2.MIASTENIA.manif clinice.,diagn,tratament.Criza miastenica.

trat
de urgenta.
Miastenia reprezinta o boala neurologica ce se caracterizeaza printr-o
slabiciune musculara,este o afectiune foarte rara de origine autoimuna.
Anticorpii in cauza se fixeaza pe placa motorie, zona de contact a celulei
musculare cu fibra nervoasa care o comanda, ceea ce impiedica acetilcolina
sa se fixeze aici si sa blocheze transmiterea mesajelor. Fara a se cunoaste
motivele, se observa diferite afectiuni ale timusului la 75% dintre persoanele
suferind de miastenie. Boala debuteaza inaintea varstei de 40 ani primele
semne sunt de cele mai multe ori oculare, pacientii plangandu-se de o
diplopie sau de un ptosis al unuia dintre cei doi ochi. De asemenea, mai
poate fi vorba si de tulburari ale vocii, de jena la masticatie, de o vlaguire a
membrelor, de o senzatie de oboseala generala. Variabilitatea tulburarilor si
accentuarea lor la oboseala sunt caracteristice bolilor. De cele mai multe ori,
miastenia se intinde la alti muschi. Tratamentul se bazeaza pe
administrarea de anticolinestezice(prozerina si calimina-3-5 ori), care
favorizeaza actiunea acetilcolinei, si adesea pe ablatia chirurgicala a
timusului. In majoritatea cazurilor, daca tratamentul este urmat multa
vreme, acesta permite subiectului sa duca o viata normala sau cel putin
autonoma. Atunci cand acest tratament nu conduce la o ameliorare
satisfacatoare, se propune administrarea de imunosupresoare.
Coticosteroizi(prednisolon)
Criza miastenica care se manifesta prin mioplegii si dereglari de raspiratie
va fi tRatata prin aplicarea respiratiei artificiale cu eliberarea cailor
raspiratorii si prin admminstrarea preparatelor anticolinesterazice
intravenous, corticosteroizi si prin aplicarea plasmaferezei.

1.Comele primare (neurogene)si secundare

(metabolice,somatice si alt,)Etiologia ,diagn diferent.
Clasificarea etiologic a comelor :
* Come postraumatice
* Come neurologice
Accidente vasculare ischemice sau hemoragice
Postepileptice

-Prin hipertensiune intracranian : tumori primare sau metastatice ; hematoame

intracerebrale ;abcese cerebrale
* come metabolice: uremic hepatic hiperglicemic /hipoglicemic
hiperosmolar dezechilibre hidro-electrolitice deficit de tiamin.
*come toxica:intoxicatie medicamentoasa voluntara;coma alcoolica;supradozarea
opiaceelor;intoxicatii accidentale.
*coma farmacologic indus n timpul anesteziei
* coma hipoxic
* coma hipercapnic
* coma infecioas encefalit meningit
* coma multifactorial
* coma de etiologie neprecizat
* come endocrine:hipotiroidism hipertiroidism hipercorticism

Nivelul la care are loc alterarea funciilor creierului

come prin leziuni structural: supratentoriale subtentoriale
coma toxic metabolic
come psihiatrice.
*Comele supratentoriale intereseaz diencefalul i trunchiul cerebral, leziunea
iniial este disfuncie cerebral focal. Disfuncia progreseaz caudal iar semnele
clinice reflect disfuncia la un nivel anume din cele enumerate mai sus. Semnele
clinice adesea sunt asimetrice.
* Comele subtentoriale prezint simptome de disfuncie de trunchi cerebral sau
debutez brusc cu com. Semnele de trunchi cerebral preced sau acompaniaz coma.
Deseori apare disfuncia nervilor cranieni si a oculovestibularului. Coma are un debut
precoce cu pattern respirator anormal.
*Comele metabolice se caracterizeaz prin confuzie sau stupoare care precede
semnele motorii. Semnele motorii de obicei sunt simetrice. Reflexele pupilare sunt
pstrate. Sunt obinuite miocloniile, tremurturile, convulsiile generalizate.
Dezechilibre acido bazice care apar determin, pn la un anumit nivel, o compensare
ventilatorie.
* Comele psihiatrice se caracterizeaz prin: pupile reactive sau dilatate sau
nereactive, reflex oculo-cefalic neschimbat, nistagmus la testul caloric. Tonusul motor
este normal sau inconsecvent. De regul, nu apar reflexe patologice.
Electroencefalograma cu traseu electric normal .

Pt localizare i difereniere: 5 etape:

I. Semnele de focalizare:
-cu semne de focalizare patologie structural;
-fr semne de focalizare patologie metabolic, toxic sau infecioas
-cu redoarea cefei de obicei patologie infecioas sau herniere cerebelar
II. Dimensiunile i reactivitatea pupilelor:

Reflex pupilar simetric, deloc modificat sugereaz cauz metabolic

Reflex pupilar simetric, dar lene nu ofer indicii etiologice.

Modificri pupilare n come toxice exogene:

Pupile dilatate i fixe: atropin, scopolamin, barbiturice

LSD, dar i n encefalopatiile anoxice.

Pupile punctiforme nereactive: organofosforai

Pupile mici, uneori punctiforme i reactive: opioizi

(posibil confuzie cu stadiile iniiale ale compresiunilor
rostro-caudale de trunchi cerebral - punte). n caz de
patologie toxic se constat rspuns la administrarea
de narcan

Rspunsul pupilar anormal este indicator al leziunilor corticale (primul

semn de herniere)

Asimetric herniere cerebral, neuropatie de nerv II sau

III

Pupile punctiforme, reactive leziune pontin

Pupile largi nereactive leziune tectal, moarte

cerebral

Pupile intermediare nereactive leziune mezencefalic

III. Micrile oculare i rspunsurile reflexe

IV. Examinarea motorie (paralizii, postur anormal)

Paralizie controlateral a feei i braului mai exprimat dect a

membrului inferior leziune cortical.

Paralizie controlateral egal a feei braului i a membrului inferior

leziune subcortical (pn la limita punii).

Paralizie ipsilateral a feei i controlateral a braului i a membrului

inferior leziune pontin.

Paralizie ipsilateral a braului i a membrului inferior leziune bulbar

joas.

Postur n flexie a braului decorticare (leziune bilateral deasupra

trunchiului)

Postur n extensie a braului decerebrare (leziune bilateral a

trunchiului)
V. Alterrile respiratorii

Respiraie Cheyne-Stokes- leziune deasupra trunchiului, com metabolic,

hipoxemie.

Respiraie central neurogenic (rapid, profund, susinut) leziune

mezencefalic pn n treimea medie pontin, pneumonie de aspiraie,
edem pulmonar.

Respiraie apneustic (inspir scurt i pauz expiratorie de 2-3s) leziune

pontin (2/3 inferioare), de obicei infarct pontin prin ocluzia trunchiului
bazilar, coma hipoglicemic, anoxic, meningit.

Respiraie ataxic (complet neregulat) leziune bulbar (dorsomedial,

cu afectarea centrului respirator), herniere tonsilar, leziuni expansive de
fos posterioar. Risc imediat de stop respirator !