chei proprii fiecrui interlocutor (una
public cunoscut de amndou prile i una privat cunoscut doar de una din
pri), identificarea prilor se poate face prin atestarea faptului c respectivele chei
90

publice aparin prilor n cauz.


Aceste atestri se numesc certificate de securitate i sunt eliberate de organizaii
ce sunt recunoscute unanim ca fiind de ncredere numite Certificate Authority (autoriti
de certificare), ns pot fi semnate i de fiecare server n parte. Certificatele pot fi
interpretate precum o carte de identitate a website-urilor.
n momentul accesrii unui website ce posed un astfel de certificat, browser-ul
verific dac certificatul este eliberat de una din autoritile declarate ca fiind de
ncredere. Dac acest lucru este adevrat, utilizatorul este informat de faptul ca
respectiva conexiune este considerat sigura / securizat. n caz contrar, browser-ul va
afia un mesaj de avertisment, enunnd posibilitatea ca certificatul s fie un fals.
Continuarea activitii on-line depinde strict de dorina utilizatorului.
Conexiunile securizate vor fi cel mai frecvent marcate prin afiarea unui lact nchis n
bara de adres a browser-ului, confirmnd astfel identitatea website-ului:

Figura 10: Marcarea unei conexiuni securizate

Figura 11. Accesarea unui site ce prezint cerificat de securitate n Internet Explorer

Website-urile ce prezint un certificat de securitate ce nu este semnat de o autoritate de


ncredere, vor fi marcate corespunztor prin afiarea unui mesaj de eroare i
91

prezentarea posibilitii de a renuna la accesarea site-ului sau de a continua:

Figura 12. Accesarea unui site ce nu prezint cerificat de securitate n Chrome

92

Capitolul 9 Pachetul Microsoft OFFICE


Microsoft Office sau MS Office este o suit de programe de birou create de
firma Microsoft Corporation, care sunt nso ite i de o aplica ie special suprapus lor
pentru accesarea unitar simpl.
9.1. Microsoft Office Word
Microsoft Word este un procesor de text, parte a suitei Microsoft Office. Numele
ntreg este Microsoft Office Word dei popular se numete Microsoft Word, MS Word
sau doar Word. Prima lui versiune dateaz din 1983 fiind ini ial disponibil sub numele de
Multi-Tool Word pentru Xenix systems, doar pentru MS-DOS (ultima versiune MS-DOS
fiind 6 n 1993). n 1985, Microsoft Word a fost lansat i pe (atunci noua) platform
Apple Macintosh, iar n 1989 pentru Windows, Microsoft continund s suporte ambele
platforme pn astzi. n 1992-1993, Microsoft a oferit i o versiune de Word pentru
sisteme Unix (mai precis distribuia SCO), ofert care ns a fost de foarte scurt
durat. Formatul nativ a fost .doc, de la versiunea 1 pn la Word 2003 devenind de la
Word 2007 .docx( extensia ".docx" este folosit n noul standard interna ional Office
Open XML pentru documentele Office). MS Word este liderul de pia n domeniul
procesoarelor de text WYSIWYG (What You See Is What You Get). Concurentul
principal al Microsoft Word este Open Office Write.
Meniurile MO WORD
Meniul File
New
Deschide un nou document. Se initiaz un dialog care permite
selectarea template-ului cel mai adecvat documentului dorit.
Open
Deschide un document existent. Se initiaz dialogul standard de
deschidere a unui fisier. Permite si cutarea documentului dorit
dup cuvinte cheie, continut etc.
Close
Inchide documentul curent.
Save
Salveaz documentul curent.
Save As
Salveaz documentul curent sub un nou nume.
Save as HTML
Salveaz documentul curent sub format HTML (pentru a-l afisa n
pagini Web). Initiaz un dialog care permite stabilirea numelui,
calea etc.
Versions
Permite memorarea diferitelor versiuni ale documnetului. Initiaz un dialog specific.
Page Setup
Se initiaz un dialog foarte complex, organizat pe fise, prin care se pot stabili formatul
paginii, marginile, layout-ul.
93

Print Preview
Se afiseaz pe ecran o form similar formei finale a documnetului tiprit. Permite, n
special, aranjarea final a documentului.
Print
Initiaz dialogul care controleaz tiprirea documentului (alegerea imprimantei,
domeniul paginilor de tiprit, calitatea tipririi etc.).
Send To
Permite selectarea optiunii privind rutarea documentului n retea.
Properties
Afiseaz dialogul cu atributele documentului (datele creerii si modificrilor, cuvinte
cheie, autor etc.). Este de remarcat fisa Summary.
Exit
Comand prsirea aplicatiei Word. Pentru documentele care nu au fost salvate,
utilizatorul este ntrebat asupra salvrii.
Meniul Edit
Undo
Anuleaz ultima actiune efectuat n document.
Repeat
Repet ultima actiune efectuat n document.
Cut
Taie portiunea selectat n document. Aceasta poate fi eliminat
sau mutat n alt parte a documentului.
Copy
Copie n Clipboard portiunea selectat din document. Actiunea
serveste copierii unui text n unul sau mai multe locuri (din
acelasi document sau nu).
Paste
Copie continutul Clipboard la punctul de insertie.
Paste Special
Permite copierea continutului Clipboard sub un format controlat.
Este comanda util atunci cnd se efectueaz transferuri de
text/grafic ntre documente create de aplicatii diferite.
Paste as Hyperlink
Insereaz o referint de tip legtur (hyperlink) ctre locul si documentul de unde este
copiat informatie n Clipboard (comanda este accesibil doar pentru anumite tipuri de
documente).
Clear
terge portiunea selectat n document (echivalent cu actionarea tastei Delete).
Select All
Selecteaz tot documentul. Este util la aplicarea unor formatri cu caracter general.
Este de mentionat c orice tastare accidental (un spatiu, de exemplu) nlocuieste
selectia, caz n care se va actiona unealta Redo.
Find
Initiaz dialogul de cutare n document. Cutarea poate fi efectuat urmrind text,
formate, text formatat.
Replace
Initiaz dialogul de nlocuire, asociat dialogului Find.
Go To
Permite o navigare rapid printre obiectele unui document (pagini, note, anteturi etc.).
94

Meniul View
Normal
Stabileste pentru document modul de vizualizare Normal
(formatare minim, viziune util pentru scrierea primar a
documentului).
Online Layout
Selecteaz modul de vizualizare Online Layout. n aceast viziune
se alege, n mod automat, un layout care permite o mai bun citire
a documentului, precum si o navigare mai usoar (similar
navigrii pe Internet).
Page Layout
Este modul recomandat de vizualizare a documentului, care apare
ct mai aproape de forma tiprit. n aceast viziune se pot
organiza imaginile, graficele etc.
Outline
Stabileste pentru document modul de vizualizare Outline, care
ofer o imagine schematic (titluri, nceputuri de paragrafe etc.)
util la stabilirea structurii unui document.
Master Document
Permite, pe lng trecerea la modul de vizualizare respectiv, lucrul cu documente
master. n aceast viziune, de exemplu, se pot formata uniform sectiuni ale aceluiasi
raport continute n documente separate.
Toolbars
Deschide un submeniu cu toate barele de unelte disponibile n Word. Permite
personalizarea mediului de lucru Word.
Ruler
Este echivalentul unui checkbox care afiseaz sau ascunde riglele laterale (utile pentru
aprecierea pozitiei n pagin si a dimensiunilor obiectelor inserate).
Document Map
Este echivalentul unui checkbox care afiseaz sau ascunde un frame situat n partea
stng a documentului. n acest frame este prezent un arbore de navigare (similar celui
din Windows Explorer) care permite accesul direct la sectiuni ale documentului prin
alegerea entittii dorite.
Header and Footer
Permite accesul la zonele de antet si subsol de pagin. Se afiseaz bara de unelte
dedicat anteturilor.
Footnotes
Actioneaz ca un comutator ntre document si fereastra notelor (de subsol, de sfrsit).
Comments
Afiseaz fereastra adnotrilor asociate documentului.
Full Screen
Maximizeaz fereastra documentului la ntregul ecran, pentru a mri zona util de
editare.
Zoom
Deschide dialogul pentru stabilirea scalei la care se vede documentul pe ecran.

