Tema1 Introducere n Psihologia

Cognitiv

 Sintagma de psihologie cognitiv are 2 sensuri.

n primul sens semnific studiul detaliat al sistemului
cognitiv uman i al subsistemelor sale ca: memoria,
gndirea, limbajul, percepia, etc. Considerndu-se
sistemul cognitiv ca sistem de prelucrare sau
procesare a informaiei (aceasta revine la a spune c
psihologia cognitiv i elaboreaz un limbaj propriu i
studiaz procesele la care este supus informaia ntre
imput-ul senzorial i output-ul motor sau
comportamental. Urmnd fluxul prelucrrilor de
informaie psihologia cognitiv prin limbajul elaborat
utilizeaz termenii tradiionali din psihologie, dar
utilizeaz i o metodologie specific. Ca exemplu:
analiza de protocol, simularea pe calculator a
proceselor cognitive, recursul la formalisme logicomatematice, care-i confer un statut distinct n
ansamblul tiinelor contemporane.

 n al doilea sens sintagma psihologie cognitiv

desemneaz o anumit abordare a tuturor fenomenelor
psihice i comportamentale din perspectiva mecanismelor
informaionale subiacente rezult teorii cognitive ale
emoiei sau stresului care ncerc s stabileasc modul n
care procesele cognitive determin emoiile sau reacia de
stres, teorii cognitive ale motivaiei centrate pe detectarea
prelucrrilor de informaie n motivaie. Psihologia social
cognitiv este tentat s explice comportamentul social
prin prisma factorilor cognitivi.
Cu tendina de a reduce toate fenomenele psihice la
secven de procesri de informaie, abordarea cognitivist
s-a maturizat ulterior prin reconsiderarea altor factori
implicai n dinamica comportamentului uman.
n esen, psihologia cognitiv studiaz mecanismele de
prelucrare a informaiei i impactul lor asupra ansamblului
personalitii. Studiul psihologiei cognitive pune n eviden
caracterul cumulativ al dezvoltrii psihologiei nsei.
Care reiese din ceva.

Psihologia cognitiv
- studiaza mecanismele de prelucrare a
informaiei i impactul acestora asupra
personalitii;
- studiaza procesarile informatiei, de la inputul senzorial la output-ul motor sau
comportamental;
- abordeaz fenomenele psihice i
comportamentale din punctul de vedere al
mecanismelor informaionale ce le deservesc.

Caracteristici
Caracterul integrationist si cumulativ al
acesteia este dat de curentele psihologice
anterioare: asociationismul, behaviorismul,
introspectionismul, gestaltismul, etc.)
Psihologia cognitiva dispune de un limbaj propriu si
de o metodologie specifica. Teoriile si modelele
acesteia trebuie sa ofere modele formaliste
implementabile pe calculator precum si sa
construiasca modele valide si relevante ale
comportamentului uman. De aici rezulta caracterul
bicefal al psihologiei cognitive.
Caracterul bipolar al acesteia este dat de faptul
ca este o disciplina specifica a stiintelor cognitive si,
in acelasi timp, o ramura a psihologiei .

Istoricul Psihologiei
Pe la mijlocul anilor 70Cognitive
are loc un eveniment important pentru
cercettorii angajai n tiinele cognitive i din punct de vedere al
sociologiei tiinei. Fundaia lui Alfred Sloan susintoare a
cercetrilor avansate prin promovarea unor programe speciale de
cercetare hotrte s aloce cteva sute de milioane de dolari
pentru dezvoltarea tiinelor cognitive.
n 1977 ia fiin o societate internaional de tiine cognitive care
ncepe s editeze revista Cognitive Science. Se creeaz
departamente i uniti de tiine cognitive n toate marile
universiti americane, apoi vest-europene. Se instituie doctorate n
tiine cognitive i se in cursuri de var pe aceeai tem.
Prin anii 90 ai secolului XX, tiinele cognitive constituie deja o
preocupare instituional cu un profil academic distinct. n 1978,
scriind primul raport ctre Fundaia Sloan, cunoscut sub numele de
SOAP, specialitii din tiinele cognitive menionau: existena
domeniului nostru de cercetare e determinat de existena unui
obiectiv comun, i anume descoperirea capacitilor computaionale
i de reprezentare ale psihicului, precum i a proieciilor lor
structurale i funcionale n creier. Altfel spus, obiectul de cercetare
al tiinelor cognitive este sistemul cognitiv natural sau artificial.

