Sunteți pe pagina 1din 57

Tema lucrarii

CONTABILITATEA INVESTITIILOR
FINANCIARE PE TERMEN SCURT
LA SC.ETHOS.SA

Cuprins
Argument
Capitaloul 1 delimitari privind investitiile financiare pe termen scurt
1.1 Actiuni
1.2 Obligatiuni
1.3 Alte investitii financiare pe termen scurt
1.4 Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt
1.5 Formele pietei capitalurilor:
Bursa de valori din Londra
Bursa de valori din Bucuresti
Functiile indeplinite de catre Bursa de valori

Capitolul 2 Prezentarea conturilor ce reflecta investitii financiare pe termen


scurt si analiza lor
2.1 Contul 109 Actiuni proprii
2.2 Contul 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate
2.3 Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate
2.4 Contul 506 Obligatiuni
2.5 Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
2.6 Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen
scurt
2.7 Contabilitatea rezervelor pentru deprecierea actiunilor
2.8 Contabilitatea dividendelor
2.9 Schimbari in Planul General de Conturi privind investitiile financiare pe
termen scurt
2.10 Impactul IAS si IFRS asupra sistemului contabil romanesc

Capitolul 3 Studiu de caz privind investitii financiare pe termen scurt la


societatea SC ETHOS SA
3.1 Aplicatii privind investitii financiare pe termen scurt
3.2 Prezentarea SC ETHOS SA
3.3 Monografie contabila privind investitiile financiare pe termen scurt

Concluzii

Argument

In mod cert se poate face legatura intre dezvoltarea capitalismului si


dezvoltarea contabilitatii.unul dintre cele mai semnificative exemple il
constiutuie cazul Romaniei.
Datoria conditiilor istorice, in Romania, capitalismul s-a impus destul de
tarziu fata de statele vest-euroepene.Cercetarile efectuate indica o evolutie mai
lenta a contabilitatii pe teritoriul tarii noastre.primele carti de contabilitate apar
abia spre a doua jumatate a secolui al XIX-lea, la inceput ca traducei ale unor
tratate de contabilitate din Occident.
Pana in secolul al XIX-lea contabilitatea nu s-a impus ca o necessitate a
vietii economice romanesti, esi, in mod cert, se organiza in anumite domenii.
Din secolul al XIX-lea industria a luat un mare avant; s-a realizat moneda
proprie a tarii, un sistem monetar de credit si s-a organizat invatamanutl de
specialitate.
Tema pe care mi-am ales-o este Contabilitaea investitiilor financiare pe
termen scurt.Am ales sa abordez acesta tema deoarece mi se pare un subiect
foarte interesant cu o diversitate mare de operatii.De asemenea ma ajuta la
utilizarea informatiilor contabile si financiare pentru luarea deciziilor si la
imbogatirea cunostiintelor necesare pentru un viitor post de contabil intro
intreprindere.Astef voi putea aplica tehnicile si pocedurile de inregistrare
operativa si contabila din patrimoniu.
Pentru exemplificarea acestei teme mi-am ales SC ETHOS SA societate cu
sediul social in Bucuresti, starada Consecventei, numarul 45, bloc 2, scara A,
apartament 2, sector 5.

Capitolul 1

Delimitari si structuri privind investitiile


financiare pe termen scurt

Activele financiare sunt formate din titlurile sau hartiile de valoare, care pot
fi: pe termen scurt, atunci cand faciliteaza plasamente si respective finantari pe
perioade mai mici de un an si pe termen lung, cand sunt utilizate pentru
plasamente si finantari pe perioade ce depasesc un an.
Hartiile de valoare pe termen scurt (efectele de comert, bonurile de tezaur,
certificatele de deposit, etc) sunt emise si negociate in cadrul pietei monetare si
aduc venituri sub forma dobanzilor.
Hartiile de valoare pe termen lung cuprind, in principal, actiunile si
obligatiunile su sunt tranzationate in cadrul pietei capitalului.In functie de
veniturile generate, ele sunt grupate in:hartii de valoare cu venituri fixeobligatiunile si actiunile peilegiate; hartii cu venituri variabile-actiunile ordinare.
Investitiile financiare pe termen scurt reprezinta acele valori mobiliare,
transmisibile si negociabile care fac obiectul tranczactiilor financiare;sunt
investitii financiare temporare efectuate de unitatea patrimoniala si sunt
repreznentate de actiunile proprii rascumparate, obligatiunile emise si
rascumparate, obligatiunile achizitionate si de alte investitii financiare pe termen
scurt achizitionate de unitatea patrimoniala, in vederea realizarii unui profit intrun termen scurt.
1.1Actiuni
In economia de piata principalele intreprinderi cu scop lucrative sunt
organizate ca societati pe actiuni.Capitalul unei asemenea firme se constituie
prin aportul asociatilor-persoanele fizice(indivizi, familii) si personae
juridice(societati, asociatii, organizatii)-numiti actionari.Ca expresie a
participarii la capitalul firmei, fiecare asociat primeste un numar de actiuni,
proportional cu capitalul banesc subscris.
Reglementarile din diferite tari atesta o gama larga de situatii privind
regimul juridic al actiunilor, drepturile si riscurile pe care le confera posesorului
lor.Astfel, detinatorul de actiuni obtine o parte din profitul societatii pe actiuni
numita dividend, care variaza de la un an la altul in functie de rezultatele
economico-financiare ale societatii si de aceea actiunile se numesc titluri cu
venit variabil.Actionarul participa prin vot la alegerea membrilor consiliului de
administratie, la adoptarea altor decizii de catre Adunarea Generala a
Actionarilor, are drreptul de a fi informal asupra gestiunii si situatiei economicofinanciare a firmei, pe baz accesului la diferite documente si a explicatiilor
primite de la conducerea executiva.posesorul de actiuni obtine o parte din
cpitalul firmei in cazul cand aceasta este lichidata si suporta o parte din pierderi
cand se obtin rezultate necorespunzatoare.

