Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu
COALA .......................................................
Localitatea .....................................
PORTOFOLIU
MUNC EDUCATIV LA CLAS
CONSILIERE SI ORIENTARE
-ORELE DE DIRIGENIEPENTRU
CLASELE A V-A I A VI-A
Profesor diriginte ...................................................
Clasa ...........
1
CUPRINS
PROGRAM ORE DIRIGENIE
Pg. 3
MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENT
Pg. 7
MODULUL 2.
NEGOCIEREA CONFLICTELOR
Pg. 15
MODULUL 3. NVARE EFICIENT
Pg. 32
MODULUL 4. CREATIVITATE
Pg. 41
MODULUL 5. CUNOATEREA DE SNINE I DESVOLTARE PERSONAL
Pg. 52
MODULUL 6.
STIL DE VIA SNTOAS
ANEXE
HARTA PSIHOPEDAGOGIC A ELEVILOR CLASEI
PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE
Pg. 66

PROGRAM
Obiective cadru
1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare n contexte variate
3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor n procesul de nvatare
4. Dobndirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei
5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate
Clasa a V-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de nvatare

Obiective de referinta
Exemple de activitati de nvatare
La sfrsitul clasei a V-a elevii vor fi capabili:
Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele activitati:
1.1 sa identifice situatii n care se manifesta stima de
- activitati dirijate si semidirijate pentru cunoasterea de sine si pentru
sine
inter-cunoastere;
- scurte povestiri, ntmplari neobisnuite pentru evidentierea stimei
de sine a unor persoane sau personaje;
- lucru n echipa: ce este stima de sine (ce spun expertii,
definitii personale, catrene, ghicitori, refrene);
1.2 sa exemplifice caracteristici specifice
- benzi desenate, colaje cu tema: Eu copil, eu acum.
preadolescentei
La sfrsitul clasei a V-a elevii vor fi
Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele
capabili:
activitati:
2.1sa exerseze exprimarea adecvata a emotiilor
- lucru pe grupe: exprimarea verbala/ non-verbala a
factorilor care faciliteaza sau blocheaza exprimarea
gndurilor/ emotiilor;
- realizarea unui inventar de situatii care implica manifestari
emotionale: cstigarea sau pierderea unei competitii, pierderea unui
prieten, schimbarile din familie;
2.2 sa exerseze comportamente de cooperare n grup
- discutii prin care se arata respect si grija pentru ceilalti,
n care se valorifica: benzi desenate, texte literare,
fragmente din filme, ilustratii etc.;
- realizarea de scenarii de cooperare/ necooperare n grup.
3.1. sa acceseze diferite surse de informatii cu rol n
- activitati de explorare a surselor de informatii;
adaptarea scolara
- exercitii de identificare a unor materiale despre activitatea scolara:
pliante, brosuri, vizionare de casete;
3.2. sa analizeze factorii favorizanti ai nvatarii
- realizarea de planuri personalizate de nvatare pentru
eficiente
diferite discipline;
- realizarea de fise de lucru, postere, eseuri cu tema:
Regulile nvatarii, Cum nvatam, Motivatia nvatarii.

4.1. sa prezinte sarcinile si responsabilitatile asumate
n
activitatea preferata
- fise
de lucru: conceperea de catre elevi a unor seturi de ntrebari

(chestionar) referitoare la activitatea preferata;
- vizite n diverse institutii pentru familiarizarea cu diferite mediii de
lucru;
- prezentarea n fata clasei/ joc de rol cu privire la sarcinile si
responsabilitatile n activitatea preferata;
4.2. sa identifice schimbari ale diferitelor activitati
- vizionarea de casete video cu ilustrarea evolutiei n timp a
umane, aparute n timp
activitatilor umane;
- activitati dirijate de explorare a site-ului www.go.ise.ro;
- discutii de grup cu membri ai comunitatii, cu privire la evolutia
activitatilor umane ntr-o anumita regiune.
5.1. sa analizeze rolul grupului n
- discutii de grup pe tema rolului grupului n formularea
formularea si n realizarea optiunilor
si n realizarea optiunilor personale;
personale
- realizarea de proiecte individuale si de jocuri de rol pe
teme cum ar fi: Cum ne influenteaza grupul, n raport
cu interesele proprii?, Respectarea regulilor de
circulatie si siguranta personala etc.;
5.2. sa identifice alternativa optima de
- exercitii individuale si de grup de selectare a
solutionare a unei probleme personale,
alternativelor de solutionare a unei probleme personale.
pornind de la resursele si interesele
proprii
Continuturile nvatarii
1. Autocunoastere si dezvoltare personala
1.1 Autocunoastere
Stima de sine: ce este stima de sine si n ce situatii se manifesta. Atitudinea pozitiva fata de propria persoana
1.2 Schimbare, crestere, dezvoltare
Caracteristicile preadolescentei: schimbarile fizice, dezvoltarea personalitatii, relatiile cu colegii, asteptari
2. Comunicare si abilitati sociale
2.1 Managementul emotiilor
Relatia dintre evenimente, gnduri si emotiile generate. Cum facem fata emotional situatiilor dificile?
2.2. Abilitati sociale
Importanta contributiei fiecarui membru al unui grup la activitatea grupului. Avantajele cooperarii n grup. Solidaritate
3. Managementul informatiilor si al nvatarii
3.1 Managementul informatiilor
Modalitati de identificare a informatiilor. Rolul informatiilor n procesul de cunoastere, nvatare, acomodare
3.2 nvatare eficienta
Factorii favorizanti/ frenatori ai nvatarii eficiente
4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei
Caracteristicile unei activitati sarcini, responsabilitati, mediu de lucru, echipamente, orar
Evolutia ocupatiilor
5. Calitatea stilului de viata
5.1 Calitatea relatiilor sociale
Apartenenta la grup. Rolul grupului n formularea si n realizarea optiunilor personale.
5.2 Calitatea vietii personale
Alegerea alternativei optime (centura de siguranta, respectarea regulilor de circulatie, a normelor de prevenire a incendiilor,
a normelor de prim-ajutor etc.)

Clasa a VI-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de nvatare
activitati:
1.1 sa exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive despre
- joc de rol pe teme ca: Ce mi place (admir) n legatura cu
sine
mine/ Ce nu mi place n legatura cu mine;
- discutii n grup despre etichetari si despre consecintele
acestora;
1.2. sa observe schimbari associate diferitelor vrste
- culegere de informatii si discutii n grup despre
schimbarile specifice pubertatii;
- vizionarea unor filme care abordeaza tema trecerii de la o
etapa de vrsta la alta.
La sfrsitul clasei a V-a elevii vor fi
capabili:
activitati:
2.1. sa aplice tehnici de autocontrol
- imaginarea si discutarea unor situatii care necesita
autocontrol;
- exercitii de autocontrol;
2.2. sa identifice dezavantaje ale manifestarii
- discutii n grup, pe baza experientei personale, despre
comportamentului agresiv
dezavantajele/ avantajele comportamentului agresiv /
neagresiv.
activitati:
3.1. sa exerseze deprinderi de selectare a informatiilor
- activitati de selectare a informatiilor n raport cu
relevante pentru nvatarea eficienta
diferite sarcini de nvatare;
- analiza unor materiale folosite n nvatare: pliante, brosuri;
3.2. sa identifice caracteristici ale nvatarii proprii
- fise de autoevaluare si de autoobservare referitoare la
propria activitate de nvatare.
activitati:
4.1. sa utilizeze n contexte adecvate termenii de munca,
- discutii cu privire la continuturile termenilor munca,
ocupatie si cariera
ocupatie, cariera;
- utilizarea dictionarelor (biblioteca, Internet) pentru
gasirea explicatiilor cu privire la definirea termenilor de
munca, ocupatie, cariera;
- activitati dirijate de explorare a site-ului www.go.ise.ro
activitati:
5.1. sa identifice rolul normelor n viata grupurilor de
- joc de rol pe tema cunoasterii si respectarii diferitelor
apartenenta
norme;
- exersarea comportamentelor de grup, n conformitate
cu anumite norme;
5.2. sa exerseze abilitati de luare a deciziilor, n contexte
- exercitii de luare de decizii n situatii variate, relevante
variate
pentru activitatea proprie
- exercitii de luare de decizii n situatii de risc sau criza
(incendii, inundatii, cutremure, accidente rutiere etc.).

Continuturile nvatarii
1. Autocunoastere si dezvoltare personala
1.1 Autocunoastere:
Stima de sine. Etichetarile. Cum poate fi mbunatatita stima de sine.
1.2 Schimbare, crestere, dezvoltare: copilarie, pubertate, adolescenta, tinerete, maturitate, batrnete caracteristici generale,
observabile.
2. Comunicare si abilitati sociale
2.1 Managementul emotiilor:
importanta autocontrolului. Tehnici de autocontrol.
2.2 Comunicarea:
comportament agresiv neagresiv.
3. Managementul informatiilor si al nvatarii
3.1 Managementul informatiilor:
Tehnici de selectare a informatiilor avantaje si limite.
3.2 nvatare eficienta:
Activitatea de nvatare; Caracteristici ale nvatarii eficiente.
4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei:
Munca, ocupatie, cariera: caracteristici.
5. Calitatea stilului de viata
5.1 Calitatea vietii personale:
Situatii de decizie. Rezolvarea unor probleme cu potential de risc (ex. relatii abuzive, de exploatare) si/sau de criza
(accidente, catastrofe naturale etc.).
Raportarea la norma.

MODULUL 1
COMUNICAREA EFICIENT
ACTIVITATEA 1
Tema
( numele activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Triunghiul comunicarii
Ascultare in cadrul comuncarii interpersonale
70 min
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Ghiceste animalul
Un elev se gandeste la un aminal. Sarcina acestuia este de a scrie pe un biletel
numele animalului si il da instructorului de educatie. Dupa ce instructorul strange
toate biletelele pe rand elevii vor mima respectivul animal. Elevul care va ghici
primul animalul mimat va fi urmatorul care va mima.
Desfasurare activitatea Triunghiul comunicrii
Li se va cere elevilor sa defineasca ce inseamna o buna comunicare. Sugerati-le
sa se gandeasca la urmatoarle aspecte: cand considera ca interlocutorul a inteles
ceea ce a spus, ce asteapta din partea lui? Desperindeti din ideile elevilor aspecte
legate de abilitatile de ascultare. Discutati aceste aspecte cu elevii.
Alegeti impreuna cu elevii 2 voluntari care vor interpreta rolul de A-povestitor
si B- ascultator. Dati-le urmatoarea instructiune:
-Persoana A-povestitorul va trebui sa povesteasca celuilalt coleg o intamplare
recenta, impresii dintr-o calatorie sau impresiile despre un film, carte etc, timp de
2-3 minute.
-Presoana B-ascultatorul va asculta ceea ce ii povesteste colegul sau isi va folosi
toate mijloacele cunoscute pentru a-i transmite ca intelege mesajul sau. Restul
clasei observatorii va urmari dialogul dintre colegii lor si vor identifica
elemente ale ascultarii eficiente care au fot utilizate. Cereti sa noteze aceste
elemente pe o foaie.
Acest pas se repeta de 3-4 ori, schimband povestitorulsi ascultatorul.
Analizati impreuna cu elevii situatii traite. Desprindeti impreuna cu ei care sunt
elementele cele mai eficiente in comunicarea interpersonala. Identificati
modalitatile prin care acestea pot fi imbunatatite.
Cum v-ati simtit in postura de povestitor?
De unde ati stiut ca sunteti ascultat?
Ce ar fi putut face ascultatorul pentru a va comunica faptul ca sunteti acultat?

ACTIVITATEA 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Ascult pe cel cu care vorbesc?

Identificarea comportamentelor specifice ascultarii eficiente in procesul de
comunicare
70 min
Fisa de lucru Ascult pe cel cu acre vorbesc?
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi
Fiecare elev trebuie s aleag un obiect pe care s-l studieze i s inventeze o
poveste despre el. Povestea nu trebuie s fie tipic, ea trebuie s scoat n eviden
o nou folosin pentru respectivul obiect.
Ex: cu toate c acesta pare c este un pieptn, de fapt este o perie de dini
pentru un uria. Deoarece nu mai exist uriai n lume i nici nu au mai fost n
ultimul timp, mai exist doar cteva perii de dini din acest fel.
Desfasurare activitate Ascult pe cel cu care vorbesc?
Li se va explica elevilor ca scopul acestei activitati este acela de a identifica
elementele specifice unei ascultari eficiente.
Se va cere elevilor sa dea exemple de comportamente prin care aratam cuiva ca
ascultam ceea ce spune si exemple de comportamente prin care transmitem ca nu
suntem atenti la ceea ce ni se spune. (elevi trebuie sa fie cat mai specifici)
Se impart elevii pe grupe de cate 3-4 persoane si li se cere sa completeze in grup
fisa de lucru cu cat mai multe exemple de astfel de comportamente.
Fiecare grup va avea un reprezentant care va prezenta comportamentele
identificate.
Se va analiza in ce masura apar diferente interculturale in manifestarea
comportamentului de ascultare si nonascultare.
Se va completa lista cu urmatoarele sugestii: stabilirea contactului vizual cu
persoana cu care vorbim, folosirea raspunsului minimal si a incurajarii,
concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul, evitarea judecarii sau
interpretarii a ceea ce spune celalalt, reflectarea sentimentelor celuilalt, adresarea
intrebarilor, evitarea sfaturilor, judecarea celuilalt, oferirea rapida de solutii.
Se vor purta discutii cu elevii cu privire la:
- implicatiile acestor comportamenteasupra comunicarii si relatiilor ulterioare;
- efectele ascultarii eficiente asupra comunicarii dintre oameni;
- efectele ascultarii deficitare asupra relatiilor interumane;
- mesaje transmise prin diverse comportamente de ascultare si nonascultare;
- diferente culturale in manifestarea acestor comportamente.

Fisa de lucru
Numele.............................................................................................................................
Ce fac cand ascult pe cineva care imi vorbeste?
Ce fac cand nu il ascult pe cel care imi vorbeste?
Fisa de lucru
Numele.............................................................................................................................
Ce fac cand ascult pe cineva care imi vorbeste?
Ce fac cand nu il ascult pe cel care imi vorbeste?

