Sunteți pe pagina 1din 75

CUPRINS

INTRODUCERE...................................................................................................................................5
CAPITOLUL I

CEREREA I OFERTA TURISTIC.....................................................................6

1.1

Piaa turistic..........................................................................................................................6

1.2.

Cererea turistic si oferta turistica........................................................................................10

1.2.1.

Cererea si consumul turistic..........................................................................................10

1.2.2

Particularitatile consumului turistic.............................................................................13

1.2.3

Oferta si productia turistica..........................................................................................17

1.3.

Analiza statistica a potenialului turistic...............................................................................20

CAPITOLUL II

POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI IALOMITA...............................31

PREZENTAREA JUDETULUI IALOMITA SI A POTENTIALULULUI SAU TURISTIC............31


2.1.

Prezentarea judetului ialomita.......................................................................................31

2.1.1

Asezare..........................................................................................................................31

2.1.2

Vecini.............................................................................................................................31

2.1.3

Relief.............................................................................................................................31

2.1.4

Clima.............................................................................................................................32

2.1.5

Reteaua hidrografica.....................................................................................................32

2.1.6

Organizarea administrative a teritoriului.......................................................................33

2.1.7

Populatia........................................................................................................................33

2.1.8

Rezervatii naturale.........................................................................................................33

2.1.9

Cultura si arta................................................................................................................34

2.1.10

Economia......................................................................................................................35

2.1.11

Transporturile si comunicatiile......................................................................................36

2.1.12

Forta de munca calificata..............................................................................................36

2.2

Prezentarea potentialulului turistic al judetului ialomita...................................................36

2.3.

Forme de turism practicate in judetul ialomita.................................................................46

2.3.1.TURISMUL DE AFACERI SI MOTIVE PROFESIONALE............................................46


2.3.2.TURISMUL BALNEAR....................................................................................................46
2.3.3.TURISMUL CULTURAL..................................................................................................47
2.3.4.VIZITE LA RUDE SI PRIETENI......................................................................................47
2.3.5.TURISM RELIGIOS..........................................................................................................47
2.3.6.TURISM DE TRANZIT....................................................................................................47
2.3.7.TURISM SPORTIV SI DE AGREMENT.........................................................................47
2.4

Uniti de cazare...................................................................................................................48

CAPITOLUL III ANALIZA STATISTIC A OFERTEI I CERERII TURISTICE N JUDETUL


IALOMITA N PERIOADA 2000-2013.............................................................................................51
3.1

Note metodologice................................................................................................................51

3.2

Activitatea de cazare turistic...............................................................................................51

3.3

Analiza ofertei turistice........................................................................................................52

3.3.1

Nivelul i dinamica structurilor de primire...................................................................52

3.3.2

Capacitatea existent....................................................................................................53

CONCLUZII I RECOMANDRI....................................................................................................68
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................69

INTRODUCERE

Turismul este cltoria realizat n scopul recrerii, odihnei sau pentru afaceri. Organizaia
Mondial a Turismului ( O.M.T. ) definete turitii ca fiind persoanele ce cltoresc sau locuiesc n
locuri din afara zonei lor de reedin permanent pentru o durat de minimum douzeci i patru
(24) de ore dar nu mai lung de un an consecutiv, n scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de
exercitarea unei activiti remunerate n localitatea vizatat. Turismul a devenit o activitate de
recreere global popular.
Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulatiei turistice se folosesc:
numarul turistilor, numarul mediu de turisti, numar zile-turist; durata medie a sejurului, incasarile
din turism, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor etc. O parte din acesti
indicatori (numar turisti, numar zile turist, incasarile din turism) se obtin direct din informatiile
furnizate de sursele amintite.
Turismul n judeul Ialomia are urmtoarele componente: turism balnear, agroturism, turism
cultural i turism pentru vntoare i pescuit.
Baza turistic a judeului Ialomia nsumeaz o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din
care aproape 3.000 de locuri n hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet i Mioria
din Feteti, Turist din ndrei ), peste 600 locuri n vile i la motelurile Sine ti, Malu i Perla din
Amara, 2.430 locuri n unitile de tratament balnear din Amara i 300 locuri n vilele Taberei
colare din Amara.
Valorificarea turistic a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate
ndeosebi de reeaua hidrografic, cu salba de lacuri i limane fluviatile, dar i la pozi ia de tranzit
a judeului Ialomia spre litoralul romnesc al Mrii Negre.
Cel mai important obiectiv turistic al judeului este staiunea balneoclimateric AMARA,
situat la 7 km de Slobozia i 126 km de Bucureti, vestit prin nmolul sapropelic i apele minerale
sulfaterte, clorurale i bromurate folosite n tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului
nervos periferic, n afeciuni posttraumatice ale aparatului locomotor i n boli ginecologice.
5

CAPITOLUL I
1.1

CEREREA I OFERTA TURISTIC

PIAA TURISTIC
Definitia 1 Piata turistica se defineste ca fiind spatiul economico-geografic, in care se

intalnesc si se confrunta intr-un interval de timp dat, purtatorii cererii si a ofertei produselor
turistice, precum si factorii care determina comportamentul acestora.
Definitia 2 Piata turistica se defineste ca totalitatea actelor de vanzare cumparare care au ca
obiect produsele turistice in stransa legatura cu relatiile care le genereaza si spatiul si timpul chiar in
care acestea se desfasoara.
Definitia 3 Piata turistica este locul unde se intalneste cererea turistica data de dorintele
clientilor si oferata turistica materializata in productia turistica.
In calitate de componenta a economiei nationale, la nivel macroeconomic ,si a pietei
serviciilor, la nivel sectorial ,piata turistica este caracterizata de urmatoarele trasaturi:
complexitate,opacitate,dinamism,sensibilitate,mobilitate,concentrare in timp
(sezonalitate)si in spatiu.
Coninutul pieei turistice este dat de:

Cererea turistic;
Consumul turistic;
Oferta turistic;
Producia turistic.

Elemente constitutive ale pieei turistice


Piata turistica se constituie din :

Ofertanii turistici propriu-zii i distribuitorii


Cererea de produse turistice
Intermediarii turoperatori, agenii detaliiste, instituii financiar-bancare i de marketing
Concurenii
Prescriptorii
Legislaia n domeniul turismului
Canalele de distribuie a produselor turistice
Mijloacele de comunicare
Mijloacele de transport

Criterii de clasificare a pietei turistice

Clasificarea pietei turistice in functie de spatiul geografic in care se localizeaza produsul


turistic
7

*-Piaa turistic internaional reprezint totalitatea actelor de vanzare cumparare care au ca


obiect oferta de produse turistice oferite de o alta tara,vanzarea lor realizandu se in Romania.
Pe pieta turistica internationala, oferta apartine unei anumite tari, iar cererea provine dintr-o alta
tara.
Confruntarea dintre cererea turistica si oferta turistca are loc in interiorul tarii ofertante,
deoarece oferta turistica are caracter static si nu poate fi deplasata in spatiu, cererea fiind aceea care
trebuie sa ajunga la oferta.
Activitatea unitatilor turistice implica prezenta clientului, deoarece prestatia turistica nu-i
poate fi expediata. Acestuia i se ofera produsul turistic in zona de activitate a prestatorului.
Datorita caracterului static in spatiu, oferta nu se afla - in ipostaza reala, concreta, ci doar ca imagine
promotionala - in fata consumatorului, decat dupa ce acesta s-a deplasat din locul de resedinta
permanenta catre aceasta.
*- Piaa turistic naional= totalitatea actelor de vanzare cumparare care au ca obiect produsele
turistice care se desfasoara intre granitele unei tari.
Cand cererea este internationala,oferta turistica ramane nationala (interna) deoarece unitatile
de cazare si serviciile adiacente ei sunt netransportabile(statice).
Intre piata nationala si cea internationala apar legaturi de interferenta. Dinamica si
dimensiunile pietei turistice nationale sunt influentate de raporturile din cadrul pietei turistice
internationale, de orientarea cererii turistice la un moment dat, de modul cum sunt dirijate fluxurile
turistice si de gradul de competitivitate pe plan international.
Cand apare o restrangere a cererii turistice internationale, ca urmare a unor fenomene
conjuncturale,aceasta este compensata prin extinderea cererii interne, care sa asigure utilizarea
capacitatilor turistice.
O extindere a cererii turistice internationale va determina luarea unor masuri de crestere a
ofertei turistice (a bazei tehnico-materiale si a productiei de servicii), astfel incat sa poata fi
asigurate conditiile pentru satisfacerea intregii cereri.

Clasificarea pietei turistice in functie de provenienta turistilor:


Piaa turistic activ reprezint piata receptoare de turisti,locul de unde provin turistii.
Pentru tarile ofertante de produse turistice, pietele turistice externe de unde provin
consumatorii straini de servicii turistice sunt piete active (generatoare de fluxuri turistice). Tarile
receptoare de turisti sunt interesate in asigurarea unei oferte turistice nationale cat mai atractive
si diversificate care sa determine atragerea unui flux turistic cat mai mare.
8

Piaa turistic pasiv reprezint piaa(tarile) spre care se ndreapt turitii, pentru emitorii de
oferta.

Clasificarea in functie de timpul in care are loc achizitia produsului turistic


Piata turistica efectiva reprezint piata data de totalitatea actelor de vanzare-cumparare a
produselor turistice la momentul la care se fata analiza(la un moment dat)
Piata turistica potentiala este data de totalitatea actelor de vanzare-cumparare a produselor
turistice in viitor prin influentarea deciziei de achizitioanare a unui produs turistic prin diferite
activitati de promovare,in functie de sezon
Ci de extindere a pietei turistice
Piata turistica se poate extinde pe doua cai:
Calea

extensiva presupune

cresterea

numarului

de

turisti

prin

transformarea

nonconsumatorilor relativi in consumatori efectivi, prin actionarea asupra cauzelor care au condus la
retinerea de la consumul produsului turistic.
Calea intensiv presupune alocarea unui timp mai mare consumului turistic i sporirea
cantitilor consumate. Acest lucru este posibil prin alocarea unei parti cat mai mari din timpul liber
consumului turistic si prin sporirea cantitatilor consumate (prelungirea perioadei sejurului, lungimii
circuitului). Aceasta din urma insa poate avea loc numai pentru anumite consumuri turistice, in
principal pentru consumul de servicii suplimentare (excursii, agrement etc)
Segmentarea pieei turistice
Piaa turistic este o piata pia fragmentat dupa mai multe criterii:
*sociologice: vrst, sex, origine, religie, profesie, venit, poz. social, stare civil, nivel cultural
*de comportament turistic: tipul i destinaia, motivul-scopul, dependena de destinaie, gradul de
fidelitate pt. o destinaie, durata sejurului, structura cheltuielilor, forma de turism, modalitatea de
finanare etc.
*Segmentare in funcie de motivaiile, caracteristicile socio-profesionale ale turitilor i tipurile lor
de comportament:
Turistul sedentar, Turistul sedentar-mobil, Turistul itinerant, Turistul nomad
*Segmentarea pieei turistice in funcie de stilul de via:
turitii organizai;turitii economi;turitii familiali;turitii sociali;turitii nencreztori;turitii
intelectuali;turitii n cutarea unui statut;turitii sportivi;turitii pasionai de istorie;turitii
culturali;turitii ecologiti;turitii nocturni.
9

Pe piata turistica exista o concurenta intre produsele turistice (litoral-munte, circuit-sejur,


litoral romanesc-litoral grecesc / turcesc) care conduce la extinderea pietei actuale a unui segment pe
seama restrangerii pietei pentru un alt segment.Concurenta intre segmentele pietei nu afecteaza
dimensiunile pietei in ansamblu, deoarece, in acest caz, au loc doar transferuri ale consumului de la
un produs turistic la altul .
Legatura pietei turistice cu piata bunurilor de consum si piata serviciilor
Intre piata turistica si pietele de servicii si de bunuri exista legaturi stranse,mai ales ca prima
este prin excelenta o piata de servicii. Piata serviciilor influenteaza cantitativ cat si calitativ piata
turistica. Dezvoltarea pietei turistice este legata de existenta unei oferte diversificate de servicii (de
transport, cazare, alimentatie, agrement, tratament).
Alte legaturi exista si intre piata bunurilor destinate consumului turistic si piata turistica
Dimensiunile si structura pietei turistice precum si modificarile intervenite in cadrul acesteia
(diversificarea formelor de turism, schimbarea raportului dintre acestea) stimuleaza piata de bunuri
prin cumpararile de produse specifice diverselor forme de turism. Pe parcursul unei calatorii apar si
se dezvolta noi consumuri turistice care modifica dimensiunile si structura pietei de bunuri utile.
Fragmentare a concediului ,ceea ce presupune petrecerea lui atat in sezonul estival pe litoral, cat si
iarna la munte ,determina largirea pietei de echipament turistic, deoarece aceste doua forme de
turism presupun dotari diferite.
Dezvoltarea pietei de autoturisme a atras dupa sine dezvoltarea si evolutia favorabila a
turismul automobilistic. In cadrul relatiilor de interferenta dintre piata turistica si piata bunurilor ,
extinderea uneia din ele determina restrangerea celeilalte, datorita existentei unei surse comune de
acoperire a cheltuielilor. Prin cumpararea unui produs turistic (circuit, sejur, croaziera) apare o
influenta pozitiva asupra dimensiunilor pietei turistice si negativa in privinta pietei de bunuri ,prin
renuntarea la achizitionarea unui bun din cadrul acestei piete.
Argumentatia este valabila si in sens invers,mai ales in situatia consumatorilor cu venituri
mici

si

medii

daca

se

cumpara

produse

,in

general

de

folosinta

indelungata(automobil.mobila,combina frigorifica) aceasta poate avea efect renuntarea la o calatorie


sau sejur, ceea ce inseamna ca piata de bunuri se va extinde in detrimentul pietei turistice,aparand
prioritati in sabilirea de prioritati in satisfacerea nevoilor. Piata turistica influenteaza piata de bunuri
si in mod indirect, prin consumul turistilor in cadrul unitatilor de cazare, de alimentatie si de
agrement. In zonele preponderent turistice,volumul desfacerilor catre turisti este superior celui catre
populatia rezidenta.
10