Drepturile si riscurile unui posesor de actiuni sunt proportionale cu numarul


actiunilor de care dispune.
Actiunile se pot instraina prin mostenire, donatie sau vanzare.Ele sunt
purtatoare de insemne speciale-numele firmei emitente, suma pe care o
reprezinta (valoare nominala), seria, data emiterii etc.
Actiunile pot fi nominative ori la purtator-adica nu au inscris pe ele numele
posesorului, dreptul de a uza de avantajele ce le confera revenind celui ce le
detine.De asemenea actiunile sunt negociabile, respective, pot face obiect al
unor tranzactii de vanzare-cumparare si apar in contabilitatea posesorului in
urmatoarele ipostaze:
a)Actiuni proprii-expresie a capitalului social al societaii pe actiuni sau
societatii in comandita pe actiuni (SA sau SCA).
b)Actiuni subscrise la constituirea altor societati comerciale pe actiuni cu o
detinere durabila-titluri de participare.
c)Actiuni de plasament-actiuni emise de alte societati comerciale achizitionate
si aflate la portofoliu ca elemente patrimoniale pentru plasarea disponibilitatilor,
inclusive de realizare de venituri speculative.
Actiunile preferentiale non-participante reprezinta actiuni care, pe langa
incasarea unui dividind fix, mai incaseaza si un dividend suplimintar.
Actiunile preferentiale prioritare sunt actiunile prin care se incaseaza
diviende inaintea tuturor actiunilor preferentiale.
Actiunile preferentiale revocabile sunt actiunile prin care emitentul isi
rezerva dreptul de a cere detinatorilor depunerea actiunilor la sediul
depozitarului, in vederea rascumpararii lor la un pret prestabilit.
Actiunile tezaurizate sunt actiuni proprii pe care emitntul si le-a rascumparat
pe piata, dupa distributia primara, in vederea comercializarii lor la un pret mai
avantajos si pentru care nu platesc dividende.
Actiunile Sican reprezinta actiunile care sunt achizitionate de la societatile
franceze de investitii cu capital variabil de catre micii investitori care doresc sa
isi recicleze avantajos capitalurile sau economiile disponibile.
La constituirea societatii se stabilesc prin contractul de societate numarul de
actiuni, valoarea nominala a unei actiuni si numarul actiunilor ce se achita la
inceput.
Valoarea retinuta cel mai adesea este o sinteza a diferitelor metode de apreciere
si putem spune despre:
Valoarea nominala (VN) este data de raportul dintre capitalul societatii
si numarul de actiuni emise si reprezinta o fractiune de valoare egala a
capitalului social.
Valoarea bursiera (VB) este valoarea rezultata din raportul dintre cerere
si oferta care apare prin intermediul pietei bursiere, raport numit cotatie.
Valoarea financiara (VF) este suma care, plasata la o anumita rata pe
parcursul unui an, genereaza un venit egal cu dividendul actiunii.

VF = dividend/rata
Valoarea de randament (VR) este suma care, plasat la o anumita rata pe
parcursul unui an, genereaza un venit egal cu rezultatul unitar.
VR = rezultatul unitar/rata
Valoarea matematica contabila sau intrinseca (VMC) exprima activul
net contabil aferent unei actiuni si nu reflecta valoarea actuala.
VMC = activul net contabil/numarul de actiuni
La emiterea de noi actiuni, pentru a proteja pe vechii actionari, actiunile se
vor vinde la o valoare mai amre decat valoarea nominala.
Diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala constituie prime
legate de capital.
1.2 Obligatiuni
Asa cum s-a mai subliniat, in activitatea oricarui agent economic, inclusive
a statului, se ivesc situatii cand nevoile de mijloace banesti depasesc
posibilitatile de autoinfiintare.
Pentru aceasta se apeleaza la imprumuturi banesti acordate de banci si de
alti agenti economici.
Ca expresie a contractarii unui imprumut pe termen lung, detinatorul emite
obligatiuni.
Obligatiunea este un titlu de valoare ce atesta valoarea unui imprumut pe
termen lung, emitentul angajandu-se sa-l ramburseze intr-un timp determinat si
sa asigure pe toata durata o dobanda anuala certa, indifferent de situatia sa
economico-financiara.Garantand un venit annual ferm, obligatiunile sunt numite
si titluri (valori) cu venit fix.Detinatorii de obligatiuni-numiti obligatari-au
calitatea de creditori fata de emitent.
Principalul emitent de obligatiuni este statul-administratia centrala si cele
locale-pentru a-si acoperi deficitele bugetare.Pot emite obligatiuni pentru a
finanta lucrari de investitii importante si sporirea capitalului, intreprinderile
publice, bancile si, ca exceptie, mari societati industriale si comerciale private.
La emisiunea de obligatiuni se precizeaza:
a)Valoarea nominala a obligatiunii (VN) reprezinta valoare inscrisa pe
obligatiune.
b)Pretul de emisiune al obligatiunii pretul de cumparare in momentul
emisiunii.Acesta poate fi mai mic decat valoarea nominala.
c)Pretul de rambursare este pretul platit la scadenta.
d)Rata dobanzii procentul (cota fixa sau variabila) care se aplica asupra
valorii nominale pentru a determina dobanda obligatiunii varsata annual numita
cupon.
e)Durata imprumutului durata dupa care se stinge imprumutul.