ACTIVITATEA 3
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Ce vad la televizor (ascultare-nonascultare)

Identificarea comportamentelor specifice unei ascultari eficiente/deficitare si
a consecintelor acestora asupra comunicarii
70 min
Coli flipchart, markere
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Stai sobru/Nu rde
Elevii formeaza 2 echipe, fiecare stnd cu faa la cellalt. Elevii din prima echipa
au la dispoziie un minut pentru a face oricare din membrii echipei opuse sa rd.
Elevii din prima echipa au voie sa se strmbe, s fac gesturi caraghioase, s
spun glume, ns nu au voie s-i atinga pe elevii echipei adverse. Echipele
schimb rolurile. Orice juctor care rde trebuie s ias din rnd. Echipa cu cei
mai multi juctori rmai n joc va cstiga.
Desfasurare activitate Ce vad la televizor
Se vor prezenta elevilor elementele unei ascultari eficiente:
-stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim,
-folosirea raspunsului minimal si a incurajarii,
-concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul,
-evitarea judecarii sau interpretarii a ceea ce spune celalalt,
-reflectarea sentimentelor celuilalt,
-adresarea intrebarilor,
-evitarea sfaturilor,
-judecarea celuilalt,
-oferirea rapida de solutii,
-evitarea intreruperii persoanei care vorbeste.
Se vor purta discutii cu elevii privind manifestarea acestor elemente in
comunicare si efectele lor asupra comunicarii.
Se va discuta apoi pe tema unei emisiuni televizate care contine un dialog intre
doua persoane care folosesc sau nu elementele unei ascultari eficiente. Elevi vor
impartasi cateva impresii legate de analiza dialogurilor televizate.
Se vor imparti elevii in grupe in functie de emisiunea TV urmarita. Vor avea ca
sarcina sa analizeze in cadrul grupului observatiile facute legate de
comportamentele care exprima ascultarea, respectiv nonascultarea si sa le scrie pe
foile de flipchart.
Fiecare grup va numi cate un reprezentant care va expune in fata clasei
comportamentele identificate.
Se vor purta discutii privind:
-masura in care sunt prezente comportamentele de ascultare eficienta
-diferente interculturale in ceea ce priveste manifestarea acestor comportamente;
-efectele acestor diferente asupa comunicarii;
-tipuri de dialog in care este mai probabila manifestarea comportamentelor de
ascultare eficienta.
10

ACTIVITATEA 4
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Sa invatam cum sa comunicam

Idenficarea tipurilor de comunicare si exersarea comunicarii asertive
70 min
Fise cu situatiile
Exerciiu de energizare ( 3-5 min) - Jurnalitii.
Grupul se aeaz n perechi fa n fa. Timp de 2 minute jurnalistul A l ntreab
pe colegul B diferite lucruri legate de comportamentul la coal. Dup dou minute
se schimb rolurile. La final fiecare i prezint colegul n faa grupului. (Ex
Colegul...la scoal se comport..., i plac urmtoarele materii..etc.)
Desfurare activitate Sa invatam cum sa comunicam
Elevii sunt solicitai s se grupeze n trei echipe. Pentru acest lucru sunt
solicitai s aleag cte un jeton colorat (rou, galben, albastru) aflat pe catedr cu
partea necolorat deasupra. Formarea echipelor se face dup culori.
Se poart o discuie despre modalitile de comunicare existente
(comunicare asertiv, comunicare agresiv i comunicarea pasiv) i modul n care
aceste modaliti de comunicare contribuie la rezolvarea unor probleme de via cu
care ne putem confrunta. Se dau exemple, concrete, de comunicare: asertiv ( mi-ar
face plcere s intri la timp la or), agresiv (s-i fie ruine, iar ai ntrziat la or!),
pasiv ( ocup loc n banc)
Fiecare echip primete cte o foaie de lucru (coala flipchart), iar elevii s
decid care dintre rspunsuri sunt asertive, agresive sau pasive.
Situaia I:
Prinii v spun c nu v las s stai afar mai trziu de ora 23, la sfrit de
sptmn, iar voi nu suntei de acord cu aceast decizie i reacionai astfel:
a) Nu spunei nimic, dar suntei nervoi i v gndii s stai oricum mai
trziu
b) V nfruntai prinii acuzndu-i c sunt ri i de mod veche i c uri
s trii n acea nchisoare, numit cas i nu nelegei de ce v fac viaa
att de amar
c) Le spunei prinilor c , deoarece avei 16 ani, v-ar plcea s stai mai
trziu afar, mcar din cnd n cnd, rugndu-i s se gndeasc la
propunerea voastr i anume de a v lsa s stai mai mult afar din cnd
n cnd.
Scrie ce tip de rspuns este fiecare i alegei varianta pe care o considerai cea mai
potrivit, motivnd alegerea
Situaia II:
Prietenul sau prietena nu apare la ntlnire i reacionai astfel:
a) l/o sunai pe un ton calm dar ferm, i spunei c suntei suprat/ pentru c nu va sunat i c nu v place s fii tratat/ astfel. i spunei c dac exist vreo
problem n cadrul relaiei v-ar plcea s o discutai, dar nu v place s fii tratat/
cu lips de respect.
b) l/o sunai i pe un ton nervos i spunei c este cea mai neserioas persoan pe
11

care ai ntlnit-o vreodat i nu8 vrei s l/o mai vedei
c) nu-i spunei nimic dar suntei suprat/ i v comportai foarte rece la urmtoarea
ntlnire, iar dac v ntreab de ce v comportai aa i spunei c nu avei nimic.
Scrie ce tip de rspuns este fiecare i alegei varianta pe care o considerai
cea mai potrivit, motivnd alegerea
Situaia III:
Luai o not mic la o lucrare i suntei de prere c profesorul a fost
nedrept n sistemul de notare. Procedai astfel:
a) Nu facei nimic n aceast privin
b) l ntrebai politicos pe profesor dac ai putea discuta pe marginea testului. i
indicai faptul c suntei de prere c rspunsul dat la prima ntrebare
este corect i ar trebui s reconsidere nota.
c) i aruncai nervos profesorului hrtia n fa i l acuzai c a fost nedrept
Scrie ce tip de rspuns este fiecare i alegei varianta pe care o considerai cea mai
potrivit, motivnd alegerea.
Discuii
Care dintre rspunsuri au fost asertive? Cum v-ai dat seama de acest lucru?
Care este principala diferen dintre cele trei tipuri de rspunsuri?
Cum anume v comportai n majoritatea situaiilor?
Cum v-ar plcea s v comportai?
Ce tip de rspuns este mai eficient i de ce?
Cum putei nva s fii mai asertivi?
12

Situaia I:
Prinii v spun c nu v las s stai afar mai trziu de ora 23, la sfrit de sptmn, iar voi nu
suntei de acord cu aceast decizie i reacionai astfel:
a) Nu spunei nimic, dar suntei nervoi i v gndii s stai oricum mai trziu
b) V nfruntai prinii acuzndu-i c sunt ri i de mod veche i c uri s trii n acea
nchisoare, numit cas i nu nelegei de ce v fac viaa att de amar
c) Le spunei prinilor c , deoarece avei 16 ani, v-ar plcea s stai mai trziu afar, mcar din
cnd n cnd, rugndu-i s se gndeasc la propunerea voastr i anume de a v lsa s stai mai
mult afar din cnd n cnd.
Scrie ce tip de rspuns este fiecare i alegei varianta pe care o considerai cea mai potrivit, motivnd
alegerea
Situaia II:
Prietenul sau prietena nu apare la ntlnire i reacionai astfel:
a) l/o sunai pe un ton calm dar ferm, i spunei c suntei suprat/ pentru c nu v-a sunat i c nu v
place s fii tratat/ astfel. i spunei c dac exist vreo problem n cadrul relaiei v-ar plcea s o discutai,
dar nu v place s fii tratat/ cu lips de respect.
b) l/o sunai i pe un ton nervos i spunei c este cea mai neserioas persoan pe care ai ntlnit-o
vreodat i nu8 vrei s l/o mai vedei
c) nu-i spunei nimic dar suntei suprat/ i v comportai foarte rece la urmtoarea ntlnire, iar dac
v ntreab de ce v comportai aa i spunei c nu avei nimic.
alegerea
13

Situaia III:
Luai o not mic la o lucrare i suntei de prere c profesorul a fost nedrept n sistemul de notare.
Procedai astfel:
a) Nu facei nimic n aceast privin
b) l ntrebai politicos pe profesor dac ai putea discuta pe marginea testului. i indicai faptul c suntei de
prere c rspunsul dat la prima ntrebare este corect i ar trebui s reconsidere nota.
c) i aruncai nervos profesorului hrtia n fa i l acuzai c a fost nedrept
alegerea.
ACTIVITATEA 5
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Vorba dulce mult aduce

Explicarea intelesului unor proverbe; realizarea unei povesti dupa modul in
care comunicam
70 min
Fise cu proverbe, creioane
Exerciiu de energizare (3-5 min) - Telefonul fr fir
Elevii vor fi aezai n semicerc. Primul va spune o propoziie la urechea celui din
dreapta sa, iar aceasta va fi transmis, pe rnd, pn la ultimul elev care va rosti
cu voce tare informaia primit. Se verific astfel fidelitatea informaiei primite.
Desfasurare activitate Vorba dulce mult aduce
Elevii sunt mprii n dou grupe , utiliznd numarea 1 si 2, 1 si 2, copii
grupandu-se toti cei cu numarul 1 o grupa si toti cei cu numarul 2 a doua grupa..
Fiecare reprezentant al grupei va alege cte 4 proverbe. Proverbele vor fi citite i
fiecare echip va explica nelesul fiecrui proverb, pe care apoi l va prezenta
colegilor din echipa advers.
Echipele vor crea cte o poveste despre modul n care oamenii vorbesc, utiliznd
proverbele date.
Proverbe :
Tcerea e de aur ; A vorbi fr a gndi, nseamn a trage fr a inti ; Mai mult se
pstreaz amintirea jignirilor suferite dect a binefacerilor primite ; Vorbele sunt
umbra faptelor ; Vorba este icoana sufletului : cum e omul aa-i i felul sau de a
vorbi ; Rana pricinuit de sgeat se cicatrizeaz, pdurea dobort de secure
crete din nou, dar rana produs de vorba urt i rea nu se mai vindec
niciodat ; Vorba dulce mult aduce ; Vorba mult srcia omului.
n ncheiere se vor citi povetile i se vor face aprecieri asupra activitii
desfurate.
14

MODULUL 2
NEGOCIEREA CONFLICTELOR
ACTIVITATEA 6
Exercitiul de spergerea ghetii
Tema
Imitam partenerul
3-5 minute
Durata
Desfurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil s reueasc
Descriere
s imite ct mai exact gesturile i micrile fcute de ctre partener.
Se mpart copiii n dou grupe, fiecare grup fiind aliniat pe un rnd n faa
celeilalte. Distana ntre grupe trebuie s fie de 5 7 metri. Un reprezentant
dintr-o grup va imita o micare pe care o vor repeta toi colegii de grup.
Aceeasi micare trebuie s fie repetat de ctre echipa advers. Dup aceea se vor
inversa rolurile.
Observaii: micrile realizate s fie mai nti demonstrate, s nu fie
micri prea grele , s fie specifice.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cutia cu "maimue"
Formabilii exerseaz abiliti de rezolvare a problemelor.
55 minute
Coli de scris, pixuri/creioane, creta de scris pe tabla
ntr-un col al camerei se pune o cutie pe care se scrie "Cutia cu maimue" i
participanii sunt informai s se gndeasc la o problem pe care vor s-o
rezolve o pot scrie pe o bucat de hrtie pe care o vor pune n cutie.
Se mpart foi de hrtie pe care formabilii i pot nota problemele care i
preocup. Foile vor fi introduse n cutie.
Formatorul i va ruga pe participani s se aeze n cerc pentru a comunica
mai bine.
Se distribuie foaia intitulat "Rezolvarea problemelor". Se pune un exemplar
pe perete.
Formatorul extrage un bilet din cutie i citete cu voce tare problema dup
care va cere grupului s ofere soluii.
Se citesc toate bileele.
15

Fi cu informaii
Rezolvarea problemelor
Dac ai o problem i nu tii cu s ncepi s o rezolvi, ncearc urmtorii pai:
1. Identific problema.
2. Enumer toate soluiile posibile.
3. Obine ct mai multe informaii despre aceste soluii.
4. Evalueaz soluiile.
5. Decide-te asupra uneia dintre ele.
6. Aplic-o
Fi cu informaii
6. Aplic-o
Fi cu informaii
6. Aplic-o
Fi cu informaii
6. Aplic-o
16

ACTIVITATEA 7
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
Bariere n comunicare
Elevii vor contientiza barierele n comunicare pe cre le au
70 minute
Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii De la
mine la tine, exerciiul 1 Care este mesjul?, exerciiul 2 Crea sunt barierele n
comunicare, exerciiul 3. Ascultm i desenm

Tema
De la mine la tine
3-5 minte
Durata
Desfurarea jocului: copiii stau n cerc pe scunele, unul arunc mingea
Descriere
ctre un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o ntrebare celui care a primit-o.
Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: Eu m numesc. i.
(rspunde la ntrebare) Ex. de ntrebri De ce te ai mbrcat n gri? De ce ai
prul prins aa ? etc. Jocul dureaz pn ce mingea ajunge la toi elevii.
Observaii: instructorul
poate s ajute participantii dac este nevoie,
mingea s nu fie grea, s nu fie aruncata cu putere. Rolul jocului este de a forma o
prere despre partener.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Care este mesjul ?