Istoric
Fundaia SOAP cuprinde o scurt
radiografie a celor 6 discipline, sau tiine
cognitive, ca: Psihologia cognitiv, Inteligena
artificial, Filosofia, Lingvistica, Neurotiinele i
Antropologia. Relaiile dintre disciplinele care formeaz
tiinele cognitive nu sunt statice ci dinamice, ntr-o
continu evoluie. Ca tiin cognitiv, ea nsi, sau ca
o component a unei viitoare tiine cognitive unificate
psihologia cognitiv a fost puternic contaminat de
interaciunea cu celelalte tiine cognitive. Impactul
acestor interaciuni este vizibil sub cel puin trei aspecte:
Nivelul de analiz a fenomenelor cognitive;
Aparatul conceptual utilizat;
Instrumentariul metodologic folosit.

 Opiunea pentru analiza detaliat, molecular a

proceselor cognitive este n mare msur rezultant a
dou presiuni care s-au exercitat asupra psihologiei
cognitive.
Presiunea de sus, adic cea din partea specialitilor
n inteligen artificial care i-au declarat insatisfacie
fa de oferta psihologiei generale, fiind tentai s
construiasc sisteme inteligente. Ei considerau
conceptele clasice facultaioniste, ca fiind incapabile s
ofere soluii lucrative. Numai o analiz mult mai
detaliat este capabil i poate fi relevant pentru
construcia unor programe cu potenial de a realiza
performane cognitive similare cu ale subiectului uman.
Presiunea de jos a venit din partea neurotiinelor ca
consecin a unor descoperiri din neurotiin i
anume: neurotransmitorii, neuro-modulatorii, neurohormonii, a sinapselor.

 A treia caracteristic a psihologiei cognitive ca tiin

vizeaz instrumentariul metodologic format din triada
modelare formalizare simulare pe calculator.
Recursul la experiment ca metod de producere i de
validare de noi cunotine a rmas axa metodologic
principal pentru psihologia cognitiv. Psihologia
cognitiv caut s satisfac un dublu standard:
De a oferi modele formalizate i implementabile pe
calculator;
De a construi modele valide i relevante pentru
comportamentul uman.
Prima constrngere este impus de preteniile i
expectanele celorlalte tiine cognitive, iar cea de-a
doua reflect preteniile comunitii psihologice.

 Sistemul cognitiv = sistem fizic ce

detine proprietati de reprezentare si
calcul.
Acesta este format, ca si orice sistem,
din materie, informatie si energie.
Reprezentarea lui este similara
sistemelor problematice, fiind
reflectarea interna a realitatii externe.
Este necesara stabilirea unei relatii
sistematice intre cele doua medii, intern
si extern.

 Sistemul cognitiv este un sistem fizic

care posed 2 proprieti: de
reprezentare i de calcul. Aa cum nu
exist informaie pur nu exist nici
sistem cognitiv eliberat de orice
constrngere impus de legile fizicii. Nu
orice sistem fizic este un sistem cognitiv
ci doar acelea care au capacitatea de
reprezentare i de calcul. Reprezentarea
este o reflectare ntr-un mediu intern a
realitii exterioare.

Reprezentarile utilizate in
sistemul cognitiv pot fi:
- simbolice (imagini, continuturi
semantice), pentru care avem reguli
de operare specifice;
- subsimbolice (pattern-uri de activare
= modele, exemple de activare ale
retelelor neuronale), pentru care avem
reguli de modificare a valorilor de
activare.

In stiintele cognitive avem doua tipuri

de modelari:
- clasic simbolice;
- neuromimetice.