Modalitatea de rambursare a imprumutului se poate efectua in integritate la


scadenta, progresiv in doua sau mai multe transe , prin tragere la sorti, prin
rascumparare in bursa.
Din punct de vedere al cumparatorului, obligatiunile pot fi in una din
situatiile:
Obligatiuni ca titluri de participare.
Obligatiuni achizitionate si aflate in portofoli ca elemente patrimoniale
pentru plasarea disponibilitatilor inclusiv realizarea de venituri
speculative.
In ultima perioada, pe piata capitalurilor din unele tari au fost emise si
forme noi de obligatiuni, sum sunt: obligatiunile indexate in raport cu rata
inflatiei, obligatiunile cu participare la vot sau care pot fi convertite in actiuni
etc.
Euroobligatiunile sunt obligatiuni denominate intr-o
eurovaluta.Eurovalutele sunt valutele depozitate intr-o alta tara decat tara lor de
origine.Fondurile astfel constituite sunt utilizate si pentru lansarea de
imprumuturi pe baza de obligatiuni, denumite euroobligatiuni.
De exemplu, un imprumut al unei firme din Franta mobilizat prin
obligatiuni lansate pe piata financiara din Elvetia, este un imprumut pe baza de
euroobligatiuni.Printre valutele utilizate frecvnt pe piata euroobligatiunilor se
numara:eurodolarii, euromarcile, euroyenii etc.Fondurile procurate Prin
emisiunile de euoobligatiuni reprezinta, pentru tarile cu economie in plin
process de dezvoltare, o mofalitate de asigurare a finantarii, adesea guvernele
apeland la astfel de forme de imprumut.
1.3 Alte investitii financiare pe termen scurt
In categoria altor valori mobliare de investitii se include bonurile de tezaur,
bonurile de casa si alte hartii de valoare.
Bonul de tezaur este un titlu de credit, transmisibil prin negociere, emis de
stat in scopul atragerii de imprumuturi pe termen scurt.Bonurile de tezaur se
emit prin subscriptie sau licitatie publica si sunt garantate cu intreaga avutie a
statului.Dobanda acordata de stat la aceste bonuri este deosebit de avantajaoasa
pentru subscriptor si se achita semestrial.Amortizarea bonurilor de tezaur se face
la scadenta, prin achitarea lor de catre stat.
Bonurile de tezaur sunt cumparate in special de bancile de emisiune, bancile
comerciale, intreprinderi, alte institutii financiare.

1.4 Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt


Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt se face:
a)La intrarea in patrimoniu:investitiile finaciare pe termen scurt achizitionate
cu titlu oneros sunt contabilizate la costul de achizitie dat fie pretul de achizitie,
fie de valoarea determinata in urma unui contract de achizitionare.
b)La inventariere:investitiile financiare pe termen scurt sunt evaluate la
valoarea actuala determinate la cusrul mediu al ultimei luni pentru titlurile
cotate, la valoarea probabila de negociere pentru titlurile necotate ce presupun
utilizarea informatiilor bilantiere din ultimii ani: preturile stipulate cu ocazia
celor mai recente tranzactii cu aceste titluri, marimea profitului, randamentul.
c)La inscrierea in bilant:prin aplicarea principiului prudentei la compararea
intre valoarea de intrare si valoarea de inventar, plusurile sau minusurile de
valoare se stabilesc pe categorii de titluri de aceasi natura.In cazul constatarii
unor deprecieri se constituie provizioane.
d)La iesirea din patrimoniu:la vanzarea investitiilor financiare se utilizeaza
pretul de vanzare pentru determinarea Titlurilor cedate, iar pentru scaderea din
gestiune valoarea contabila.
In cazul in care titlurile de valoare au preturi de intrare diferite, evaluarea la
iesire se face dupa caz, potrivit metodelor costului mediu ponderat (CMP),
primul intrat-primul iesit (FIFO), in aceleasi conditii ca si stocurile.Dupa caz, se
poate folosi si metoda ultimului intrat-primului iesit (LIFO).
Metoda costului mediu ponderat presupune calculul CMP fie lunar, fie dupa
fiecare opratie de intrare.