1.2. Cererea turistic si oferta turistica


1.2.1. Cererea si consumul turistic
Cererea de servicii si produse turistice este reprezentata de ansamblul persoanelor care se
deplaseaza periodic si temporar, in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor
activitati remunerate la locul de destinatie. Acesti consumatori care isi procura serviciile de turism
de la ofertanti sunt fie turisti interni (locali), fie turisti externi (straini).
Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistic(turisti) pentru
achiziionarea unor noi servicii i bunuri legate de dorinta de a calatori (motivatia turistic)
Consumatorii de produse turistice mai pot fi grupati in:
-efectivi (reali), adica aceia care au solicitat deja sau vor mai solicita in mod sigur un produs turistic;
-potentiali, care, desi nu au cerut sau nu cer inca produsul din motive obiective, il vor cere de indata
ce vor avea posibilitatea sa intre in posesia lui, dorinta de cumparare manifestandu-se latent.
Raportul dintre consumatorii efectivi si nonconsumatori are un caracter dinamic, el
modificandu-se pe masura ce conditiile economice si sociale ale populatiei evolueaza si favorizeaza
consumul turistic.
Consumul turistic incepe prin cumpararea diferitelor bunuri si servicii necesare calatoriei
(echipamente, alimente etc.) in localitatea de resedinta permanenta a turistului si continua in tot
cursul voiajului (servicii de cazare, alimentatie, carburanti etc.), inclusiv la locul sejurului turistic, si
se incheie cu revenirea in localitatea de domiciliu.
Consumul turistic in turismului international, se distributie in timp si spatiu si se realizeaza
in cadrul pietelor apartinand mai multor tari. O parte a acestui consum se va materializa in cadrul
pietei interne a tarii de resedinta (echipament turistic, o parte din transport), o alta parte se va efectua
pe pietele din tarile prin care turistul tranziteaza (cazare, alimentatie) si o ultima parte se va realiza
in cadrul pietei tarii de destinatie (cazare, alimentatie, agrement, tratament). Aceasta esalonare in
spatiu si timp se manifesta si in cazul consumului generat de turismul intern, influenta
materializandu-se de data aceasta in dinamismul si structura pietelor zonale sau locale.
Principalele particulariti ale cererii turistice sunt:
*elasticitatea-

cererea turistic este foarte elastic i supus permanent unor fluctuaii, aflndu-se

sub incidena unei multitudini de factori, de naturi diferite (economici, demografici, psihologici,
politici, conjucturali etc);

11

*complexitatea- cererea turistic se caracterizeaz printr-un grad mare de complexitate, studierea ei


presupunanad luarea in calcul a unei multitudini de factori de influenta,iar produsul turistic (oferta)
este alcatuit din bunuri si servicii,din elemente tangibile si intangibile.

Sursa: Rodica Minciu, Economia turismului,Editia a III revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2005, p. 134

Figura 1.2.1.1 Modelul molecular complex al structurii produsului turistic(oferta)


*eterogeneritatea, studierea ei presupunnd segmentarea pieei dup o serie de criterii ca: vrsta,
categoria socio-profesional, obiceiurile de consum etc.;
*mobilitatea- cererea turistic presupune un grad mare de mobilitate a turistului, ca urmare a
caracterului rigid al ofertei;
*sezonalitatea- cererea turistic are un puternic caracter sezonier, ca urmare a distribuiei inegale i
caracterului nestocabil al ofertei turistice, dar i datorit dependenei circulaiei turistice de condiiile
naturale.
Toate aceste particulariti imprim pieei turistice caracterul de pia opac, adic greu
de cuantificat i de influenat.

12

Criterii de difereniere a cererii turistice (manifestarea cererii):


-motivaiile clientelei i preferinele turitilor pt. atraciile oferite;
-tipologia socio-profesional, familia, forma de turism;
- sursele financiare i sumele disponibile pentru cheltuieli turistice
-caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durat sejur, forme de transport, modalitile decazare
etc.)
Cererea turistic este foarte elastic .Din acest punct consumatorii de pe piata turistica se pot
mprii n dou categorii:
- Consumatori pentru care produsele turistice sunt considerate eseniale turismul de afaceri,
turismul balnear, cel familial, pelerinajele religioase
- Consumatori pentru. care produsele turistice sunt considerate facultative in cazul elasticitatii
relativ reduse.
Factorii determinani ai cererii turistice
Dup natura i sensul interveniei:
-factori exogeni
- factori endogeni
Dup durata de timp a aciunii lor:
-factori cu influen permanent
- factori conjuncturali
Funcie de importana determinanilor cererii turistice:
- factori primari
-factori secundari
Dup natura social economic:
- Factori economici;
-Factori sociali;
- Factori de natur psihologic;
- Factori de natur cultural;
- Factori demografici;
-Factorii determinai de progresul tehnic;

-Gradul de accesibilitate a diferitelor obiective


turistice i distanele fa de zonele de
reedin;
-Oferta turistic;
- Factorii politici;
- Politica de promovare a diferitelor destinaii
turistice.
- Motivaia turistic

13

Motive pentru care sunt efectuate voiaje:


- educationale si culturale;
- religioase si etnice;
- sociale si istorice;
- relaxare si placere;
- sanatate si sportive;
- stimulative de afaceri.
Factori de conturare a motivaiilor turistice:
- Forele energizante ale cererii;
- Determinanii cererii;
- Imaginea consumatorului cu privire la destinaia, produsul sau prestatorul turistic;
- Rolul familiei n decizia de cumprare.

Sursa: Rodica Minciu, Economia turismului, Editia a III revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2005, p. 139

Figura 1.2.1.2

Structura cererii turistce si factorii de influenta

14

1.2.2 Particularitatile consumului turistic


1. Locul consumului turistic coincide cu locul ofertei, dar nu si cu locul de formare a cererii.In acest
caz este obligatorie deplasarea turistilor de la resedinta lor permanenta
2. Politicile de marketing ale firmei de turism sunt influentate de simultaneitatea productiei si a
consumului-producatorul si consumatorul sunt fata n fata.
3. Consumul turistic se realizeaza n cadrul ofertei turistice n mai multe etape desfasurate n timp si
spatiu:nainte de nceperea deplasarii efective catre destinatia turistica;n timpul deplasarii la
destinatia turistica;n timpul sejurului, la destinatia turistica.Are loc o deplasare a consumului.
Particularitatile consumului turistic
4. Volumul consumului echivaleaza cu volumul productiei, ceea ce nseamna ca nu se poate produce
dect ceea ce este consumat facand imposibila stocarea serviciilor turistice.
5. Volumul consumului turistic este dimensionat n functie de nivelul preturilor produselor turistice
si al venitului disponibil al consumatorului
6. Orice defectiune sau dereglare a uneia din componentele turistice antreneaza efecte n lant cu
consecinte nefavorabile asupra consumului turistic,facand necesara respectarea principiului
functionalitatii optime a ntregului sistem turistic
Particularitatile consumului turistic.
7. Consumul de servicii turistice satisface exigentele unor nevoi si dorinte foarte eterogene si
complexe, n majoritatea lor personalizate la nivelul fiecarui turist potential
8. Puternica concentrare a consumului :n timp;n spatiu;n motivatie.

Sursa: Rodica Minciu, Economia turismului, Editia a III revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2005, p. 138

Figura 1.2.2.1.Raporturile consumului turistic cu cererea,oferta si productia turistica


15

16

Cuantificarea cererii si consumului turistic


Cuantificarea cererii si consumului turistic are in vedere urmatoarele aspecte :
Masurarea circulatiei turistice
Dificultatea cuantificarii cu exactitate datorita mobilitatii si al sezonalitatii
Dificultatea cuantificarii determinata si de cazarea n alte locuri dect unitatile de cazare
specifice
Avand in vedere aspectele de mai sus la Conferinta Natiunilor Unite pentru Turism si
Calatorii Internationale - Roma 1963 s au definit urmatoarele concepte:
Vizitatori - persoane care viziteaza o tara diferita de cea n care si au locul de resedinta
pentru orice scop cu exceptia aceluia de a exercita o activitate renumerata n cadrul tarii
vizitate;
Turisti - vizitatorii care ramn cel putin 24 de ore sau o noapte n tara vizitata si al caror
motiv al calatoriei este: petrecerea timpului liber, afacerile, scopurile familiale, interesul de
serviciu, ntlnirile;
Excursionisti - vizitatorii temporari al caror sejur nu depaseste 24 de ore n tara vizitata
(inclusiv cei care fac croaziere).
Datele statistice ce trebuie nregistrate la cuantificarea cererii si consumului turistic:
volumul circulatiei turistice;
nationalitatea, tara de resedinta si de destinatie;
date demografice (vrsta, sex, pregatire profesionala), venituri anuale, compozitia familiei, durata
medie a calatoriei, motivel voiajului, mijloacele de transport folosite,, formele de cazare;
veniturile totale realizate de diferiti agenti economici din turism;
cheltuielile totale efectuate de turisti, eventual pe forme de servicii turistice consumate;
ncasarile medii pe zi/turist;
coeficientul mediu de ocupare a capacitatilor de cazare turistica;
numarul total al noptarilor (zile/turist)pe diferite categorii de turisti.
- stabilirea locului unde se culeg informatiile privind circulatia turistica
Metode de cuantificare:
Metoda de nregistrare a turistilor la frontiera;
nregistrarea turistilor de catre receptiile diferitelor unitati de cazare;
Metoda bugetelor de familie;
Metoda nregistrarilor bancare;
Metoda sondajului;
17

Metoda balantei de plati;


Metoda coeficientului de elasticitate a cererii n raport cu variatia veniturilor sau preturilor.
Concentrarea n timp i spaiu a cererii pentru turism
Modificarile social- economice care se inregisteaza in evolutia turismulului au caracter continuu,
structural, fiind provocate de dinamica unor factori de tendin sau de schimbri rapide i
spectaculoase n domeniul tehnicii, altele au caracter alternativ, datorndu-se unor condiii naturale,
specificului cercetrii sau influenei unor situaii conjucturale. Caracterul oscilant, durabil sau
repetabil,profund sau superficial,se manifest n repartizarea inegal n timp i spaiu a numrului
turitilor i respectiv a necesarului de servicii.
Sezonalitatea activitii turistice este determinata, n principal, de condiiile de realizare a
echilibrului ofert cerere i se definesc printr-o mare concentrare a fluxurilor de turiti n anumite
perioade ale anului, n celelalte remarcndu-se o reducere important sau chiar o stopare a sosirilor
de turiti. Aceasta depinde de dependena mare a circulaiei turistice fa de condiiile naturale,
caracterul nestocabil al serviciilor turistice i rigiditii ofertei etc. Atenuarea oscilatiilor sezoniere
este relativ limitata i solicit eforturi mari din partea organizatorilor,care este necesar sa gaseasca
mijloace care s stimuleze practicarea turismului pe durata ntregului an, realizndu-se astfel
reducerea concentrrii n anumite perioade i prelungirea sezonului turistic,fapt ce atrage dupa sine
odata cu dezvoltatrea turistica si dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei.
Sezonalitatea in activitatea turistic, se reflect n utilizarea incomplet a bazei tehnicomateriale i a forei de munc, influennd negativ costurile serviciilor turistice i calitatea acestora,
termenul de recuperare a investiiilor, rentabilitatea si in nivelul sczut al satisfacerii nevoilor
consumatorilor afectnd n felul acesta i dezvoltarea circulaiei turistice.
Sezonalitatea in turism se manifesta prin concentrarea cererii pentru turism n anumite
perioade ale anului, ceea ce duce la suprasolicitarea mijloacelor de transport, a spaiilor de cazare i
alimentaie, a celorlalte servicii, a personalului de servire etc., determinnd calitatea mai slab a
prestaiilor, creterea tensiunii n relaiile dintre solicitani i prestatori, nemulumirea turitilor, n
timp ce, n perioadele de extrasezon capacitile respective rmn nefolosite. Din punctul de vedere
al turistului, concentrarea are implicaii de ordin psihologic, fiziologic i economic.
Efectele recreative ale vacanei sunt diminuate de aglomeraia din mijloacele de transport sau
de pe cile rutiere, mai ales n cazul cltoriilor cu mijloace proprii, riscul negsirii unui spaiu de
cazare corespunztor dorinelor, ateptrile pentru obinerea unor sevicii etc.,ceea ce provoac
oboseal fizic i psihic a turistului.