95

Meniul Insert
Break
Initiaz dialogul pentru introducerea unui punct de salt (break) n
document: salt de linie, de pagin, de sectiune.
Page Numbers
Stabileste, printr-un dialog dedicat, prezenta, pozitia si formatul
numerelor de pagin. Este de retinut c dac se deschide doar
subdialogul Format atunci este recomandabil s se dea Cancel
din dialogul principal Page Numbers (deoarece OK restabileste
valorile implicite) sau s se revad optiunile de pozitionare.
Date and Time
Insereaz n document, la punctul de insertie, data curent
si/sau ora curent.
AutoText
Permite alegerea unei intrri personale sau predefinite din lista
AutoText: logo, formate de anteturi, linii initiale sau terminale de
scrisori etc. Textul/grafica selectat este inserat automat la
punctul de insertie.
Field
Comand util n special la proiectarea formularea deoarece
initiaz dialogul de inserare a cmpurilor ce urmeaz a fi completate, eventual, ulterior.
Symbol
Deschide dialogul prin care se pot insera caractere speciale sau caractere existente n
tabela de fonturi dar nu sunt disponibile pe tastatur.
Comment
Insereaz un comentariu asociat punctului de insertie. Comentariile sunt vizibile ntr-o
fereastr separat, afisat prin ViewComments.
Footnote
Asociaz o not de subsol sau de sfrsit cuvntului precedent punctului de insertie. Se
initiaz dialogul de localizare si de formatare a trimiterilor.
Caption
Initiaz dialogul prin care se insereaz, definesc, gestioneaz legende. Sunt posibile
diverse categorii de legende: figuri, tabele, ecuatii etc. Pentru legendele introduse astfel
se poate cere numerotarea automat, pe categorii.
Cross-reference
Deschide un dialog de ajutor pentru introducerea n text a unei trimiteri ctre un loc din
document (de genul: vezi fig.). Sunt disponibile ca referinte si toate titlurile definite
prin stiluri distincte.
Index and Tables
Comand util atunci cnd se intentioneaz crearea automat a unei table de materii,
index de notiuni etc.
Picture
Permite inserarea n document a unui obiect de desen creat anterior (From File) sau
desenat pe loc.
Text Box
Introduce n text, pe stratul (layerul) de desen, a unui obiect textbox.
File
Permite inserarea/reutilizarea unui fisier creat anterior. Adugarea fisierului selectat are
loc la punctul de insertie.
96

Object
Introduce n text, la punctul de insertie sau asociat pozitiei respective, a unui obiect
creat n alt aplicatie. Lista tipurilor de obiecte disponibile este afisat la alegerea
comenzii.
Bookmark
Defineste un punct de referint n document, la pozitia punctului de insertie. Punctele
definite pot fi referite ulterior si ntr-o trimitere de tip cross-reference.
Hyperlink
Introduce o referint de tip hiperlegtur ctre un bookmark din document sau ctre
adrese Internet uzuale. Sunt adresabile si fisiere din reteaua local.
Meniul Format
Font
Deschide dialogul prin care se controleaz selectarea fontului
si formatul caracterelor selectate.
Paragraph
Deschide dialogul prin care se stabileste formatul unui
paragraf selectat (alinieri, spatieri etc.).
Bullets and Numbering
Permite stabilirea caracteristicilor de marcare a listelor
numerotate sau nenumerotate, cu buline.
Borders and Shading
Afiseaz dialogul de precizare a chenarelor si umbrelor unui
obiect selectat.
Columns
Ajut la definirea exact a numrului de coloane, spatierile
necesare etc. atunci cnd textul este organizat pe coloane.
Este de amintit c numrul de coloane este un atribut la nivel
de sectiune.
Tabs
Permite stabilirea pozitiilor de oprire a punctului de insertie la actionarea tastei Tab. Se
pot defini caracterele leader (care completeaz spatiile goale precedente).
Drop Cap
Defineste primul caracter al paragrafului drept letrin.
Text Direction
Atunci cnd este activ (selectabil), de exemplu ntr-o celul a unui tabel, comanda
permite stabilirea directiei n care se scrie textul: orizontal, vertical, oblic etc.
Change Case
Se poate schimba capitalizarea literelor selectate:mari, mici, combinatii.
AutoFormat
Permite initierea unui proces de formatare automat a unui document.
Style Gallery
Afiseaz o bibliotec de stiluri si formate de documente disponibile.
Style
Initiaz dialogul complex de definire/modificare/selectare a stilurilor.
Background
Permite stabilirea fundalului documentului (culoare, efecte).
Object
n cazul cnd este selectat un obiect, comanda este activ si selectarea ei produce
editarea obiectului.
97

Meniul Tools
Spelling and Grammar
Initiaz procesul de verificare a corectitudinii scrierii
(Spelling) si a corectitudinii gramaticale.
Language
Permite selectarea limbajului documentului si accesul la
tezaurul de cuvinte.
Word Count
Furnizeaz o statistic a documentului (numr de cuvinte,
paragrafi etc.).
AutoSummarize
Porneste un proces de rezumare automat a documentului.
Rezumatul obtinut poate fi revzut/modificat de autorul
documentului.
AutoCorrect
Initiaz complexul dialog de fixare a parametrilor operatiunii
de corectare automat a textului tastat. Sunt posibile
formatri automate, nlocuiri de cuvinte tastate eronat etc.
Look Up Reference
Permite acces la materiale de tip enciclopedii instalate n
sistem: Encarta, Microsoft Bookshelf Basics.
Track Changes
Selecteaz ntre optiuni de urmrire a schimbrilor efectuate n document.
Merge Documents
Permite fuziunea mai multor documente, selectabile din retea.
Protect Document
Initiaz dialogul de stabilire a parolelor necesare protectiei documentului.
Mail Merge
Deschide dialogul de formare/generare a documentelor compuse (formulare, scrisori,
etichete, cataloage).
Envelopes and Labels
Deschide dialogul specializat pentru tiprirea adreselor de pe plicuri si a etichetelor. Se
pot utilizeaz fisierele Address book din Outlook.
Letter Wizard
Porneste wizardul de formatare a unei scrisori de afaceri, a adreselor etc.
Macro
Permite selectarea optiunilor privind lucrul cu macrouri.
Templates and Add-Ins
Afiseaz dialogul privind atasarea sabloanelor, organizarea spatiului de lucru.
Customize
Permite personalizarea mediului Word.
Options
n fisele disponibile n dialogul afisat se stabilesc, dintr-un singur loc, principalii
parametrii de functionare ai mediului Word.

98

Meniul Table
Draw Table
Permite inserarea unui tabel prin desen liber de linii.
Insert Rows
Insereaz una sau mai multe linii de tabel n locul liniei
(liniilor) selectate.
Delete Rows
terge liniile de tabel selectate. Dac sunt selectate toate
liniile tabelului, atunci este eliminat ntreg tabelul.
Merge Cells
Activat dup selectarea unor celule adiacente, produce
fuziunea celulelor selectate. Celula format este procesat
similar oricrei alte celule.
Split Cells
Divide celulele selectate n mai multe celule (operatiune
contrar comenzii Merge).
Select Row
Selecteaz ntreaga linie n care se afl punctul de insertie.
Permite formatarea unitar a liniei selectate.
Select Column
Selecteaz ntreaga coloan n care se afl punctul de
insertie. Permite formatarea unitar a ntregii coloane
selectate.
Select Table
Selecteaz ntreg tabelul, n care se afl punctul de insertie. Permite formatarea unitar
a ntregului tabel.
Table AutoFormat
Se initiaz un proces de formatare automat a tabelului, potrivit modelului si optiunilor
selectate.
Distribute Rows Evenly
Formateaz liniile selectate astfel nct nltimea lor total s fie distribuit egal ntre
liniile selectate.
Distribute Columns Evenly
Formateaz coloanele selectate astfel nct ltimea lor total s fie distribuit egal ntre
coloanele selectate.
Cell Height and Width
Afiseaz dialogul de stabilire a dimensiunilor celulelor selectate.
Headings
Defineste antetul unui tabel.
Convert Table to Text
Converteste tabelul n text, continuturile celulelor fiind separate potrivit optiunilor
selectate n dialog.
Sort
Sorteaz liniile tabelului, potrivit optiunilor fixate n dialogul afisat.
Formula
Insereaz o formul de calcul, rezultatul completeaz o celul. Operanzii pot fi valori
scrise n celule ale tabelului.
Split Table
Tabelul este divizat n dou tabele, permitnd inserarea de text explicativ.
Hide/Show Gridlines
99