CMP costul mediu ponderat


Qi cantitatea (materii prime, material etc) aferenta stocului i.
Pi pretul unitar aferent stocului I
Metoda primului intrat-primului iesit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor
iesite din gestiune la costul de achizitie al primului lot.Pe masura epuizarii
acestuia, evaluarea se face la costul de achizitie al lotului urmator, in ordine
cronoloica.
Metoda ulimului intrat-primului iesit (LIFO) presupune evaluarea bunurilor
iesite din gestiune la costul de achizitie al lotului achizitionat, in ordine invers
cronologica.

1.5 Formele pietei capitalurilor


Piata capitalului se prezinta sub doua forme:piat aprimara a capitalului si
piata secundara a capitalului sau bursa de valori.
In cadrul pietei primare a capitalului se vand si se cumpara noile emisiuni
de hartii de valoare pe termen lung.Astfel, in masura in care au nevoie de resurse
suplimentare de finantare, societatile comerciale si autoritaea guvernamentala
ofera noi emisiuni de hartii de valoare pe termen lung, care sunt achizitionate de
public sau de catre alte firme.Marile societati comerciale pe actiuni pot sa emita
si sa vanda noi hartii de valoare pe termen lung direct pe piata capitalului, fara
sa mai apeleze la alti intermediar. De asemenea, emisiunile societatilor
comerciale pot si oferite spre vanzare direct vechilor actionari, evitandu-se astfel
formalitatile si costurile ofertei publice.
Operatiunile pe piata primara se efectueaza in principal cu participarea unpr
intermediar-banci, case de brokeraj-care subscriu emisiunea in favoare
emitentuli in schimbul unui comision sau chiar achizitioneaza noile hartii de
valoarea pentru a le vinde ulterior publicului larg.
In vederea asigurarii succesului emiterii si vanzarii titlurilor de valoare este
necesara desfasurarea unei ample actiuni publicitare pentru a informa potentialii
cumparatori.In cazul unor emisiuni de dimensiuni mai reduse, exista deseori
posibilitatea vanzarii in bloc a hartiilor de valoare, de regula unor institutii
financiar-bancare (societati de asigurare, fonduri de pensii, cooperative de
economii si imprumuturi, fundatii sau case de ajutor reciproc etc.), evitandu-se
si pe aceasta cale costurile ridicate ale ofertei publice.
Piata secundara a capitalului cuprinde in principal bursele de valori in
cadrul carora se negociaza hartiile de valoare emise anterior.
Bursa de valori reprezinta piata organizata pentru tranzactiile cu hartii de
valoare emise anterior pe piata primara de catre societatile comerciale pe actiuni,
precum si de catre autoritatea guvernamentala.Principala caracterisitica a bursei
de valori consta in faptul ca actiunile si obligatiunile see vand si se cumpara al
preturi stabilite pe baza cererii si a ofertei in cadrul sedintelor de
licitatie.Acestea se desfasoara intr-un anumit loc, in zile si la ore fixe, potrivit
programului de functionare a bursei.
Fiecre categorie de hartii de valoare are un broker specialist ale carui
atributii constau in centralizarea ordinelor de vanzare si cumparare, fixare
cursului sau pretului zilei si asigurarea fluiditatii tranzactiilor la bursa.
Operatiunile in cadrul tranzactiilor la bursa se impart in:
Operatiuni la vedere
Operatiuni la termen
Operatiunile la vedere presupun livrarea imediata atitlurilor de valoare la
cursul sau pretul zilei acceptat de cumparatori in schimbul sumei
corespunzatoare.