18

Influene negative asupra strii de spirit a turistului i indirecte asupra dimensiunilor


circulaiei turistice are i nivelul costurilor serviciilor oferite i anume situarea lor sub sau peste
posibilitile financiare ale consumatorului, concordana ntre nivelul acestora i calitatea
prestaiilor.
Sezonalitatea circulaiei turistice acioneaz asupra celorlalte sectoare ale economiei fie
direct, fie prin solicitri suplimentare fa de unele activiti cum ar fi transporturile i
telecomunicaiile, industria alimentar i producia culinar, comerul etc., fie indirect prin efectele
periodice i limitate a unei mase nsemnate de oameni, cu redistribuirea lor din sectoare sau zone ale
rii.
Transporturile, dei se pot adapta, relativ uor, circulaiei de maxim intensitate prin
suplimentarea curselor i numrul mijloacelor, reprezint domeniul cel mai afectat n sensul c, n
perioadele de vrf mijloacele de transport sunt suprancrcate pe direcia destinaiilor de vacane i
subncrcate n direcia invers determinnd un coeficient redus al utilizrii capacitilor.
1.2.3

Oferta si productia turistica

Oferta turistic,este o componeta

a pieei turistice, siconstituie motivul determinant al

efecturii actului turistic. Oferta turistica esta data de ansamblul atractiilor care pot determina
vizitarea anumitor zone de catre turisti, impreuna cu capacitatea organizatorica a retelei(unitatile de
cazare) de a satisface in anumite conditii cererea populatiei.
Oferta turistic este reprezentat de cadrul i potenialul natural i antropic, echipamentul de
producie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale i serviciilor destinate consumului
turistic, fora de munc specializat n activitile specifice, infrastructura turistic i condiiile de
comercializare (pre ,faciliti).
Productia turistica reprezint ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca,
echipament de productie si bunuri materiale si care se materializeaza intr-un consum efectiv in cadru
ambiantei specifice
Particularitati ale ofertei si productiei turistice:
Particularitatile relaiei ofert turistic producie turistic si diferentierea fata de
piata bunurilor materiale: producia turistic poate fi cel mult egal cu oferta, n timp ce pe
piaa bunurilor materiale, oferta este cel mult egal cu producia; oferta turistic exist i
independent de producie, pe cnd producia turistic nu se poate realiza n afara ofertei; n
schimb, oferta bunurilor materiale nu se poate detaa de existena unei producii; structura
ofertei turistice nu coincide ntodeauna cu structura produciei turistice, n timp ce structura
19

ofertei de bunuri reflect structura produciei respective; oferta turistic e ferm exist att
timp ct exist i elementele care o compun, pe cnd, producia turistic e efemer, ea exist
att timp ct se manifest consumul i nceteaz o dat cu ncheierea acestuia.
Caracteristicile ofertei
Oferta turistic are un caracter complex i eterogen, fiind alctuit din mai multe componente, care
se pot structura astfel:
potenialul turistic, ca element de atracie a cererii turistice format din totalitatea resurselor
naturale i antropice ale unei zone;
echipamentul turistic, alctuit din ansamblul activelor fixe i circulante care concur la
satisfacerea nevoilor turitilor;
serviciilor prestate turitilor i bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu destinaie
turistic exclusiv;
-fora de munc, cea care transform din poteniale n efective celelalte elemente sus-menionate.
In functie de motivatia consumatorilor, oferta turistica este:
- Oferta turistica de vacanta;
- Oferta de turism cultural;
-Oferta de turism de afaceri;
- Oferta turistica pentru ingrijirea sanatatii.
Caracteristici specifice ale ofertei si productiei turistice:
- Oferta turistica se adreseaza unui numar mare de consumatori potentiali;
-Notiunea de consum, in cazul majoritatii elementelor de oferta turistica este diferita decat in cazul
ofertei de marfuri;
- Productia turistica are un caracter efemer;
- Pe termen scurt oferta de servicii turistice este rigida aspecte:
- Imobilitatea ofertei si productiei turistice;
- Oferta turistica are un caracter static,nu poate fiexpediatacatre turist.
-Imposibilitatea stocarii ofertei - perisabilitatea serviciiilor turistice;
- Oferta turistic nu poate fi stocat odat neconsumat, ea se pierde-, aspect care prsupune
cheltuieli suplimentare pentru agenii economici ofertani n sensul promovrii produselor turistice i
adaptrii acestora la mutaiile intervenite n structura cererii.
-rigiditatea in amplasarea capacitatilor de productie turistica;
Aceast particularitate este datorat inadaptabilitii (adaptabilitii reduse) la variaiile att
cantitative ct i calitative ale cererii turistice.
20

-imposibilitatea adaptarii ofertei la oscilatiile cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la
restructurarile calitative ale cererii.
Imposibilitatea deplasrii ofertei, presupune mobilitatea consumatorului i nu a produsului
turistic, constituie o alt particularitate a ofertei turistice
-Inelasticitatea partiala a ofertei comparativ cu cererea;
-Punerea in valoare a ofertei turistice implica un volum important de investitii;
Oferta turistic este dependent de echipamentele turistice, de numrul i structura forei de
munc. Investiiile, att materiale, ct i umane, n industria turistic, sunt foarte costisitoare, fapt
care nu permite nlocuirea rapid a acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice.
-Dimensionarea optima a ofertei se impune ca aceasta sa fie realizata in raport cu distributia
sezoniera a cererii;
- Efectul de substituire a ofertei ca tip;
Acestea presupune ns ca i motivaiile turistice s se poat substitui la un moment dat, dar mai ales
ca elementele componente ale ofertei s aib un caracter polifuncional, s satisfac alternative de
consum diverse
-Dinamica ofertei turistice mai putin accentuata decat cea a ofertei de marfuri;
- Standardizarea ofertei turistice este imposibila datorita diversitatii si caracterului eterogen al
serviciilor turistice;
- Complementaritatea serviciilor turistice.
Factorii determinanti ai ofertei turistice
- Factorii naturali (teritoriul cu toate componentele lui);
-Factorii antropici (patrimoniul istoric, artistic, cultural; infrastructura; superstructura turismului baza materiala);
- Serviciile turistice (pentru pregatirea consumului turistic; de baza; complementare; cu caracter
special; nespecifice);
- Forta de munca.
Complexitatea ofertei si productiei turistice
Complexitatea ofertei si productiei turistice este dat de numrul mare de prestatori sau
fabricani ai produselor turistice.Furnizarea de ctre un singur productor a tuturor prestaiilor
generate de consumul turistic este imposibil deoarece produsul turistic este format dintr-un
ansamblu de servicii, fiecare cu specificul su.
Prestatorii de servicii sunt puternic specializai, au profile diferite, interese diferite i cel mai
adesea un mod de organizare distinct. La realizarea produsului turistic particip societi comerciale
21

care au ca obiect de activitate cazarea, masa, transportul, agrementul, tour-operatorii(fabricantii de


calatorii), organisme i asociaii sociale, organisme locale i teritoriale etc. Prestaiile de servicii
turistice sunt puternic specializate, predomin ntreprinderile mici i mijlocii, fapt care a i dus
la o frmiare excesiv a ofertanilor de servicii turistice
1.3. Analiza statistica a potenialului turistic
Analiza statistic a cererii si ofertei turistice-sistemul de indicatori
A. INDICATORII CERERII TURISTICE
Aceast grup de indicatori reflect distribuia i evoluia n timp a cererii turistice globale,
externe i interne. Ei reflect de asemenea comportamentul cererii privind utilizarea mijloacelor de
transport i a echipamentului de primire i pot fi folosii pentru studierea provenienei i destinaiei
cererii turistice, a moilor de cltorie, a sejurului mediu i a fidelitii fa de o anumit destinaie.
Iat principalii indicatori din aceast categorie:
A.l. Indicatori ai cererii globale
A.1.1. Indicele modificrii cererii turistice globale

unde:
CGi- cererea turistic globala n anul i; CGo- cererea turistic global n anul 0.
A..2. Indicele repartiiei cererii turistice globale, ntre cererea intern i cererea extern

unde:
CI - cererea turistic intern;
CE- cererea turistic extern.
A.1.3. Evoluia componentelor cererii globale

-reflecta variaia aportului celor dou componente la formarea cererii turistice globale.
.1.4. Indicele de variaie n timp a cererii (intern i extern):

22

,unde:
ICEo-i - indicele de variaie a cererii externe; ICIo-i-indicele de variaie a cererii interne.
A.1.5. Indicatorii provenienei cererii turistice sunt calculai n acelai mod pentru ambele
categorii de cerere Formularea statistic a acestor indicatori cuprinde - pentru cererea turistic
intern, ca zon de provenien -oraul sau regiunea, iar pentru cererea turistic extern - ara sau
continentul.
A.l.5.1. Repartiia pe zone de provenien a cererii turistice pentru o anumit ar, la un moment
dat:

unde:
CEZ1 - cerere turistic extern provenind din ara Zi;
CEZn - cerere turistic extern provenind din ara Zn; CE- cerere turistic extern total;
- greutatea specific, n%, a rii Z1 n cererea turistic extern total, n anul to.
A.l.5.2.

Indicele

de

variaie

cererii

externe

pe

ri

de

provenien

inter

valul 0-i:

unde:
ICEZi - indicele variaiei cererii provenind din piaa Zi.
A.1.5.3. Indicatori ai modificrii structurale a cererii externe pe ri de provenien:

Informaiile obinute, ar cu ar, vor reflecta variaiile n structura cererii i vor semnala
rile mai dinamice n perioada pe care se axeaz analiza istic.
A.1.6. Coeficientul concentrrii geografice afluxurilor turistice.
Acesta poate fi calculat att pentru cererea turistic intern care se ndreapt spre alte ri,
adic cererea outbound (Cgo), ct i pentru cererea turistic provenind din exterior (Cge):

23

Se calculeaz ponderea fiecrei ri (Z) n exportul, respectiv jimportul de turism i se


extrage rdcina din suma ponderilor la ptrat pentru fiecare din cele dou situaii: cerere
outgoing (de import) i cerere incoming (de export). Cu ct valoarea coeficientului este mai mare,
cu att nseamn d dependena de un numr mic de ri este mai mare. Cu ct coeficientul este mai
mic, cu att aceasta semnific o dispersie a cererii, deci o dependen mai mic fa de un anumit
partener.
A.1.7. Indicatori ai repartiiei cererii pentru mijloacele de transport, informaii privind
modificarea preferinelor turitilor pentru fiecare mijloc de transport.
A.l.7.1. Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport i greutatea specific a fiecruia n
raport cu cererea turistic total:

unde:
CAv - cerere turistic pentru transport aerian;
CAuto - cerere turistic pentru transport cu autocarul;
CAlte - cerere turistic pentru alte mijloace de transport;
CT - cerere turistic total.
A.1.7.2. Indicele de variaie n timp a cererii pentru fiecare mijloc de transport.

Tot astfel se calculeaz i pentru celelalte mijloace de transport.ort.


A.l.7.3. Indicele variaiei n timp a structurii cererii turistice pe mijloace de transport

Prin compararea situaiilor n momentul 0 i i se poate concluziona asupra mijloacelor de


transport pentru care se manifest o cerere mai dinamic.
A.1.8. Indicatori ai repartiiei cererii pentru mijloacele de cazare furnizeaz informaii privind
modificarea preferinelor cererii turistice:
A.l.8.1. Indicatori ai structurii cererii pe principalele mijloace de cazare. Acetia ofer informaii
statistice, cu privire la un moment determinat al preferinelor cererii turistice, pentru fiecare mijloc
de cazare:
24

unde:
CH - cerere turistic pentru cazare hotelier n momentul 0; CAp - cerere turistic pentru cazare n
apartamente rezideniale;

- indicele ce msoar importana cererii hoteliere n totalul cererii turistice.


A.l.8.2. Indicele de variaie n timp a cererii pentru fiecare mijloc de cazare:

- indice de variaie a cererii care utilizeaz hotelul n perioada de la 0 la i.


A.1.8.3. Indicele de variaie n timp a structurii cererii turistice pe uniti de cazare:

Se pot desprinde tendinele cererii privind cele mai solicitate mijloace de cazare n perioada
examinat.
A.1.9. Indicatorul duratei de sejur".
Sunt grupai aici toi indicatorii ce se refer la numrul de zile de prezen turistic, att la
nivelul cererii turistice globale, ct i al cererii externe i interne. De asemenea, sunt posibile
structurri la nivel geografic, corelate cu structuri ale cererii stratificate pe mijloace de cazare sau a
altor criterii de structurare ca, de exemplu, socio-economice.
La nivel global, durata medie de sejur este rezultatul raportului ntre numrul de zile de
prezen turistic la o anumit destinaie i numrul total de turiti prezeni pe teritoriu.

Evoluia n timp a sejurului mediu (duratei medii de sejur) se calculeaz conform formulei:

unde:
Si - durata medie de sejur ntr-un anumit interval (lun, trimestru, an) n momentul i;
25

So - durata medie de sejur n momentul 0 (lun, trimestru, an).


Dac

se

utilizeaz,

urmrete

calcularea

sejurului

mediu

numrului

de

turistice,

locul

zile

pe

fiecare

numrul

mijloc
de

de

nnoptri

cazare,

se

nregistrate

n documentele unitilor de cazare:

unde:
NH - numr nnoptri hoteliere nregistrate;
- numr turiti sosii;
SH - sejurul mediu n hotel.
Variaia n timp a aceluiai indicator se calculeaz conform formulei:

A.1.10. Indicii sezonalitii cererii turistice


Cererea turistic, eminamente sezonier, imprim fluxurilor turistice o evo luie inegal n
timp, cu efecte deosebit de importante asupra economiei, mediului i societii. Sezonalitatea poate
avea

determinani

care

aparin

specificului

ofertei atunci cnd aceasta este dependent de factorii naturali, dar poate fi generat exclusiv de
cerere, respectiv de determinanii mediului n care se formeaz cererea de turism. Sezonalitatea
circulaiei turistice poate avea amplitudini diferite de la un an la altul, ceea ce o face dificil de
anticipat

necesit

cu

att

mai

mult cuantificarea ei.