Participanii nva s recunoasc barierele care intervin n comunicare.
10 minute
Hrtie de scris, pix/creion
Introducere
Abilitile de comunicare sunt acele abiliti de care ne folosim pentru a construi
relaiile cu ceilali oameni. Dac ne nsuim abiliti de comunicare corecte, ne vom
mbunti relaiile cu ceilali. Obiectivele comunicrii : s fim receptivi, s fim
nelei, s fim acceptai, s provocm o reacie.
Desfurarea activitii (1)
Participanii sunt invitai s se aeze n cerc.
Formatorul optete la urechea unuia dintre ei o fraz fr sens: "Vin cal pur
ben", care la rndul lui o optete la urechea urmtorului s.a .m.d.
n final, se discut de ce ultima persoan nu a neles mesajul aa cum a fost
transmis iniial.
Desfurarea activitii (2)
Formatorul scrie pe o bucat de hrtie, fr s-l vad ceilali: "La la Paris e
primvar".
Formatorul spune grupului c are 5 secunde s citeasc propoziia apoi s scrie
17

ce au vzut.
Se discut de ce majoritatea au scris "La Paris e primvar".
Not
Cnd primesc o informaie nefamiliar, oamenii au tendina de a-i schimba sensul
astfel nct s devin familiar.
Exerciiul 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Care sunt barierele n comunicare?

Participanii identific barierele care mpiedic o bun comunicare.
20 minute
Hrtie de scris, pix/creion, cret pentru scris la tabl.
Desfurarea activitii
Se mparte grupul n microgrupuri de 3-4 persoane. Se mparte fia intitulat
"Bariere n comunicare".
Se aloc 5-10 minute pentru ca grupul s fac o list cu toate barierele care
intervin n comunicare.
Se trec pe o list, se numeroteaz i se adaug alte bariere care lipsesc.
Lista ar trebui s cuprind: tonul vocii, modul de folosite al limbajului (cuvinte),
trunchierea cuvintelor, limbajul corporal, contactul vizual, zgomotul de fundal,
mediul, factori de distragere a ateniei, nivelul de interes, nervozitatea.
Se discut cum pot fi ndeprtate aceste bariere.
Discuie
Pentru a putea comunica mai bine, e necesar s fim contieni de barierele
poteniale i s gsim moduri de a le depi. Ca emitor de mesaje, trebuie s
pstrm suficient timp pentru a gndi ceea ce avem de spus. Ca receptor, trebuie s
cerem clarificarea mesajului sau s-i spunem emitorului c n-am neles bine.
Aceste dificulti de transmitere sau de receptare a mesajului se numesc bariere n
comunicare.
Exerciiul 3
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Ascultm i desenm
Participanii vor nelege importana comunicrii pe dou ci.
30 minute
Hrtie de scris, pix/creion, doua fise cu desene geometrice.
Formatorul va avea pregtit o foaie de hrtie pe care se afl desenate nite
forme geometrice.
Fiecare participant va primi o foaie de hrtie goal.
Unui participant care s-a oferit voluntar, care st n spatele grupului astfel nct
ceilali s nu-l vad i se d foaia cu desenul geometric pe care trebuie s-l
descrie n timp ce ceilali ncearc s-l deseneze.
Participanii nu pot pune ntrebri.
La sfrit, li se arat participanilor desenul original.
Se cere altui voluntar s repete Exerciiul de mai sus, numai c el va sta n faa
grupului, iar ceilali vor putea s pun ntrebri.
Formatorul va pune n final urmtoarele ntrebri: care desen a fost mai uor de
18

executat? De ce? Cum v-ai simit n primul caz cnd trebuia s desenai fr s
punei ntrebri? Ai fost vreodat ntr-o situaie n care nu v asculta nimeni
sau nu puteai s punei ntrebri? Primul voluntar este ntrebat dac s-a simit
frustrat atunci cnd nu a putut primi feedback de la grup.
ACTIVITATEA 8
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
Cum comunicm eficient

Elevi vor nva difeite tehnici de comunicare
70 minute
Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii Din
fericire, din nefericire, exerciiul 1 Prima impresie, exerciiul 2 Emiterea unui
mesaj, exerciiul 3 Folisirea persoanei I ca formul de adresare

Tema
Durata
Descriere
Din fericire/ din nefericire

3-5 minute
Desfurarea jocului: acest joc poate fi jucat pe perechi sau n cerc. Primul
juctor ncepe povestirea cu: din fericire cnd m-am trezit azi diminea era
frumos.... Al doilea continu din nefericire, linitea gndurilor mi-a fost
tulburat de.... Al treilea continu din fericire... i tot aa procedeaz i restul
grupului.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Prima impresie
nelegerea importanei limbajului non-verbal n reflectarea atitudinii.
10 minute
Introducere
La prima ntlnire cu oamenii ne formm o opinie despre ei. Pe msur ce-i
cunoatem, ne putem schimba sau confirma prima impresie. Cnd ne formm
prima impresie, lum o decizie privind oamenii care se bazeaz pe ceea ce
vedem. Ne uitm la aspectul general, expresia facial, poziia corporal. Toate
acestea sunt mesaje non-verbale.
Se folosesc 6 fotografii ale unor persoane (cu o varietate de expresii faciale i
poziii corporale).
Se expune fiecare fotografie (numerotat) n faa grupului pe un perete, la
nivelul ochilor.
Se distribuie fia de activitate intitulat "Prima impresie"; participanii sunt
rugai s analizeze fiecare fotografie (cum arat persoana, ce fel de om este)
pentru fiecare fotografie se aloc 30 secunde.
Cnd au terminat toi, formatorul arat grupului fiecare fotografie i pune
urmtoarele ntrebri: de ce ai rspund diferit la unele fotografii? De ce unii
au reacionat pozitiv la anumite fotografii iar alii au reacionat negativ?
19

Fia de activitate Prima impresie
El / ea arat:
Cred c el / ea este:
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
....
20

Exerciiul 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Emiterea unui mesaj

Recunoaterea diferitelor moduri de a trimite un mesaj i a modurilor
variate n care oamenii l percep.
25 minute
Introducere
Oamenii rspund n mod diferit la situaii similare, n funcie de stilul de
comunicare al fiecruia i de situaie. Exist moduri diferite de a comunica, unele
eficiente, altele ineficiente.
Se distribuie fia intitulat "Trimite mesajul" care este analizat cu grupul.
Se distribuie fia de rspuns intitulat "Trimite mesajul" pe care o vor
completa individual. La fiecare scenariu din prima foaie li se cere rspunsul
pe foaia de rspuns.
Se solicit apoi rspunsuri ntregului grup.
Formatorul va pune grupului urmtoarele ntrebri: ai avut vreodat vreo
ocazie s fii agresiv / pasiv, pasiv-agresiv? Dac un participant d un
exemplu, i se cere grupului s-i exprime acordul sau dezacordul. Gndii-v
la o situaie cnd ai reacionat n unul din urmtoarele moduri: pasivitate;
agresivitate; pasivitate i agresivitate; ai regretat ulterior. Dac v-ai putea
ntoarce n timp, cum v-ai modifica rspunsul? Gndii-v la un moment
cnd cineva v-a rspuns ntr-un mod inadecvat. Cum v-ai simit? Cum ar fi
putut s v rspund mai bine?
Se continu Exerciiul, incluzndu-se i mesajele non-verbale. Se mparte
grupul n dou, fiecrui microgrup dndu-i-se cte un scenariu din cele la care
au rspuns anterior.
Fiecare va veni n faa grupului i va "interpreta" rspunsurile folosindu-se de
limbajul corporal i de voce.
Exemplu:
Situaia n care profesorul subevalueaz lucrarea unui elev. Rspunsurile
elevului pot fi:
Pasiv. "Nu sunt sigur, dar nu cred c lucrarea mea a fost evaluat corect" (privire
n jos, vorbete ncet, arat speriat).
Agresiv. "M-ai furat! tiu c lucrarea asta merita mai mult!" (Privire ostil,
vorbete tare, trntete lucrarea pe mas).
Pasiv-agresiv. Spune altui participant: "profesorul m-a furat. O s regrete!"
Asertiv. "Am urmat instruciunile pe care ni le-ai dat n clas i cred c am
rspuns corect. Nu cred c nota aceasta reflect efortul meu. A aprecia dac ai
revedea lucrarea.". (Vorbete clar i confidenial, privire nelegtoare).
Discuie
A fi asertiv nseamn c te exprimi n cel mai potrivit mod. Dac n mod curent
rspunzi unei situaii ntr-un mod sau altul (pasiv, agresiv, pasiv-agresiv), nvate s te opreti i s gndeti nainte de a reaciona. Aceste reacii nu i aduc de
obicei rspunsul pe care l doreti de la ceilali. ncearc s te schimbi i s fii
asertiv.
21

Fi cu informaii
Trimiterea unui mesaj
Stiluri:
Pasiv:
Nu vorbete n numele lui
Nu i exprim nevoile
Se consider o victim
Agresiv:
i blameaz pe alii
Abuziv, sarcastic
Se consider "vocea puternic"
Pasiv / agresiv:
Caut rzbunare
La, meschin
Asertiv.
Comunic sentimentele onest i deschis
i satisface nevoile fr s-i afecteze pe alii
Exemple:
Situaia: un profesor subevalueaz o lucrare.
Rspunsuri:
Pasiv. Elevul nu spune nimic, st n banc i se gndete ct de nedreapt este uneori lumea.
Agresiv. Trntete lucrarea pe catedr i spune c l-a furat la not.
Pasiv-agresiv. Se gndete c a fost furat la not i cnd profesorul prsete clasa i vars cerneal pe scaun.
Asertiv. i spune profesorului ce simte despre nota primit i i cere s o reevalueze.
22

Fi de activitate
Trimiterea unui mesaj
Pentru fiecare situaie de mai jos, scriei cte un rspuns n fiecare stil prezentat n fia cu informaii:
a) Prietenul tu ntrzie ntotdeauna. Mereu te face s atepi. ncepi s devii furios.
Pasiv
.
Agresiv
.
Pasiv-agresiv
..
Asertiv
...
b) Stai de cteva ore la coad pentru un bilet la concert. Cineva se bag n fa.
Pasiv
.
Agresiv
.
Pasiv-agresiv
..
Asertiv
...
c) Te plimbi pe holul colii. Cnd treci pe lng un grup de elevi, unul dintre ei face un comentariu
nepoliticos la adresa ta.
Pasiv
.
Agresiv
.
Pasiv-agresiv
..
Asertiv
...
d) Un coleg mprumut de la tine o carte i nu i-o mai d napoi.
Pasiv
.
23

Agresiv
.
Pasiv-agresiv
..
Asertiv
e) Fratele/ sora nu te ajut la ntreinerea casei. Nu ai timp s le faci pe toate.
Pasiv
Agresiv
Pasiv-agresiv
Asertiv
f) Cumperi un tricou i cnd ajungi acas observi c are un defect. Pe bon scrie c marfa vndut nu se
mai schimb.
Pasiv
Agresiv
Pasiv-agresiv
Asertiv
g) Gndete-te la ultima dat cnd cineva i-a cerut s faci ceva ce nu i-a plcut. Exemplific n cte moduri
ai putea s reacionezi.
Pasiv
Agresiv
Pasiv-agresiv
Asertiv
n ce mod rspunzi de obicei?
care este cel mai indicat mod de a rspunde?

24
Exerciiul 3
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Folosirea persoanei I ca formul de adresare.

Participanii se vor obinui cu folosirea persoanei I.
25 minute
Introducere
Cel mai bun mod de a face pe cineva s neleag ce ne preocup este folosirea
persoanei I n vorbire, deoarece indic faptul c suntem nite persoane deschise i
nu ndreapt atenia ctre cel cu care vorbim.
Participanilor li se mpart fiele cu informaii i de activitate intitulate "Folosirea
persoanei I" , solicitndu-li-se rspunsuri la scenariile prezentate.
Discuie
Folosirea persoanei I atunci cnd te adresezi cuiva este cel mai bun mod de a-i
comunica celuilalt modul n care te simi fr s-l faci s cread c dai vina pe el.
Cel mai adesea, atunci cnd ne simim frustrai tindem s dm vina pe cel care
ne-a fcut s ne simim astfel. Acest mod de comunicare l face pe cellalt s
devin defensiv. Dac folosim fraze care includ persoana I, comunicm mai bine
celuilalt modul n care aciunile lui ne-au afectat. Acesta este cea mai uzual cale
dea produce o modificare de comportament.
Fi cu informaii - Folosirea persoanei I

Spune celuilalt c ai o problem.
Spune celuilalt ce simi despre o situaie.
Nu acuza!
Frazele cu "eu" au trei pri:
"(Eu) m simtcndpentru c
Exemplu: Fratele / sora nu te ajut deloc la ntreinerea casei. Nu ai timp s le faci pe toate.
Rspuns nepotrivit: "Eti aa de lene! De ce nu faci i tu ceva?"
Rspuns potrivit: M supr foarte tare cnd vin acas i trebuie s m apuc s fac curat deoarece cred c ar
trebui s facem acest lucru amndoi."
Fi de activitate
Folosirea persoanei I
Scriei cele mai potrivite rspunsuri la persoana I singular pentru urmtoarele situaii:
un prieten face glume pe seama modului n care suntei mbrcai

prietenul / prietena v spune c nu o s reuii niciodat la coal
profesorul nu v acord aceeai atenie pe care le-o acord celorlali
un coleg de clas v face s v simii ridicol pentru c se uit tot timpul peste umrul tu n timp ce scri i
rde de greelile pe care le faci
un coleg care lipsete mereu de la cursuri v cere ntotdeauna cursurile s le copieze
prietenul / prietena nu v ascult niciodat cnd simii nevoia s vorbii despre ceva
25

Tem: Timp de o sptmn, participanii vor ncerca s foloseasc ct mai multe fraze la persoana I plural n relaia cu
prietenii, prinii, copiii, colegii. n aceste situai, vor nota reaciile generate.
ACTIVITATEA 9
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
A asculta a comunica
70 minute
Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii Care
este prerea mea, exerciiul1 Capacitatea de a asculta, exerciiul 2
Practicarea activitilor de comunicare eficient