Operatiunile la termen sunt acele tranzactii in care datele sale (numarulu


titlurilor, cursul) se convin in ziua licitatiei, dar efectuarea lor are loc ulterior, la
o data convenita numita zi lichidare.In general, operatiunile la termen sunt
operatiuni speculative, cu scopul de a obtine castig din evolutia cursului hartiilor
de valoare.
Vanzatorul mizeaza pe faptul ca, pana la termen, cursul titlurilor va scadea,
urmand ca in ziua scadentei sa le achizitioneze de pe piata la cursul existent si sa
le cedeze cumparatorului la cel convenit (mai mare).El este speculator a la
baisse.
Spre deosebire de aceasta, cumparatorul mizeaza ca pana la scadenta cursul
titlurilor sa creasca, dar le va primi de la vanzator la pretul convenit in
momentul inchierii tranzactiei (mai mic), realizand castig din aceasta
diferenta.Cumparatorul este un speculator a la hausse.Cel care intuieste
evolutia reala a cursului va castiga, celalat va pierde.In functie de amploarea
activitatii bursiere si de dimensiunile pietei financiare, operatiunile la termen
imbraca o mare varietate de forme si mecanisme concrete, revenindu-le pana la
80% din totalul tranzactiilor.
Riscul reprezinta un element foarte important in procesul de investire.Riscul
si profitul potential esttimat sunt in corelatie directa.Acesta este un element
cheie, atat din punct de vedere al celui care acorda impumut, cat si din al celui
care solicita impumutul.In cazul in care tranzactia se realizeaza direct intre ei,
cel care acorda imprumutul va lua in considerare riscul de neplata.
Prin concentrarea fondurilor atrase si a celor plasate riscul de neplata se
reduce intrucat pierderea rezulta ca urmare a nerambursarii creditelor de catre un
numar de debitori, care de regula este mic, este dispersatal anivelul tuturor
investitorilor astfel pierderea aferenta este mai mica.
Bursa de valori constituie un barometru extrem de sensibil al starii si
evolutiei economiei, volumul tranzactiilor si evolutia cursurilor de valoare
reactionand rapid si uneori cu anticipare asupra modificarii conjuncturii
economice.Astfel, deseori, scaderea brusca a cursurilor hartiilor de valoare a
constituit semnalul declansarii unei recesiuni, dupa cum ridicarea lor si cresterea
volumului tranzactiilor la bursa au constituit semnalul unei expansiuni
economice.
Cursul titlurilor de valoare depinde de numerosi factori, care tin numai de
situatia economica si de perspectivele firmei emitente, dar si de cadrul general in
care acesta opereaza:
Conjunctura economica generala si evolutia ei.
Lichiditatea sistemului economic.
Evolutia generala a preturilor si a ratei dobanzii.
Situatia social-politica interna si internationala.
Dinamica acestor factori este sintetizata in modificarea raportului dintre
cererea si oferta de hartii de valoare pe termen lung, ceea ce determina

fluctuaatii continue si importante, uneori chiar in aceeasi zi, a cursurilor titlurilor


negociate la bursa de valori.
Evolutia concreta a economiei romanesti, coerenta politicilor micro si
macroeconomie, transformarile structurale ale economiei, precum si ale
societatii in ansamblul sau, procesul educational privind natura si functionarea
unei economii de piata, mentalitatea investitorului stimulat de libera initiativa
sunt conditii esentiale pentru dezvoltarea rapida atat a pietei primare, cat si a
celei secundare de capital, spre beneficial intregii societati.
1.5.1 Bursa de valori din Londra
In cadrul bursei de valori din Londra se negociaza doua tipuri de
actiuni:actiuni cotate si actiuni necotate.Pentru ca actiunile unei companii sa
devina (si sa se mentina) cotate, compania trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
Sa incheie un contract cu bursa de valori.
Valoarea totala de piata a actiunilor sa fie minimum 500 de mii lire
sterline.
Sa vanda cel putin 25% din acatiunile sale, prin oferta publica.
Sa furnizeze anumite informatii suplimentare in rapoartele contabile
publicate.
Deoarece procedurile necesare indeplinirii conditiilor de cotare implica
costuri importante, in general numai companiile mari sunt cotate la
bursa;prezinta un dublu avantaj:primul are in vedere lichiditatea, respectiv sunt
transformabile oricand in bani, iar al doilea avantaj are in vedere caracteristica
de a fi negociabile, respective de a fi vandute sau cumparate pe o piata specifica,
ceea ce le face si mia atragatoare pentru investitori.
Pentru companiile mai mici, dar in ascensiune, exista o piata a actiunilor
necotate ce ofera multe din avantajele piteit actiunilor cotate.Aceasta piata isi
inceteaza activitatea la sfarsitul anului 1996 si locul ei va fi luat de catre Piata
Alternativa de Investitii (Alternativee Investment Market).Aceasta noua piata
este destinata companiilor noi, care nu indeplinesc conditiile de cotare.Pentru a
actiona pe acesta piata nu sunt impuse conditii legate de capitalul companiei,
experienta in afaceri sau numarul de actiuni.
1.5.2 Bursa de valori din Bucuresti
In aprilie 1995, ca urmare a unei decizii a Comisii Nationale a Valorilor
Mobiliare a fost creat cadrul necesar pentru infiintarea Bursei de valori din
Bucuresti.Decizia de infiintare a fost urmata de un plan de constituire si
dezvoltare.
Initial, un numar de 24 de firme au format Asociatia Bursei de Valori.A fost
eliberat Statutul Asociatiei, iar pe data de 10 mai a fost ales Comitetul