A.l.10.1. Greutatea specific a crerii pentru fiecare lun a anului se calculeaz global sau disociat pe
zone geografice, mijloace de cazare sau de transport:

A.l.10.2. Coeficientul lunar de trafic se calculeaz ca un raport ntre numrul de turiti din luna cu
trafic maxim (LM) i numrul de turiti din luna cu trafic minim (Im)

A.l.10.3. Coeficientul trimestrial de trafic calculat similar cu cel precedent dar pe baza numrului
de turiti din trimestrul maxim TM raportat la numrul de turiti din trimestrul minim tm:
26

Valoarea minim a acestor coeficieni este 1 i, cu ct este mai ridicat, cu att ea exprim o
sezonalitate mai accentuat;
A.l.10.4. Coeficientul concentraiei lunare se calculeaz prin raportarea numrului de turiti din
luna cu cele mai multe sosiri la numrul total de turiti dintr-un an At
Valoarea Cc este cuprins ntre 0,083 i 1.
Modificrile sezonalitii de la un an la altul sunt evaluate comparnd repartiia
cererii turistice pe fiecare lun din anul n curs cu cea nregistrat n anii precedeni.
A.1.11. Indicatori ai repartiiei cererii pe modaliti de organizare a cltoriei
Aceti indicatori cuprind toate categoriile cererii turistice i se refer la utiliz area ageniilor de
voiaj pentru organizarea cltoriei.
A.l.11.1. Indicatori ai structurii cererii n funcie de modul de angajare a cltoriei:

unde:
CT - cererea turistic total; CAV - cererea turistic ce utilizeaz ageniile de voiaj;
CNor - cererea turistic ce nu utilizeaz ageniile de voiaj.
Ambele categorii de cerere cuprind turitii ce cltoresc singuri sau cu familia, cu grupul etc.
- reflect evoluia cererii n utilizarea ageniilor de voiaj n perioada 0-i
A.l.11.2. Indicele de variaie n timp a modului de angajare a cltoriei:

A.l.11.3. Indicele variaiei n timp a structurii cererii pe modaliti de angajare a cltoriei:

Comparnd situaia n momentul 0 cu cea din momentul i, se poate evalua tendina cererii de a-i
organiza sau nu cltoria prin ageniile de voiaj.
A.1.12. Indicatori ai repartiiei cererii pe motivaii de cltorie. Aceti indicatori ne prezint
distribuia cererii pe motive de cltorie, precum i greutatea specific sau importana fiecrei

27

motivaii n ansamblul cererii i variaia acesteia n timp. Aceti indicatori se pot aplica la toate
categoriile de cerere turistic i se pot calcula n acelai timp i pentru diferite bazine geografice.
A.l.12.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe motivaii de cltorie

A.l.12.3. Indicatorul de variaie n timp a structurii cererii pe motivaii de cltorie n cursul


perioadei 0-i:

unde:
CT - cerere total.
A.1.13. Indicatori ai repartiiei pe criterii sociale a cererii turistice Aceti indicatori permit
observarea repartiiei i evoluiei n timp a structurii cererii turistice n funcie de vrst, sex, stare
civil, categoria profesional i nivelul de venituri. Toate aceste criterii de structurare a cererii sunt
notate cu simboluri numerice de la 1 la n. Se calculeaz astfel trei categorii de indicatori:
A.l.13.1. Indicatori ai structurii cererii turistice pe criterii sociale (n funcie de vrst/stare
civil/sex etc.):

CSi-j

cererea

turistic

repartizat

pe

criteriul

social

de

la

la

n.

A.l.13.2. Indicele de variaie n timp a cererii turistice pe criterii sociale:

= variaia cererii pentru criteriul social 1 n perioada to - ti


A.l.13.3. Indicele de variaie n timp a structurii cererii turistioe pe criterii sociale:

Se pot analiza astfel modificrile n timp ale reprezentrii grupelor de turiti structurate pe criterii
sociale.
A.1.14. Indicatorul de fidelitate a cererii turistice
28

Informeaz asupra numrului de turiti care repet voiajul spre o anumit destinaie
turistic. Se bazeaz pe cunoaterea numrului de turiti care au revenit spre o anumit destinaie
(Rd) sau care au intenia s revin n viitor (Id).

B. INDICATORII OFERTEI TURISTICE


Se

calculeaz

pentru

oferta

ntreprinderilor

reflect

repartiia

variaia

timp i n structur a ofertei acestora i n mod individual, pentru fiecare ntre


prindere ofertant.

B.l. Indicatori ai ofertei totale de cazare


Oferta

global

de

cazare

cuprinde

unitile

hoteliere,

unitile

nehoteliere,

ca

banele, campingurile etc. Unitatea de msur este numrul de locuri sau numrul
de camere rareori numrul de uniti de cazare.
B.l.l. Indicatori ai structurii capacitii de cazare pe categorii de uniti:

, unde:

-ponderea capacitii hoteliere n total capacitate de cazare


LH - numrul de locuri n hoteluri;
LC-capacitatea de cazare total;
LE - numrul de locuri n uniti extrahoteliere.
B.1.2. Indicatorul evoluiei capacitii totale de cazare n perioada 0 - i

B.1.3. Indicatorul variaiei n timp a structurii ofertei de cazare

Astfel se urmresc modificrile n structura ofertei de cazare.


B.2. Indicatorii ofertei hoteliere
B.2.1. Structura capacitii hoteliere pe categorii calitative (clase, numr de stele,etc)

29

, unde:
LHI - numr locuri n hotel categoria I;
LH- numr locuri n toate categoriile hoteliere.
B.2.2. Indicatorul Variaiei structurii capacitii hoteliere pe categorii calitative

- indice de variaie a numrului de locuri n hotel categoria I n intervalul de timp 0-i.


Indicatori similari pot fi construii i pentru alte tipuri i categorii de capaciti de cazare:
apartamente, bungalows, camping, vile etc.
.3. Ali indicatori ai ofertei
Evoluia n timp i spaiu a serviciilor turistice i a altor componente ale bazei materiale (restaurante,
cofetrii, mijloace de transport) poate fi urmrit prin indicatori similari celor de mai sus.
C. INDICATORII RELAIEI CERERE-OFERT
n aceast categorie intr indicatorii care informeaz asupra activitii i dinamicii agenilor
economici din turism, respectiv firmele turistice. Aceti indicatori sunt deosebit de utili n practic
deoarece reflect gradul de utilizare a fiecrei ntreprinderi turistice, precum i legturile dintre
ntreprinderi. Trebuie precizat aici c n analiza utilizrii capacitilor ofertei se ia n calcul numai
acea parte a cererii turistice care s-a materializat prin consum. Deci, pentru indicatorii din grupa C,
semnificaia noiunii de cerere se refer la clientela propriu-zis i nu la cererea potenial, ca n
cazul indicatorilor din grupa A. - Exemplificarea metodelor de calcul se va face pentru hoteluri,
indicii formulai putnd fi aplicai la toate celelalte categorii de ntreprinderi turistice.
CI. Indicele evoluiei clientelei hoteliere n perioada 0 - i:

, unde:
THi - turiti n hoteluri n anul i;
THo - turiti n hoteluri n anul 0.
Indicatorul se poate calcula pentru fiecare categorie hotelier n parte.
C.2. Indicele evoluiei nnoptrilor:
30

, unde:
-nnoptri.
Acest indicator poate fi calculat descompus, pe categorii de hoteluri sau / i pe categorii de
clientel turistic.
C3. Evoluia indicatorului durata medie de sejur la cazare
Se calculeaz ca i durata medie de sejur prezentat la A. 1.8. Pentru a se calcula indicele de variaie
a duratei medii de sejur n perioada de timp 0 - i, se aplic formula:

C.4. Indicatorul de ocupare al hotelurilor (gradul de ocupare)


Reflect utilizarea ofertei ntr-o perioad determinat, adic nivelul activitii n hoteluri n funcie
de capacitatea instalat:

, unde:
Go - gradul de ocupare n procente; NH - numr de nnoptri;
LH - numr de locuri n hoteluri;
- numrul de zile ale ofertei hoteliere;
NT - numrul de turiti; .
S - durata medie de sejur,
Gradul de ocupare se poate calcula n momente diferite la aceeai unitate hotelier sau n acelai
moment pentru dou sau mai multe uniti hoteliere situate n regiuni diferite, iar prin comparaie
se desprind concluzii privind diferenele n activitatea hotelier.
C.5. Indicatorul de activitate comercial a ageniilor de voiaj Acest indicator se poate calcula n
urmtoarele variante:
C.5.1. n raport cu cererea turistic efectiv - indicele de participare a ageniilor de voiaj la
captarea cererii:

31

- cererea efectiv captat de ageniile de voiaj n perioada 0, respectiv


n perioada i.
Comparnd dou perioade diferite se obine dinamica activitii ageniilor de voiaj. De asemenea,
pot fi comparate dou sau mai multe piee turistice pentru a desprinde importana ageniilor de voiaj
n canalizarea cererii, difereniat de la o pia la alta.
C.5.2. n raport cu utilizarea ofertei, de exemplu: indicele capacitii hoteliere comercializate prin
agenii de voiaj. Acest indicator relev interdependena ntre unitile de cazare i ageniile de voiaj.
Este calculat astfel:

32

, unde:
LHav numarul de locuri comercializate prin agenii de voiaj.
Indicatorul poate fi calculat, ca i cel precedent, procentual, n dou perioade de timp diferite,
pentru a aprecia variaia sa n timp, pentru mai multe categorii de uniti de cazare, pentru mai
multe piee. n ansamblu, este un indicator care reflect dependena activitii hoteliere de
activitatea comercial a ageniilor de voiaj.

33

CAPITOLUL II POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI


IALOMITA
PREZENTAREA JUDETULUI IALOMITA SI A POTENTIALULULUI
SAU TURISTIC
2.1.

PREZENTAREA JUDETULUI IALOMITA

2.1.1

Asezare

Judetul Ialomita este situat in partea de sud-est a Romaniei, in estul Campiei Romane, pe cursul
inferior al Ialomitei, cuprinzand 2/3 din Campia Baraganului.
2.1.2

Vecini

Judetul Ialomita are urmatoarele vecinatati: La nord: Judetele Braila si Buzau, la nord-vest:
Judetul Prahova, la vest: Judetul Ilfov, la sud-est: Judetul Constanta, la sud: Judetul Calarasi
2.1.3

Relief

Relieful judetului Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei
Romane - Baraganul, fiind dominat de campuri tabulare intinse si lunci. Circa 65% din suprafata
judetului apartine Campiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii, 9% Campiei Vlasiei si 11% luncii
Ialomitei si campiei de divagare Arges - Buzau.
Relieful judetului Ialomita este unul de campie, cu altitudini maxime ce nu depasesc 100 m,
fiind situat in Baraganul de est si in luncile Dunarii si Ialomitei (punctata de aparitia dunelor, a
fruntilor de terasa si a numeroaselor lacuri).
Altitudinal, relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre est.
Zona cea mai inalta 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul Platonesti, ei alaturandu-i-se
Piscul Crasani 81 m si Campul Grindu 71 m. Altitudinea minima este de 8 m, in nordul incintei
indiguite a Bratului Borcea
34

2.1.4

Clima

Judetul Ialomita are o clima excesiv continentala in nord si vest si mai moderata in sudest.Teritoriul judetului se afla sub influenta maselor de aer estice continentale, vestice oceanice si
sudice mediteraneene, materializate in vanturi aspre din nord-est (Crivatul), uscate din sud-est
(Austrul), iar dinspre sud-est (Baltaretul) Clima judetului este influentata si de precipitatiile scazute
neuniforme si cu diferente mari de la un anotimp la altul. care provoaca adesea indelungate perioade
de seceta. Climatul temperat-continental moderat are valori medii multianuale favorabile
desfasurarii activitatilor economice.
Clima judeului Ialomia se caracterizndu-se prin veri foarte calde i ierni foarte reci, printr-o
amplitudine termic anual, diurn relativ mare i prin precipitaii n cantiti reduse. Durata medie
anual de strlucire a Soarelui este cuprins ntre 2.100 i 2300 ore, numrul anual de zile cu cer
senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.
* Temperatura medie anuala a aerului este 10,7 C, cu o minima absoluta de 32,5 C la Armasesti
(25 ian.1942) si o maxima absoluta de +44 C la Amara (august 1951), fapt ce determina o
amplitudine termica maxima de 76,5 C;
* Echilibru in repartizarea numarului de zile cu cer senin ( 113), cer noros ( 123) si cer acoperit
(130);
* Precipitatiile atmosferice, variaza intre 400 si 520 mm/an;
* Vanturile au ca directii dominante nord-est, nord, sud-vest si sud ;
* Umezeala relativa a cerului variaza intre 74 si 76%.
*Fenomenele climatice caracteristice - ngheul, bruma i viscolul, n perioada rece, seceta, roua i
grindina, n perioadele calde ale anului.
2.1.5

Reteaua hidrografica

Reeaua hidrografica este reprezentata de cursuri de apa si lacuri(limane fluviatile,lacuri de


lunca,lacuri de albie,lacuri artificiale) si ape curgatoare.
Cursuri de apa : sunt reprezentate de Dunare si bratul Borcea in sud-est, Ialomita ce brazdeaza in
est, desfasuranduse in meandre si formand o lunca inundabila.
Ape curgatoare -Dunrea veche (75 km.), Braul Borcea (48 km.), Ialomia (175 km.), Prahova (30
km.), Cricovu Srat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.)
Lacuri
-limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), cheauca (1,07
km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sruica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia
(0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Ctruneti, Hagieti, i altele.
35

-lacuri de lunc : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Brbtescu ;


-lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;
-lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2)
2.1.6

Organizarea administrative a teritoriului

Judetul Ialomita are in componenta sa 3 municipii incadrate, potrivit legii, ca localitati de


rangul II (Slobozia, Urziceni si Fetesti), 4 orase (Amara, Cazanesti, Fierbinti si andarei) care au
rangul III si 59 de comune, cu un total de 128 de sate (59 de sate cele resedinta de comuna avand
rangul IV, iar restul de sate avand rangul V.
Suprafata totala a judetului Ialomita este de 4.453 km.p. (445.289 ha.), din care : 3.736 km.p.
suprafata agricola, 258 km.p. suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km.p. terenuri cu alta destinatie
si aproape 69 km. p. Terenuri neproductive.
* Modul de folosinta a suprafetei agricole este urmatorul : 348.767 ha teren arabil (93,33% irigat
(54,67% din suprafata arabila), iar din totalul suprafetei agricole) , 18.230 ha pasuni + fanete
(4,87%), 386 ha livezi (0,1%) si 6.307 ha vii si pepiniere viticole (1,68%). n judetul Ialomita
204.293 ha. sunt amenajate pentru 182.527 ha. pentru desecare (41% din suprafata totala).
2.1.7 Populatia
Populatia judetului Ialomita inregistrata la 1 ianuarie 2011 era de 286619 locuitori, din care
132356 traiesc in mediul urban si 154263 in mediul rural, 140344 sunt barbati si146275 femei.
Dupa nationalitate in judetul Ialomita locuiesc romani 95,34%, rromi - 4,1%, iar restul sunt
reprezentanti ai 27 de nationalitati.
2.1.8