Tema
Care este parerea mea
3-5 minute
Durata
Desfurarea jocului: elevii se afl n centrul slii. Lor le este prezentat
Descriere
o afirmaie cu privire la o problema a clasei. Instructorul va prezenta patru solutii
la problema, pe care le va aseza pe fiecare intr-unul din colturile salii de clasa.
Elevii mediteaz la ea (timp de 1 minut) i i precizeaz poziia fa de ea
aezndu-se n colul corespunztor. Nimeni nu poate s rmn la mijloc sau s
ezite ntre 2 poziii. Toi trebuie s ia o decizie.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Capacitatea de a asculta
Participanii i vor exersa abilitatea de a asculta.
20 minute
Formatorul alege dou articole din ziare pentru a fi citite grupului.
Fr nici o introducere, le spune participanilor c le va citi dou articole de
ziar i va ncepe s citeasc primul articol.
Apoi, formatorul va pune ntrebri specifice referitoare la coninutul
articolelor. Probabil c puini participani vor putea rspunde corect.
Formatorul va anuna din nou grupul c va citi un articol de ziar i la sfrit
va pune ntrebri iar cel care va rspunde cel mai bine va primi un premiu.
n acest caz, diferena este c participanii vor lua notie n timpul lecturii i
vor putea rspunde corect.
Formatorul pune urmtoarele ntrebri: ai ascultat prima lectur, totui puini
dintre voi au reuit s rspund la ntrebri. De ce? De ce s-ntmplat altfel
cu al doilea articol. Diferena a fost c a existat o motivaie pentru a asculta
cu atenie. Ce v motiveaz s ascultai cu atenie la cursuri?
Formatorul discut cu participanii urmtoarele lucruri: am nvat s
transmitem eficient mesaje, dar a le reine corect este o alt problem. n
acest sens, trebuie exersat capacitatea de a asculta, prin cteva exerciii. De
asemenea, trebuie acordat atenie i mesajelor non-verbale, limbajului
corporal, contactului vizual i expresiei faciale.
Se mparte fia cu informaii intitulat "Cum poi s fii un bun asculttor"?
26
Fi cu informaii
Cum poi s devii un bun asculttor?
Menine contactul vizual. Uit-te la persoana care vorbete.
nclinai-v puin nainte. Aceasta arat c te intereseaz ce spune.
nclin din cap ca s ari c asculi. Folosete expresii ca "da", Hm", etc.
Adopt o poziie deschis i relaxat. Nu-i ncrucia picioarele sau minile. Acesta este o poziie
nchis.
Cere cu
explicaii
dac nu nelegi mesajul.
Fi
informaii
Cum poi s devii un bun asculttor?
Menine contactul vizual. Uit-te la persoana care vorbete.
nclinai-v puin nainte. Aceasta arat c te intereseaz ce spune.
nclin din cap ca s ari c asculi. Folosete expresii ca "da", Hm", etc.
Adopt o poziie deschis i relaxat. Nu-i ncrucia picioarele sau minile. Acesta este o poziie
nchis.
Cere explicaii dac nu nelegi mesajul.
Exerciiul 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Practicarea abilitilor de comunicare eficient

Participanii vor nva s foloseasc tehnici eficiente de comunicare.
40 minue
Se mparte grupul n dou microgrupuri. Fiecrui microgrup i se d cte un
scenariu din foaia de informaii intitulat "Jocul de rol".
Se vor decide rolurile. Li se spune c persoana A comunic bine, are o voce
corespunztoare i un limbaj corporal adecvat. Persoana B poate alege s
fie pasiv, agresiv, pasiv-agresiv sau asertiv.
Fiecare microgrup interpreteaz scenariul n faa grupului.
Dup fiecare rol, observatorii (restul grupului) rspund la urmtoarele
ntrebri: Ce stil de comunicare a fost folosit? Postura corporal s-a potrivit
cu coninutul comunicrii? Tonul vocii a corespuns cu stilul comunicrii?
Rspunsurile au fost deschise i ntr-o manier potrivit? Ce a fost bine? Ce
ar putea fi mbuntit?
27

Fi cu informaii
Roluri
1. Un prieten apropiat te invit la o cin cu o ocazie special. Comanzi o friptur i cnd o tai observi c nu e
bine fcut. Chelnerul vine la mas.
Persoana A.: subiectul
Persoana B: chelnerul
2. i duci claculatorul defect la service pentru a schimba DVD-ul stricat. Cnd iei calculatorul, constai c
electronistul nu a fcut ceea ce trebuia.
Persoana B: mecanicul de la service
3. Te simi singur i nebgat n seam. Prietenul / prietena i petrece toat seara cu ochii la televizor.
Persoana B: prietenul / prietena
4. La u sun un sectant care ncearc te conving s aderi la secta lui. Nu te intereseaz.
Persoana B: sectantul
5. Te afli n cofetrie la o mas de nefumtori. Persoana de lng tine de la masa apropiat aprinde o igar.
Persoana B: fumtorul
6. Te-ai lsat de jocuri pe calculator. Un prieten insist s mergi cu el la sal s v mai jucai.
Persoana B: prietenul
1. Medicul tu face glume pe care le consideri jignitoare.
Persoana B: medicul
2. Joci tenis cu un prieten. El te critic tot timpul i i spune s joci corect.
9. Profesorul fratelui/surioarei te-a sunat astzi s i spun c acesta s-a purtat urt la coal. i-a mai spus c
are mereu probleme cu copiii care provin dintr-o familie monoparental.
Persoana B: profesorul
10.
Constai c cel mai bun coleg de clas te ignor. Mai mult, afli c se plnge de tine altora.
11. Medicul tu face glume pe care le consideri jignitoare.
Persoana B: medicul
12. Joci tenis cu un prieten. El te critic tot timpul i i spune s joci corect.
13. Profesorul fratelui/surioarei te-a sunat astzi s i spun c acesta s-a purtat urt la coal. i-a mai spus
c are mereu probleme cu copiii care provin dintr-o familie monoparental.
Persoana B: profesorul
14. Constai c cel mai bun coleg de clas te ignor. Mai mult, afli c se plnge de tine altora.
28

ACTIVITATEA 10
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
Auto aprecierea
Elevii vor nva rolul autoaprecierii n relaiile interumane
70 minute
Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii Eu
m mndresc cu i mi-e ruine , exerciiul 1 Construirea
autoaprecierii, exerciiul 2 Autoaprecierea nalt i joas

Tema
"Eu ma mandresc" I "mi-e rusine"
3-5 minute
Durata
Desfurarea jocului: elevii trebuie s scrie pe o foaie pe care nu o
Descriere
semneaz cel puin 3 caliti care le trezesc sentimentul de mndrie pentru
apartenena lor naional i 3 motive pentru care se simt jenai de apartenena
lor naional. Instructorul noteaz pe o coal mare calitile i motivele aprute
pe hrtiile individuale i elevii le comenteaz (aparin ele neamului respectiv
sau unor persoane care fac parte din acel popor/acea etnie; sunt ele pozitive
respectiv negative indiferent de circumstane.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Construirea autoaprecierii
Participanii nva s-i identifice propriile caliti pozitive , s fac i s
primeasc complimente.
20 minute
Participanii se aeaz n cerc . formatorul se include i el ca membru al
grupului.
Se ncepe prin a-i stabili fiecare o calitate pe care o apreciaz la el nsui.
Aceasta se va referi la caliti interioare, nu la trsturi exterioare ca
zmbetul, prul, ochii etc.
Apoi se reia Exerciiul. Fiecare va atribui persoanei din stnga o calitate pe
care o admir cel mai mult la aceasta. Cel care este complimentat rspunde
simplu cu "mulumesc".
Se continu pn se nchide cercul.
Observaie: acesta Activitate ar trebui repetat la nceputul fiecrei sesiuni ,
deoarece contribuie la consolidarea grupului i crearea unei atmosfere pozitive.
29
Exerciiul 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Autoaprecierea nalt i joas

Participanii nva s recunoasc acele caliti asociate cu autoestimarea
nalt, respectiv joas.
40 minute
Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl.
Introducere: autoaprecierea este ceea ce simim despre noi nine. Ea este o
msur a ct de mult ne apr4eciem i aprobm pe noi nine. Muli oameni au un
grad redus autoapreciere i se simt nesiguri, vinovai. Aceste sentimente afecteaz
negativ comportamentul, relaia cu alii i modul n care lum deciziile. O
autoapreciere nalt presupune s ne simim bine n propria piele, s fim convini
c suntem capabili s ncercm i lucruri noi i s ctigm . oamenii de acest gen
se aprob pe ei nii n ciuda unor slbiciuni inerente.
Cu ntregul grup, se face o list a calitilor unui individ cu autoapreciere
joas, respectiv nalt. Se alctuiesc astfel dou tabele.
Se mparte apoi participanilor foaia cu informaii intitulat "autoaprecierea
nalt i joas". Se compar calitile gsite de grup cu cele de pe foaia cu
informaii i se discut diferenele.
30

Foaie cu informaii
Autoaprecierea nalt i joas
Un grad nalt de autoapreciere presupune:
S fii asertiv
Credina c eti capabil s iei decizii bune
Capacitatea de a recunoate i de a accepta propriile slbiciuni
S te simi bine / relaxat n societate
S te bucuri c ntlneti oameni noi
S te simi n siguran i confortabil cu tine nsui
S nu-i fie fric s-i asumi riscuri
S-I apreciezi pe ceilali n ciuda defectelor lor
S nu te compari cu alii
S fii preocupat s-i menii o autoapreciere nalt
S ai grij de tine
S-i plac schimbrile
S fii interdependent i independent
S ai contribuia ta fa de societate
S ai relaii bune cu ceilali
Un grad redus de autoapreciere presupune:
S dai vina pe alii
S nu ai ncredere n oameni
S nu-i asumi riscuri sau s nu ncerci situaii noi
S fii dependent
S fii suspicios, nencreztor, invidios
S fii ludros, i s ncerci s fii ceea cec nu eti
S fii foarte preocupat de tine nsui
S nu atepi mult de la tine
S simi c greeti mereu
S gseti mereu scuze pentru greelile tale
S evii situaiile sociale
S evii luarea unor decizii
S fii agresiv sau pasiv
S depinzi d alte lucruri ca s fii fericit, ca: alcoolul, supraalimentaia, droguri
S te compori ca i cum eti mai bun dect ceilali
S fii perfecionist
S fii rigid i inflexibil
31

MODULUL 3
NVAREA EFICIENT
ACTIVITATEA 11
Tema
(numele activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cum invat?
Identificarea metodelor de invatare specifice pentru diferite tipuri de materii
70 min
Fisa de lucru Cum invat?
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Cartea de bucate
Elevii stau in cerc si le sunt atribuite denumiri de legume (ceapa, rosie,
etc) . Instructorul incepe sa spuna ingredientele care trebuie sa fie puse in
ciorba. In timp ce instructorul spune ingredientele, fiecare se ridica si-l urmeaza.
Cand instructorul striga Ciorba este gata fiecare elev incearca sa-si ocupe un
loc pe scaun. Elevul care ramane fara scaun este cel care iesi din joc.
Desfasurare
Se va cere elevilor sa realizeze o lista cu tipuri de sarcini de invatare pe care le au
de realizat la urmatoarele materii: limba romana,matematica, geografie si istorie.
Incurajati elevii sa specifice atat sarcinile comuneacestor materii (ex: eseuri
argumentative la limba roamana, eseuri descriptive la istorie etc.)
Se vor confectiona 4 biletele pe care se vor trce materiile mentionate.
Se imparte clasa in 4 grupe si reprezentantii grupelor vor extrage cate un biletel.
Elevii vor treui sa gaseasca sarcini specifice si strategii de invatare pentru materia
mentionata pe biletelul extras.
Elevii vor nota informatiile in fisa de lucru. Se acorda 10-15 min pentru aceasta
etapa.
Se copiaza pe tabla tabelul din fisa de lucru si se vor purta cu elevii discutii pe
ceea ce au completat in fisa.
Li se va da elevilor ca sarcina sa aplice cateva din metodele identificate la una
dintre materii si vor fi intrebati in urmatoarea ora cat de eficienta a fost metoda
aplicata.
Discutii de urmarit:
*care sunt asemanarile si deosebirile dintre metodele utilizate pentru diferite
materii
*cum isi pot imbunatati strategiile de invatare?
*care sunt avantajele utilizarii unor astfel de strategii?
32

Fisa de lucru
Cum invat?
Numele.............................................................................................................................
Materii
Sarcini
Lb. Romana
Matematica
Strategii de
Invatare
33
Geografie
Istorie

ACTIVITATEA 12
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Fisa de lucru
Cum imi utilizez timpul?

Constientizarea modului in care este utilizat timpul
70 min
Fisa de lucru Cum imi utilizez timpul?
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Ghiceste animalul
Un elev se gandeste la un aminal. Sarcina acestuia este de a scrie pe un biletel
numele animalului si il da instructorului de educatie. Dupa ce instructorul strange
toate biletelele pe rand elevii vor mima respectivul animal. Elevul care va ghici
primul animalul mimat va fi urmatorul care va mima.
Desfasurare
Se vor purta discutii cu elevii in ce masura reusesc sa se incadreze in timp sau au
dificultati in realizarea activitatilor cotidiene.
Se imparte elevilor fisa de lucru in care vor avea de trecut fiecare activitate si timpul
real consumat din programul zilnic, inclusiv dormit (24 ore)
Se organizeaza o discutie despre lucrurile pe care le-au observat elevii realizand
aceasta fisa.
Se impart in grupe de cate 3-5 si li se solicita sa analizeze modul de utilizare a
timpului luandu-se in calcul ata aspectele pozitive cat si cele negative si ce anume se
poate imbunatati.
Se vor identifica impreuna cu elevii cateva dificultati pe care le au in organizarea
timpului si exemple de modalitati de imbunatatire a organizarii timpului.
Se discuta aceste modalitati si aplicarea lor.
Discutii de urmarit
*care sunt avantajele automonitorizarii modului de utilizare a timpului?
*ce dificultati intalnesc in organizarea activitatilor zilnice?
*ce rol are stabilirea de prioritati in organizarea activitatilor?
Cum imi utilizez timpul?
Numele.............................................................................................................................
Data
Activitatea
34
Timpul alocat

ACTIVITATEA 13
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Inteleg ce citesc?
Deprinderea unui mod eficient de citire
70 min
Fisa de lucu Inteleg ce citesc?
Un text dintr-un manual
Exercitiu de energizare (3-5 min) - De ce m-am prins?
Se aeaz grupul n form de cerc. Instructorul va porni jocul. Acesta se va prinde
de o parte a corpului i va spune alta (Ex: te prinzi de ureche i spui genunchi). La
rndul su cel chemat va trebui s se prind de acea parte a corpului i s zic o
alta (Ex: se prinde de genunchi i zice nas). Jocul va continua din ce n ce mai
repede. n momentul cnd se greete, cel care a greit va iesi din joc.
Desfasurare
Li se va cere elevilor sa parcurga textul pregatit. Se va da urmatoarea instructiune:
Timp de 5 min, treceti in revista textul si incercati sa va formati o imagine de
ansamblu asupra lui ( la ce se refera?; cum este structurat?; care sunt partile
principale si cum relationeaza unele cu altele.
Li se va cere elevilor sa spuna care sunt cunostintele pe care le au despre acest
subiect si care sunt intrebarile la care ar vrea sa raspunda referitor la textul pe care
il vor parcurge. Intrebarile se scriu pe tabla.
Se va sugera elevilor sa citeasca textul avand in minte lucrurile pe care deja le stiu
si intrebariel formulate. Se va da urmatoarea instructiune: Cititi intregul text cu
atentie. Va rog sa fiti atenti la urmatoarele trei lucruri: care este ideea principala
atextului?; care este ideea principala a fiecarui paragraf?; sunt clare ideile
prezentate?
Li se va permite elevilor sa ia notite atunci cand doresc.
Se vor purta discutii cu elevii privind experienta de citire pe care au avut-o, apoi
vor trebui sa descrie etapele e fisa de lucru pentru a putea face apel la ele si cu alte
ocazii.
35
Fisa de lucru
Inteleg ce citesc?
Numele.............................................................................................................................
Etape
Survolarea
Descriere
Intrebari
preliminare
Parcurgerea textului
Clarificarea ideilor
Sumarizarea
36

ACTIVITATEA 14
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cum sa caut eficient informatia?