Bursei.Piata bursiera din Romania are la baza prevederile Legii nr.52/1994


privind valorile mobiliare si bursele de valori.
In iunie 1995 a avut loc inaugurarea oficiala a Bursei de Valori din
Bucuresti, care a devenit operationala in noiembrie.Tranzactionarea in cadrul
Bursei ed Valori Bucuresti se realizeaza prin doua mecanisme:
Piata intermitenta.
Piata continua.
In cazul pietei intermitente are loc colectarea ordinelor de vanzare si e
cumparare si efectuarea la un moment dat, a unei licitatii prin care se determina
pretul care corespunde volumului maxim de valori mobiliare care poate fi
tranzactionat.
Piata contiuna se particularizeaza prin aceea ca oridnele sunt introduse in
mecanismul de tranzactionare pe masura ce usnt date si sunt executate in
momentul in care pe piata exista un ordin la acelasi pret, dar in sens contrat.De
exemplu, daca exista un ordin de vanzare, ele sunt tranzactionate in momentul in
care apar ordinele e cumparare la acelasi pret.
Accesul societatilor comerciale romanesti la Bursa de Valori Bucuresti are
loc odata cu indeplinirea criteriilor de inscriere la cota bursei.
Pentru societatile comerciale romanesti, bursa este organizata pe doua
categorii:
Categotia de baza.
Categoria I.
Pentru categoria de baza, societatile comerciale trebuie sa indeplineasca, in
principiu, anumite criterii:
Sa fi facut o oferta publica.
Emisiunea sa fie autorizata in conditiile legii.
Valorile mobiliare s fie emise in forma dematerializata (inregistrarea
electronica in cont).
Valorile mobiliare sa fie inscrise la Oficiul de Evidenta a Valorilor
Mobiliare, organizat de Comisia nationala a Valorilor Mobiliare.
Sa fie liber transferabile.
Societatile sa incheie un contract cu bursa, privind mentinerea registrului
actionarilor, precum si un angajament privind respectarea Regulamentului
Bursei de Valori.
In categoria I pe langa aceste cerinte generale pentru inscrierea la cota
bursei, societatile comerciale trebuie sa indeplineasca si alte conditii
suplimentare:
Sa-si desfasoare activitatea de cel putin 3 ani.
In cel putin 2 ani din 3 sa fi obtinut profit.

Sa aiba cel putin 600 de actionari (exculzand angajatii, conducerea si alte


personae implicate).
Sa aiba pe piata, in circulatie, cel putin 75.000 de actiuni.
Sediul central al Bursei de Valori Bucursti este in localul BNR.Atat
activitatea de tranzactionare, cat si celelalte activitati specifice bursei se bazeaza
pe un sistem electronic (pus la dispozitioa bursei in cadrul asistentei tehnice
oferite de Guvernul Canadian).La Bursa de Valori Bucuresti tranzactioneaza
Societatile de Valori Mobiliare care sunt membre ale Bursei.
Cei ce doresc, persoane fizice sau juridice, sa tranzactioneze pe piata
bursiera, trebuie sa se adreseze unei astfel de societati de valori mobiliare, care
indeplineste rolul de intermediar.Societatile de Valori Mobliare preiau de la
diferiti investitori ordinele de vanzare si de cumparare.Pentru tranzactiile
efectuate la Bursa de Valori, societatile de valori mobiliare platesc, la randul lor,
diverse comisioane acesteia.
Dupa inchiderea sedintelor de tranzactionare, Bursa de Valori Bucuresti
publica informatii despre societatile emitente ale caror actiuni au foat
tranzactionate in sedinta respective:pretul mediu la care au fost tranzactiile,
numarul de tranzactii efectuat, numarul de actiuni si valoarea tranzactiei, precum
si alte informatii.
Buna functionare a pietei de capital extrabursiere, in corelatie cu activitatea
Bursei de Valori Bucuresti, este conditionata de existenta unei structuri
operationale formate din:
Sistemul de tranzactionare RASDAQ, bazat pe un calculator central si pe
o retea de PC-uri; transmite ordinele de vanzare/cumparare date de clientii
agentiilor de valori mobiliare.
Registrul Roman al Actionarilor (RRA), asemanator unei banci de date,
detine conturile titularilor de certificate de actionar.
Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare (SNCDD)
este dotata cu un calculator central de mare capacitate si o vasta retea
teritoriala.
1.5.3 Functiile indeplinite de catre bursa de valori
1.Piata secundara
Bursa de valori este o piata secundara pe care se tranzactioneaza hartiile de
valoare existente, completand activitatea petei primare si inlesnind firmele si
autoritatile publice sa atraga capital pe termen lung.
2.Sursa de lichiditati
Bursa de valori furnizeaza lichiditati pentru investitori, prin emiterea e
titluri de valoare p termen lung; da posiblitatea investitorilor de a transforma
invetitiile lor in numerar sau de a obtine alte titluri de valoare.

3.Un indicator util


Fluctuatiile preturilor inregistrate in cadrul bursei de valori pot constitui un
indicator al activitatii economice a unei tari.Preturile pot reflecta, totodata,
increderea envestitorilor in realizarile economiei, ale anumitor ramuri industriale
sau chiar ale unor firme.Totusi nu exista nici o garantie ca evaluarile pietei saunt
totdeauna corecte.
4.Mijloc de evaluare
Tranzactiile cu actiuni se deruleaza in cadrul bursei de valori.Cotarea
titlurilor asigura o buna modalitate de evaluare a investitiilor, metoda ce poate fi
utila in calculul valorii titlurilor financiare detinute de orice investitor.

Capitolul 2

Prezentarea conturilor ce reflecta investitiile


financiare pe termen scurt.