Rezervatii naturale

Rezervatia naturala Lacul Strachina reprezinta o zona umeda in sectorul estic al Campiei
Romane (mlastini, luciu de apa, turbarii si pajisti) in arealul careia au fost identificate mai multe
specii de pasari (migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care unele foarte rare si protejate prin
lege) aflate in migratie pe culoarul european estic. Specii de pasari semnalate in arealul rezervatiei:
barza alba (Ciconia ciconia), barza neagra (Cicinia nigra), starc galben (Ardeola ralloides), starc de
noapte (Nycticorax nycticorax), egreta alba (Egretta alba), gaia neagra (Milvus migrans), starc rosu
(Ardea purpurea), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), vultur pescar (Pandion haliaetus), cristei
de camp (Crex crex), sitarul de mal (Limosa limosa), chira mica (Sterna albifrons), pitigoi-pungar
(Remiz pendulinus), privighetoare-de-balta (Acrocephalus melanopogon), fasa-de-camp (Anthus
campestris), erete sur (Circus pygargus), garlita mare (Anser albifrons), garlita mica (Anser
erythropus), rata mare (Anas platyrhynchos) sau ciuf de camp (Asio flammeus)
Lacul Amara 10 specii de pasari care necesita conservare: egreta mica, starcul cenusiu, barza
36

alba, lebada de vara, eretele de stuf, chira de balta etc.), 30 de specii de pasari care necesita o
protectie stricta (corcodelul mare, rata mica, rata sulitar, pescarusul argintiu, pescarusul sur, prigoria,
chira de balta, florintele etc.) si 14 specii de pasari de interes comunitar.
Lacul Fundata reprezinta o zona de protectie speciala avifaunistica cu importanta pentru populatiile
de pasari cuibaritoare (Ixobrychus minutus - starc si Lanius minor - sfrancioc) cat si pentru cele
migratoare (Branta ruficollis - gasca cu piept rosu, Anseriformes, ord - gasca salbatica, Philomachus
pugnax - batausul, Grus grus - cocorul etc)
Padurea Alexeni, Lacul Rodeanu, Lacurile Bentu Mic, Bentu Mic Cotoi si Bentu Mare, Padurea de
Stejari Seculari Canton Hatis.
2.1.9

Cultura si arta

Cultura i arta au n judeul Ialomia o baz material format din 5 case de cultur, 81 cmine
culturale, 67 cinematografe, 190 biblioteci, 5 muzee i puncte muzeistice.
Monumente i ansambluri arhitecturale i de art plastic
Mnstirea Sf. Voievozi sec. XVII - XIX, Biserica Sf. Voievozi - zidul din incint

(ruine);
coala Agricol Iordache Zossima (1887);
Ansamblul conacului i cavoului familiei Zappa - 1857 - Primria Ion Roat ;
Conacul Bolomey (1898) - Primria Cosmbeti ;
Schitul Balaciu Piteteanu ( 1821- 1841 ) - Mnstirea Balaciu ;
Podurile dintre Feteti i Cernavod ( 1890 - 1895 ) - inginer Saligny Anghel ;
Conacul Marghiloman ( 1869 - 1874 );
Conacul Bizu Cantacuzino ( jumtatea sec XIX);
Cavoul lui Barbu Catargiu, sat Malu, comuna Sf. Gheorghe ;
Conacul Hagianoff ( 1899) , comuna Manasia ;
Casa memorial Ionel Perlea, sat Ograda, comuna Bucu ;
Monumentul i Cimitirul Eroilor n municipiul Slobozia ;
Bustul lui Matei Basarab ( 1932 ), municipiul Slobozia.
Targul de floci
Manastiri biserici-Catedrale
Sub autoritatea Consiliului Judeean Ialomia sunt organizate i funcioneaz 5 importante

instituii de cultur: Biblioteca Judeean tefan Bnulescu, Centrul Cultural UNESCO Ionel
Perlea, Muzeul Naional al Agriculturii, Muzeul Judeean Ialomia, Centrul Judeean de Conservare
i Valorificare a Tradiiilor i Creaiilor Populare Ialomia.
2.1.10 Economia
Mediul de afaceri este reprezentat la nivelul lunii februarie 2015 de 9145 societati
comerciale active. Repartitia teritoriala a agentilor economici este : 34% in Slobozia, 13% la
Fetesti, 11% la Urziceni, 5% la andarei si 37% in mediul rural. Dupa domeniul principal de
37

activitate 9,3% agenti economici desfasoara activitati in industrie, 7,5% in agricultura, 2,8% in
constructii, 64,8% in comert, 15,6% in servicii.
Aflat la intersectia drumurilor comerciale care leaga capitala Romaniei Bucuresti, cu
litoralul Marii Negre, Moldova si centrul tarii asigurand
prin reteaua sa de drumuri acces direct pe cele mai importante piete romanesti, cu distante scurte de
transport ( 100 150 km) catre Bucuresti, Constanta, Galati, Braila, Buzau, Ploiesti, Calarasi,
Silistra ( Bulgaria) ,dispunand de rezerve naturale variate ,economia judetului Ialomita a cunoscut o
dezvoltare multilaterala.
Resursele naturale sunt reprezentate de:
* petrol si gaze naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;
* loessul cu o textura foarte fina Urziceni, andarei, Slobozia, Manasia ;
* nisipul, in zona Hagieni si albia raurilor ;
* namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata.
* izvoare sulfuroase la Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii.
* izvoare termale Giurgeni, Amara.
Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri : producerea ingrasamintelor chimice, a
zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a conservelor de legume, fructe si carne,
laptelui si produselor lactate, piine si produse de panificatie, industria confectiilor, tricotajelor si
materialelor de constructii, producerea de aparate electronice, mobila si prelucrarea lemnului,
producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice, lacuri si vopsele, productie tipografica, etc.
Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care detine, ca
urmare a aplicarii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adica 95% din suprafata agricola a
judetului. In agricultura Judetului Ialomita se produc: cereale,plante tehnice.legume,fructe.Sectorul
zootehnic:bovine,porcine,ovine,caprine,cabaline,pasari.
Comertul este preponderent in activitatea agentilor economici privati din judet si el cuprinde
intreaga gama de produse : industriale, alimentare, nealimentare, comercializate en-gros sau endetail.
Serviciile prestate in judetul Ialomita au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii si au atras
forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se refera la : hoteluri si
restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri mobile si imobile, asistenta
medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru intreprinderi, activitati recreative, etc.
La 28 februarie 2015 existau in judet 9145 societati comerciale active.

38

Turismul in judetul Ialomita are urmatoarele componente : turism balnear, agroturism, turism
cultural si turism pentru vanatoare si pescuit.
2.1.11 Transporturile si comunicatiile
Judetul Ialomita are acces direct la transport rutier, feroviar si fluvial:
este strabatut de Drumul european E 60 Constanta Bucuresti Ploiesti Brasov Oradea, parte
a retelei pan europene de transport;
* are legatura directa cu Autostrada Soarelui A2 Bucuresti Constanta, prin ruta Slobozia Drajna;
*reteaua de drumuri nationale si judetene modernizate este 654 km, din care 20 de km constituie un
tronson din autostrada Fetesti Constanta;
* reteaua feroviara este de 276 km ,din care cea mai mare parte electrificata si care face legatura cu
magistralele feroviare din sud-estul, estul si centrul tarii;
* prezenta fluviului Dunarea ofera posibilitatea de a avea comunicatii fluviale cu cele 8 tari riverane
Dunarii, iar prin intermediul Canalului Dunare Marea Neagra exista acces la portul Constanta.
* grad ridicat de acoperire cu retele de telecomunicatii moderne, eficiente, acoperitoare ca arie si
calitate, cu acces la reteaua nationala si internationala de telecomunicatii;
2.1.12 Forta de munca calificata
* evidenta crestere a ponderii fortei de munca tinere;
* posibilitatea perfectionarii profesionale prin accesarea programelor de formare, reconversie si
perfectionare profesionala;
* acoperirea nevoilor de instruire superioara prin filialele unor institutii de invatamant superior care
functioneaza in judet;
2.2 Prezentarea potentialulului turistic al judetului ialomita
Judetul Ialomita se bucura de un bogat potential turistic concretizat de peisaje naturale
deosebite,,monumente istorice,situri arheologice,muzee.,manastiri,biserici,balta Borcea,lacuri.
Obiective culturale si turistice:
-Muzeul National al Agriculturii are in administratie:
1.Biserica de Lemn Poiana, monument istoric si de arhitectura (sec XVIII)
2.Ferma model Perieti, monument de istorie agrara
3.Parcul cu 40 de specii dendrologice (1,7 ha)
-Muzeul Judetean de Istorie (patrimoniu arheologic)

39

Sursa: www.turism.ro

Figura 2.2.1 Muzeul Judetean de Istorie


-Biblioteca Judeteana Stefan Banulescu
-Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea
-Centrul de Arta si Creatie Populara
-Manastirea Sf.Voievozi ridicata de Matei Basarab (1634)

Sursa: www.turism.ro

Figura 2.2.2 Biseric


-Catedrala Episcopala
-Monumentul Eroilor si Parcul Tineretului
-Cimitirul Eroilor
-Monumentul Principelui arab Gherainia Mahumed

40

Manifestari culturale si artistice:Festivalul international de folclor Floare de pe Baragan,Festivalul


Berii,Salon de carte desfasurat in Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea,Targ de masini
agricole,Salon de constructii si arhitectura,Zilele municipiului.
-Satul de vacanta Hermes
AMARA, oras
Obiective culturale si turistice:
-Schitul de calugari de la Amara Sf. Mare Mucenic Gheorghe(2001)
-Lacul Amara (contine apa sulfatata, clororosodica, magneziana, slab bromurata si namol sapropelic)
-Statiunea balneoclimaterica recomandata celor ce sufera de afectiuni reumatismale, posttraumatice
ale aparatului locomotor, ginecologice, ale sistemului nervos periferic si afectiuni asociate
Complexul de odihna si tratament Amara
-Parc dendrologic
-Evenimente culturale si artistice:Zilele orasului Amara (iunie),Festivalul Trofeul Tineretii
Sursa: www.turism.ro

Figura 2.2.3 Lacul


Municipiul Feteti
Obiective

Amara

culturale

si turistice:

-Biserica Adormirea

Maicii

Domnului

(1882)
-Biserica

Sf.

-Podurile

feroviare

Nicolae (1884)
dunarene,

de inginerul Anghel

construite

Saligny (1890-1895)

Sursa: www.turistiinfo.ro

Figura 2.2.4 Podurile feroviare dunrene


-Muzeul de masini si unelte agricole traditionale
-Bratul Borcea
41

-Monument al naturii-arborele de lalea


Sport:
Potential turistic pentru activitati de pescuit si vanatoare
Serbarile Toamnei,Targul anual de Toamna,Bucuriile iernii
Trasee turistice: Fetesti-oras-Lunca Dunarii-Campia Baraganului-Muzeul de masini si unelte
agricole traditionale-Biserica Sf. Nicolae (1884)-Podul feroviar peste Dunare
Municipiul Urziceni
Obiective culturale si artistice:
-Biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului (1828)
-Biserica Sf. Treime (1861-1866)
-Cele doua conace din 1905, respectiv 1931
-Evenimente cultural artistice :Ziua Municipiului ( luna mai)
-Catedrala din Urziceni
Oraul ndrei
Obiective culturale si turistice :
- Lacul Strachina
- Biserica "Sfintii Voievozi" 1839,
-Monumentul Eroilor sin cel de al doilea razboi mondial
-Biserica Constantin si Elena detine o copie a icoanei facatoare de minuni de la Muntele Athos ,
Fecioara Maria- Portarita,loc de pelerinaj
Evenimente -Ziua Crucii - balci traditional - 14 septembrie (din 1839),
Sursa: www.turistiinfo.ro

Figura 2.2.5 Biserica Sf.Voievozi

Tandarei

Comuna Adncata
Obiective cultural- sportive si

turistice:Lacul Rodeanu,Baraj Dridu

Agrement:Pescuit

Barajul

sportiv

la

Dridu,Posibilitati

de

agroturism
Comuna Andrasesti
Obiective culturale si turistice:
-Lacul Fundata
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1821,
42

-han din sec.19,


-sat Orboesti - Biserica "Sf. Nicolae" 1797
Comuna Armasesti
Obiective culturale si turistice
-Primaria 1882
-Scoala agricola Iordache Zosima 1887,
-Spital 1889,
-Biserica "Sf. Gheorghe" 1787
- sat Nenisori - Biserica "Sf. Mc. Procopie" 1641 ctitor Matei Basarab
Comuna Axintele
Obiective culturale si turistice:
Biserica 1823, han sec.19
-sat Horia - Schitul "Nasterea Maicii Domnului, Sf. Spiridon, Sf. Grigorie Dascalu

43

Comuna Salcioara
Obiective culturale si turistice:
-sat Crasanii de Sus Piscul Crasani - asezare geto-dacica din epoca fierului - La Tene sec.3-1 i.HrTumuli (deal)

Sursa: www.turistiinfo.ro

Figura 2.2.6 Piscul Crasani-Tumuli


-sat Balaciu- Manastirea "Balaciu - Adormirea Maicii Domnului" (Pitesteanu)"
- sat Crasanii de Jos - Manastirea Sf.Andrei, Crasani ,1750
- sat Copuzu Biserica
Comuna Barbulesti
Obiective culturale si turistice:
-Han-sec.19, Biserica
- "Sf. Nicolae" 1754
Comuna Barcanesti
Obiective culturale si turistice:
- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1812
Comuna Bordusani
Obiective culturale si turistice:
-Sit arheologic Popina
-Lac Bentul Mare
-Lac Bentul Mic
-Zona Balta (intre Dunare si bratul Borcea)
- Biserica "Sf. Ilie" sec.18

44

Comuna Cosambesti
Obiective culturale si turistice:
-Castelul Bolomey, monument istoric construit de familia Ghetu (1898)
-Biserica Sf. Nicolae, monument istoric (1864)
Comuna Cosereni
Obiective culturale si turistice:
Magura de la Comana (sit arheologic)
Agrement:Pescuit pe Lacul Comana,Posibilitati de agroturism
Comuna Dridu
Obiective culturale si turistice:
- Manastirea Dridu cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului
Sursa: www.turistiinfo.ro

Figura 2.2. 7 Manastirea Dridu


-

Biserica de lemn

Cuvioasa Paraschiva

Sursa: www.turistiinfo.ro

Figura 2.2. 8 Biserica din lemn


-Lacul de acumulare Dridu
Comuna Dragoesti
- sat Chiroiu Ungureni - Manastirea "Chiroiu Ungureni - Sf. Vineri - Buna Vestire" (F) 1990
Ora Fierbinti Targ
Obiective culturale si turistice:
-sat Grecii de Jos - - Biserica "Sfanta Maria" 1734
- Biserica "Sf. Gheorghe" sec.18
Comuna Gheorghe Lazar
45

Obiective culturale si turistice:


-Biserica Sf. Mihail si Gavril
- Lacul Iezer
Agrement:Pescuit sportiv pe Lacul Iezer
Comuna Giurgeni
Obiective culturale si turistice:
-Sit arheologic de interes national Orasul de Floci
-Sport:Pescuit sportiv de tip delta
-Izvoare termale
-Agrement:Posibilitati de agroturism/turism rural
-Evenimente cultural-artistice:Ziua localitatii (august),Zarzarica,Hora satului
Comuna Ion Roata
Obiective culturale si turistice:
-Curtea familiei Zappa, construita de Evanghelie Zappa (1857)
-Biserica Sf. Nicolae
Comuna Grindu
Obiective culturale si turistice:
-

Biserica "Inaltarea Domnului" 1841 cu tampla adusa de la Athos in 1841

Comuna Ion Roata


Obiective culturale si turistice:
- In catunul Colinele (Cioara) se afla Biserica "Sf. Nicolae" 1970 cu picturi murale, Principesa
Maria-nume vechi
Comuna Maia
Obiective culturale si turistice:
-Asezamantul de arta si cultura religioasa Barbu Catargiu
-Doua biserici din secolele XVI, respectiv XVII
-Cavoul cu ramasitele pamantesti ale lui Barbu Catargiu, primul ministru al Principatelor Unite
Romane
Comuna Manasia
Obiective culturale si turistice:
-Biserica Inaltarea Domnului
-Conacul Hagianoff (1842)
Comuna Mihail Kogalniceanu
46

Obiective culturale si turistice:


-sat Hagieni - Manastirea "Hagieni - Sf. Ierarh Nicolae" (M) 1995
-Monument al naturii-Platan secular
Comuna Moldoveni
Obiective culturale si turistice:
-Monumentul Eroilor
- Sf. Dumitru
-Biserica Adormirii Maicii Domnului
Comuna Movilita
Obiective culturale si turistice:
-sat Bitina Pamanteni - Biserica "Bitina" 1859- Icoana Sf. Nicolae-facatoare de minuni,
-iazuri
Comuna Sinesti
Obiective culturale si turistice:
-Conacul Marghiloman, construit de familia Marghiloman (1869-1874)

Sursa: www.turistiinfo.ro

Figura 2.2. 9 Conacul Marghiloman

47

-Popasul turistic Sinesti


Trasee turistice:Sinesti-sat Hagiesti-Campia Baraganului-Biserica Valea Ciorii----Biserica Sf.
Voievozi-conacul Marghiloman.
- sat Hagiesti - Biserici "Sf. Nicolae" 1704 cu fresce si picturi originare (necropola Gr. M. Sutu"
1836) si "Sfintii Voievozi - Mariuta" 1873,
Comuna Stelnica
Obiective culturale si turistice:
-Muzeul Satului
-Muzeul Arheologic
-Biserica Sf. Pantelimon
-Biserica Sf. Ioan Botezatorul
-Monument al Eroilor Aviatori
Natura:Padurea de stejari seculari
Evenimente cultural-artistice::Ziua Recoltei,Sarbatoare campeneasca,
Festivalul Berii
-Posibilitati de practicare a pescuitului si vanatorii
-Navigatie pe bratul Borcea
Comuna Suditi
Obiective culturale si turistice:
-Manastirea Manastirea "Sf.M.M. Pantelimon, Fratilesti-Suditi(2007)
-Movilele Suditi, puncte strategice de orientare din primul razboi mondial
Natura:Padurea Berlesti-Popesti (600 ha)
sat Gura Vaii lac si Biserica din 1856
Comuna Sfantu Gheorghe
Obiective culturale si turistice:
-Conacul Florescu din satul Malu (sec XX)
Natura:Lacul Rogozu
- Biserici "Adormirea Maicii Domnului" a fostului schit Malu 1837 si "Cuvioasa Parascheva" 1994
Trasee turistice:Sfantu Gheorghe-sat Malu-Campia Baraganului-Amara lac-Schit Amara-Sf
Gheorghe
Comuna Ograda
Obiective culturale si turistice:
-Casa memoriala a compozitorului si dirijorului Ionel Perlea (monument istoric)
48

Sursa: www.turistiinfo.ro

Figura 2.2.10 Casa Memorial Ionel Perlea


-Biserica Sf. Gheorghe (1869)
Natura:Numeroase lacuri bogate in peste(Ograda,Strachina)
Comuna Jilavele
Obiective culturale si turistice:
- sat Slatioarele
-Biserica Sf. Trei Ierarhi, ctitorita de Ana si Stolnicul Alexandru Vacarescu (1820)- -Campia
Movilitei
- Biserica "Trei Ierarhi" sec.17
-Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" 1697,
- conacul "Bazu Cantacuzino" sec.19,
-piscicultura, Rodeanu (lac) cu apa clorurat-sodica
2.3.

Forme de turism practicate in judetul ialomita


2.3.1.TURISMUL DE AFACERI SI MOTIVE PROFESIONALE

Aceasta forma de turism este dezvoltata mai ales in capitala judetului,Slobozia si in Statiunea Amara
,localitati in care exista infrastructura - hoteluri cu spatii pentru congrese,conferinte,seminarii(Select
si Central in Slobozia,Parc,Ialomita in Amara).
2.3.2.TURISMUL BALNEAR
Dezvoltarea si practicarea acestei forme de turism in Judetul Ialomita a fost posibila prin existenta
Statiunii Amara , situat la 7 km de Slobozia i 126 km de Bucureti, vestit prin nmolul sapropelic
i apele minerale sulfaterte, clorurale i bromurate folosite n tratamentul bolilor reumatismale
cronice, ale sistemului nervos periferic, n afeciuni posttraumatice ale aparatului locomotor i n
boli ginecologice.
49

2.3.3.TURISMUL CULTURAL
Aceasta forma de turism este posibila datorita prezentei in judet a numeroase situri
arheologice,muzee,case memoriale,conace,monumente.
In acest sens putem aminti
-in Slobozia--Muzeul National al Agriculturii, -Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea,Centrul de
Arta si Creatie Populara,Monumentul Eroilor si Parcul Tineretului,Cimitirul Eroilor,Monumentul
Principelui arab Gherainia Mahumed, Muzeul Judetean de Istorie (patrimoniu arheologic).
-in comuna Giurgeni--Sit arheologic de interes national Orasul de Floci
-in comuna Salcioara-sat Crasanii de Sus Piscul Crasani - asezare geto-dacica din epoca fierului La Tene sec.3-1 i.Hr- Tumuli (deal)
- in comuna Bordusani-Situl arheologic Popina
-in comuna Sinesti- Conacul Marghiloman, construit de familia Marghiloman (1869-1874)
2.3.4.VIZITE LA RUDE SI PRIETENI
Municipiul Slobozia si Statiunea Amara sunt localitati atractive din judetul Ialomita care creeaza un
flux turistic prin vizite la rude si prieteni.
Zestrea turistica a municipiului Slobozia este data de muzee(al satului si agriculturii,muzeul de
istorie,catedrala, manastirea Sf.Voievozi) Statiunea Amara este tentanta prin prezenta lacului
Amara , a namolului sapropelic si plaje,pescuit,schit..
2.3.5.TURISM RELIGIOS
Manastirile din judetul Ialomita sunt prinse in pelerinaje la nivel local si national.Putem aminti
manastirile:Hagieni,Crasani,Dridu,Balaciu,Fratilesti-Suditi,Sf.Voievozi din Slobozia..
2.3.6.TURISM DE TRANZIT
Judetul Ialomita este tranzitat decai rutiere care duc spre Marea Neagra si portul Constanta spre
statiunea Amara facand necesara existenta de hanuri,popasuri,moteluri,hoteluri,restaurante.
2.3.7.TURISM SPORTIV SI DE AGREMENT
Lacurile de apa dulce si sarata din judet,prezenta fluviului Dunarea pe teritoriul judetului,a raului
Ialomita fac posibile navigatia,vanatoarea si pescuitul.

50

2.4 Uniti de cazare


Hotel Dana Amara
Hotel Dana**** situat langa lacul Amara, la doar 125 km de Bucuresti si 15 minute de
Slobozia,se remarca prin dotari de exceptie, elegant si confort, intr-o ambianta calda. Acesta dispune
de 39 de camera spaioase din care 12 apartamente, 13 camere duble si 14 camere duble superioare,
prevazute cu minibar, seif, TV-plasma, telefon, aer conditionat, incalzire centrala, halat si papuci de
baie, birou, acces pe baza de cartela, Wi-Fi

Sursa:www.turistiinfo.ro

Figurile 2.4.1, 2.4.2 Hotel DANA


Hotel Parc Amara
Hotel Parc *** cu o capacitate de cazare de 432 de locuri este o cladire moderna, cu spatii
amenajate cu gust si camere confortabile dotate cu aer conditionat, baie proprie si Tv.

Sursa:www.turistiinfo.ro

Figura 2.4.3 Hotel Parc

51

Pensiunea Silvicultorilor Amara

Sursa:www.turistiinfo.ro

Figura 2.4.4 Pensiunea Silvicultorilor


Pensiunea Silvicutorilor este localizata pe malul lacului Amara si pune la dispozitie 8 camere duble
twin si 2 apartamente, avand o capacitate de 22 locuri.
Hotel Select Slobozia

Figura 2.4.5 Hotel Select


Amplasat in Centrul orasului Slobozia, Complexul Hotelier Select ofera clipe de neuitat. Aici se pot
organiza mese festive, dineuri, cockteiluri, receptii.
Hotel Ialomia

52

Figurile 2.4.6, 2.4.7 Hotel Ialomia

Complexul Hotelier Ialomita, clasificat la categoria de trei stele, este situat in statiunea
balneo-climatica Amara,

la

km

de

Slobozia(resedinta

judetului

Ialomita).

Acesta dispune de 480 locuri de cazare, restaurant, baza de tratament moderna, plaja, sala de
conferinte, centru wellness&SPA precum si de alte dotari ce permit petrecerea cat mai placuta a
timpului liber si a activitatilor business. Hotelul Ialomita dispune de 480 spatii de cazare (camere
duble, camere single si apartamente),complet renovate, echipate cu aer conditionat, tv si mini-bar.
Incinta hotelului este dotata cu un restaurant moder accesorizat si cladit, cu bucatarie specific
romaneasca, ce isi intampina oaspetii cu 240 locuri.Restaurantul este climatizat si reprezinta un
spatiu ideal pentru organizarea de evenimente speciale(nunti, botezuri, onomastici, etc.).

53

CAPITOLUL III

ANALIZA STATISTIC A OFERTEI I CERERII TURISTICE


N JUDETUL IALOMITA N PERIOADA 2000-2013

n ciuda dificultilor apreciabile de ordin conceptual, metodologic i statistic care nsoesc orice
ncercare de abordare a locului serviciilor n contextul economiilor naionale contemporane,
evidenele statistice care ne stau la ndemn ilustreaz fr nici un echivoc c importana relativ a
sectorului de servicii n context naional a continuat s creasc n ultimele trei decenii, fapt reflectat
n creterea ponderii acestui sector att n produsul intern brut, ct i n fora de munc activ n
majoritatea economiilor naionale.
3.1

Note metodologice
Pentru capacitatea i activitatea de cazare turistic, datele provin din rapoartele statistice

completate de persoanele juridice i fizice care au n proprietate sau administreaz structuri de


primire turistic cu funciuni de cazare turistic.
Pentru activitatea agenilor de turism privind aciunile turistice organizate, datele provin din
rapoartele statistice completate de ageniile de turism i de ctre direciile de protecie i asigurri
sociale, oficiile de pensii, administraiile de tabere colare, organizaiile sindicale i alte instituii
care comercializeaz aciuni turistice.
Datele privind turismul internaional sunt furnizate de ctre Ministerul Administraiei i Internelor Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.
3.2

Activitatea de cazare turistic


Numrul turitilor cazai n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic

cuprinde toate persoanele (romni i strini) care cltoresc n afara localitilor n care i au
domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni i stau cel puin o noapte ntr-o structura de
primire turistic i n zone vizitate din tar; motivul principal al cltoriei este altul dect acela de a
desfura o activitate remunerat n locurile vizitate.
nnoptarea reprezint fiecare noapte pentru care o persoana este nregistrata ntr-o structur de
primire turistic cu funciuni de cazare turistic, indiferent daca fizic este prezent sau nu n camera.
nregistrarea turistului strin care este cazat ntr-o structura de primire turistic cu funciuni
de cazare turistic se face dup tara sau zona geografic de reedin a acestuia. Indicii de utilizare
neta a capacitii de cazare turistic n funciune se calculeaz prin raportarea numrului de nnoptri
realizate, la capacitatea de cazare turistic n funciune, din perioada respectiv.

54

3.3

Analiza ofertei turistice


Caracterizarea statistic a ofertei turistice presupune pe lng determinarea forei de munc din

activitatea turistic i analiza potenialului tehnico-material turistic.


Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea i activitatea de cazare turistic, datele
provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice i fizice care au n proprietate sau
administreaz structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic.
3.3.1

Nivelul i dinamica structurilor de primire

Prin structura de primire turistic cu funciuni de cazare turistic se inelege orice construcie
sau amenajare, care furnizeaz n mod permanent sau sezonier serviciul de cazare i alte servicii
specifice pentru turiti.
Nu se cuprind n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic: structurile de
primire folosite n exclusivitate de posesori sau chiriai, pe o durata mai mare de un an, indiferent de
clasificarea acestora; locuinele secundare ale populaiei, utilizate n scopuri turistice n mod
exclusiv de posesorii acestora; cminele, internatele colare pe perioada anului colar, unitile
spitaliceti (cu excepia sanatoriilor i a altor spaii similare ce practic n mod exclusiv activiti
turistice); vagoanele dormitor; adposturile i refugiile montane i similare; barcile i dormitoarele
pentru muncitori, cminele de btrni i casele de copii.
In numrul structurilor de primire turistic cu funciuni de cazare turistic sunt cuprinse
structurile de primire turistic existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a cror
activitate a fost ntrerupt pentru o perioada mai mare de timp, n vederea realizrii unor reparaii
capitale sau pentru modificri importante ale capacitii de cazare sau/i a categoriei de ncadrare.
Diversitatea unitilor de primire turistic din punct de vedere al tipurilor de uniti de
primire n Judetul Ialomita este variat format din:

Hoteluri

Hosteluri

Hanuri si moteluri din care:

Moteluri

Vile turistice

Cabane turistice

Campinguri

Casute turistice

55

Tabere de elevi si prescolari

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale


Prin structura de primire cu funciuni de cazare turistic se nelege orice construcie sau
amenajare care furnizeaza n mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistic i alte servicii
pentru turiti. Vilele turistice, bungalourile i pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire
turistic cu funciuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire n parte chiar dac au o recepie
comun.
3.3.2

Capacitatea existent

Caracterizarea statistic a ofertei turistice presupune pe lng determinarea forei de munc din
activitatea turistic i analiza potenialului tehnico-material turistic i a.
Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea i activitatea de cazare turistic, datele
provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice i fizice care au n proprietate sau
administreaz structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic.

56

Tabelul 3.3.1. Structura unitilor de primire turistica pe categorii n judetul Ialomita n perioada 2000-2013
(locuri)

Total
Romnia
Total
Ialomita
Hoteluri
Hosteluri
Hanuri si
moteluri
- total :
din care
Moteluri
Vile
turistice
Cabane
turistice
Camping
uri
Casute
turistice
Tabere
de elevi
si
prescolar
i
Pensiuni
turistice
urbane
Pensiuni
turistice
rurale

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

28000
5
3290

2770
47
3208

2725
96
3208

2736
14
2951

2759
41
2902

2826
61
2630

2871
58
2539

2837
01
2432

2942
10
2528

2942
10
2528

2942
10
2528

2942
10
2528

2942
10
2528

2942
10
2528

Struct
ura
2013
%
100.0
0
0.86

2002
:
172

2048
:
224

2074
:
224

2132
:
73

2118
:
:

2142
:
:

2105
:
:

1966
:
:

2100
15
:

2156
15
:

2192
15
:

2260
22
:

2297
:
:

2295
22
:

90.78
0.87
0.00

172
416

224
216

224
216

73
224

78
214

95
122

41
122

69
122

116
26

120
26

145
50

106
50

178
50

208
50

8.23
1.98

12

12

12

18

18

18

18

0.71

83

83

83

70

40

36

36

38

34

44

44

342

342

342

13.53

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

105

4.15

500

500

474

337

337

120

120

120

120

120

212

92

90

90

3.56

20

20

27

1.07

10

10

10

10

12

12

26

26

26

26

26

1.03

Sursa: INS

n anul 2013, numrul total al unitilor de cazare turistic la nivelul Romniei este de 294210, n timp ce totalul unitilor de cazare la
nivelul judeului Ialomia se ridic la 2528, reprezentnd 0,86% din totalul naional.
Cea mai mare pondere a unitilor de cazare la nivelul judeului o au hotelurile, respectiv 90,78%, pe cnd cea mai sczut pondere o au
cabanele turistice (0,71%).
Tabel 3.3.2 Modificrile absolute i relative ale capacitii de cazare existent n Judetul Ialomita n perioada 2000-2013
Ani
Capacitatea
Modificrile
Indicii de dinamic
Ritmul de
existent
absolute
%
dinamic %
(locuri)
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total

3290
3208
3208
2951
2902
2630
2539
2432
2528
2612
2807
3021
3106
3183
40417

-82
-82
-339
-388
-660
-751
-858
-762
-678
-483
-269
-184
-107

-82
0
-257
-49
-272
-91
-107
96
84
195
214
85
77

97.5
97.5
89.6
88.2
79.9
77.1
73.9
76.8
79.3
85.3
91.8
94.4
96.7

97.5
100
91.9
98.3
90.6
96.5
95.7
103.9
103.3
107.4
107.6
102.8
102.4

-2.5
-2.5
-10.4
-11.8
-20.1
-22.9
-26.1
-23.2
-20.7
-14.7
-8.2
-5.6
-3.3

-2.5
0
-8.1
-1.7
-9.4
-3.5
-4.3
3.9
3.3
7.4
7.6
2.8
2.4

Sursa: INS; calcule proprii

n anul 2013 fa de primul an analizat, nivelul capacitii de primire turistic existent a scazut nesemnificativ (3,3%).
Prin urmare nivelul capacitii de cazare a fluctuat de la an la an, cea mai mare scadere s-a inregistrat n anul 2005 cu 272 de locuri
respectiv o scadere cu 9,4% fata de anul precedent.
Cresteri fa de anii precedeni s-au nregistrat intre anii 2008 si 2013, cele mai semnificative fiind cele din 2010 (cu 7,4%), respectiv
2011 ( cu 7,6%).
Modificarea absolut:

baz fix

baz n lan (mobil)

Indicatorii relativi:
Indicii de dinamic

a) baz fix

b) baz n lan (mobil)


Ritmul de dinamic
c) baz fix

d) baz n lan (mobil)


Indicatorii medii
Nivelul mediu

Modificarea medie absolut

Indicele mediu de dinamic

0.9974 sau 99.74%


Ritmul mediu de dinamic

= 99.74 - 100= -0.26


Per ansamblu, nivelul mediu al locurilor de cazare n Judetul Ialomita n perioada 2000-2013 a fost de 2887 locuri/an, cu o scadere
medie absolut de 8.23 locuri/an, respectiv 0.9974% .
Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

cazare
2000-

nivelul
maxim
cu
o
2007.

Figura 3.3.2.1 Evoluia capacitii de


existent, n judeul Ialomia, n perioada
2013
Analiznd
graficul
asociat
evoluiei
capacitii de cazare existent n judeul
Ialomia, se observ o fluctuaie continu la
perioadei 2000-2013. Astfel, capacitatea
a fost atins n anul 2000, iar la polul opus,
capacitate minim nregistrat, s-a situat anul

Pentru a estima capacitatea de cazare n funciune n urmtorii trei ani, vom folosi funcia de ajustare y = -15,532x+3003,4, obinut
prin metoda grafic, unde x variabila timp.

Tabel nr. 3.3.3

Estimarea capacitatii de cazare existenta pentru perioada 2014-2016


Ani

t (x)

2014
2015
2016

15
16
17

Valori ajustate dupa functia


y = -15,532x+3003,4
2770
2755
2739
Sursa: calcule proprii

Estimnd capacitatea de cazare existent pentru perioada 2014-2016, s-a folosit func ia de ajustare y = -15,532x+3003,4, obinut
prin metoda grafic, unde x reprezint variabila timp. Astfel, pentru anul 2014, s-a preconizat o capacitate de 2770 de locuri, pentru anul
2015, 2755 locuri, iar pentru anul 2016, 2739. De aici deducem c la nivelul perioadei analizate, capacitatea de cazare va nregistra un trend
descendent.
Tabel 3.3.4 Modificrile absolute i relative ale capacitii de cazare in functiune n Judetul Ialomita n perioada 2000-2013
Ani

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013

Capacitat
ea in
functiune
(locurizile)
674364
679492
622569
661226
625006
549979
608940
579716
596683
577621
573151
579597
595377
560153

Modificrile absolute

Indicii de dinamic
%

5128
-51795
-13138
-49358
-124385
-65424
-94648
-77681
-96743
-101213
-94767
-78987
-114211

100.8
92.3
98.1
92.7
81.6
90.3
86.0
88.5
85.7
85.0
85.9
88.3
83.1

5128
-56923
38657
-36220
-75027
58961
-29224
16967
-19062
-4470
6446
15780
-35224

100.8
91.6
106.2
94.5
88.0
110.7
95.2
102.9
96.8
99.2
101.1
102.7
94.1

Ritmul de dinamic %

0.8
-7.7
-1.9
-7.3
-18.4
-9.7
-14.0
-11.5
-14.3
-15.0
-14.1
-11.7
-16.9

0.8
-8.4
6.2
-5.5
-12.0
10.7
-4.8
2.9
-3.2
-0.8
1.1
2.7
-5.9

Total

8483874
Sursa: calcule proprii

Modificrile absolute
baz fix

baz n lan (mobil)

Indicatorii relativi:
Indicii de dinamic

baz fix

baz n lan (mobil)


Ritmul de dinamic

baz fix

baz n lan (mobil)

Indicatorii medii
Nivelul mediu al capacitii n funciune

Modificarea medie absolut a capacitii n funciune

Indicele mediu de dinamic al capacitii n funciune

%
Ritmul mediu de dinamic

= -99,0142
n perioada 2000-2013, nivelul mediu al capacitii de cazare n funciune la nivelul judeului a fost de 605991, avnd o modificare
medie absolut de aproximativ 8785, reprezentnd o dinamic de circa 0,99% din totalul capacitii n funciune.

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Figura 3.3.4.1 Evoluia capacitii de cazare n funciune, n judeul Ialomia, n perioada 2000-2013
Analiznd graficul asociat evoluiei capacitii de cazare n funciune n judeul Ialomi a, se observ o fluctua ie u oar la nivelul
perioadei 2000-2013. Astfel, capacitatea maxim a fost atins n anul 2001(679492), iar la polul opus, cu o capacitate minim nregistrat, sa situat anul 2005 (549979). Totodat se poate observa un trend uor descresctor.
Pentru a estima capacitatea de cazare n funciune n urmtorii trei ani, vom folosi funcia de ajustare y = -7,7787x+664,33, obinut
prin metoda grafic, unde x variabila timp.
Tabel 3.3.5

Estimarea capacitatii de cazare exisenta pentru perioada 2014-2016


Valori ajustate dupa functia
Ani
t (x)
y = -7,7787x+664,3 (mii loc-zile)
2014
15
547.6
2015
16
539.9
2016
17
532.1
Sursa: calcule proprii

Nivelul i dinamica sosirilor

Tabelul 3.3.6

Modificrile absolute i relative ale sosirilor n perioada 2000-2013

Ani

Total sosiri
(mii
persoane)

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total

24213
32172
29669
35696
37591
34163
41617
54232
52481
42839
36480
40352
38466
40189
540160

Modificrile
absolute

7959
5456
11483
13378
9950
17404
30019
28268
18626
12267
16139
14253
15976

7959
-2503
6027
1895
-3428
7454
12615
-1751
-9642
-6359
3872
-1886
1723

Indicii de dinamic
%

132.9
122.5
147.4
155.3
141.1
171.9
224.0
216.7
176.9
150.7
166.7
158.9
166.0

132.9
92.2
120.3
105.3
90.9
121.8
130.3
96.8
81.6
85.2
110.6
95.3
104.5

Ritmul de dinamic
%

32.9
22.5
47.4
55.3
41.1
71.9
124.0
116.7
76.9
50.7
66.7
58.9
66.0

32.9
-7.8
20.3
5.3
-9.1
21.8
30.3
-3.2
-18.4
-14.8
10.6
-4.7
4.5

Sursa: Calcul dup: Anuarul Statistic al Romniei 2001-2014, INS Bucureti

Din tabelul aferent modificrilor absolute i relative ale sosirilor n perioada 2000-2013 se poate observa c numrul total al turtilor
sosii are un trend ascendent, fluctuant.
Pe ansamblu au rezultat urmtorii indicatori medii:
Nivelul mediu al sosirilor

38582.86
Modificarea medie absolut al sosirilor

1228.923
Indicele mediu de dinamic al sosirilor

1.039747
Ritmul mediu de dinamic al sosirilor
= -98.9603
Analiznd indicatorii medii se poate observa c nivelul mediu al sosirilor turitilor n judeul Ialomi a n perioada 2000-2013 este de
38583 cu o cretere medie de 1229 turiti, reprezentnd aproximativ 1%.

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Figura 3.3.6.1 Dinamica sosirilor n


regiunea Ialomia n perioada 20002013

se

Conform graficului asociat dinamicii


sosirilor n regiunea Ialomia, n
perioada 2000-2013 se poate observa c
numrul turitilor sosii are un trend
ascendent, valoarea maxim atingnduanul 2007 (54232 sosiri), iar valoarea
minim n anul 2000 (24213 sosiri).

Pentru a estima nivelul sosirilor n urmtorii trei ani, vom folosi funcia de ajustare y = 1038,2x +30797, obinut prin metoda
grafic.

Tabelul 3.3.7. Estimarea sosirlor pentru perioada 2014-2016

Ani

t (x)

2014
2015
2016

15
16
17

Valori ajustate dup funcia


y = 1038,2x +30797
46370
47408.2
48446.4

Sursa:calcule propriipe baza datelor furnizate de NS

Folosind funcia de ajustare y = 1038,2x +30797 am obinut valorile ajustate pentru anii 2014-2016 i anume 46370, 47408, respectiv
48446.
Nivelul i dinamica nnoptrilor
Tabelul 3.3.8

Modificrile absolute i relative ale nnoptrilor n perioada 2000-2013

Ani

Total
nnoptri
(mii zile)

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total

209832
245334
211333
255295
267162
238281
288598
331604
304068
273843
199574
218146
213705
201762
3458537

Modificrile
absolute

35502
1501
45463
57330
28449
78766
121772
94236
64011
-10258
8314
3873
-8070

35502
-34001
43962
11867
-28881
50317
43006
-27536
-30225
-74269
18572
-4441
-11943

Indicii de dinamic
%

116.9
100.7
121.7
127.3
113.6
137.5
158.0
144.9
130.5
95.1
104.0
101.8
96.2

116.9
86.1
120.8
104.6
89.2
121.1
114.9
91.7
90.1
72.9
109.3
98.0
94.4

Ritmul de dinamic
%

16.9
0.7
21.7
27.3
13.6
37.5
58.0
44.9
30.5
-4.9
4.0
1.8
-3.8

16.9
-13.9
20.8
4.6
-10.8
21.1
14.9
-8.3
-9.9
-27.1
9.3
-2.0
-5.6

Sursa: Calcul dup: Anuarul Statistic al Romniei 2001-2014,

Din tabelul aferent modificrilor absolute i relative ale nnoptrilor n perioada 2000-2013 se poate observa c n prima perioad
(2000-2007), numrul total al nnoptrilor are un trend ascendent, ajungnd la numrul maxim 331604, apoi nregistreaz o descretere
puternic pn n anul 2010 (199574) i i pstreaz valori similare pn la sfritul perioadei.
Pe ansamblu au rezultat urmtorii indicatori medii:
Nivelul mediu al nnoptarilor

247038.4

Modificarea medie absolut al nnoptarilor


-620,769
Indicele mediu de dinamic al nnoptarilor

0,9969
Ritmul mediu de dinamic al nnoptarilor
= -99,003
Nivelul mediu al nnoptrilor n perioada analizat este de 247038, nregistrnd o modificare medie absolut de 621, ntr-un trend per
total descendent.

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Figura 3.3.8.1 Dinamica nnoptrilor n regiunea Ialomia n perioada 2000-2013


Din graficul aferent dinamicii nnoptrilor n perioada 2000-2013 se poate observa c n prima perioad (2000-2007), numrul total al
nnoptrilor are un trend ascendent, fluctuant, ajungnd la numrul maxim 331604, apoi nregistreaz o descretere puternic pn n anul
2010 (199574) i i pstreaz valori similare pn la sfritul perioadei.
Pentru a estima nivelul nnoptarilor n urmtorii trei ani, vom folosi funcia de ajustare y = -1116x + 255408, obinut prin metoda
grafic.
Tabelul 3.3.9. Estimarea nnoptarilor pentru perioada 2014-2016

Ani

t (x)

2014
2015
2016

15
16
17

Valori ajustate dup funcia


y = -1116x + 255408
272148
273264
274380

Sursa:calcule propriipe baza datelor furnizate de NS

Folosind funcia de ajustare y = y = -1116x + 255408 am obinut valorile ajustate pentru numrul de nnoptri n anii 2014-2016 i
anume 272148,273264, respectiv 274380.

Analiza comparativ a dinamicii sosirilor i a nnoptrilor

Ani
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013

Tabelul 3.3.10 Nivelul i dinamica sosirilor, nnoptrilor n Romnia


n perioada 2000-2013
Modificarea absolut
Dinamica fa de
Total
Total sosiri
fa de 2000
2000%
nnoptri
(mii persoane)
(mii zile)
sosiri
nnoptri
sosiri
nnoptri
24213
209832
32172
245334
7959
35502
132.9
116.9
29669
211333
5456
1501
122.5
100.7
35696
255295
11483
45463
147.4
121.7
37591
267162
13378
57330
155.3
127.3
34163
238281
9950
28449
141.1
113.6
41617
288598
17404
78766
171.9
137.5
54232
331604
30019
121772
224.0
158.0
52481
304068
28268
94236
216.7
144.9
42839
273843
18626
64011
176.9
130.5
36480
199574
12267
-10258
150.7
95.1
40352
218146
16139
8314
166.7
104.0
38466
213705
14253
3873
158.9
101.8
40189
201762
15976
-8070
166.0
96.2
Sursa: Calcule dup: Anuarul Statistic al Romniei.. INS

Din tabelul aferent analizei comparative a dinamicilor sosirilor i a nnoptrilor n judeul Ialomi a n perioada 2000-2013 se poate
observa c numrul total al turtilor sosii are un trend ascendent, fluctuant, atingnd valoarea minim n anul 2000 (24213) i valoarea
maxim n anul 2007 (54232).
Totodat, se poate observa c numrul total al nnoptrilor are un trend ascendent, ajungnd la numrul maxim 331604, apoi
nregistreaz o descretere puternic pn n anul 2010 (199574) i i pstreaz valori similare pn la sfritul perioadei.

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Figura 3.3.10.1 Analiza comparativ a


dinamicii sosirilor i a nnoptrilor
Evoluia
circulaiei
turistice
este
determinat de aciunea diferitelor
categorii de factori care alctuiesc
componentele seriei cronologice date. Una
din
problemele principale ale analizei acestor
serii o reprezint tocmai separarea
componentelor i evaluarea lor statistic.
Pentru determinarea trendului sau a tendinei centrale am utilizat metode analitice. Metodele analitice de trend se bazeaz pe cronograma
seriei ce permite alegerea funciei matematice care estimeaz cel mai bine tendina general a circulaiei turistice.
Din analiza evoluiei i din reprezentarea grafic putem concluziona c dinamica sosirilor a avut o evoluie cresctoare, pe cnd cea
a nnoptrilor a avut o evoluie fluctuant de la un an la altul. Pentru a estima numrul de sosiri i nnoptri pentru urmtorii ani, vom utiliza
funcia liniar rezultat din grafice (sosiri; nnoptri) .
Durata medie a sejurului
Raportnd nivelul nnoptrilor la nivelul sosirilor obinem durata medie a sejurlui.
Tabel 3.3.11 Durata medie a sejurului
Ani
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011

Total sosiri
(mii persoane)
24213
32172
29669
35696
37591
34163
41617
54232
52481
42839
36480
40352

Total nnoptri
(mii zile)
209832
245334
211333
255295
267162
238281
288598
331604
304068
273843
199574
218146

Durata sejurului
(zile/turist)
8.67
7.63
7.12
7.15
7.11
6.97
6.93
6.11
5.79
6.39
5.47
5.41

Ani
2012
2013

Total sosiri
(mii persoane)
38466
40189

Total nnoptri
(mii zile)
213705
201762

Durata sejurului
(zile/turist)
5.56
5.02

Sursa:calcule proprii pe baza datelor INS

n anul 2013 durata medie a sejurului a fost de 5,02 zile/turist, cea mai mic nregistrat n ultimii 14 ani. Durata cea mai mare a
sejurului n aceast perioad s-a nregistrat n 2000 de 8,67 zile/turist.

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Figura 3.3.11.1 Durata medie a sejurului


Corelnd nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, se poate afirma c, dei numrul persoanelor care practic turismul n Romnia
este n cretere, durata sejurului este n continu scdere, aceasta putnd fi cauzat de tarifele prea mari n neconcordan cu calitatea
serviciilor oferite.
Densitatea turistic
Densitatea turistic n raport cu populaia din zona X (turist/ la 100 loc.)

Densitatea turistic n raport cu suprafaa din zona X

Ani

0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013

Tabel 3.3.12 Sosirile, nnoptrile, durata medie a sejurului i densitatea turistic n Ialomi a
Densitatea turistic
n raport cu
Total sosiri
Populaia judeului
Densitatea turistic
suprafaa din zona
(mii persoane)
(mii pers.)
(la 100 pers.)
1
24213
32172
29669
35696
37591
34163
41617
54232
52481
42839
36480
40352
38466
40189

2
304583
304773
295011
294552
293621
293102
291738
290638
289501
288472
287678
286619
285469
283523
Sursa: Calcule dup: Anuarul Statistic al Romniei; INS

3=1/2
0.08
0.11
0.10
0.12
0.13
0.12
0.14
0.19
0.18
0.15
0.13
0.14
0.13
0.14

6
5.44
7.22
6.66
8.02
8.44
7.67
9.35
12.18
11.79
9.62
8.19
9.06
8.64
9.03

Un alt indicator important n analiza cererii este densitatea turistic. Dac dinamica duratei sejurului este n scdere continu,
densitatea turistic a nregistrat creteri semnificative pn n anul 2007, urmnd ca n urmtorii ase ani s nregistreze un trend descendent.
Acelai lucru se poate spune i despre densitatea turistic raportat la suprafaa zonei.
Corelaia dintre cerere i ofert turistic
Tabelul 3.3.13
Ani

Capacitatea
n funciune
(mii locurizile)

Total
nnoptri
(mii zile)

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total

674364
679492
622569
661226
625006
549979
608940
579716
596683
577621
573151
579597
595377
560153
8483874

209832
245334
211333
255295
267162
238281
288598
331604
304068
273843
199574
218146
213705
201762
3458537

Corelaia Dintre Cererea i Oferta Turistic


Yxi =
x
xy
-0,0254x+
262459
2

454766804496
461709378064
387592159761
437219823076
390632500036
302476900441
370807923600
336070640656
356030602489
333646019641
328502068801
335932682409
354473772129
313771383409
5163632659008

y2

i i

141503146848
166702490328
131569374477
168807691670
166977852972
131049546099
175738866120
192236144464
181432206444
158177467503
114386037674
126436767162
127235041785
113017589586
2095270223132

Sursa: Calcule dup: Anuarul Statistic al Romniei; INS

245330
245200
246646
245664
246584
248490
246992
247734
247303
247787
247901
247737
247336
248231

44029468224
60188771556
44661636889
65175537025
71375534244
56777834961
83288805604
109961212816
92457348624
74989988649
39829781476
47587677316
45669827025
40707904644
876701329053

Sursa:grafic realizat pe baza datelor INS

Figura 3.3.13.1 Legtura dintre


nnoptri i capacitatea n
funciune n judeul Ialomia, n perioada 2000-2013
Funcia de regresie este: Yxi = -0,0254x+262459
Valorile funcie de regresie se obin nlocuind xi cu valorile empirice.
Intensitatea legturii se msoar prin coeficientul de corelaie (ry/x).

Sau 98,47%.

CONCLUZII I RECOMANDRI

CONCLUZII
Numarul de turisti sositi in judetul Ialomita in perioada 2000-2013 are un trend ascendent in prima parte a perioadei analizate, insa
din 2007 pana in 2013, acest numar incepe sa scada
Numrul de innoptari inregistrat urmeaza acelasi trend ca numarul sosirilor, demonstrand stransa corelatie dintre cei doi indicatori ai
evolutiei turistice
Analiznd durata medie a sejurului observam ca aceasta este in continua descrestere, pornind de la 8,67 zile in 2000 si ajungand la
5,02 zile in 2013.
RECOMANDARI
Numarul taberelor de elevi si prescolari este in continua scadere. Pentru a ajuta promovarea turismului se pot organiza excursii de o
zi/ un week-end in randurile elevilor din gradinite/scoli/ licee
inand cont de scaderea ingrijoratoare a duratei medii a sejurului, unitatile de primire turistica din zona pot atrage turisti prin crearea
de oferte
Fidelizarea turistilor ( prin folosirea unor tehnici precum oferirea unor gratuitati, cadouri promotionale, sau pur si simplu prin atentia
acordata turistilor)

BIBLIOGRAFIE

Baron, P., Snak O., Neacu, N. (2008), Economia turismului, Ediia a II-a, Bucureti: Editura Prouniversitaria
Bucur-Sabo, Mariana (2006), Marketing turistic, Bucureti: Editura Irecson
Cristureanu C, (2006), Strategii i tranzacii n turismul international, Colecia Oeconomica, Bucureti: Editura C.H. Beck
Dodu, Patricia; Pean, Ioana (2005), Indicatori economico-sociali cu impact asupra mediului, Impactul turismului asupra mediului.

Indicatori i msurtori, coord. Dinu Mihaela, Edit. Universitar, Bucureti


Filip Paac: Istoria comerului i turismului, Editura Eurostampa, Timioara, 2008
Neacu, N.(1999), Turismul i dezvoltarea durabil, Bucureti: Editura Expert
Nedelea, Al., Piata turistica (2003), Bucureti: Ed. Didactica i Pedagogic
Paina, N.(2000), Politici de marketing, Cluj-Napoca: Presa Universitara Clujeana
Rhu, Loredana, Oroian, Maria, Neagu, Gheorghe (2005), Marketing, Cluj-Napoca: Editura Risoprint
Sandu, P., Marketing n turism i servicii (1998), Suceava: Ed. Universitatii
Stnculescu G.: Tehnologia turismului, Editura Oscar Print, Bucureti 2003
Stnciulescu, G., Micu, C. (2009), Economie i gestiune n turism. Probleme, proiecte i studii de caz, Bucureti: Ed. C.H. Beck
Stnciulescu, G., Micu, C. (2009), Economie i gestiune n turism. Probleme, proiecte i studii de caz, Bucureti: Ed. C.H. Beck

www.amaniu.ase.ro

www.cicnet.ro
www.insse.ro
www.turistinfo.ro
www.turism.gov.ro
www.infoturism.ro