Dezvoltarea strategiilor de cautare a informatiei
70 min
Fisa de lucru Cum sa caut eficient informatia?
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Tricoul magic
Grupul se imparte in 2 echipe a cate 5 participanti. In fata fiecarei echipe, jos, se
pune un un covoras. La startul instructorului fiecare echipa trebuie sa se aseze pe
el, astfel incat nici un membru al echipei sa nu calce in afara, sa nu atinga
pamantul. Pierde echipa care in timp de 10 secunde va ramane cu un membru pe
afara.
Desfasurare
Se vor purta discutii cu elevii cu privire la cautarea eficienta a informatiilor, a
surselor de cautare formale si/sau informale.
Elevii vor trebui sa prezinte procesul de cautare a informatiilor pentru realizarea
unui eseu cu ajutorul fisei de lucru.
Li se va cere elevilor sa evalueze masura in care tehnica celor 6 pasi este utila in
cautarea informatiilor pentru realizarea unui eseu.
Se vor consemna ideile vehiculate si se vor trage concluziile referitoare la utilitatea
surselor de informare si a unei tehnici de cautare a informatiilor.
37

Fisa de lucru
Cum sa caut eficient informatia?
Numele.............................................................................................................................
PASUL
DETALIERE A ACTIVITATILOR DE CATRE ELEV
Pasul 1:
Care este sarcina mea propriu-zisa?
Definirea problemei si
identificarea in linii
mari a timpului de Ce tip de informatie imi este utila pentru aceasta sarcina?
informatie cautat
Pasul 2:
Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in rezolvarea acestei sarcini?
Identificarea tuturor
surselor disponibile,
selectarea celor mai Ce surse sunt disponibile si care ar fi mai potrivite pentru a le folosi?
potrivite sau mai usor
accesibile
Aceasta este o lista de carti care mi-ar fi de folos:
Aceasta este o lista cu alte surse de informatie pe care le-as putea utiliza:
Care dintre acestea imi este oare cea mai utila?
Pasul 3:
Acum ca am decis ce fel de surse utilizez, unde le gasesc si cum le folosesc?
Localizarea surselor
(atat
sursa
de
informatie, cat si a Dupa ce am localizat sursele posibile, am multe sau putine surse?
informatiei dorite in
Stiu exact unde sa gasesc informatia care ma intereseaza in cadrul fiecarei surse de
cadrul acesteia)
informare?
Pasul 4:
Ce pot sa folosesc din aceste surse?
Extragerea
informatiei relevante Cum sa ma asigur ca valorific din plin ceea ce utilizez?
dintr-o sursa
Pasul 5:
In ce forma va trebui sa finalizez sarcina?
Organizarea
informatiei
din Sub ce forma o sa prezint informatia?
multiple surse si
prezentarea
Care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurg ca sa realizezceea ce mi-am propus?
rezultatelor
Pasul 6:
Am indeplinit toate cerintele sarcinii?
Avaluarea
rezultatelor.
Am facut o planificare buna in vederea prezentarii finale?
Evaluarea eficientei
procesului
de Cum as putea imbunanati procesul de cautare pe viitor?
rezolvare a problemei
38

ACTIVITATEA 15
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Prelucrarea informatiilor
Identificarea aspectelor care influenteaza prelucrarea informatiei
70 min
Fisa de lucru Prelucrarea informatiei
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Sfoara
Se formeaza doua echipe. Echipele se aseaza in sir indian fata in fata. Cel din
capatul fiecarui sir primeste o bucata de sfoara (4 metri). Cand se da startul, sfoara
trebuie sa treaca de la om la om pe sub hainele sale. Cei ce termina primii castiga .
Desfasurare
Se va initia o discutie privind rolul pe care il are informatia in viata unui om dar si
importanta prelucrarii acesteia inaintea utilizarii.
Se impart elevii in grupe de cate 3-5 peroane si li se imparte fisa de lucru. Li se
cere sa evalueze in grup prin prisma aspectelor mentionate in fisa de lucru si sa
completeze observatiile lor in coloana ziar.
Se citeste elevilor o stie prezentata intr-un cotidian de interes national.
Se solicita grupelor sa prezinte in fata clasei rezultatul analizei efectuate si se
discuta influenta diverselor aspecte mentionate in fisa asupra prelucrarii
informatiei.
Se analizeaza comparativ cele trei tipuri de abordare a informatiei 9radio, ziar,
televiziune).
Se formuleaza impreuna cu elevii concluzii referitoare la rolul factorilor identificati
in prelucrarea informatiei.
39

Fisa de lucru
Prelucrarea informatiei
Numele.............................................................................................................................
Aspecte care influenteaza prelucrarea
informatiei
Credibilitatea sursei
Ziar
Atractivitatea sursei
Lungimea mesajului
Este diferit sau nu de parerea noastra initiala
Contine aspecte negative/pozitive
Determina trairi pozitive/negative
Foloseste argumente poreferate de noi
Este in concordanta cu valorile noastre
40
Radio
Televiziune

MODULUL 4
CREATIVITATEA
ACTIVITATEA 16
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
Analogia
Elevii vor fi capabili s neleag importana creativitii n viaa noastr i s
fac analogii
70 minute
Activitatea este format din urmtoarele exerciii: exerciiul de spargerea gheii
Cum te cheam?, exerciiul 1 Ce poi face cu , exerciiul 2 Ce nu poi face
cu ?, exerciiul 3 Cu ce seamn ?

Tema
Cum te cheama?
3- 5 minute
Durata
Desfurarea jocului: copiii vor fi aezai n cerc pe scunele, un copil va
Descriere
fi legat la ochi i va fi rotit de 3 ori, pn atunci ceilali i vor schimba locurile.
Va gsi un copil pe care l va pipi i n acelai timp i va pune ntrebri ca
Alo? Ce faci? Ce culoare au papucii ti? etc i va trebui s-l recunoasc (elevul
poate s-i schimbe glasul subieze, ngroae, etc.). Dac va fi recunoscut acesta
va lua locul celui legat, dac nu va merge la altul pn ce va recunoate pe cineva.
Observaii: copilul legat la ochi nu va pipi colegul in locurile nepermise
i nu va pune ntrebri de tipul Cum te cheam? iar ceilali copii nu vor opti.
Instructorul poate interveni n ajutorul celor care nu se descurc.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Utilizarea ,,Ce poti face cu?

Elevii se familiarizeaz cu ideea creativitii pornind de la funcionalitatea
obiectelor.
20 minute
Fi de lucru, creion/pix hrtie
li se cere copiilor sa enumere ct mai multe utilizari ,,neobisnuite pentru diverse
obiecte . Exemplu: ,, Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o
piatra, sa desfac un nod, sa-l ncalzesc si apoi sa-l tin n mini, cnd acestea sun
reci, sa-l pun semn de tinut minte, sa-l pun ntr-un muzeu, sa cnt cu el la chitara
etc). Se discut cu fiecare elev, cernd s explice modul de folosin.
41

Fi de lucru
Utilizarea ,,Ce poti face cu?
Ce poi face cu un creion?

..
..
....
..
..
....
Ce poti face cu un burete?

..
..
....
..
..
....
Ce pot face cu o mtur ?

..
..
....
..
..
....
42

Exerciiul 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Utilizarea ,,Ce nu poate sa fie?

Elevii contientizeaz importana creativitii n viaa unui om.
20 minute
Fi de lucru, creion/pix hrtie
Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat, de
exemplu ,,Ce nu poate fi un umeras?. Exercitiul seamana cu primul descris mai
sus, dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri, ntr-un timp
mult mai scurt. Din toate raspunsurile date, li se cere ulterior celorlalti sa
numeasca pe cele care nu le-au ,,trecut prin cap si se face o selectie a celor mai
neasteptate, deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. De
exemplu: un umeras nu poate fi oglinda, soare, pantofi, pine.
Fis de lucru
Ce nu poate sa fie ?
Ce nu poate s fie farfuria?
...
..
....
Ce nu poate s fie cuiul?
...
..
....
Ce nu poate s fie scaunul?
...
..
....
Ce nu poate s fie mrul?
...
..
....
43

Exerciiul 3
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Analogia: ,,Cu ce seamana?

Elevii vor fi capabili s fac analogii,
20 minute
Creion/pix hrtie, o bucat de sfoar groas (nur), plane desenate cu: o
trompet, un scaun, ochelari,
Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si, fara
explicatii, se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante, animale
seamana. Exemplu: se arata o sfoara groasa, asezata ondulat. (Posibile raspunsuri:
cu un sarpe, cu un pru, cu un tren, cu coada pisicii). Se prezint cele 3 plane i
se solicit elevilor s scrie pe o coala de hrtie ct mai multe asemnri, apoi se
prezint n clas.
Plansa 1
Plansa 2
Plansa 3
44

ACTIVITATEA 17
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
Creativitatea este n minile noastre

Elevii vor fi capabili pe baya analogiilor s i dezvolte spiritul creativ,
aplicabilitatea n viaa ecologic.
70 minute
Activitatea este format din urmtoarele exerciii: exerciiul de spargerea gheii
Imitm partenerul, exerciiul 1 Surpriza petelor, exerciiul 2 Ce putem face
din ?

Tema
Imitam partenerul
3-5 minute
Durata
Desfurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil s reueasc s
Descriere
imite ct mai exact gesturile i micrile fcute de ctre partener.
celeilalte. Distana ntre grupe trebuie s fie de 5 7 metri. Un reprezentant dintr-o
grup va imita o micare pe care o vor repeta toi colegii de grup. Aceeasi micare
trebuie s fie repetat de ctre echipa advers. Dup aceea se vor inversa rolurile.
Observaii: micrile realizate s fie mai nti demonstrate, s nu fie
micri prea grele , s fie specifice.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Analogia: ,,Surpriza petelor

Elevii i vor dezvolta capacitatea de interpretare i nelegere analogic.
55 minute
Creion, hrtie, acoarele
Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa ndoaie n dou o o coal de desen
, profesorul trece pe la fiecare elev i pic n interiorul colii diverse culori (acoarele
cu ap). Dupa terminarea acestei sarcini, le se cere sa-si priveasca foarte atent
lucrarea, si, cu ajutorul unui creion, sa dea petelor contur, n asa fel nct lucrarea
sa devina o compozitie figurativa. Li se cre elevilor s fac descrierea figurilor pe o
coal de scris. Se vor analiza i dicuta toate plansele.
Exerciiul 2 Tem pentru acas:

Tema
Modificarea/reciclarea: ,, Ce putem face din?
Obiectiv
Educaia ecologic a copiilor
Pentru o buna educatie ecologica, copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a
Descriere
unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. Astfel de exercitii sunt: cum
putem refolosi cutiile metalice de conserve?
(suport de creioane, cutie pentru nasturi, jucarii muzicale) sau ce putem face frumos
45

din peturi? (papusi decorative, oameni de zapada, vase pentru flori de interior).
ACTIVITATEA 18
Se prezint obiectele din tema precedent activitii 5 i se aleg cele mai reuite lucrri prin vot dechis (timp
de lucru 15 minute).

Tema
Durata
Descriere
De la mine la tine
3-5 minute
Desfurarea jocului:
copiii stau n cerc pe scunele, unul arunc
mingea ctre un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o ntrebare celui care a
primit-o. Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: Eu m
numesc. i. (rspunde la ntrebare) Ex. de ntrebri De ce te ai mbrcat
n gri? De ce ai prul prins aa ? etc. Jocul dureaz pn ce mingea ajunge la toi
elevii.
Observaii: instructorul poate s ajute participantii dac este nevoie,
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund?

