Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conformare
Chinese Garden
Chinese Garden
Chinese Garden
-ziduri de imprejmuire
-porti ornamentale
Dupa sec. XVIII si arta chineza a gradinilor sufera influenta occidentului
Important si constant crearea peisajului dupa modele naturale
China sursa a diverse specii aduse in Europa:
-piersicul
-portocalul
-caisul
-lamaiul
-crizantema
-nufarul
-azaleea
-a influentat crearea stilului peisager in Europa, ex. Gradina perfectei straluciri, Parcul palatului de
vara
GRADINILE JAPONEZE
-influentate de gradinile chinezesti
-arta nationala japoneza, originala
gradini:-imperiale: Nara, Kyoto la scara mica conceptia parcurilor peisagere chinezesti
-gradinile templelor doctrina zeu forma a budismului
-gradinile resedintelo nobiliare shoguni
Caracteristici: - element predominant : peisajul
-arhitectura conceputa ca o componenta a peisajului
-arta gradinilor guvernata de simbolism filozofic
-elemente componente: munti, coline, lac cu insule, parau cu cascada, stanci colturoase, pietre
rotunjite, nisip, pietris, arbori, arbusti, plante si flori
-reconstituie un : peisaj complet la scara redusa, scene de peisaj: gradina montana, gradina cu
muschi, gradina arida
-prezenta arhitecturii: poduri, pavilioane, .....?....... din piatra, ansambluri de coloane din lemn
decorativ
Japanese Garden
Japanese Garden
Gradinile miniatura:
-in cutii, in paltouri de bronz sau portelan, destinate decorarii interioarelor
-elemente utilizate: pietre, nisip, lut, materiale artificiale pizctate, ochiuri de apa cu pestisori rosii,
podulete, arbori pitici bonsai
-aranjamente florale ikebana
Gradinile publice (sec. XVII): -amenajari mai detasate de semnificatia religioasa
-accente pe functional
-apare gazonul influenta occidentala
GRADINILE RENASTERII
Renasterea: -reluarea idealurilor antichitatii clasice
-leaganul: Italia sec. XV si XVI, de aici in restul Europei
-s-a manifestat si in arta gradinilor
-primele manifestari ale Renasterii: Florenta, Toscana, vilele familiei Medici : Carregi, Fiesale
Sec. XVI : -Bramante sistematizeaza gradina Belvedere Vatican
-Rafael gradina vilei Madama langa Roma
-reluarea traditiilor antichitatii
-moda vilelor suburbane
-reluarea principiilor gradinilor antice: simetria, organizarea arhitecturala a spatiilor, legatura cladire
gradina prin elemente decorative
-prezenta sculpturilor
-utilizarea vegetatiei fasonate
-ex.: gradina Villei Lante Bagnaia (arh. Viola), gradina Villei DEste Tivoli (arh. Pirro Ligorio), gradina
vilei Medici Roma (arh. Ammannati), gradina palatului Farnese Caprarola (arh. Vignola)
-specii vegetale preferate: specii cu frunze persistente pini, chiparosi, stejari meridionali;
arbusti ce se pot modela tisa, buxus, mirt; specii plantate in vase lauri, lamai, portocali; florile par
absente fiind concentrate intr-o mica gradina secreta in vecinatatea vilei
-bogatia apelor care murmura continuu, prezenta miscarii apei, racoresc atmosfera, dirijate
in pante, - insotesc aleile in console inguste sau scari de apa (cascade in trepte), - fantani cu jeturi si jerbe
de apa, - ajung in mari bazine cu fantani, orgi de apa