Permite afisarea sau ascunderea liniilor de caroiaj ale tabelului. Este de amintit c
aceste linii nu apar n textul tiprit. Liniatura tabelului tiprit este realizat prin
mecanismul de Borders and Shading.
Meniul Window
New Window
Deschide o nou fereastr care afiseaz documentul curent.
Arrange All
Aranjeaz toate ferestrele deschise astfel nct s fie toate vizibile.
Split
Separ fereastr curent n dou "geamuri", astfel nct se pot
vedea simultan portiuni distincte ale aceluiasi document.
9.2. Microsoft EXCEL
Cu Excel 2003, aplicatia pentru foi de calcul tabelar din suita Microsoft Office,
puteti tine evidenta valorilor numerice, le puteti analiza si supune calculelor si puteti
crea diagrame care sa descrie datele numerice in mod vizual.
Dupa ce introduceti numerele in grila de celule a unei foi Excel, puteti scrie in
celule adiacente formule care sa insumeze, sa scada, sa inmulteasca sau sa imparta
numerele respective. De asemenea, puteti introduce functii (formule Excel speciale)
care efectueaza zeci de calcule mai complexe, de la o simpla medie aritmetica pana la
calcule financiare sofisticate, asa cum este valoarea neta prezenta a unei investitii.
De asemenea aplicatia Excel ofera posibilitatea crearii unor baze de date simple.
Puteti stoca inregistrari de informatii, care sunt atat de forma text, cat si numerice, si
puteti sorta, cauta si extrage valori dintr-o baza de date.
Elementele din fereastra Excel
Cursorul-celula Cursorul-celula inconjoara celula curent selectata. Pentru a
deplasa cursorul-celula, dati click pe alta celula sau apasati tastel cu sageti, Tab, Enter,
Shift+ Tab sau Shift+Enter
2.
Bara de meniuri Pentru a deschide un meniu, dati click pe orice denumire din
bara de meniuri
3.
Linia de editare Linia de editare afiseaza continutul celulei selectate.
Continutul poate fi editat aici sau in interiorul celulei.
4.
Bara de instrumente Standard Bara de instrumente pentru administrarea
fisierelor, editarea textului si corectarea ortografica
5.
Bara de instrumente Formatting Bara de instrumente pentru formatarea
celulelor si continutul acestora
6.
Butoanele cap de coloana Acestea sunt etichetele coloanelor. Dati click pe un
buton cap de coloana pentru a selecta toata coloana. Trageti mouse-ul peste mai multe
butoane cap de coloana pentru a selecta coloanele respective
7.
Butoanele derulare taburi Utilizati aceste butoane pentru a derula inainte sau
inapoi prin taburile foilor unui registru de lucru sau pentru a sari direct la prima ori la
ultima foaie de lucru
8.
Butoanele cap de rand Acestea sunt etichetele randurilor. Dati click pe un
buton cap de rand pentru a selecta randul. Trageti mouse-ul peste mai multe butoane
cap de rand pentru a selecta randurile respective
1.

100

Taburile foi de lucru Dati click pe aceste taburi pentru a comuta de la o foaie
de lucru la alta. Dati dublu-click pe un tab pentru a redenumi foaia respectiva.
10.
Bara de stare Ofera informatii despre foaia de lucru curenta sau despre
operatia curenta.
11.
Indicatorii de mod Afiseaza conditiile speciale care sunt in vigoare de
exemplu, apasarea tastei Caps Lock
12.
Panoul de sarcini Ofera acces rapid la alte registre de lucru, clipboard, optiuni
pentru cautare, inserare de clip art-uri si harti XML
13.
Asistentul Office Utilitarul pentru asistena online si offline.
9.

Crearea unui nou registru de lucru


Atunci cand porniti aplicatia Excel, regristrul de lucru Book1 este deschis si
asteapta sa introduceti date in celule. Regristrele de lucru sunt numerotate secvential si
simultat pot fi deschise mai multe
Pentru a crea un nou registru de lucru, in bara de instrumente Standard, dati
click pe butonul New sau apasati Ctrl+N.
Pentru a crea un nou regristru de lucru bazat pe unul existent:
1.
In panoul de sarcini New Workbook, dati click pe Form Existing Workbook.
2.
In caseta de dialog New from Existing Workbook, dati click pe un registru de
lucru, navigati spre dosarul corect, daca este necesar, si dati click pe butonul Create
New
Pentru a crea un nou registru de lucru bazat pe un sablon existent:
1.
In panoul de sarcini New Workbook, dati click pe On My Computer
2.
In caseta de dialog Templates, dati click in tabul Spreadsheet Solutions, dati click
pe un sablon si apoi dati click pe OK
Crearea registrului de lucru pe baza unui sablon
Atunci cand creati registrul de lucru pornind de la un sablon din tabul
Spreadsheet Solutions al casetei de dialog Templates, puteti particulariza unul dintre
designurile standard de foi de lucru, in conformitate cu nevoile dumneavoastra.
Pentru a crea un registru de lucru pe baza unui sablon:
1.
In panoul de sarcini New Workbook, dati click pe On My Computer
2.
In tabul Spreadsheet Solutions din caseta de dialog Templates, dati click pe un
sablon
3.
Dati click pe OK
4.
Avand sablonul deschis, il puteti particulariza cu propriile dumneavoastra
informatii
Din meniul File alegeti comanda Save As, introduceti un nume de fisier in caseta
File Name si dati click pe Save pentru a salva ca registru de lucru fisierul pe care l-ati
creat pe baza unui sablon.
Alegeti comanda Save As, apoi in caseta Save as Type alegeti optiunea
101

Template pentru a salva ca sablon un registru de lucru.


Deplasarea in interiorul unei foi de lucru
Pentru a introduce date intr-o celula, trebuie mai intai sa va deplasati la celula.
Pentru a va deplasa la celula dati click pe celula . De asemenea puteti sa apasati
pe tastele cu sageti ca sa navigati in registrul de lucru. Celula activa este cea conturata
de cursorul-cheie.
Introducerea datelor intr-o celula
In fiecare celula intr-o foaie de lucru puteti introduce text, un numar sau o
formula. Scrieti text pentru a crea o eticheta de exemplu, un cap de coloana. Scrieti
un numar pentru a avea datele cu care sa calculati, apoi introduceti o formula pentru a
efectua un calcul. Rezultatele aplicarii formulei apar in celula.
Pentru a introduce date intr-o celula:
1.
Selectati celula
2.
Introduceti text, un numar sau o formula
3.
Treceti la urmatoarea celula. Datele sunt introduse in mod automat in celula
anterioara.
Dupa ce ati scris continutul unei celule, nu trebuie sa apasati tasta Enter. Puteti
pur si simplu sa treceti la alta celula. Daca in celula curenta doriti sa adaugati o linie
noua, apasati Alt+Enter .
Daca nu specificati un format diferit, textul din celule va fi aliniat in mod automat
la stanga si numerele vor fi aliniate la dreapta.
Daca aveti nevoie de o serie de date sau numere consecutive pentru capetele de
randuri, folositi caracteristica AutoFill pentru a le introduce automat.
Editarea celulelor
Modalitatea cea mai simpla de a modifica intrarea dintr-o celula este de a da
click pe celula si de a scrie apoi direct peste continutul ei. Daca insa aveti o formula sau
daca in celula se gaseste o cantitate mare de text, puteti prefera sa editati continutul
existent, pentru a evita sa mai scrieti inca o data intreaga intrare.
Pentru a edita datele intr-o celula:
1.
Dati click pe celula si apoi scrieti peste continutul ei sau dati dublu-click pe celula
pentru a pozitiona un punct de inserare in interiorul continutului acesteia
2.
Editati continutul celulei, la fel cum ati edita text in aplicatia Word
3.
Apasati tasta Enter pentru a valida modificarile in celula.
Atunci cand dati click pe o celula, continutul ei apare si in linia de editare. Puteti
da click ep linia de editare si sa editati acolo continutul intregii celule.
Pentru a renunta la orice modificari care le-ati intreprins, apasati tasta Esc pentru
a lasa intact continutul original al unei celule, apoi apasati tasta Enter pentru a iesi din
celula.
Daca editati o formula, toate celulele afectate de modificare sunt recalculate
102

atunci cand apasati tasta Enter.