Elevii i vor exersa analogia i vor nva importana clasificriilor
obiectelor i fenomenelor n viaa noastr.
25 minute
Fi de lucru, creion, hrtie,
Desfasurare: ntr-un interval de timp anuntat de la nceput (8-10 minute) se cere
copiilor sa scrie numele a ct mai multe forme rotunde. Se precizeaza ca aceste
forme pot fi orice, singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda.
Dupa expirarea timpului, se citesc raspunsurile, apoi, o a doua sarcina este
gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Creativitatea
gndirii este cu att mai mare cu ct, prin grupare se obtine un numar mare de
categorii.
46
F de lucru
Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund?
Obiecte: .
.
.
1.categorie de obiecte: .
Obiectele din aceasat categorie
.
...
2. categorie de obiecte: .
Obiectele din aceasat categorie .
.
.
3. categorie de obiecte: ...
..
4. categorie de obiecte: ..
Obiectele din aceasat categorie ..
...
5. categorie de obiecte: ...
.
6. categorie de obiecte: .
Obiectele din aceasat categorie .
47

ACTIVITATEA 19
Tema
Durata
Descriere
Ce am construit?
3-5 minute
Desfurarea jocului: se aeaz toi copiii pe scaune, n form de cerc.
Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construiete diferite forme. Apoi
el o arunc unui elev care procedeaz la fel (construind o form). Jocul ine pn
cnd toi copii au avut plastilina. La sfrit vor spune n ordinea in care au primit
plastilina, ce figur au neles c le-a aruncat colegul i ce figura au construit ei.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Creativitate procesuala:,, Jocul figurilor geometrice

Copii i dezvolt creativitatea procesual
45 minute
Mape cu figuri geometruice de diverse culori i mrimi (40 de figurine /
map), lipici, coal de scris.
Sau copiii sunt rugati din timp sa-si decupeze cu foarfeca folosind coli
glasate cate 40 de figure geometriuce de dimensiuni diferite si culori diferite.
Copiii primesc cte zece figuri geometrice de acelasi tip, dar de marimi si culori
diferite (rotunduri, patrate, triunghiuri, dreptunghiuri). Din acestea li se cere sa
creeze o compozitie figurativa, lipindu-le. Cele patruzeci de figuri trebuie sa
creeze mpreuna o imagine inspirata din realitate, pe care copilul o va prezenta,
descriind-o asa cum a vazut-o el. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. Pe
lnga realizare, mai importante sunt explicatiile copilului, care poate dezvalui un
mod particular de a interpreta lumea.
48

Se decupeaz figurinele, fiecare copil va primii cte un set de figurine decupate (40 de fuguri geometrice).
49

ACTIVITATEA 20
Tema
Durata
Descriere
Mimeaza cum te-ai simtit ieri si cum te simti astazi!

3- 5 minute
Desfurarea jocului: fiecare elev va trebui sa mimeze doua expresii pentru
starile lor emotionale prin care au tecut ieri si prin care trec astazi. Jocul se
termina cind toti elevii au mimat starile lor.
Exerciiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Adaptarea: ,,ce s-ar ntmpla daca?

Elevii i vor forma i contientiya nevoia de adaptare la mediu.
45 minute
F de lucru, creon / pix,
Desfasurare: li se da copiilor cte o fisa de lucru pe care sunt scrise ntrebari de
tipul:
- Ce s-ar ntmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, ntr-o zi?
- Ce s-ar ntmpla daca toata lumea s-ar mbraca la fel?
- Ce s-ar ntmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamnt?
- Ce s-ar ntmpla daca apa ar avea culoarea rosie?
Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate, conteaza ideea principala a
raspunsurilor, care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni
surprinzatoare din partea copiilor. Se pun n discuie toate ideile elaborate de
elevi i analizate.
50

F de lucru:
Adaptarea: ,,ce s-ar ntmpla daca?
- Ce s-ar ntmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, ntr-o zi?
.
...
...
...
...
...
- Ce s-ar ntmpla daca toata lumea s-ar mbraca la fel?
.
...
...
...
...
...
- Ce s-ar ntmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamnt?
.
...
...
...
...
...
- Ce s-ar ntmpla daca apa ar avea culoarea rosie?
.
...
...
...
...
...
51

MODULUL 5
CUNOSTEREA DE SINE SI DEZVOLTARE PERSONAL
ACTIVITATEA 21
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
S ncepem s ne cunotem
Elevii nva s se cunoasc si s ii fixese anumite scopuri pentru viitorul
lor.
70 minute
Activitatea cuprinde: exercitiul de spargerea ghetii, exercitiul 1 privind
gestionarea programului, exercitiul 2 S ncepem s ne cunoatem, exerciiul 3
inerea unui jurnal i exerciiul 4 Scopurile mele.

Tema
Durata
Descriere
Bate de doua ori

3-5 minute
copiii sunt aezai n cerc pe scaune. Fiecare elev primeste cite un numar ,in
functie de locul unde este asezat. Instructorul va verifica pe srite dac numerele
au fost reinute. Cel care va spune primul numrul va bate de 2 ori cu palmele de
picior zicnd numrul su i apoi va bate de 2 ori din palme rostind un alt numr.
Elevul care isi aude numarul vine in mijloc. Cel care nu este atent i greete
numrul iese din joc.
Exercitiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Gestionarea programului
Informarea participanilor asupra regulilor de baz ale sesiunilor (program,
pauze etc.).
5 minute
Se face o prezentare a intregului modul
Exercitiul 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
S ncepem s ne cunoatem!
Participanii ncep s se cunoasc unii pe alii.
20 minute
Creion / pix, foaie de scris
Se grupeaz participanii n perechi i li se spune c au la dispoziie cte 5
minute pentru a afla ct mai multe lucruri unul despre cellalt.
Pe o foaie de hrtie se noteaz urmtoarele ntrebri: Care este Exercitiul ta
ideals pentru tine? Ce te indispune cel mai mult? Ce ai face dac ai ctiga
100 milioane lei?
Se las timp suficient pentru cunoaterea reciproc. Fiecare partener trebuie
52

s obin de la cellalt rspunsurile la ntrebrile de mai sus.
Dup ce formabilii s-au cunoscut suficient, fiecare l va prezenta pe cellalt
grupului, povestind ce a aflat de spre partener.
Exercitiul 3
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
inerea unui jurnal

Participanii vor nva s in un jurnal.
5 minute
Participanii i vor nota n jurnal la sfritul fiecrei sesiuni cteva idei, gnduri,
sentimente, preocupri etc. Acest mod de lucru este util pentru c le permite
formabililor s-i exprime ideile, s-i dezvolte abilitile de comunicare n scris
i le ofer o recapitulare a activitilor de peste zi. Formatorul va anuna la
nceput dac va citi sau nu aceste jurnale i va discuta structura jurnalului. La
sfritul zilei, persoanele care doresc pot nmna formatorului jurnalul pentru a le
rspunde verbal sau n scris, pstrndu-se astfel nota personal. Desfurarea
activitii este util deoarece ofer formatorului feedback.
Formatorul va propune o structur pentru jurnal i va preciza modul n care
va rspunde la observaii.
Formatorul i va informa pe participani c se ateapt ca ei s in un jurnal
i va preciza cine mai are acces la el.
Se vor mpri caiete pentru inerea jurnalului
Exercitiul 4
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Scopurile personale
Participanii i vor defini scopurile pentru care particip la acest program.
25 minute
Creion / pix, foaie de scris, plic
Fiecrui participant i se dau o foaie de hrtie i un plic.
Participanii vor scrie cel puin trei motive pentru care vor s participe la acest
program.
Se colecteaz plicuri pe care fiecare i-a scris numele i li se spune c
plicurile le vor fi napoiate la sfritul programului.
53

ACTIVITATEA 22
Tema
Cum te cheama?
3-5 minute
Durata
Materiale
un batic, scaune
copiii vor fi aezai n cerc pe scunele, un copil va fi legat la ochi i va fi
Descriere
rotit de 3 ori, pn atunci ceilali i vor schimba locurile. Va gsi un copil pe care
l va pipi i n acelai timp i va pune ntrebri ca Alo? Ce faci? Ce culoare au
papucii ti? etc i va trebui s-l recunoasc (elevul poate s-i schimbe glasul
subieze, ngroae, etc.). Dac va fi recunoscut acesta va lua locul celui legat,
dac nu va merge la altul pn ce va recunoate pe cineva.
Observaii: copilul legat la ochi nu va pipi colegul in locurile nepermise i nu va
pune ntrebri de tipul Cum te cheam? iar ceilali copii nu vor opti.
Exercitiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
De unde provine autoaprecierea?

Participanii identific sursa autoaprecierii i exploreaz mesajele pe care leau primit n copilrie.
60 minute
Introducere: autoaprecierea nu este predeterminat la natere. Sensul propriei
noastre fiine provine dintr-o varietate de surse care joac un rol major n
construirea autoaprecierii. Mesajele pe care le primim n copilrie pot fi false sau
neadecvate, totui noi le interiorizm i le acceptm ca adevruri. Ca aduli, este
important s examinm aceste mesaje ca posibili factori cu efect negativ asupra
concepiei despre noi nine pe care o avem acum.
Grupul alctuiete o list cu toi factorii care influeneaz autoaprecierea n

copilrie.
Formatorul solicit participanilor s dea exemple.
Se distribuie foaia cu informaii "Surse care influeneaz autoaprecierea".
Se discut cu grupul despre: mesajele din copilrie care ajut la edificarea
autoaprecierii; mesajele din copilrie care distrug sau submineaz
autoaprecierea; cum continu s ne influeneze la maturitate aceste mesaje, de
obicei n mod negativ.
Observaie: pentru participanii care au dificulti n a schimba o imagine de sine

negativ, formatorul le sugereaz descrcarea emoiilor negative prin consemnarea
lor ntr-un jurnal, o discuie cu cineva de ncredere, sport, munc fizic etc.
54

Foaie cu informaii
Surse care influeneaz autoaprecierea n copilrie:
Prinii, bunicii, rudele, vecinii, profesorii, comunitatea, biserica, naionalitatea,
rasa, sexul, ordinea naterii, situaia financiar a familiei, handicapuri, probleme de
familie (alcool, droguri, boli psihice etc.) un copil nedorit, nfiarea, mass media,
structura familiei (un printe, doi prini, prini vitregi).
Mesaje pozitive care construiesc autoaprecierea n copilrie:
Te iubesc
Sunt mndru de tine
Mulumesc c m-ai ajutat
Ai fcut o treab foarte bun
Ai simul umorului
Nu e vina ta, e a mea
Sunt fericit c te am
Nu e nici o problem s te enervezi
S-ar putea ca uneori s nu-mi plac cum te pori, dar tot te iubesc
Cred c te-ai descurcat foarte bine n situaia respectiv
Eti foarte original /original
Ai luat o decizie bun
Mai bucur c ai ncercat
M distrez bine cu tine
Este bine s plngi i mie mi se ntmpl uneori
Mesaje negative care submineaz sau distrug autoaprecierea n copilrie
S-i fie ruine
Este ru ceea ceai fcut
Maturizeaz-te i fii brbat / femeie
Nu fii aa de prost / proast
Este numai vina ta
M nnebuneti
Dac nu eti detept / deteapt, plec
O s m omori
Mai bine nu te nteai
Taci din gur
Nu i-a cerut nimeni prerea
S-a ntmplat din cauza ta
Nu fii copil
Nu poi s faci nimic ca lumea?
Bieii /fetele mari nu plng
Ce ai mai fcut de data asta?
Nu fi aa
55

ACTIVITATEA 23
Tema
Durata
Descriere
Imitam partenerul
3-5 minute
rolul acestui joc este ca fiecare copil s reueasc s imite ct mai exact
gesturile i micrile fcute de ctre partener.
celeilalte. Distana ntre grupe trebuie s fie de 5 7 metri. Un reprezentant
dintr-o grup va imita o micare pe care o vor repeta toi colegii de grup.
Aceeasi micare trebuie s fie repetat de ctre echipa advers. Dup aceea se vor
inversa rolurile.
Observaii: micrile realizate s fie mai nti demonstrate, s nu fie micri prea
grele , s fie specifice.
Exercitiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Autoaprecierea - atunci i acum

Participanii exploreaz mesajele pe care le-au primit n copilrie i
examineaz autoaprecierea lor ca aduli.
60 minte
Introducere: n copilrie am primit multe mesaje despre noi nine de la ali
oameni, care ne-au afectat pozitiv sau negativ autoaprecierea. Modul n care
gndim despre noi ca aduli poate afecta foarte mult modul n care alii se
raporteaz la noi .
Se mparte foaia de Activitate numit autoestimarea atunci i acum.
Participanii rspund n scris la ntrebri. Ei sunt informai n prealabil c
rspunsurile sunt confideniale i nu sunt nevoii s le mpart cu ceilali.
56

Fi de activitate
Autoaprecierea atunci i acum
Rspundei la urmtoarele ntrebri referitoare la experienele pe care le-ai avut n
copilrie. Dac nu ai fost crescui de prini, scriei n numele persoanelor care v-au
crescut.
1. Ce mesaje pozitive ai primit n copilrie de la mama i /sau tata?
.
....
.
....
2. Ce mesaje negative ai primit n copilrie de la mama i / sau tata?
.
..
.
....
3. Ce mesaje referitoare la propria persoan ai primit n coal?
.
.
.
....
4. ce factori v-au ajutat s v dezvoltai autoaprecierea?

.
.
.
.
....
5. ce ali factori v-au afectat negativ autoaprecierea?
57

..
....
.
....
6. ce mesaje negative v mai influeneaz i astzi?

...
....
.
....
7. ce mesaje pozitive v mai influeneaz i astzi?

..
.
.
....
Completai urmtoarele fraze:
Ca elev, autoaprecierea mea este ....
.
Cinci lucruri care mi plac la mine sunt:

1. ..
2. ..
3. .
4. .
5.
Cinci lucruri pe care le-am realizat sunt:
1.
2. ..
58

3. .
4. ..
5. ..
Cinci moduri n care am grij de propria mea persoan sunt:
1. ..
2. .
3. .
4. .
5. .
Cele mai bune caliti ale mele sunt: .

.
......
.
....
Cteva moduri n care pot s-mi mbuntesc autoaprecierea sunt:

....
....
...
.
....
mbuntirea autoaprecierii ar presupune: ..

....
....
..
..
....
....
59

..
..
ACTIVITATEA 24
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
Cum mi mbunatesc imaginea de sine

Elevii vor nva si mbunteasc imagine de sine
70 minute
Activitatea este format din urmtoarele exerciii: exerciiu de sprgerea gheii,
exerciiul 1 O imagine a autoiaprecierii, exerciiul 2 mbuntirea
autoaprecierii.

