Sunteți pe pagina 1din 9

INCURSIUNE IN ISTORIA PEISAGISTICII

Rosario Assunto Filozofia gradinii si filozofia in gradina


Istoria face sa treaca in natura o cultura, adaptand la forma culturii un aspect particular al naturii.
Comparand evolutia asezarilor umane cu evolutia artei gradinilor se observa dezvoltarea simultana a doua
maniere generale de compunere: libera, ordonata-geometrizata; ulterior apare stilul mixt.
GRADINILE ANTICHITATII
Cca 8000 i.C. Ramayana si Mahabharata:
-descriu palate cu gradini exuberante, cu amenajari fastuoase
-probabil inceputul artei gradinilor apare odata cu inceputurile arhitecturii date foarte putine: legende,
descrieri istorice, fresce, desene
-sacralitatea gradinilor
-ulterior: motivatia social-economica, motivatia utilitara
-involutia traditiilor spirituale: pierderea sacralitatii, simboluri ale fortei si bogatiei suveranilor
-gradinile antice au influentat arta peisagistica a epocilor ulterioare
GRADINILE CIVILIZATIEI INDUSULUI
Bazinul fertil al Indusului genereaza civilizatiile: Mohenjo-Daro, Harappa, 2 centre urbane cu dimensiuni
remarcabile
-trama stradala preconceputa geometrizata
-amenajari ambientale folosind vegetatia si apa
-fragmente cu astefel de amenajari se pot vedea pe tablitele de lut ale perioadei

Valea Indusului

Harappa

Valea Indusului

Harappa

Harappa

Mohenjo Daro Pakistan

Mohenjo Daro Pakistan

GRADINILE DIN MESOPOTAMIA


3000
i.C.:
-civilizatiile babiloniene dispuneau de parcuri si gradini
-civilizatiile asiriene
Surse:
-descrierile istoricilor antici
-fragmente de basoreliefuri

Harappa

Mohenjo Daro Pakistan

Mohenjo Daro - Pakistan

Sec. VII i.C.: parcul regelui Sargon II din capitala Dursharukin(Khorsabad)


Sec. IX i.C. gradinile reginei Shammurath:
-mentionate de Herodot
-amplasate in Babilon
gradinile suspendate ale Semiramidei

Gradinile Suspendate ale Semiramidei

Gradinile Suspendate ale Semiramidei

Gradinile Suspendate ale Semiramidei

Gradinile Suspendate ale Semiramidei

-situate in apropierea palatului lui Nabukadnezar


-descrise de istoricii Diodor, Strabon, Curtius Rufus
-stiinta complexa a artei gradinilor sustinuta de cunostinte tehnice
-gradini amenajate pe terase sustinute de coloane si arcade
-stalpii cu latura de 7m umpluti cu pamant pentru a putea creste arbori
-4 terase succesive: placate cu piatra, izolate hidrofug cu trestii imbibate cu bitum si placate cu placi de
plumb
-instalatii hidraulice pompau apa din Eufrat, plasate in interiorul stalpilor colosali
-circulatia scari de piatra ce legau terasele
-vegetatia: specii diverse de arbori, arbusti, flori variate; palmierul arbore simbol al vietii adapostind
la radacinile sale izvoarele vietii vesnice
-faceau parte din cele 7 minuni ale lumii
-functiuni: granare mascate, ansamblu sacru, observator astronomic
Sec. VII i.C. gradinile lui Assurbanipal din Ninive, redate pe fragmente de basoreliefuri