In cadrul sistemului cognitiv avem 4

niveluri de analiza:
Nivelul cunostintelor;
Nivelul computational;
Nivelul reprezentational algoritmic;
Nivelul implementational.

 Nivelul cunostintelor stipuleaza faptul ca mecanismele psihice si

comportamentele individului se modifica in functie de cunostintele
acestuia (sunt cognitiv penetrabile). Daca nu sunt influentate de
cunostintele sau intentiile subiectului, atunci sunt cognitiv
impenetrabile. Cunostintele duc la propunerea de scopuri, iar
acestea impun anumite comportamente.
Terapia cognitiva = modificarea schemelor cognitive ale subiectului
(A.T.Beck, 1976) sau a convingerilor sale eronate (A.Ellis, 1962).
Prelucrarea stimulilor, de catre sistemul cognitiv, se face incepand
de la caracterele fizice, de suprafata (contur, culoare, dimensiuni,
deplasare etc.) spre caracteristicile semantice sau functionale
(semnificatie, functie indeplinita, categoria din care face parte
etc.). Aceasta caracteristica a sistemului cognitiv se numeste
analiza ascendenta a stimulului (bottom up analysis). Aceasta
analiza contine atat caracteristicile stimulului cat si proprietatile
modulelor cognitive periferice. Prelucrarile sistemului cognitiv, de la
cunostintele subiectului spre proprietatile fizice ale stimulului
constituie analiza descendenta (top down analysis).

 Nivelul computational reflecta prelucrarile

necesare transformarilor input-ului in output sau
functia input output. Acesta denota stabilirea
exhaustiva a procesarilor la care sunt supuse
datele problemei (input-ul) pentru obtinerea
solutiei (output-ul).
Constrangerile naturale = proprietati fizice ale
mediului si ale sistemului fizic in care se realizeaza
procesarea stimulului ce exprima regularitati
statistice. Sistemul cognitiv uman s-a dezvoltat in
interactiune cu un anumit mediu fizic, procesarile
lui fiind dependente de constrangerile naturale.
Avem doua modalitati de prelucrare:
- modulare (sunt cognitiv impenetrabile);
- nonmodulare (sunt cognitiv penetrabile).

 Nivelul reprezentational algoritmic

analizeaza problema algoritmului de
realizare a functiei input output si a
modalitatii de reprezentare a acesteia.
Reprezentarile si algoritmii isi impun uneori
constrangeri reciproce.
Un algoritm este o secven de calcule pe baza
creia printr-un numr finit de pai din datele de
intrare se obin datele de ieire. Reprezentrile se
refer la modul de codare a imput-ului i decodare.
Reprezentrile i algoritmii i impun reciproc
constrngeri, adic, o anumit reprezentare poate
favoriza un anumit algoritm i nu altul, dup cum o
anumit procedur poate favoriza sau facilita
utilizarea unei reprezentri specifice.

 Nivelul implementational analizeza structura materiala

(neurobiologica sau artificiala) ce realizeaza procesarea
informatiei. Astfel, se poate realiza o analogie intre
elementele celor doua tipuri de structuri, la om si la
calculator:
- la om:
a) cunostinte si intentii;
b) cerintele si prelucrarile pana la solutionarea problemei;
c) reprezentarea si realizarea sarcinii;
d) procesele neurobiologice ce au loc in cadrul rezolvarii
sarcinii.
- la calculator:
a) informatia stocata in calculator;
b) functiile input si output de care dispune:
c) modul de realizare (algoritmul) si reprezentare (limbajul
de programare) a acestor functii;
d) procesele la nivel de hardware in timpul executarii
sarcinii.

 Analiza multi-nivelar a sistemelor de

procesare a informaiei readuce n prim
plan o tez din logic i anume c
explicaia nu este tranzitiv. Aceast
analiz multi-nivelar este cerut de
organizarea ierarhic a informaiei. La
nivel implementaional se realizeaz o
anumit procesare a informaiei pentru a
vedea care este structura material
(neuro-biologic sau artifical). Analiza
computaional a sarcinii limiteaz
modalitile de combinare a
reprezentrilor.

Mulumum pentru atenie !