Adaugarea unei hiperlegaturi
Hiperlegatura este un text sau o imagine marcata in mod specific,pe care puteti
da click pentru a va deschide programul de e-mail ori un fisier, sau pentru a ajunge la o
pagina din Web ori din reteaua locala a unei organizatii.
Pentru a adauga o hiperlegatura:
1.
Selectati textul din celula in care doriti sa introduceti o hiperlegatura sau selectati
o celula goala
2.
Din meniul Insert, alegeti comanda Hyperlink.De asemenea, puteti sa apasati
Ctrl+K
3.
In caseta de dialog Insert Hyperlink, introduceti adresa de destinatie pentru
hiperlegatura sau rasfoiti spre fisierul pe care doriti sa-l deschideti
4.
Daca ati selectat o celula goala, introduceti textul ce va fi afisat ca hiperlegatura.
In mod prestabilit este numele fisierului sau URL (adresa Web)
5.
Dati click pe OK. Acum textul este atat colorat, cat si subliniat
Pentru a edita sau a sterge o hiperlegatura, dati click dreapta pe aceasta si, din
meniul restrans, alegeti fie comanda Edit Hyperlink, fie comanda Remove Hyperlink.
In mod prestabilit, aplicatia Excel recunoaste ca hiperlegaturi adresele de e-mail
si de Web pe care le introduceti. Dati click pe butonul AutoCorrect Options, care apare
adiacent unei hiperlegaturi adaugate de Excel, si alegeti comanda Undo Hyperlink
pentru a sterge aceste legaturi.
Completarea unui domeniu de intrari
Pentru a introduce rapid date intr-o zonta dreptunghiulara de celule, creati un
domeniu de intrari.
Pentru a crea si completa un domeniu de intrari:
1.
Pozitionati cursorul mouse-ului in celula din coltul din stanga sus al zonei.
2.
Dati click si trageti spre celula din coltul aflat in partea din dreapta jos a zonei. Ati
creat un domeniu de intrari si celula activa este cea din coltul aflat in partea din stanga
sus a zonei.
3.
Introduceti date in fiecare celula, apoi apasati tasta Enter. Dupa ce ati scris
datele, cursorul-cheie se deplaseaza in jos, spre urmatoarea celula din coloana. Atunci
cand ajunge la ultima celula dintr-o coloana, trece automat la prima celula din
urmatoarea coloana a domeniului de intrari.
Apasati Ctrl+Enter pentru a completa toate celulele din domeniu cu introducerea
efectuata in prima celula. Introduceti date in ultima celula din domeniu, apoi apasati
Shift+Enter pentru a completa celulele in ordine inversa, de la ultima spre prima.
Autocompletarea unui domeniu
Atunci cand doriti sa completati un domeniu de celule cu numere consecutive,
103

numere ce urmeaza un tipar specific, date consecutive sau date ce urmeaza un tipar
specific( de exemplu, ziua de luni a saptamanii), utilizati caracteristica AutoFill ca
metoda rapida si convenabila de introducere automata a unei serii.
Pentru a autocompleta un domeniu:
1.
In orice celula, introduceti primul numar sau data din serie
2.
Intr-o celula adiacenta, introduceti urmatorul numar sau data din serie
3.
Selectati cele doua celule si pozitionati cu atentie cursorul mouse-ului pe reperul
de manevrare de completare, care este patratelul foarte mic din coltul din dreapta jos al
chenarului ce inconjoara cele doua celule
4.
Trageti reperul de manevrare de completare pentru a extinde seria
5.
Eliberati butonul mouse-ului atunci cand seria este completa
Pe masura ce trageti pentru a extinde seria, valoarea curenta apare intr-o
eticheta galbena discriptiva, imediat langa cursor. Dati click pe butonul AutoFill Options
pentru a alege dintr-o lista cu optiuni de formatare. Dupa ce ati ales primele doua
optiuni din meniul Edit puteti alege comanda Fill si apoi comanda Series din submeniul
Fill, pentru a personaliza completarea.
Pentru a crea o succesiune personalizata de completare, selectati Tools
Options si apoi dati click in tabul Custom Lists din caseta de dialog Options.
Introducerea calculelor simple
Un calcul poate fi simplu (suma unei coloane de numere) sau complex (financiar,
statistic sau stiintific), dar intotdeauna este introdus ca o formula ce incepe cu semnul
egal (=). Daca se schimba numere din celule care asigura valorile pentru formula,
rezultatul calcului se modifica instantaneu. Aceasta recalculare imediata va permite sa
efectuati analize de tipul ce se intampla daca? vedeti rezultatul final modificat,
imediat ce schimbati oricare dintre valorile ce contribuie la calcularea sa.
Pentru a insuma doua numere intro celula scrieti =numar+numar (de exemplu:
=26+75)
Pentru a insuma continuturile a doua celule: in formula introduceti adresele
celulelor (de exemplu: =B3+B4). Celula in care introduceti formula afiseaza rezultatul
calculului.
Construirea unei formule simple
In timpul construirii unei formule, puteti introduce valorile sau selecta referintele
de celule din orice loc al unui registru de lucru.
Pentru a construi o formula simpla:
1.
2.
3.
4.
5.

Dati click pe celula destinata formulei si scrieti semnul egal


Dati click pe prima celula a carei adresa o doriti in formula
Scrieti un operator (+, -, *, /)
Dati click pe urmatoarea celula a carei adresa o doriti in formula.
Scrieti alte operator si continuati construirea formulei
104

Insumarea coloanelor si a randurilor


Aplicatia Excel include asistenta speciala pentru insumarea rapida a unei
coloane sau a unui rand.
Pentru a insuma o coloana sau un rand:
1.
Dati click in celula goala de sub ultima intrare in coloana, ori in dreapta ultimei
intrari din rand
2.

3.

Dati click pe butonul AutoSum (


) aflat pe bara de instrumente Standard
Apasati tasta Enter pentru a valida formula ce apare in celula

Functii in Excel
Pentru a insera o functie intr-o formula:
1.
Dati click pe celula destinata formulei
2.
Scrieti semnul egal pentru a incepe formula, apoi scrieti cuvantul numele functiei
si o deschideti o paranteza
3.
Trageti cu mouse-ul in josul coloanei de numere pentru a insuma
4.
Apasati tasta Enter pentru a incheia formula
Nu este necesar sa scrieti paranteza de inchidere inainte de a apasa tasta Enter,
deoarece Excel o va face automat. Daca formula utilizeaza doar o portiune dintr-un
domeniu, dati click pe marcajul de eroare(triunghiul verde), aflat in coltul din stanga sus
al celulei pentru a vedea optiunile Trace Errors (urmarirea erorilor) pentru formula.
Functii utile in Excel:

data

date

cifre

DATE (year, month, day) Returneaza numarul serial ce reprezinta o anumita


DAYS (start_date, end_date, method) Calculeaza numarul de zile trecut intre 2
TODAY() Returneaza numarul serial al datei curente
NOW() Reternueaza numarul serial al datei si ore curente
ROUND (number, num_digits) Rotunjeste un numar la un numar specificat de
SUM (number1, number2, ...) Aduna toate numerele
AVERAGE (number1, number2, ...) Calculeaza media aritmetica
MAX (number1, number2, ...) Calculeaza cea mai mare valoare
MIN (number1, number2, ...) Calculeaza cea mai mica valoare
Value (text) Face conversia intr-un numar a unui text
Pentru a construi o formula prin inserarea unei functii:

1.
2.
3.

Dati click pe celula destinata formulei.


