Sunteți pe pagina 1din 7

Somajul frictional : este generat de o deplasare permanenta a populatiei dintr-o

regiunbe in alta , de la o specializare la alta, cit si de schimbarea etapelor de virsta.


Acet tip de somaj este inevitabil, pentru orice sistem economic, deoarece exprima
tendintele populatieii pentru a-si ameliora conditiile de trai , pentru a acunoaste alte
zone geografice , pentru asi majora califativul , deci somajul frictiona exista si
atunci , in conditiile utilizarii depline a fortei de munca. De aceea el reprezint o
stare benevola.
1. Somajul structural(tehnologic): are loc in cazul cind cererea si oferta fortei
de munca nu coincid. Deoarece raportul lor este diferit, si anume in diferite ramuri,
sectoare ale economiei. Somajul structural determina si modificare astructurii
economice ca rezultat a modificarii tehnologice.
2. Somajul ciclic (conjunctural) : este generat de consecintele si oscilatiile
activitatii economice. Astefel de ex in perioada declinului economic este o cerere
redusa a fortei de munca in toate ramurile, in timpul inviorarii somajul scade ,
deoarece creste cererea. O variata a somajului ciclic reprezinta si oscilatia
sezoniera, a nivelului ocupariui in unele ramuri. Ca de ex in RM : in agricultura
sau constructie.

In aprecierea starii de somaj se aplica si cele generate de anumite situatii


specifice , astfel cunaostem
Somaj partial: nedeplin, pentru femei paote fi considerat de ex concediile de
materniatate fara termen.
Somaj la negru : exista atunci cind cei inregistrati ca someri exercita ocupatii
ocazionale : ca de ex comert , servicii
Somaj total : cind locul de munca este pierdut definitiv si se cere o noua
pregatire profesionala.
Chiar si nivelul natural al somajului , de unii specialisti este considerat negativ,
chiar si din punct de vedere social, deoarece el determina unele tendinte de
parazitism social, -- indemnizatii de somer.
Teoria economica mondiala a demonstrat ca deseori este mai eficient de suportat
consecintele de pe urma somajului , decit de a delimita tendintele progeresului
tehnologic. In RM problema somajului este foarte acuta.

omajul de echilibru este acela care apare atunci cnd n activitatea economic de ansamblu este
echilibru, dar o parte din populaia activ disponibil nu gsete imediat un loc de munc. De asemenea,
un numr de persoane active disponibile continu s caute locuri de munc pentru care s obin salarii
mai mari, astfel c apare o ofert suplimentar de for de munc .
n a doua jumtate a secolului douzeci, unii economiti, ntre care Milton Friedman, susineau c
omajul voluntar este omajul natural.
Pentru ei, omajul natural este omaj de echilibru, deoarece rezult dintr-o alegere deliberat.
Aceast form de omaj se numete i omaj natural, deoarece el este determinat de cauze ce in de
omajul voluntar, ct i de alte cauze, apreciate ca normale ntr-o economie cu pia concurenialfuncional.
omajul tehnologic este omajul generat de modernizarea vechilor tehnici i tehnologii de fabricaie.
Aceasta se realizeaz prin evoluia ramurilor propulsatoare ale unui nou mod tehnic de producie i prin
accentuarea procesului de concentrare a produciei i capitalului.
omajul sezonier este omajul care depinde de factorii naturali ce influeneaz puternic activitatea din
anumite ramuri economice, ca agricultura, construciile, turismul etc. Acesta este un omaj de durat
relativ mic i poate fi resorbit mai ales prin pregtirea persoanelor respective pentru o activitate
complementar, ce ar putea fi efectuat n perioada critic.
omajul nu este o mrime omogen, ci cunoate forme multiple i diverse, denumite, de obicei, n
funcie de cauzele ce stau la baza genezei lor.
n condiiile actuale, specialitii apreciaz ca fiind formele predominante urmtoarele: omajul de
conversiune, acela care afecteaz ndeosebi salariaii ce aveau locul de munc stabil pn la
concediere, fr vechime mare n munc, ns sunt posesori ai unei calificri ce le poate favoriza o
stabilitate mai mare i dreptul la un ajutor de omaj mai avantajos; omajul repetitiv, acela care include
persoanele ce cunosc o alternan de perioade de activitate i de omaj, afectnd mai ales tinerii i
persoanele cu o calificare slab, degradnd competena profesional i statutul lor social; omajul de
excluziune, acela care cuprinde populaia activ format din persoanele n etate, cele mai puin
calificate, cele aflate n omaj o perioad lung, indiferent dac primesc sau nu ajutorul de omaj.

Legea lui Okun


Legea lui Okun se refera la legatura dintre evolutia ratei
somajului sievolutia produsului intern brut. Legea este empirica, insa
reflecta in mod satisfacator aceste schimbari corelate intre ele:

Rata de crestere reala = rata de crestere posibila - a* viteza de


crestere a ratei somajului
Unde a = coeficientul lui Okun ( putand lua valori intre 2 si 3 )
Referinte aici

In cazul real, rata de crestere posibila a unei economii, in absenta oricaror


presiuni de ajustare ( fie de crestere, fie de scadere - din cauza masurilor
politice gresite, luate din diferite cauze de un guvern sau altul, la diverse
momente de timp ) , este de circa maxim 3% pentru natiunile avansate, si de
circa 1,5-2% pentru natiunile in curs de dezvoltare ( aici intrand si Romania ).
In esenta, formula se poate rescrie in felul urmator :
Daca o natiune avansata sufera de o crestere a ratei somajului de 1%, atunci
cresterea produsului intern brut va fi de circa 0-1%, in timp ce o tara in curs de
dezvoltare va suferi de o scadere a acestuia cu 2-3 procente.
Rata crestere PIB = 3% - 2 * cresterea ratei somajului - pentru natiuni
avansate ( in cazul optimist )
Rata crestere PIB = 3% - 3 * cresterea ratei somajului - pentru natiuni
avansate ( in cazul pesimist )
la fel,
Rata crestere PIB = 2% - 2 * cresterea ratei somajului - pentru natiuni in curs
de dezvoltare ( in cazul optimist )
Rata crestere PIB = 2% - 3 * cresterea ratei somajului - pentru natiuni in curs
de dezvoltare ( in cazul pesimist ).
In perioadele de recesiune economica, pentru natiunile care tind sa sufere
scaderi puternice ale PIB, daca am aplica formula pentru cazul pesimist, ar
rezulta ca
Rata crestere PIB = 1,5% - 3 * cresterea ratei somajului - pentru natiuni aflate
in recesiune.

In acest caz, singura situatie care poate opri recesiunea este o inflatie crescuta
cu doar 0,5% pe an => Rata crestere = 0 = 1,5% - 3 * 0,5%.
Orice crestere a somajului mai mare decat 0,5% pe an inseamna
descrestere economica accentuata.
In practica, o crestere economica de 5% este echivalenta cu o crestere naturala
( crestere potentiala, fara influente din afara, prin mecanismele de auto-reglaj,
ale pietei, de cerere-oferta si liber schimb, fara influenta politicului in
economie ) de, sa spunem, 2%, combinata cu o descrestere a somajului de 1%
( in cazul unei situatii internationale favorabile comertului si fara crize
majore ) .
5% = 2% - 3 * ( -1% ).
Consecintele fundamentale ale acestei legi sunt faptul ca ele permit o crestere
controlata a economiei unei tari, aproape in mod matematic putem spune,
prin controlul indicilor pe care ii implica.
Scaderea controlata a ratei somajului produce o franare multiplicata a
descresterii economice a unei tari.
Exemple de masuri pentru realizarea acestui lucru ar putea fi : investitiile in
infrastructura - ( insa nu prin concesionare catre firme straine !!!! ) ,
proiectele de investitii in programe energetice pe termen mediu si lung,
dezvoltarea de noi sectoare de activitate care sa ia locul importurilor,
protejarea ofertei interne de servicii, turismul intern, sustinerea firmelor prin
reducerea taxelor cu efect retroactiv, si a impozitelor pe venit in mod
diferentiat pentru persoane fizice, s.a.m.d.
Deasemenea, marirea coeficientului de adaptare la o crestere
potentiala ( cresterea "performantelor naturale" ale fortei de munca din acel
stat lasate liber sa-si exercite forta creatoare in mod competitiv pe piata ) ,
prin marirea competitivitatii ca tara : investitiile in cercetare si invatamant calificare ( natiunile avansate au un foarte mic numar de "analfabeti
tehnologici" - adica persoane necalificate !!! Coreea de Sud, de pilda, una din
primele 5 puteri economice din lume, are cel mai mare procent de cetateni cu
studii superioare de pe planeta ). Alte masuri, o atitudine politica activa a
clasei politice, pozitiva, etica, orientata catre celelalte state ale lumii, de

deschidere si cooperare - care provoaca o perceptie pozitiva asupra tarii


noastre, inclusiv o intensificare a relatiilor economice internationale, a
numarului de turisti, a exporturilor de produse traditionale romanesti, a
serviciilor cu valoare adaugata ofertate strainilor, precum si programe
financiare atractive special create pentru cetatenii straini - rate preferentiale
de taxare a veniturilor din Romania ne-expatriate pentru urmatorii 5 ani,
impozitul pe venit redus cu 1-1,5% fata de impozitul pentru rezidentii romani,
incat sa se creeze in Romania premisele unui semi-paradis financiar pentru
investitiile straine pe termen mediu si lung, sau a unei tari cu viteza mare de
dezvoltare prin participarea capitalurilor si fondurilor straine.
Cea mai importanta intrebare care se pune este : de unde sa se ia
fonduri pentru iesirea din criza ?
Cea mai buna solutie este a privi in viitor, cum privesc statele avansate. SUA si
Germania considera ca la orizontul de timp al anului 2011 recesiunea se va
stabiliza iar pana in 2014 efectele ei vor fi atenuate in mod complet prin
mecanismele automate ale proceselor economice si de piata ( exact cum acum
scaderea pretului petrolului redreseaza puterea de cumparare a natiunilor in
mod semnificativ, existand o tendinta mascata - insa puternica - de cumparare
de stocuri enorme de produse petroliere la pret redus de catre SUA si alte
natiuni cu capacitati mari de rafinare-prelucrare a petrolului ).
Serviciile de tip speculativ se prevede ca vor fi aproape pulverizate ca urmare a
recesiunii ( intermedieri, agentii, construirea de trenduri artificiale prin
reclama, etc. ), care nu adauga plus valoare ci doar exploateaza oportunitati de
piata de moment, acolo unde exista surplus de capital si o lejeritate in
"shopping mood"-ul ( dispozitia de a cheltui ) a maselor largi de consumatori.
Multe industrii de lux vor sucomba, sau vor supravietui doar pentru a astepta
momentele de dupa recesiune, iar vanzarile grabite si subevaluate ale
afacerilor de asemenea tip se vor dovedi a fi neinspirate in anii ce urmeaza.
Informatia se va dovedi iarasi vitala, precum si advertisingul de masa, lowcost ( radio, presa tiparita ) , si se va accentua in schimb enorm calitatea
produselor de manufactura de larg consum, datorita concurentei dintre
producatori si a scaderii gradului de lichiditate din piata.