GRADINILE DIN PERSIA


Persanii au preferat:
-parcurile imperiale, ex. Gradinile paradis Cirus
-parcurile de vanatoare, ex. Parcul de vanatoare al lui Cirus la Sardes
Principalele orase persane Persepolis, Susa, Sardes, Pasagardai, aveau pe langa palatele suveranilor:
-splendide gradini
-gradini: inconjurate cu ziduri numite pairidaesa, suprafata redusa, forma geometrica regulata, prezenta
apei- canale, alei dispuse geometric
-la intersectia aleilor un obiect de interes: pavilion, fantana, chiosc etc.
-arborii ordonati in siruri
-arbusti decorativi si pomi fructiferi
-numeroase flori bogat colorate in spatii strict geometrice
-miniaturile persane redau gradini: de petrecere, de meditatie, de vanatoare
Sec. VII d.C. gradinile persane preiau de la bizantini tehnici hidraulice
Cucerirea araba a Persiei:
-mentine stilul geometric
-decoratii minutioase
-creste numarul: canalelor, bazinelor de apa ingropate
-bazine placate cu ceramica glazurata albastra
-larga paleta florala
-preferinta pentru pomi fructiferi
Caracteristicile gradinilor persane si mesopotamiene:
-traseu geometric
-dispunerea vegetatiei in forme libere, neregulate
-caracter exuberant: abundenta de plante exotice, abundenta florala
-lucrari hidraulice, irigatii
-ambianta feerica: arome, colorit variat, ambianta sonora pasari mecanice, orgi de apa

Eram Garden, Shiraz, Iran

Persian gardens - Jahan Nama Garden

GRADINILE EGIPTULUI
4000 i .C.:
-diverse tipuri de gradini
-folosirea apei: canale, bazine, tehnici de irigatie
-tipuri de gradini: utilitare, sacre, de agrement-private, regale sau imperiale (palatul faraonului)
-preferinta pentru gradina plata agrementata cu pavilioane si chioscuri
Compozitia gradinii private:
-ordonata

-trasee geometrice
-cu punct de interes central: bazin dreptunghiular inconjurat de ............
-existenta unui mic pavilion de odihna si repaos sau chiosc cu vita de vie
Gradinile sacre:
-forme geometrice
-cultivau plante medicinale pentru ritualuri religioase sau pentru cura
Influenta contactelor cu Orientul Mijlociu:
-plante noi
-mai multe constructii
ex. Gradinile terasate ale reginei Hatshepsut

Hatshepsut Temple

Hatshepsut Temple

Hatshepsut Temple

GRADINILE GRECIEI ANTICE


-gradini sacre ale templelor
-gradini particulare de tip patio
-gradinile filozofice si de agrement pe langa: gimnazii, teatre, stadioane
-gradini utilitare livezi intinse
Ex. sec. VIII i.C. gradina olimpica din Peloponez unde se desfasurau jocurile olimpice, gradina
multifunctionala: parc public, jocuri sportive.
Epoca elenistica:
-Orientul influenteaza Grecia
-moda spatiilor de agrement: luxoase, confortabile
-prezenta mai ales in Sicilia si Asia Mica, ex.: gradina lui Gelon din Siracuza, parcul in stil persan de la
Region, gradinile din Alexandria orga hidraulica
-preferinta pentru gradini de tip patio ca spatiu de tranzitie interior-exterior
-utilizarea efectelor decorative: sculpturi animale si nimfe, imitarea unor grote
Caracteristicile gradinilor grecesti:
-spiritul umanist

-respectul pentru: educatie, cultura, civilizatie, sport


-respectul fata de natura
-utilizarea regulilor de compozitie: proportia de aur, simetria, armonia, euritmia
-profund simt al abservatiei peisajului
-utilizarea stiintei: pentru a potenta valoarea reliefului, pentru a potenta silueta arborilor si cladirilor
-crearea de efecte prin contraste de culoare: albul cladirilor, albastrul cerului, verdele vegetatiei
-folosirea efectelor plastice arhitecturale prin: sculpturi, mici temple, edicule
-folosirea efectelor dramatice prin crearea unor imitatii de grote si pesteri mitice