Din meniul Insert, alegeti comanda Functions.
In caseta de dialog Insert Functions selectati categoria si apoi functia.
105

4.
Dati click pe OK.
5.
Utilizati caseta de dialog Function Arguments pentru a va asista in completarea
formulei
6.
Dati click pe OK cand ati terminat
Copierea formulelor in celule adiacente
In loc sa reintroduceti o formula in celule adiacente, o puteti copia in mod
automat. In timpul copierii, Excel va ajusta formula.
Pentru a copia o formula in celule adiacente:
1.
Dati click pe celula care contine formula
2.
Trageti reperul de manevrare de ce completare din coltul din dreapta jos al
celulei peste celulele adiacente in care doriti sa copiati formula
Depistarea erorilor
Atunci cand aplicatia Excel sesizeaza o eroare intr-un calcul, afiseaza un
indicator de eroare in coltul din stanga sus al celulei ce contine calculul respectiv. Daca
doriti sa puteti depista erorile din toata foaia de calcul in orice moment, utilizati optiunea
Trace Error.
Pentru a depista erorile dintr-o foaie:
1.
Din meniul Tools alegeti comanda Error Checking. In caseta de dialog Error
Checking, vi se ofera optiuni de reparare pentru prima eroare gasita.
2.
Dati click pe un buton pentru a selecta o actiune.
Largirea coloanelor si a randurilor
Desi aplicatia Excel efectueaza in mod automat ajustari limitate ale inaltimii
randurilor, pentru a cuprinde fonturi de dimensiuni mai mari, puteti cu usurinta sa
modificati latimea unei coloane sau inaltimea unui rand, ori sa stabiliti ca randul sau
coloana sa se modifice automat.
Pentru a modifica latimea unei coloane:
1.
Pozitionati cursorul mouse-ului pe latura dreapta a butonului cap de coloana al
coloanei pe care doriti s-o largiti
2.
Atunci cand cursorul se schimba intr-o sageata dubla, dati dublu-click si latimea
coloanei se va modifica pentru a corespunde cu cea a continutului
Pentru a modifica inaltimea unui rand:
1.
Pozitionati cursorul mouse-ului pe latura inferioara a butonului cap de rand al
randului a carui inaltime doriti s-o modificati.
2.
Atunci cand cursorul se schimba intr-o sageata dubla trageti in sus sau in jos
106

Inserarea randurilor si a coloanelor


Puteti insera oricand randuri si coloane. Aplicatia Excel adapteaza toate
formulele pentru a tine seama de noile randuri sau coloane. Daca inserati un rand,
aceasta va aparea deasupra celei selectate; daca inserati o coloana, ea va aparea in
stanga celulei selectate.
Pentru a insera un rand sau o coloana:
1.
Dati click in orice celula a randului sau a coloanei in care doriti sa inserati noul
rand sau coloana goala
2.
Din meniul Insert, alegeti comanda Rows, pentru a insera un rand, sau alegeti
comanda Columns, pentru a insera o coloana.
3.
Dati click pe butonul Insert Options (optiuni de inserare cel cu pictograma
pensula) pentru a alege optiunile de formatare pentru coloana sau rand
Pentru a insera mai multe randuri sau coloane, trageti mouse-ul pentru a
evidentia acelasi numar de celule ca si randurile sau coloanele pe care doriti sa le
inserati.
Inserarea si stergerea celulelor
Atunci cand inserati sau stergeti o celula dintr-un domeniu de date, aplicatia
Excel trebuie sa stie cum sa deplaseze datele din celule adiacente. Va specificati
preferintele in caseta de dialog Insert sau Delete.
Pentru a insera o celula:
1.
Dati click pe destinatia noii celule goale
2.
Din meniul Insert, alegeti comanda Cells
3.
In caseta de dialog Insert, selectati fie optiunea Shift Cells Right, fie optiunea
Shift Cells Down. Apare noua celula.
Pentru a sterge o celula:
1.
Dati click pe celula pe care doriti s-o stergeti
2.
Din meniul Edit, alegeti comanda Delete
3.
In caseta de dialog Delete, selectati fie optiunea Shift Cells Left,fie optiunea Shift
Cells Up
Deplasarea si copierea datelor
Tehnica de tragere si plasare din aplicatia Excel simplifica foarte mult deplasarea
si copierea datelor. De asemenea, puteti utiliza tehnicile standard de decupare sau
copiere ca sa plasati datele in clipboard, unde vor fi disponibile pentru a fi lipite
altundeva.
Pentru a deplasa sau a copia date:
107

1.
Selectati domeniul de celule ce trebuie deplasat sau copiat
2.
Pozitionati cursorul mouse-uluik pe bordura domeniului; cursorul devine o
sageata
3.
Trageti bordura domeniului pentru a deplasa domeniul intr-o noua locatie. Apare
o eticheta discriptiva galbena, care indica destinatia.
4.
Eliberati butonul mouse-ului pentru a plasa domeniul in noua locatie
Pentru a deplasa sau a copia plasand date in clipboard:
1.
Selectati domeniul de celule care trebuie mutat sau copiat
2.
Apasati Ctrl+X pentru a decupa sau Ctrl+C pentru a copia domeniul
3.
Dati click in prima celula destinatie si apasati Ctrl+V pentru a lipi domeniul
4.
Dati click pe butonul Paste Options(optiuni de lipire) pentru a alege felul in care
sa fie lipite datele
Pentru a opri capetele de coloana si de rand sa dispara de pe ecran, in timp ce
derulati printr-o foaie de lucru mare, le puteti ingheta:
1.
2.

Dati click pe celula din coltul din stanga sus al regiunii ce contine datele
Din meniul Window, alegeti comanda Freeze Panes.

Alegerea unui autoformat


Modalitatea cea mai rapida si mai simpla de a face prezentabila o foaie de lucru
este de a-i aplica un autoformat. Autoformatul asigura aspectul complet al unui domeniu
de date, modificand fontul, alinierea textului, formatarea numerelor, bordurile, modelele,
culorile, latimea coloanelor si inaltimea randurilor. Aplicatia Excel pune la dispozitie mai
multe autoformate cu aspecte diferite.
Pentru a alege un autoformat:
1.
toate
2.
3.
4.

Dati click pe orice celula din domeniul ce trebuie formatat sau selectati-le pe
Din meniul Format, alegeti comanda AutoFormat
In caseta de dialog AutoFormat, selectati un autoformat dintre cele afisate
Dati click pe OK

Pentru a sterge un autoformat imediat dupa ce l-at aplicat, selectati Edit Undo
AutoFormat din meniul principal. Pentru a sterge un autoformat mai tarziu, selectati
domeniul, urmati pasii 2 si 3 de mai sus, apoi, din lista de autoformatare, alegeti
optiunea None.
Formatarea textului
Puteti utiliza formatarea pentru a imbunatati aspectul foii de lucru si a usura
gasirea datelor in foaie.
Pentru a formata textul selectat:
108

1.
Selectati celula sau celulele ce contin text ce trebuie formatat
2.
Alegeti optiunile pentru formatare, dand click pe butoanele de formatare a
textului de pe bara de instrumente Formatting
Centrarea unui cap de tabel deasupra unui domeniu
Puteti centra celula care contine textul titlului unui tabel deasupra mai multor
coloane prin imbinarea celulelor.
Pentru a centra un cap de tabel deasupra unui domeniu:
1.
2.
3.

Introduceti capul de tabel intr-o celula deasupra domeniului


Selectati celulele de deasupra domeniului
Dati click pe butonul Merge and Center (imbinare si centrare)

De asemenea puteti sa:


1.
Introduceti capul de tabel intr-o celula deasupra domeniului
2.
Selectati celulele de deasupra domeniului
3.
Din meniul Format, alegeti comanda Cells
4.
In tabul Aligment din caseta de dialog Format Cells, derulati lista Horizontal si
alegeti optiunea Center, iar in zona Text Control bifati casuta de validare Merge Cells.
Apasati OK
Formatarea numerelor
Aplicatia Excel va pune la dispozitie mai multe optiuni pentru formatare, unele aflate
pe bara de instrumente Formatting, iar altele in caseta de dialog Format Cells.
Pentru a formata numere:
1.
Selectati numerele ce trebuie formatate
2.
Dati click pe butonul corespunzator pentru formatarea numerelor aflat pe bara de
instrumente Formatting
Daca nu ati ales un format special pentru numere, acestora li se va aplica formatul
general pentru numere (aliniate la dreapta,cu pana la 11 zecimale).
Daca introduceti numere precedate de simbolul pentru dolar ($), aplicatia Excel aplica
in mod automat formatarea Currency (stil simbol monetar). Daca introduceti numere
urmate de simbolul procentaj (%), Excel aplica in mod automat formatarea Percentaje
(stil procentaj).
Puteti salva formatarea numerelor sub forma de stil.
Adaugarea de borduri la un domeniu
Bordura este linia de la marginea unei celule sau a unui domeniu de celule. Puteti
utiliza bordurile pentru a divide informatiile din foaie in regiuni logice, atat pe ecran, cat
si in forma tiparita.
Pentru a adauga o bordura la o celula sau la un domeniu de celule:
1.

