Istoricul arhivelor

Termenul provine din grecescul archeion, preluat mai tarziu de romani sub
forma de archivum. Primele lucrari de arhivistica se datoreaza lui Johan Peter
Zwengel cu lucrarea New Grosse Formular, Iacob de Raemingen cu lucrarea Von
der Regestratur und Ihren Gebanwessen, Bonifaciu Baltasar si George Aebltin,
acestia discutand despre modul de organizare a cancelariei si registraturi. In sec.
XIX-XX s-au format reguliile privitoare la pastrarea si folosirea documentelor si s-a
facut incercari de alcatuire a unei terminologii adecvate.
Cele mai vechi arhive dateaza din Antichitate si au aparaut in Orient, la grecii
si la romani. In Evul Mediu, arhivele s-au diversificat si s-au constituit functii ceva
mai precise. Alaturi de arhiva puteri centrale au aparaut arhive ale institutilor
administrative teritoriale si locale, ale oraselor, breslelor si chiar ale unor particulari.
Spre sfarsitul Evului Mediu, comunitatile satesti libere isi creau si ele arhive. In sec.
XV-XVI, arhivele au devenit secrete, accesul la ele fiind restrictionat; impotriva
acestei practici s-au ridicat carturarii si mai tarziu iluministi francezi care doreau sa
studieze materialul istoric.
In Evul Mediu s-au constituit arhive particulare, ale marilor familii, precum si
cele ale institutilor, inclusiv cele biserciesti. Arhivele au existat nu numai langa
cancelaria domneasca ci si pe langa principalele institutii sau dregatorii. De
asemnea a existat o arhiva de registratura care se intanleste si in Transilvania de la
sfarsitul sec. al XVIII-lea, iar in Tara Romaneasca si Moldova, dupa 1831.
Istoria arhivelor romanesti este destul de veche, chiar daca nu exista date
certe privind inceputurile arhivelor pe teritoriul nostru. Exista puncte de vedere care
afirma ca inceputul arhivelor la noi se leaga placutele de lut ars descoperite la
Tartaria, jud. Mures, intrcat aceste placute contineau si in Orient texte de tip arhiva.
In mod cert, istoria arhivelor din spatiul nostru incepe in perioada Daciei romane,
timp din care s-au pastrat tabilitele cerate de Rosia Abrudului, reprezentand acte de
vanzare-cumparare.