Tema
Durata
Descriere
De la mine la tine
3-5 minute
Desfurarea jocului:
copiii stau n cerc pe scunele, unul arunc
mingea ctre un alt elev. Cel care a aruncat mingea pune o ntrebare celui care a
primit-o. Elevul care primeste mingea isi spune mai intii numele: Eu m
numesc. i. (rspunde la ntrebare) Ex. de ntrebri De ce te ai mbrcat
n gri? De ce ai prul prins aa ? etc. Jocul dureaz pn ce mingea ajunge la toi
elevii.
Observaii: instructorul poate s ajute participantii dac este nevoie,
Exercitiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
O imagine a autoaprecierii
Participanii nva s-i exprime vizual autoaprecierea
20 minute
participanii vor desena dou imagini. Una a autoaprecierii lor n copilrie i
una a autoaprecierii lor ca elevi.
Exemplu: o sticl de bere pentru o autoapreciere joas; o rachet de tenis pentru o
autoaprecieze nalt.
Dup ce grupul a terminat, fiecare participant va explica ntregului grup
semnificaia desenelor fcute .
60

Exercitiul 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
mbuntirea autoaprecierii
Participanii contientizeaz modaliti de a-i mbunti autoapreciarea.
40 minute
Creion / pix, foaie de scris, coli de flipchart
Se mparte grupul n microgrupuri de cte 4 persoane.
Fiecare microgrup alege cte un vorbitor i un "nregistrator" care va nota pe
o foaie rspunsurile.
Fiecare microgrup face o list cu modurile n care poate fi mbuntit
autoaprecierea.
Dup ce au terminat, se adun toi i discut modalitile descoperite.
Se mparte foaia de informaii numit "moduri de mbuntire a
autoaprecierii". Se adaug la acestea unele din exemplele gsite de
microgrupuri.
Foaie cu informaii
Moduri de mbuntire a autoaprecierii:

1. nconjoar-te de oameni care gndesc pozitiv.
2. Meninei-v simul umorului.
3. nvai s v recunoatei i s mprtii realizrile i talentele.
4. Asumai-v riscuri i ncercai lucruri noi.
5. nvai s v iertai pe dvs. niv i pe alii.
6. Implicai-v n activiti care v fac s v simii realizat.
7. nvai s acceptai complimente.
8. Distrai-v.
9. Nu v comparai cu alii.
10.
nvai-v s fii mulumit i s apreciai ceea ce avei.
11.
Facei-v un cerc de prieteni buni.
12.
nvai s v iubii corpul i tratai-l cu respect.
13.
Vorbii n numele dvs. opinia dvs. este important.
14.
Abordeaz o singur problem odat.
15.
Alegei nvingtori dup care s v modelai comportamentul.
16.
nvai din greelile dvs.
17.
Adresai-v dvs. niv ntr-un mod pozitiv.
18.
Spunei-v n fiecare zi un lucru pozitiv despre dvs. niv
19.
Facei activiti fizice.

61

ACTIVITATEA 25
Tema
Obiectiv
Durata
Descriere
Mi-am construit o autoapreciere pozitiv

Elevii i vor construit o autoapreciere proprie i pozitiv
70 minute
Actiuvitatea este format dun urmtoarele exerciii: exerciiul de spargerea gheii
Ce am construit, exerciiul 1 Construirea autoaprecierii i exerciiul 2 Ce
am realizat pn acum

Tema
Durata
Descriere
Ce am construit?
3-5 minute
Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construiete diferite forme. Apoi
el o arunc unui elev care procedeaz la fel (construind o form). Jocul ine pn
cnd toi copii au avut plastilina. La sfrit vor spune n ordinea in care au primit
Exercitiul 1
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Construirea autoaprecierii
Participanii nva s-i construiasc autoaprecierea
25 minute
Introducere : dezvoltarea unei autoaprecieri nalte presupune repetarea zilnic a
unor exerciii pn cnd ne intr n snge, ceea ce necesit timp i efort. O
atitudine pozitiv ne va mbunti raporturile cu ceilali. Putem s nvm s ne
autoapreciem n ciuda slbiciunilor i defectelor noastre. O modalitate foarte bun
este aceea de a ne mbunti imaginea de sine este de a folosi zilnic ct mai
multe afirmaii pozitive. n discuie interioare noi nine trebuie s evitm
exprimrile sarcastice sau ironice.
Se distribuie foaia de -Activitate intitulat "Afirmaii".
n timp ce scriu afirmaiile, participanii se ghideaz dup urmtoarele:
afirmaiile trebuie s fie persoane, adresate propriei persoane; asigurai-v c
sunt pozitive; trebuie s fie exprimate la timpul prezent, ca i cum tocmai vai ndeplinit un scop sau a avut loc o schimbare.
Lista astfel completat va fi citit n fiecare diminea nainte de a ncepe ziua
de lucru i seara nainte de culcare.
62
Fi de activitate
Afirmaii
1. mi folosesc timpul personal pentru a-mi mbunti educaia.
2. Dein controlul asupra vieii mele.
3. Am nfiare pozitiv i tiu c voi avea succes.
4. Sunt un tnr/tnr iubitor/oare i ntotdeauna acionez cu rbdare.
5. Tratez oamenii cu respect.
6. Acionez cu responsabilitate i m trezesc la timp dimineaa.
7. nv serios i orice nereuit e doar temporar.
Scriei ase afirmaii proprii:
1. .
2. .
3. .
4. .
5. .
6.
Fi de activitate
Afirmaii
1. mi folosesc timpul personal pentru a-mi mbunti educaia.
2. Dein controlul asupra vieii mele.
3. Am nfiare pozitiv i tiu c voi avea succes.
4. Sunt un tnr/tnr iubitor/oare i ntotdeauna acionez cu rbdare.
5. Tratez oamenii cu respect.
6. Acionez cu responsabilitate i m trezesc la timp dimineaa.
7. nv serios i orice nereuit e doar temporar.
Scriei ase afirmaii proprii:
1. .
2. .
3. .
4. .
5. .
6.
63
Exercitiul 2
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Ce am realizat pn acum?
Participanii identific realizrile de pn acum din viaa lor.
35 minute
Se distribuie foaia de -Activitate intitulat "Ce am realizat pn acum?"
Fiecare face o list cu realizrile din viaa lui. Acestea pot fi mari sau mici,
terminate sau neterminate.
Dac unii consider c nu au realizat nimic, formatorul i va ajuta.
Foaia de Activitate
Ce am realizat pn n prezent?
Lista realizrilor mele:

.
.
..
.
.
..
.
.
..
.
.
64

Fi de activitate
O scrisoare de apreciere
Participanii i scriu lor nii o scrisoare de apreciere.

n aceast scrisoare vor descrie acele lucruri pe care le apreciaz la ei nii:
aptitudini, ndemnare, aspect fizic, trsturi de personalitate
Formatorul citete urmtorul exemplu:
Drag Ionele,
Cel mai important lucru pe care l apreciez la tine este capacitatea ta de a face fa
problemelor. tiu c uneori este foarte dificil pentru tine, dar dai dovad de mult curaj.
Dei nu ntotdeauna ai succes, faci tot posibilul . de asemenea, apreciez atitudinea ta
pozitiv. ncerci s le faci pe toate cel mai bine posibil n fiecare zi. C oamenii am
vzut c te pori corect. Ceilali tiu ntotdeauna care este raportul lor cu tine. Dac
stau i m gndesc., chiar mi placi foarte mult. Eti o persoan ordonat, i vreau s
nv s am grij de tine.
.,
..
..
...
.
...
...
.
.
.
.
.
65

MODULUL 6
STIL DE VIATA SANATOASA
ACTIVITATEA 26
Tema
( numele ctivitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cum acordam primul ajutor?

Cunoasterea notiunilor elementare de aplicare si utilizare a diferitelor
tehnici de interventie in cazul acordarii primului ajutor
70 minute
Coli, carioca, trusa medicala
Exercitiu de spargerea ghetii.
Bate de doua ori
Desfurarea jocului: copiii sunt aezai n cerc pe scaune. Fiecare elev
primeste cite un numar ,in functie de locul unde este asezat. Instructorul va verifica
pe srite dac numerele au fost reinute. Cel care va spune primul numrul va bate de
2 ori cu palmele de picior zicnd numrul su i apoi va bate de 2 ori din palme
rostind un alt numr. Elevul care isi aude numarul vine in mijloc. Cel care nu este
atent i greete numrul iese din joc.
Elevii sunt rugati sa formeze echipe doi cate doi, astfel incat in aceasta
formula vor desfasura interventia de prim ajutor; unul dintre ei va fi victima iar
cealalt persoana care trebuie sa realizeze interventia;
Se vor prezenta pe rand cinci cazuri de accidente iar impreuna vom invata
cum trebuie sa intervenim daca ne vom confrunta pe viitor cu astfel de situatii:
Cazul nr 1. Elevul accidentat de o bicicleta
Interventia se va realiza prin intermediul metodei jocului de rol
! Primul lucru pe care il facem este sa verificam daca subiectul nostru are sau nu
puls;
Acest lucru se face prin palparea la gat (artera carotida) partea laterala a marului lui
Adam cu degetul aratator si cel mijlociu. Un alt aspect foarte important este
inlatutrarea din gura a oricarui obiect sau corp strain care impiedica caile de acces ale
aerului. Limba se va trage in sus si calea pentru accesul aerului va fi deschisa. Nu se
aseaza nimic sub capul unei personae lipsite de cunostinta; Urmatorul pas pe care
trebuie sa il facem in astfel de cazuri este sa realizam reaspiratia artificiala (gura la
gura); Nu o vom realiza deoarece putem urgent sa apelam 112 serviciul de urgenta,
unde vom anunta accidentul (in cazul in care este vorba despre unul mai grav).
Cazul nr. 2. Elevul accidentat de un geam (aparitia sangerarii)
! Primul lucru pe care trebuie sa il facem este sa exercitam presiune asupra punctului
hemoragic se va folosi o compresa sau orice material textile curat;
Apoi vom ridica zona cu hemoragie se va aseza persoana accidentata astfel
incat rana sa fie mai sus decat planul corpului; aplicati un bandaj compresiv, astfel
incat hemoragia se se opreasca. Linistiti acidentatul si calmati-i durerea.
66

Urmatorul pas este transportul acestuia la spital sau la medic.
Cazul nr. 3. Elevul accidentat prin oparirea cu apa fiarta (aparitia
arsurii)
!Primul lucru pe care trebuie sa il facem este sa racim zona rapid cu apa rece; racirea
se poate efectua pana cand la scoaterea zonei arse de sub apa, durerea dispare;
Apoi vom acoperii rana prin bandajare cu comprese sterile sau prosoape curate. Este
important sa mentinem zona arsa curate;
Cazul nr. 4. Elevul accidentat prin contactul cu firele electrice
(electrocutare)
Accidentele cauzate de curentul alternative determina mai multe tipuri de
traumatisme:
Arsuri prin contact loclizate pe brate sip e picioare
Arsuri in forma de arc cauzata de o scanteie produsa intre doua fire;
Combinatia contact arc se produce cand o persoana in contact cu pamantul
interactioneaza cu o alta persoana care sufera de un soc electric.
Primul pas este acela de a scoate victima de sub influenta crentului electric;
intrerupeti curentul, iar daca nu este posibil, scoateti victima, tragand-o de haine;
Stingeti focul; daca accidentatul are hainele in flacari, stingeti-le cu apa, sau prin
asezarea unei paturi peste el;
Atentie! Nu aruncati apa peste instalatiile electrice fara sa fi intrerupt curentul
electric.
Scadeti rapid temperatura victimei folosind apa rece. Bandajati ranile prin aplicarea
de comprese sau prosoape curate, pentru a preveni infectarea lor.
Cazul nr. 5. Elevul accidentat datorita consumului involuntar de
substante nocive (otravitoare)
Un exemplu ar fi consumul fara sa stim de diverse plante, ciuperci care pot fi
otravitoare. Inghitirea acestora provoaca simptome imediate, de la cateva minute la
cateva ore(greata, dificultati de respiratie);
! Primul lucru pe care trebuie sa il facem este de a provoca voma (numai daca
victima este constienta); dupa care ii vom da sa bea foarte multa apa; Vom asigura o
pozitie laterala stabile a victimei. Se va observa tot timpul respiratia si pulsul.
DISCUTII:
- Reactii pe care trebuie sa le avem intr-o situatie care reclama acordarea
primului ajutor calm, optimism, sprijin, initiative etc.
- Cum putem preveni producerea de diverse accidente la domiciliu?
- Importanta trusei medicale pentru fiecare dintre noi.
67

ACTIVITATEA 27
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Alege un camin sanatos sarcini si responsabilitati in familie

Identificarea sarcinilor si
responsabilitatilor din cas, constientizarea
importantei impartirii acestora in familie.
70 minute
Coli, creioane colorate/pixuri, fisa de lucru **Sarcini si responsabilitati pentru
un mediu sanatos**, imagini cu diverse activitati desfasurate intr-o familie.
Exercitiu de spargerea ghetii
Cum te cheama?
Desfurarea jocului: copiii vor fi aezai n cerc pe scunele, un copil va fi
legat la ochi i va fi rotit de 3 ori, pn atunci ceilali i vor schimba locurile. Va
gsi un copil pe care l va pipi i n acelai timp i va pune ntrebri ca Alo? Ce
faci? Ce culoare au papucii ti? etc i va trebui s-l recunoasc (elevul poate s-i
schimbe glasul subieze, ngroae, etc.). Dac va fi recunoscut acesta va lua locul
celui legat, dac nu va merge la altul pn ce va recunoate pe cineva.
Materiale: un batic, scaune;
Observaii: copilul legat la ochi nu va pipi colegul in locurile nepermise i
nu va pune ntrebri de tipul Cum te cheam? iar ceilali copii nu vor opti.
Descrierea activitatii Alege un camin sanatos sarcini si responsabilitati in
familie
Ct de mult este afectat sntatea noastr de mediul n care trim? Se va distribui
elevilor fisa de lucru **Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos**. Elevii
vor completa timp de 7-8 minute fisa dupa care o vor prezenta fiecare in fata
grupului. Scopul este de a-i face pe acestia sa inteleaga ca intr-o familie trebuie sa
participam toti la activitatile care se realizeazam in fiecare zi.
In urmatoarea etapa elevii vor avea expuse in fata lor pe un panou imagini cu diverse
roluri si sarcini pe care le au unii membri ai familiei lor. In paralel cu prezentarea
acestor imagini instructorul va da elevilor urmatoarele sarcini:
1. cineva sa vina in fata grupului si sa noteze pe o coala mare de hartie ce
sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru mama.
sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru tata.
sarcini sau roluri aleg ceilalti colegi din panoul cu imagini pentru mine.
Dupa realizarea acestor liste fiecare se va uita in fisa de lucru pe care a completat-o
la inceputul activitatii si va sublinia folosind culoarea rosie daca anumite sarcini din
lista se regasesc si in fisa lor pentru (mama, tata si eu) si culoarea verde o vor folosi
pentru acele sarcini care sunt trecute in lista dar nu sunt in fisa lor (mama, tata si
eu).
In ultima parte a activitatii se vor purta discutii cu elevii despre sarcinile si
responsabilitatiile lor in familie.
Intrebari: Vi se pare echitabila impartirea
sarcinilor in familie? Ce sarcini din cele pe care le indepliniti vi se par dificile?De
ce? Este important pentru toti membri familiei sa respectam fiecare sarcinile pe
68

care le avem? Considerati ca puteti de acum inainte sa va ajutati familia mai mult
decat o faceti acum? Va rog precizati cum? In ce fel?
Fisa de lucru
Alege un camin sanatos sarcini si responsabilitati in familie
**Sarcini si responsabilitati pentru un mediu sanatos**
1. Ce sarcini are mama in casa?
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
2.Ce sarcini indeplineste tata in familie?
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
3.Ce obligatii au fratii mei in cadrul familiei?
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
4.Ce obligati am eu in cadrul familiei mele?
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
5. Sarcini indeplinite de alti membri din fmilia mea cu care locuiesc
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
69