Selectati domeniul caruia doriti sa-i aplicati o bordura


109

2.
In bara de instrumente Formatting, dati click pe sageata pentru lista
autoderulanta de langa butonul Borders (borduri), pentru a vedea optiunile in privinta
bordurilor
3.
Din afisarea tipurilor de borduri, selectat-o pe cea dorita pentru domeniu
Pentru a trasa o bordura, dati click pe sageata pentru lista autoderulanta de langa
butonul Borders si alegeti optiunea Draw Borders.
Adaugarea de umbriri la un domeniu
Pentru a adauga umbrire la o celula sau la un domeniu de celule:
1.
Selectati domeniul caruia doriti sa-i aplicati umbrirea
2.
Din meniul Format, alegeti comanda Cells sau dati click dreapta si din meniul
restrans alegeti comanda Format Cells
3.
In tabul Patterns din caseta de dialog Format Cells, alegeti o culoare sau o
nuanta de gri
4.
Pentru alegerea unui model monocrom, derulati lista de modele si alegeti unul
dintre modelele din partea superioara a paletei
5.
Dati click pe OK
Aplicarea formatarii conditionale
Daca o celula sau un domeniu de celule contine datele pe care doriti sa le evidentiati
atunci cand sunt indeplinite anumite conditii, puteti utiliza formatarea conditionala. De
exemplu, puteti face ca toate numerele mai mari ca 1000 sa apara scrise cu verde sau
ca toate zilele scadente (anterioare celei curente) sa apara scrise cu rosu.
Pentru a aplica formatare conditionala la o celula sau la un domeniu de celule:
1.
Selectati celulele pentru formatare
2.
Din meniul Format, alegeti comanda Conditional Formatting
3.
Utilizati listele autoderulante si caseta pentru editare pentru a stabili prima
conditie
4.
Dati click pe butonul Format pentru a alege formatarea ce va fi aplicata daca este
indeplinita conditia
5.
Dati click pe OK dupa ce ati terminat sau dati click pe butonul Add pentru a
adauga alta conditie.
Crearea si selectarea unui stil
Stilul este o combinatie predefinita de formatari. Atunci cand nici unul dintre stilurile
existente nu detine formatarea pe care o doriti, va puteti crea propriul stil si apoi sa-l
aplicati.
Pentru a crea un stil:
1.
Formatati o celula cu formatul dorit
2.
Din meniul Format, alegeti comanda Style
3.
In caseta de text Style Name, introduceti un nume pentru un stil nou
4.
In caseta de dialog Style, bifati casutele de validare pentru optiunile de
formatare pe care doriti sa le aplicati.
110

5.

Dati click pe OK.

Pentru a selecta un stil:


1.
2.
3.
4.

Selectati celulele pentru formatare.


Din meniul Format, alegeti comanda Style
In caseta de dialog Style, alegeti un stil din lista autoderulanta Style Name
Dati click pe OK

Conceperea machetei
In vederea tiparirii, puteti adauga la foaia de lucru anteturi, note de subsol si
intreruperi de pagina.
Pentru a adauga anteturi sau note de subsol:
1.
Din meniul File, alegeti comanda Page Setup
2.
Dati click pe tabul Header/Footer din caseta de dialog Page Setup
3.
Dati click pe butonul Custom Header sau pe butonul Custom Footer, introduceti
textul si dati click pe OK
4.
Daca doriti sa examinati modificarile facute, dati click pe butonul Print Preview
din caseta de dialog Page Setup
5.
Dati click pe butonul Close pentru a reveni la foaia de lucru in vizualizarea
Normal
Pentru a ajusta intreruperile de pagina:
1.
2.
3.

Din meniul View, alegeti comanda Page Break Preview


Utilizati cursorul pentru a ajusta intreruperile de pagina prestabilite
Alegeti comanda Normal din meniul View pentru a reveni la vizualizarea Normal

De asemenea, in fereastra Print Preview puteti da click pe butonul Page Break


Preview pentru a modifica intreruperile de pagina. Pentru a insera intreruperi de pagina,
dati click in coloana sau randul inaintea careia doriti sa existe intreruperea si alegeti
Page Break din meniul Insert sau dati click dreapta in Page Break Preview si, din
meniul restrans, alegeti comanda Insert Page Break.
Adaugarea imaginilor
Pentru a imbunatati foile de lucru, puteti sa le adaugati imagini sau sa trasati
diagrame folosind instrumentele de desenare din suita Office. De asemenea, puteti
adauga imagini la anteturi si note de subsol, ca si un fundal pentru foile de lucru.
Pentru a adauga o imagine la o nota de subsol:
1.
Din meniul File, alegeti comanda Page Setup
2.
Dati click in tabul Header/Footer din caseta de dialog Page Setup
3.
Dati click pe butonul Custom Header sau Custom Footer si apoi dati click pe
butonul Insert Picture (inserare imagine)
111

4.
In caseta de dialog Insert Picture, localizati imaginea ce trebuie adaugata si dti
click pe butonul Insert
5.
Dati click pe OK pentru a inchide caseta de dialog Footer.
Pentru a formata imaginea, dati click pe butonul Format Picture din caseta de dialog
Footer.
Pentru a adauga o imagine ca fundal al foii de lucru:
1.
Din meniul Format, alegeti Sheet Background
2.
Localizati imaginea in caseta de dialog Sheet Background si dati click pe butonul
Insert . Foaia de lucru prezinta imaginea de fundal
Pentru a sterge fundalul selectati Format - Sheet Delete Background.
Crearea unei diagrame prestabilite
Puteti crea o diagrama utilizand setarile prestabilite, pentru ca apoi s-o modificati, sau
puteti folosi utilitarul de asistenta Chart, care va conduce prin adoptarea decizilor
initiale.
Pentru a crea o diagrama utilizand setarile prestabilite:
1.
2.

Selectati datele pe care le doriti reprezentate in diagrama


Apasati tasta F11 , pentru a crea o diagrama cu toate setarile prestabilite.

Pentru a ordona datele dupa randuri, nu dupa coloane:


1.
2.
3.

Din meniul Chart, alegeti comanda Source Data


In caseta de dialog Source Data, dati click pe butonul Rows
Dati click pe OK

Pentru a selecta date neadiacente in diagrama, mentineti apasata tasta Ctrl in timp ce
trageti mouse-ul peste grupuri de celule.
Puteti modifica tipul prestabilit de diagrama, de la diagrama coloana la oricare alt tip
pe care-l utilizati frecvent. Pentru aceasta, dati click pe o diagrama si, din meniul Chart,
alegeti comanda Chart Type. Dupa aceea, selectati un tip de diagrama si dati click pe
butonul Set as default Chart.
Crearea unei diagrame folosind utilitarul de asistenta Chart
Utilitarul de asistenta Chart va ajuta in luarea unor decizii generale in timpul
configurarii unei diagrame de exemplu, sa alegeti tipul de diagrama, sa-i adaugati un
titlu si sa determinati plasarea legendei si a etichetelor.
Pentru a crea o diagrama folosind utilitarul de asistenta Chart:
1.
Selectati datele din viitoarea diagrama
2.
Dati click pe butonul Chart Wizard aflat pe bara de instrumente standard
3.
Urmati cei patru pasi ai utilitarului de asistenta Chart, pentru a selecta un tip de
diagrama, a confirma sursa datelor, a adauga
4.
Specificati daca diagrama este inglobata in foaia de lucru existenta sau este
creata intr-o foaie separata
112

5.

Dati click pe butonul Finish

Modificarea unei diagrame


Daca deplasati lent cursorul peste o diagrama, veti vedea etichete discriptive care
identifica obiectele ce o alcatuiesc. Fiecare obiect poate fi formatat in mod separat.
Pentru a modifica o diagrama dati click dreapta pe un obiect al diagramei ca sa afisati
caseta de dialog pentru formatare corespunzatoare obiectului respectiv.
Pentru a modifica simultan mai multe obiecte din diagrama, alegeti Chart Chart
Options si utilizati diversele taburi din caseta Chart Options.
Modificarea tipului de diagrama
Aplicatia Excel va pune la dispozitie numeroase tipuri de diagrame pentru a va ajuta
sa afisati datele intr-un mod care sa le trasmita cat mai bine intelesul.
Pentru a modifica tipul de diagrama:
1.
2.
3.
4.

Dati click pe diagrama


Din meniul Chart, alegeti comanda Chart Type
In caseta de dialog Chart Type selectati un tip de diagrama
Dati click pe OK

Optiunea Chart Type din meniul Chart ofera mai multe optiuni decat lista Chart Type
aflata pe bara de instrumente Chart.
Modificarea suprafetei diagramei
Suprafata diagramei este fundalul pe care este trasata diagrama. Suprafata
reprezentarii grafice este fundalul din diagrama insasi, in interiorul axelor. Liniile de grila
sunt cele care traverseaza suprafata reprezentarii grafice, aliniindu-se cu valorile
majore din lungul axelor.
Pentru a modifica suprafata diagramei:
1.
Dati dublu-click pe suprafata diagramei
2.
In caseta de dialog Format Chart Area, dati click pe tabul Patterns si introduceti
valori noi pentru a modifica elemente ca bordura ce inconjoara suprafata diagramei,
culoarea ei si orice efecte de umplere, cum ar fi utilizarea unui gradient, a unor texturi
sau chiar a unei imagini
3.
Dati click in tabul Font si introduceti valori noi pentru a modifica atributele
fonturilor din etichetele axelor, din legende si titlul diagramei.
4.
Dati click pe OK
Pentru a modifica suprafata reprezentarii grafice:
1.
Dati dublu-click pe suprafata reprezentarii grafice
2.
In caseta de dialog Format Plot Area, modificati bordura ce inconjoara suprafata
reprezentarii grafice, culoarea ei si orice efecte de umplere cum ar fi utilizarea unui
gradient, a unor texturi sau hiar a unei imagini pentru suprafata reprezentarii grafice.
3.
Dati click pe OK
113

Pentru a modifica formatul liniilor de grila:


1.
Dati dublu-click pe o linie de grila
2.
In caseta de dialog Format Gridlines, dati click in tabul Patterns si introduceti
valori noi pentru a modifica stilul, culoarea si grosimea liniilor de grila
3.
Dati click in tabul Scale si introduceti valori noi pentru a modifica scara axelor
legate de aceste linii de grila si intersectiile cu celelalte axe.
4.
Dati click pe OK.
Modificarea titlului, axelor si legendei
Puteti formata in mod separat titlul, axele si legenda unei diagrame. Dati dublu-click
pe elementul dorit sau dati click reapta pe el si din meniul restrans alegeti optiunile
pentru formatare.
Pentru a modifica formatarea titlului diagramei:
1.
Dati dublu-click pe titlul diagramei
2.
In caseta de dialog Format Chart Title, dati click in tabul Patterns si introduceti
valori noi pentru a modifica bordura care inconjoara titlul, culoarea sa si orice efect de
umplere
3.
Dati click in tabul Font si introduceti valori noi pentru a modifca atributele
fontului
4.
Dati click in tabul Alignment si modificati alinierea sau orientarea textului titlului
5.
Dati click pe OK
Pentru a modifica formatarea unei axe:
1.
Dati dublu-click pe o axa
2.
In caseta de dialog Format Axis, utilizati taburile Patterns, Scale , Font Number si
Alignment pentru a formata atributele respective ale axelor
3.
Dati click pe OK
Pentru a modifica formatarea legendei:
1.
Dati dublu-click pe legenda
2.
In caseta de dialog Format Legend, utilizati si taburile Patterns, Scale, Font,
Number si Alignment pentru a modifica oricare dintre atributele respective ale legendei
3.
Dati click pe OK
Tabul Alignment din caseta de dialog Format Legend contine elementele de control
pentru plasarea legendei in suprafata diagramei. Pentru a formata doar una dintre
intrarile din legenda, dati click pentru a o selecta si utilizati caseta de dialog Select
Legend Entry Level.
Pentru a sterge elemente, cum ar fi titlul sau legenda, dati click pe bordura
elementului si apasati tasta Delete, sau dati click dreapta pe element si din meniul
restrans alegeti comanda Clear.
De asemenea, puteti utiliza butoanele aflate pe bara de instrumente Chart pentru a
adauga sau a sterge o legenda, ori pentru a inclina textul axei in sus sau in jos.
114

Modificarea unei serii de date


Seria de date este un grup de valori asociate, asa cum sunt toate valorile dintr-un
rand sau o coloana a foii de date. De cele mai multe ori, seria de date este reprezentata
printr-o linie sau o serie de bare. Puteti modifica separat fiecare serie de date.
Pentru a modifica o serie de date dati click pe ea si apoi in linia de editare de
deasupra diagramei apar referinte la celulele ce contint datele pentru seria respectiva
si, de asemenea, o fereastra descriptiva care defineste punctul de date pe care ati dat
click. Puteti sa editati referintele in linia de editare.
Pentru a modifica formatul unei serii de date dati dublu-click pe ea si in caseta de
dialog Format Data Series, utilizati taburile pentru a modifica toate aspectele seriei de
date.
Adaugarea de date la o diagrama
Dupa ce o diagrama a fost creata, este posibil sa doriti s-o extindeti pentru a include
mai multe date.
Pentru a adauga date la o diagrama:
1.
Selectati diagrama
2.
Din meniul Chart, alegeti comanda Source Data
3.
In caseta de dialog Source Data, adaugati mai multe randuri utilizand tabul
Series sau extindeti domeniul de date, pentru a include mai multe coloane, utilizand
tabul Data Range
4.
Dati click pe OK
Adaugarea tabelelor de date si a liniilor de tendinte
Alaturi de orice diagrama, puteti include un tabel de numere ce sunt reprezentate de
diagrama si o linie de tendinta care prezinta prognoza ce rezulta din date de exemplu,
o crestere sau o reducere.
Pentru a adauga un tabel de date dati click pe butonul Data Table aflat pe bara de
instrumente Chart. Pentru a modifica formatul tabelului de date, dati dublu-click pe tabel
si, in caseta de dialog Format Data Table, editati stilurile de linie si caracteristicile
fontului.
Pentru a adauga o linie de tendinta:
1.
Dati click pe o serie de date la care doriti sa adaugati o linie de tendinta
2.
Din meniul Chart, alegeti comanda Add Trendline
3.
In caseta de dialog Add Trendline, definiti tipul de linie de tendinta pe care-l doriti
si stabiliti optiunile
4.
Dati click pe OK.
Crearea unui raport pivotTable
Rapoartele PivotTable si PivotChart va pot ajuta sa examinati datele in moduri diferite.
Dupa crearea rapoartelor, puteti comuta randurile si coloanele pentru a oferi vizualizari
diferite asupra numerelor.
Pentru a crea un raport PivotTable:
115

1.
Dati click in zona de date selectata
2.
Din meniul Data, alegeti comanda PivotTable and PivotChart Report pentru a
porni utilitarul de asistenta PivotTable and PivotChart
3.
Selectati raportul PivotTable, specificati sursa de date si indicati tipul de raport pe
care-l doriti sa-l creati
4.
Pozitionati elementele tabelului pentru a crea vizualizarea dorita
5.
Dati click pe butonul Format Report (formatare raport) aflat pe bara de
instrumente PivotTable
6.
Alegeti un format din caseta de dialog AutoFormat
7.
Dati click pe OK
Crearea unui raport PivotChart
Atunci cand creati un raport PivotChart, aplicatia Excel creeaza si raportul PivotTable.
Acesta prezinta datele in mod grafic si puteti comuta randurile si coloanele fie in tabel ,
fie in diagrama.
Pentru a crea un raport PivotChart:
1.
Dati click in zona de date selectata
2.
Din meniul Data, alegeti comanda PivotTable and PivotChart Report pentru a
porni utilitarul de asistenta PivotTable and PivotChart
3.
Selectati raportul PivotChart, specificati sursa de date si indicati daca doriti ca
raportul sa fie plasat intr-o foaie de lucru noua sau intr-una existenta
4.
Pozitionati elementele diagramei pentru a crea vizualizarea dorita
Modificati formatul oricarui element din PivotChart, la fel cum ati proceda cu alta
diagrama.
Configurarea bazei de date
Configurati o baza de date in acelasi fel in care ati crea domenii intr-o foaie de calcul
tabelar.
Pentru a configura o baza de date:
1.
2.

Introduceti numele campurilor in partea de sus a unui grup de coloane adiacente


Introduceti datele in randurile de sub numele campurilor

Crearea unui formular


Puteti crea un formular, astfel incat dumneavoastra si altii sa completati rubricile goale
si sa adaugati inregistrari noi, sa editati si sa stergeti inregistrari existente si sa cautati
prin baza de date.
Pentru a crea un formular:
1.
Dati click in orice celula care contine date
2.
Din meniul Date, alegeti comanda Form
3.
In caseta de dialog a formularului foii de lucru, dati click pe butonul New si
completati campurile pentru o noua inregistrare
4.
Dati click pe butonul Close pentru a inchide formularul.
116

Sortarea bazei de date


Informatiile dintr-o baza de date pot fi sortate alfabetic si numeric, utilizand pana la trei
campuri pentru sortare.
Pentru a sorta o baza de date:
1.
Dati click in orice celula din baza de date
2.
Din meniul Data, alegeti comanda Sort
3.
In caseta de dialog Sort, alegeti un nume de camp din lista autoderulanta Sort By
4.
Pentru a sorta in continuare datele utilizand intrarile din al doilea si al treilea
camp, alegeti alte campuri din cele doua liste autoderulante Then By
5.
Pentru fiecare lista autoderulanta Sort By, dati click pe optiunea Ascending
pentru a sorta de la mic la mare, de la vechi la nou sau de la A la Z. Dati click pe
optiunea Descending pentru a sorta de la mare la mic, de la nou la vechi, sau de la Z la
A
6.
Dati click pe OK pentru a vedea datele sortate
Extragerea datelor
Puteti utiliza criterii pentru a extrage toate inregistrarile care se potrivesc cu acestea,
pentru ca apoi sa folositi datele extrase in alte parti ale foii de lucru sau in rapoarte.
Pentru a extrage date dintr-o baza de date:
1.
Dati click in orice celula din baza de date
2.
Din meniul Data, alegeti Filter AutoFilter
3.
Dati click pe oricare dintre butoanele cu sageti de langa numerele campurilor
pentru a afisa o lista a intrarilor din campul respectiv
4.
Alegeti o intrare din lista pentru a vizualiza numai acele inregistrari ce se
potrivesc cu intrarea
5.
Continuati sa filtrati utilizand celelalte butoane cu sageti, daca este necesar
Insumarea datelor numerice dintr-o baza de date
Pentru orice lista numerica din baza de date, puteti crea totaluri si subtotaluri.
Pentru a insuma datele numerice din baza de date:
1.
Selectati orice celula din baza de date
2.
Din meniul Data, alegeti comanda Subtotals
3.
In caseta de dialog Subtotal, selectati un camp din lista autoderulanta At Each
Change In
4.
Dati click pe OK.
Comutarea la alta foaie de lucru
Puteti utiliza taburile foilor de lucru, vizibile in partea inferioara a foii curente, pentru a
comuta rapid de la o foaie la alta.
Pentru a comuta la alta foaie de lucru dati click in tabul foii de lucru pe care doriti s-o
afisati. Daca tabul nu este vizibil, utilizati butoanele taburi pentru derulare prin foi.
117

Denumirea foilor de lucru


Puteti inlocui denumirile prestabilite ale foilor de lucru cu denumiri utile, informative.
Pentru a denumi o foaie de lucru:
1.
2.

Dati dublu-click in tabul foii de lucru pe care doriti s-o redenumiti


In tabul foii scrieti o denumire noua peste denumirea curenta

Referirea in formule la date din alte foi de lucru


Atunci cand construiti o formula, puteti include date din alte foi de lucru.
Pentru a construi o formula utilizand date din alta foaie de lucru:
1.
Dati click pe celula destinatie pentru formula
2.
Incepeti formula, scriind un semn egal, o paranteza la stanga, un nume de celula
si apoi un operator
3.
Referiti-va la celule din alta foaie de lucru, comutand la foaia respectiva si apoi
selectand celula sau celulele dorite
4.
Apasati tasta Enter dupa ce terminati de construit formula
Unificarea datelor intr-o singura foaie de lucru
Atunci cand foi succesive dintr-un registru de lucru contin exact acelasi aranjament de
date, puteti insuma domenii ce se extind in jos de la o foaie la alta, nu numai in
interiorul aceleiasi foi de lucru. Procesul se numeste unificarea datelor utilizand referinte
3D.
Pentru a unifica datele utilizand date din alte foi de lucru:
1.
In foaia de lucru pe care doriti sa se afle unificarea, dati click in celula destinatie
pentru formula si incepeti scrierea acesteia ca de obicei
2.
Selectati domeniul sau celula in prima foaie de lucru din domeniul de foi
3.
Apasati si mentineti apasata tasta Shift
4.
Dati click in tabul ultimei foi de lucru din domeniu
5.
Apasati tasta Enter pentru a vedea rezultatul formulei
Denumirea domeniilor
Atunci cand atribuiti un nume unui domeniu, puteti utiliza acest nume in formule in
locul adresei domeniului. Numele domeniilor usureaza referirile la date si intelegerea
formulelor.
Pentru a denumi un domeniu:
1.
2.
3.
4.

Selectati domeniul pe care doriti sa-l denumiti


Din meniul Insert, alegeti Name Define
Introduceti numele in caseta de dialog Define Name
Dati click pe OK

Pentru a utiliza numele intr-o formula alegeti comanda Paste din submeniul Name.
118

Auditul unui registru de lucru


Pentru a evita rezultatele false provenite din formule incorecte, aplicatia Excel poate
sa identifice celulele care au furnizat datele pentru o formula. In felul acesta puteti
vedea cu usurinta daca toate celulele dorite au fost incluse in calcul.
Pentru a urmari precedentele unei formule:
1.
Selectati celula sau celulele ce contin formula
2.
Din meniul Tools, alegeti Formula Auditing Trace Precedents
3.
Alegeti din nou comanda Trace Precedents pentru a vizualiza un nivel
suplimentare de precedente, daca acesta exista
Pentru a elimina sagetile, alegeti Formula Auditing Remove All Arrows din meniul
Tools.
Cautarea rezultatelor
Folositi caracteristica Goal Seeking din aplicatia Excel pentru a forta obtinerea unui
anumit rezultat dintr-un calcul, prin modificarea uneia dintre componentele acestuia. De
exemplu, daca stiti cresterea procentuala pe care o cautati, puteti utiliza Goal Seeking
ca sa determinati modificarile care sunt necesare pentru producerea aceslui rezultat.
Pentru a cauta un rezultat:
1.
Din meniul Tools, alegeti comanda Goal Seek
2.
In caseta de dialog Goal Seek, specificati celula a carei valoare doriti s-o setati,
valoarea pe care doriti s-o aiba celula si celula a carei valoare poate sa varieze pentru
ca rezultatul sa fie cel dorit
3.
Dati click pe OK
4.
Dati click pe OK, pentru a accepta modificarea, sau dati click pe butonul Cancel,
pentru a o respinge
Inserarea comentariilor
Comentariul este o adnotare pe care o atasati la o celula pentru a oferi informatii
despre continutul ei. Aceasta caracteristica permite mai multor utilizatori sa examineze
aceiasi foaie de lucru si sa-i ataseze propiile lor comentarii.
Pentru a insera un comentariu:
1.
Selectati celula la care doriti sa atasati un comentariu
2.
Din meniul Insert, alegeti optiunea Comment
3.
In caseta galbena de text care apare si va afiseaza numele, introduceti textul
pentru comentariu
4.
Dati click in alta celula pentru a inchide caseta de text
Includerea tagurilor inteligente
Atunci cand introduceti date pe care aplicatia Excel le recunoaste ca fiind simboluri
bursiere (actiuni) sau nume, celula primeste un tag inteligent care este indicat printr-un
marcaj triunghiular rosu in coltul din dreapta jos. Puteti da click pe butonul Smart Tag
Options (optiuni tag inteligent) pentru a efectua actiuni precum cautarea simbolului
bursier in Web sau introducerea de informatii de contact pentru numele respectiv in
119

aplicatia Outlook.
Pentru a include un tag inteligent:
1.
Scrieti un simbol bursier SUA sau alt element recunoscut de aplicatia Excel
2.
Apasati tasta Enter
3.
Deplasati cursorul peste celula si dati click pe butonul Smart Tag Options pentru
a vedea lista de optiuni
Protejarea unei foi de lucru
Puteti permite altor persoane sa lucreze in portiuni din registrul dumneavoastra de
lucru sau in tot registrul. Cu toate acestea, este recomandabil sa stabiliti din timp
optiunile de formatare a celulei, astfel incat nimeni sa nu poata aduce modificari in zone
sau in intregi foi de lucru care doriti sa ramana neschimbate.
Pentru a bloca unele celule impotriva editarilor neautorizate:
1.
Selectati celulele care vor fi blocate si, din meniul Format, alegeti comanda Cells
sau dati click-dreapta si, din meniul restrans, alegeti comanda Format Cells
2.
In tabul Protection din caseta de dialog Format Cells bifati casuta de validare
Locked
3.
Dati click pe OK
Pentru a proteja un registru de lucru:
1.
Din meniul Tools, alegeti Protection Protected Sheet
2.
In caseta de dialog Protected Sheet, puteti atribui o parola astfel incat sa fiti
singurul care poate inlatura protectia

120