Eleusis Grecia

Knossos - Grecia

GRADINILE ROMANE
Informatii:
-descrierile unor istorici
-cartile lui Vitruviu
Tipuri de gradini:
-parcuri imperiale: Aventin, Pincio
-gradini particulare: Frascati, Tibur, Capri
-gradini publice
-gradini de agrement, langa terme si bazilici
-gradini sacre, in jurul templelor si mormintelor
-gradini utilitare: livezi, gradini cu legume si fructe Hortus
Cuceririle romane aduc diverse influente (orientale).
Datorita suprapopularii:
-retragerea aristocratiei in afara oraselor
-vilele din afara oraselor una sau mai multe gradini cu: portice, statui, fantani, vegetatie luxurianta
Sec. II i.C.:
-apare moda peretelui fundal al porticelor
-pictura peisagistica devine o moda
-peisajul devine treptat artificializat, romantat
-efecte scenografice: fasonarea vegetatiei, statuete vegetale
Gradini publice:
-deserveau necesitatile urbane
-amplasate langa: terme, gimnazii, palestre, teatre, hipodroame
Parcurile imperiale inspirate din parcurile Orientului, ex. Parcul lui Hadrian, Tivoli inspirat din gradinile
egiptene, persane si grecesti; preferinta greaca pentru grote.
Influente si dominante:
-grecesti arta greaca
-orientale
-spirit dominator roman
-dorinta de a etala bogatia, puterea

-fast si exuberanta
Caracteristici:
-simtul peisajului folosit prin: modul de amplasare al vilelor, gruparea siluetelor arborilor
-prelucrarea elementului vegetal prin fasonari creandu-se un caracter decorativ artificial
-folosirea traseelor geometrice si libere
-folosirea abundenta a elementelor plastice arhitecturale: colonade, statui, terase, scari
-folosirea apei in diverse si variate forme
-utilizarea unei multitudini de esente de:arbori, arbusti, flori variate
-utilizarea stiintei si tehnicii pentru lucrari ingineresti de mare amploare: canale de irigatii, orgi
hidraulice
-spirit de eleganta
-grandoare

Villa Montalto, Roma

Villa Montalto, Roma

Pincio Gardens

Pincio Gardens

Pincio Gardens

Pincio Gardens

ARTA GRADINILOR IN EVUL MEDIU


Tipuri generale comune:
-gradini utilitare si livezi in interiorul si exteriorul oraselor
-gradini particulare de agrement
-gradini segnoriale si regale
-gradinile micii nobilimi
-gradinile membrilor breslelor
-gradinile hanurilor
-gradini sacre, pe langa bazilici si manastiri
Caracteristici generale:
-gradini de dimensiuni mici
-gradini cu caracter inchis, secret, acces limitat
-atmosfera visatoare si poetica, romantica
-geometrism amorf, fasonarea vegetatiei
-inclinatie pentru: flori, plante aromate, plante medicinale, liane
-prezenta unor influente orientale: lucrari hidraulice, pasari in voliere etc.
-nivelul stiintei si tehnicii mesterilor: arta automatelor cantatoare, lucrari hidraulice speciale, decoratii
minutioase
GRADINILE BIZANTULUI
Sec. III-XV:
-Imperiul Roman de Apus Imperiul Bizantin a influentat Europa mai ales in zonele de est si sud-est
-influenta inclusiv in arta peisagistica
Gradini:

-sacre in jurul bisericilor


-gradini imperiale pe langa palate
Caracteristici:
-luxul si opulenta imperiala
-decoratii artificiale: copaci de aur si pietre pretioase, pasari automate ce cantau la adierea vantului,
oglinzi si suprafete metalice ce amplificau perspectivele, obiecte din sticla colorata influente vebetiene
-nivel ridicat al stiintei si tehnicii: arta automatelor cantatoare, arta hidraulica preluata din orient
-forme geometrice: patrat, dreptunghi
-inconjurate de un zid inalt de piatra: cu decoratiuni apre interior, acoperit partial cu vegetatie
-in general dimensiuni mici
-utilizarea in compozitie a amenajarilor: fantani, bazine, canale, portice
-existau si parcuri de vanatoare.