................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
ACTIVITATEA 28
Tema
Obiective
Durata
Materiale
Descriere
Corpul meu - reguli de igiena corporala

- Cunoaterea propriului corp prin intermediul aciunilor de explorare
senzorial
- Cunoasterea modului n care corpul trebuie ngrijit
- Crearea unor deprinderi practice privitoare la ngrijirea corect a corpului
- Crearea unui program de dezvoltare a abilitatilor de viat
80 de minute
Pasta de dinti, apa, spun, scaun , mas, vase de buctarie de unica folosint (
farfurii plastic, furculite plastic, linguri plastic
Exercitiu de spargerea ghetii
Imitam partenerul
Desfurarea jocului: rolul acestui joc este ca fiecare copil s reueasc s
imite ct mai exact gesturile i micrile fcute de ctre partener. Se mpart copiii n
dou grupe, fiecare grup fiind aliniat pe un rnd n faa celeilalte. Distana ntre
grupe trebuie s fie de 5 7 metri. Un reprezentant dintr-o grup va imita o micare
pe care o vor repeta toi colegii de grup. Aceeasi micare trebuie s fie repetat de
ctre echipa advers. Dup aceea se vor inversa rolurile.
Se fac echipe de cate doi.Fiecare trebuie sa recunoasc partile corpului despre care
se vorbeste n activitatea propriu-zis:
- Cap
- Trunchi
- Membre
Deasemenea vor trebui s-si nsuseasc modul de ngrijire:
- spalatul pe fat
- spalatul pe dinti
- folosirea corect a produselor dezinfectante (spunul)
Comportament adecvat la mas, n familie si societate
- nainte de a ne aseza la mas spalam mainile si ne pregatim tinuta
vestimentar pentru a mnca
- stm drepti dar nu ntepeniti
- nu punem picioare sub scaun dar nici prea departe n fat
- la nceputul mesei punem servetul pe genunchi dar nu-l desfsurm in
totalitate
- pozitia mainilor: bratele si mai ales coatele nu trebuie s stea pe mas
- cand bem pstrm tacmul n farfurie: furculita la stnga cu dintii n sus si
cutitul la dreapta
- s nu bem si s nu vorbim cu gura plin
70

- trebuie s fim atenti ca buzele sa fie mereu nchise n timpul mestecatului
Exemple de ntrebri adresate copilului
Cum ne splm pe dinti?
- Cum folosim ct mai corect periuta?

- Cum ne protejm de carii? Sunt bune dulciurile n exces?
- De cate ori pe an trebuie s mergem la dentist? (din 6 n 6 luni sau la nevoie)
- De cte ori ne splm pe mini? (Splatul pe maini trebuie sa devin o rutin
pentru orice copil)
Inainte de a gati si de a manca;
Dupa ce folosesti baia;
Dupa ce faci curat in casa;
Dupa ce mangai animalele, inclusiv animalele pe care le cresti in casa;
Dupa ce ai vizitat un prieten bolnav;
Dupa ce ai stat alaturi de o persoana care a tusit, a stranutat sau si-a suflat
nasul;
Dupa ce ai fost afara (pentru joaca. Pentru gradinarit, pentru plimbarea
cainelui etc).
- Cum ne splm pe maini? Cum ne ferim de germeni?
(spala-te cu ap cldut, spuneste-te ntre 10-15 secunde, freac bine spatiile dintre
degete si locurile de sub unghii unde germenilor le place s se ascund. Nu uita nici
de incheietura minilor. Clteste-te si usuc-ti mainile cu un prosop curat)
- Cum ne splm pe fat?
- Cum folosim apa si spunul?
- Cnd ne splm pe fat?
- De cte ori trebuie sa ne splam corpul pe sptmn?
Jocul de rol
- Unul s fie mmica care s-l nvete pe copil cum s se spele
-
Unul sa fie parintele care aranjeaz masa si altul copilul care

mannc.
Acrtivittti practice
71

- Copilul mananc la scoal
-
Splatul pe maini (se spal nainte si dup mas)
Splatul pe dinti (regula spalatului pe dinti)
Pozitia corect la mas

ACTIVITATEA 29
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Stiu ce mananc?
Sa inteleaga cit este de important pentru ei ca si consumatori sa se informeze
asupra unui produs inainte de a si-l cumpara.
70 minute
Coli flipchart, creioane colorate/pixuri, coli.
Ce am construit?
Instructorul alege o bucata de plastilina cu care construiete diferite forme. Apoi el
o arunc unui elev care procedeaz la fel (construind o form). Jocul ine pn cnd
toi copii au avut plastilina. La sfrit vor spune n ordinea in care au primit
Descrierea activitatii Stiu ce mananc?
Anuntam elevii ca la activitatea de astazi vom discuta despre importanta informarii
asupra unui produs inainte sa-l achizitionam. Elevii vor fi impartiti in 5 echipe a
cite 2 elevi. Fiecare echipa va primi un set de etichete pentru a putea fi analizate.
In prima parte a acestei activitati elevii vor avea de rezolvat 2 sarcini.
Sarcina 1.Fiecare echipa va trebui sa-si noteze pe coli ce informatii sunt furnizate
pe acele etichete.
Sarcina 2.Dupa ce au analizat aceste etichete sa incerce sa defineasca ce este
eticheta unui produs.
Dupa rezolvare instructorul de educatie va sintetiza si nota pe coli informatiile
impreuna cu elevii.
Etichetele produselor alimentare trebuie sa contina urmatoarele informatii:
ingredientele, data fabricatiei, data expirarii, conditiile de pastare,gramajul, modul
de preparare (acolo unde este cazul),adresa de contact (pentru informatii
suplimentare sau pentru a putea face reclamatii), informatii nutritionale(valoare
energetica,cantitatea de proteine, carbohidrati,grasimi, fibre, vitamine, minerale din
alimente), daca produsul prezinta apa si aditivi alimentari, daca produsul prezinta
ingrediente ce ar putea determina alergii.
Eticheta reprezinta o bucata de hirtie, de carton, sau de alt material, care se lipeste
pe articole(sticla, borcane, pachete...)pentru a le indica continutul, destinatia, pretul,
precum si alte informatii necesare).
Sarcina 3. Instructorul propune spre rezolvare urmatoarea sarcina celor 5 echipe.
Maria este eleva in clasa a VI a .Ii place sa o ajute pe mama la treburile
gospodaresti.De aceasta data mama o roaga sa mearga la cumparaturi.Ea are de
cumparat urmatoarele produse:2 piini, 1kg.carne tocata, 2kg.peste, o cutie de
72

smintina.
De ce anume trebuie sa tina Maria seama cind cumpara aceste produse?
Instructorul asculta parereri copiilor si intervine acolo unde este cazul.
Sarcina 4.Elevilor li se propune spre rezolvare urmatoare situatie.Cum procedam
daca cumparam un produs expirat?Stim cui sa ne adresam?
Instructorul asculta parereri copiilor si intervine acolo unde este cazul.
Sarcina 5.La finalul activitatii echipele sunt rugate sa-si imagineze un poster prin
care sa-i indemne pe oameni sa acorde mai multa atentie etichetelor alimentare.
Echipele cu cel mai inspirat poster primesc aplauze si felicitari .
ACTIVITATEA 30
Tema
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Eu sunt micul pieton

Motto Fi prevazator!
Paza buna trece primejdia rea!
Cunoasterea si respectarea regulilor de circulatie si de securitate rutiera de
catre elevi
70 minute
Coli, creioane/pixuri, panoul cu indicatori de circulatie pentru pietoni.
Numele meu !
Desfurarea jocului: elevii se aseaza in cerc. Pe rand, fiecare isi spune
numele insotit de o caracteristica ce incepe cu litera numelui (ex: Cristina curioasa,
Andrei ametitul, Viorel vesel, Maria mancacioasa...etc)
Atentie! Al doilea elev din joc va spune mai intai numele si o caracteristica a
primului coleg, apoi pe ale sale. Al treilea, va spune numele o caracteristica a
primului coleg, apoi ale celui de-al doilea, apoi pe ale sale.... si tot asa pana la
ultimul care va trebui sa spuna numele si caracteristicile celor din grup. Succes !
Descrierea activitatii Eu sunt micul pieton
Pentru inceput, elevii vor fi rugati sa formeze 3 echipe de lucru. Fiecare echipa va
purta un nume cu referire la activitatea pe care o desfasuram astazi.
Fiecare echipa va extrage dintr-un bol un biletel cu sarcina pe care o vor avea de
realizat. Cele trei teme majore de lucru pentru fiecare echipa au ca subiect:
1. Cum trebuie sa circule pietonii?
2. Cum se traverseaza corect?
3. Care sunt indicatorii de circulatie pentru pietoni?
In rezolvarea temelor de lucru, elevii vor colabora intre ei iar raspunsurile lor vor fi
notate pe foaia de flipchart denmita cu numele de echipa ales de ei.
Pentru prima tema: Cum trebuie sa circule pietonii?, se vor avea in vedere
urmatoarele aspecte: masuri de siguranta pe care trebuie sa le aibe pietonii in ceea
ce priveste deplasarea lor pe strada, atat in timpul zilei cat si pe timpul noptii, locuri
pentru stationarea pietonilor, transformarea partii carosabile a drumului in locuri de
joaca, distractie, odihna, conversatie etc.
Pentru cea de a doua tema: Cum se traverseaza corect?, se vor avea in vedere
73

urmatoarele aspecte: locuri permise pe unde putem sa traversam strada, locuri
nepermise pe unde este interzisa traversarea pietonilor, reguli pe care trebuie sa le
respectam atunci cand ne angajam in traversarea strazii prin locuri unde nu avem
semafor, ci doar marcaje de trecere, traversarea strazii in situatiile cand suntem mai
multi in grup , consecinte ale neatentie in travesrsarea strazii.
Pentru cea de a treia tema: Care sunt indicatoarele de circulatie pentru pietoni?,
elevii vor avea acces la panoul cu indicatoarele de circulatie. Cele 5 indicatoare
sunt: Presemnalizarea trecerii pentru pietoni, Accesul interzis pietonilor, Drum
obligatoriu pentru pietoni, Trecere pentru pietoni, Trecere subterana pentru pietoni.
Pentru fiecare semn, elevii vor fi antrenati in a analiza si prezenta ulterior sensul
acestor indicatoare si locurile unde ar putea fi amplasate.
La sfarsitul prezentarilor, elevii impreuna cu instructorul de educatie vor discuta
depre atitudinea pe care trebuie sa o avem ca pieton.
In ultima parte a activitatii elevii sunt rugati sa se gandeasca 3 minute sis a prezinte
o problema de circulatie pe care au identificat-o pe traseele din jurul scolii lor.
Rolul acestei discutii este de a enumera si analiza abaterile cele mai frecvente de la
regulile de circulatie si apartinatatea lor.
Tema de lucru pentru acasa:
Studiu de caz
Un biciclist se delaseaza pet imp de noapte, pe un drum neluminat. Bicicleta sa

are montat in partea din spate un !Ochi de pisica!, care este insa inefficient, pentru
ca ..este foarte murdar.
Un al doilea biciclist se deplaseaza in aceleasi conditii, dar far dispozitivul
reflectorizant la bicicleta; el tine intr-o mana o lanterna, conducand astfel
imprudent(cu o singura man ape ghidon).
Cei doi biciclisti se considera in siguranta.
Analizati si raspundeti:
1. Vor fi ei vazuti de conducatorii autovehiculelor?
2. Care sunt pericolele la care se expun biciclistii?
3. Ce ii puteti sfatui?
74

Limbă

Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Dirigentie Cls. Vvi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

PROGRAM ORE DIRIGENIE

MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENT

MODULUL 3. NVARE EFICIENT

MODULUL 5. CUNOATEREA DE SNINE I DESVOLTARE PERSONAL

STIL DE VIA SNTOAS

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

de lucru: conceperea de catre elevi a unor seturi de ntrebari

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Ascult pe cel cu care vorbesc?

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Ascult pe cel cu care vorbesc?

Ascult pe cel cu care vorbesc?

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Ce vad la televizor (ascultare-nonascultare)

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Sa invatam cum sa comunicam

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Vorba dulce mult aduce

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exercitiul de spergerea ghetii

poate s ajute participantii dac este nevoie,

Care este mesjul ?

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Care sunt barierele n comunicare?

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Cum comunicm eficient

Exercitiul de spergerea ghetii

Din fericire/ din nefericire

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Emiterea unui mesaj

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

care este cel mai indicat mod de a rspunde?

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Folosirea persoanei I ca formul de adresare.

Fi cu informaii - Folosirea persoanei I

un prieten face glume pe seama modului n care suntei mbrcai

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exercitiul de spergerea ghetii

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Practicarea abilitilor de comunicare eficient

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exercitiul de spergerea ghetii

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Autoaprecierea nalt i joas

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu