Viaa scurt a unui

petior va explica
fenomentul
mbtrnirii
Trimite pe email
Marina Manastrl | 12.08.2015 | Vizualizri: 947
0 Comentarii

Sursa foto: Frank Vinken/ Max Planck Society

+ZOOM

Galerie foto (2)

Nothobranchius furzeri sau Turquoise killifish este o specie de peti ce se gsete n
apele din Mozambic i Zimbabwe. Aceste vertebrate au nregistrat, de-a lungul evoluiei
sale, schimbri n genele responsabile de recuperarea ADN-ului i de mbtrnire.

Cercettorii germani sper s gseasc cheia mbtrnirii omului, analiznd genomul

acestor peti. Este vorba de gena IGF1R, care este cea responsabil de longevitate. n a
treia lun de via, la peti apar semne de mbtrnire, murind la vrsta de 3-4 luni.
Petii locuiesc n iazurile temporare care se umplu n timpul sezonului ploios i se usuc
pentru restul anului. n timpul perioadei umede, care dureaz relativ scurt, petele
reuete s se dezvolte rapid, s creasc, s se reproduc, depunnd icre. n perioada
secetoas, acumulrile de ap se pierd, petii mor, iar icrele se pstreaz aproximativ
un an datorit faptului c ajung n starea de anabioz.
Geneticienii de la Institutul Max Planck de Biologie i mbtrnire, din Cologne (Kln),
Germania, cred c, cu ajutorul modificrii genomului la aceti peti, vor nelege cauza
mbtrinirii lor i mai apoi a omului.
"Poate c aceste gene sunt cheile centrale n supravieuire. La unele specii, aceste gene
pot accelera mbtrnirea, iar n la altele o pot ncetini", afirm Dario Valenzano,
genetician la Institulul Max Planck.

Noi suntem ncntai s ncercm s prelungim durata de via a acestui pete, afirm
Anne Brunet, de la Universitatea Stanford din California.

Cerecttorii au descoperit c gena IGF1R este responsabil de longevitatea balenelor

din Groenlanda (acestea triesc mai mult de 200 de ani) i liliecilor Brandt (care au o
via de aproximativ de 40 de ani). Unele mutaii de acelai fel au fost observate i la
gena care la oameni declaneaz dezvoltarea demenei.
"Killifish ofer, nc, sperana de a ajuta n cercetarea mbtrnirii. Oamenii de tiin au
o list lung de gene care pot extinde durata de via a nematozilor, mutelor de fructe
i drojdiei, dar rmne de vzut dac aceleai gene, precum IGF1R ar putea avea
acelai efect i n cazul petelui killifish", afirm Matt Kaeberlein, un biochimist de la
Universitatea Washington din Seattle