Evidenta investitiilor financiare pe termen scurt se realizeaz cu ajutorul


conturilor din grupa 50 si cu ajutorul contului 109Actiuni proprii.Din grupa 50
fac parte:
1.Contul 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate
2.Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate
3.Contul 506 Obligatiuni
4.Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
5.Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt
2.1 Contul 109 Actiuni proprii
1091 Actiuni proprii detinute pe termen scurt
1092 Actiuni proprii detinute pe termen lung
Contul 109 Actiuni proprii este un cont nou.Cele doua conturi de gradul
doi inlocuiesc vechile conturi 502 Actiuni proprii si 2667 Actiuni propriiactive imobilizate ale caror solduri le preiau la 01.01.2006.
Este un cont de activ care evidentiaza actiunile proprii detinute de
intreprindere pe termen scurt sau lung.
Actiunile proprii pot fi detinute de societate numai daca sunt destinate:
prevenirii sau inlaturarii unor pagube importante si iminente:
Vanzarii catre angajatii societatii.
Reducerii capitalului social hoarata de Adunarea Generala a
Actionarilor.
Recompensarii unor actionari in urma fuziunii sau restructurarii.
In scopul participarii la piata de capital conform hotararii Adunarii
Generale a Actionarilor.
In debitul contului 109 Actiuni proprii, se inregistreaza valoarea actiunilor
proprii procurate la costul de achizitie achitat sau de achitat.
In creditul sau se inregistreaza valoarea actiunilor cedate, anulate etc.
diferenta intre pretul de cumparare (intrare) si cel realizat din cedare, anulare
etc., se inregistreaza ca o cheltuiala sau ca un venit financiar.
Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea actiunilor proprii existente
in intreprindere.
Intrucat detinerea acestor actiuni impune conform legii o serie de restrictii si
conditii privitoare la reserve, profit si capital, soldul contului 109 Actiuni
proprii (care este un activ fictiv) se prezinta in bilant ca un post negativ de
capital propriu la pozitia Y IV.
2.2 Contul 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate

Contul 501 tine evidenta investitiilor pe termen scurt la societatile din cadrul
grupului, adica entitatile afiliate cumparate in vederea obtinerii de venituri
financiare intr-un termen scurt.
Este un cont de activ al carui sold reprezinta valoarea investitiilor financiare
pe termen scurt (actiuni) detinute la societatile din cadrul grupului, entitati
afiliate.
2.3 Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate
Acest cont asigura contabilitatea obligatiunilor emise de catre o
intreprindere in vederea obtinerii de imprumuturi publice, si rascumparate de la
creditori (obligatori), precum si miscarea lor.Este un cont de activ si
inregistreaza in debit valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, iar in credit
valoarea obligatiunilor emise si rascumparate anulate.Soldul debitor al contului
reflecta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, neanulate.
2.4 Contul 506 Obligatiuni
Acest cont evidentiaza obligatiunile cumparate de o intreprindere in vederea
plasarii capitalului temporar disponibil, a obtinerii unui venit sub forma de
dobanda sau pentru realizarea unui profit cu ocazia revanzarii acestora, precum
si a miscarii lor.Este un cont de activ care inregistreaza in debit costul de
achizitie al obligatiunilor cumparate, iar in credit valoarea obligatiunilor cedate,
adica valoarea obligatiunilor rascumparate de emitent sau revandute.Soldul
debitor al contului reprezinta valoarea obligatiunilor detinute de intreprindere.
2.5 Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
5081 Alte investitii financiare pe termen scurt
5082 Dobanzi la obligatiuni si investitii financiare pe termen scurt
Prin contul 508 se tine evidenta altor investitii financiare si creante asimilate
achizitionate in vederea obtinerii unui profit annual ori cu ocazia scadentei
acestora sau prin revanzarea lor, inclusive miscarea acestora.Este un cont de
activ care inregistreaza in debit valoarea de achizitie a altor investitii financiare
pe termen scurt si creante asimilate cumparate, iar in credit valoarea altor
investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cedate.Soldul debitor al
contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt su creante
asimilate existente.
2.6 Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe
termen scurt
5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile
afiliate
5092 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen
scurt

Cu ajutorul acestui cont se inregistreaza in contabilitate varsamintele de


efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt dobandite.Este un cont de
pasiv care inregistreaza in credit valoarea datorata pentru investitiile financiare
pe termen scurt cumparate, iar in debit inregistreaza valoarea achitata a
investitiilor financiare pe termen scurt.Soldul creditor al contului reprezinta
valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt.
2.7 Contabilitatea rezervelor pentru deprecierea actiunilor
Pentru actiunile existente in portofoliu la sfarsitul anului, se constituie
reserve pentru depreciere, in cazul in care costul de achizitie este superior
cottatiilor de bursa.Aceste reserve sunt evidentiate in conturile de pasiv din
grupa 59 Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie:
591 Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile
afiliate
595 Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise si
rascumparate
596 Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor
598 Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii financiare pe
termen scurt si creante asimilate
2.8 Contabilitatea dividendelor
Prin dividende se intelege remuneratia capitalului din beneficial net realizat.
Remuneratia capitalului se realizeaza sub doua forme:dobanda statutara si
superdividend.
Dobanda statutara este prevazuta in cote procentuale din valoarea nominala
a actiunilor si este denumita primul dividend.
Superdividendul este beneficial suplimentar acordat unei actiuni, fiind
numit si al doilea dividend.
Primul dividend se determina prin aplicarea cotei procentuale de dobanda,
fixata prin statutul fiecarei societati comerciale anonime, asupra valorii
nominale a actiunilor, iar suma totala rezultata se retine din beneficial net ramas
dupa constituirea rezervei legale.
Superdividendul se calculeaza ca raport intre beneficial net ramas dupa
constituirea rezervelor statutare si numarul de actiuni in care este divizat
capitalul social, obtinandu-se beneficial cuvenit unei actiuni.Prin inmultirea
beneficiului unei actiuni cu numarul total al actiunilor se obtine suma totala a
superdividendelor, care se retine din beneficial net.
Sunt asimilate dividendelor beneficiile cuvenite asociatilor societatilor
comerciale de personae si ai societatilor cu raspundere limitata si tantiemele.

La societatile comerciale de personae beneficial net se distribuie, dupa


constituirea rezervei legale, in functie de cotele procentuale de participare la
constituirea capitalului social prevazute in contractul de societate, iar la
societatile cu raspundere limitata proportional cu numarul de parti sociale
subscrise.
Tantiemele reprezinta indemnizatii acordate din beneficial net membrilor
consiliului de asministratie, pentru rezultatele obtinute in conducerea societatilor
comerciale; ele se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale de pana la
10% din beneficul net ramas dupa constituirea rezervelor statutare si facultative.
Totalul dividendelor cuvenite asociatilor si actionarilor constituie fondul de
dividende al societatii comerciale car este evidentiat in contul de pasiv 457
Dividende de plata.In creditul acestiu cont se inregostreaza dividendele
cuvenite asociatilor sau actionarilor, iar in debit, plata in numerar a dividendelor,
retinerea impozitului pe dividende si depunerea in contul current al asociatilor a
dividendelor nete neridicate; soldul creditor semnifica dividendele datorate de
societatea comerciala asociatilor sau actionarilor.
Creditarea contului 457 are loc in corespondenta cu debiul contului 129
Repartizarea profitului, pentru dividendele brute datorate asociatilor sau
actionarilor, iar debitarea lui se face in corespondenta cu creditul conturilor 531
Casa in lei, pentru dividendele nete achitate in numerar, si 446 Alte impozite,
taxe si varsaminte asimilate, pentru retinerea de catre societatea comerciala a
impozitului pe dividende si retinerea de catre societatea comerciala a
impozitului pe dividende si 4551 Actionari/Asociati-conturi curente, pentru
depunerea in cont a dividendelor nete neridicate de asociati sau actionari.
PRINCIPALELE FLUXURI CONTABILE
Principalele fluxuri contabile ale investiilor financiare pe termen scurt sunt
prezentate in figura 2.1

Contul 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind imobilizarile
financiare cedate.In debitul acestui cont se inregistreaza valoarea imobilizarilor
financiare cedate (261, 262, 263, 264, 265)
Contul 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor din cedarea
imobilizarilor financiare.In creditul acestui cont se inregistreaza pretul de
vanzare al imobilizarilor financiare cedate (451, 452, 461).
Contul 6642 Pierderi privind investitiile financiare pe termn scurt
cedate
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind investitiile
financiare pe termen scurt cedate.In debitul acestui cont se inregistreaza
diferentele nefavorabile dintre valoarea contabila a investitiilor financiare pe
termen scurt si pretul lor de cesiune.
Contul 7642 Venituri din investitii financiare pe termen scurt cedate
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta castigurilor din cedarea investitiilor
pe termen scurt.In creditul contului se inregistreaza diferentele favorabile dintre
valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt si pretul lor de
cesiune.

2.9 Schimbari in Planul General de Conturi privind investitiile


financiare pe termen scurt
Analizand noua structura a clasei a 5-a Conturi de trerzorerie, se constata
urmatoarele:
a)Grupele de conturi au ramas aceleasi doua dintre ele modificandu-si
denumirea in sensul ca la grupa 50 din denuire s-a renuntat la expresia
financiare, iar la grupa 59 expresia provizioane pentru deprecierea fost
inlocuita cu aceea de ajustari pentru pierderea de valoare
b)Inauntrul grupelor de conturi au avut loc urmatoarele modificari:
Contul 501 si-a schimbat denumirea in Actiuni detinute la entitatile
afiliate.
Au disparut conturile: 502 Actiuni proprii a carei functie si sold este
preluat de contul 109 Actiuni proprii; si contul 503 Actiuni a catui
functie si sold este preluat de contul 508 Alte investitii pe termen scurt si
crante assimilate renuntandu-se aici si la impartirea in cotate si
necotate.
Din denumirea contului 508 s-a exclus notiunea financiare.
La contul 509 s-a renuntat la expresia financiare, iar la subconturile sale
care au fost mentinute s-a modificat denumirea si/sau simbolul, ele fiind acum:
5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate si
5092 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt.
La grupa 59 Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie:
S-a renuntat la conturile: 592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor
proprii al carui sold se preia de noul cont 1176; 593 Provizioane pentru
deprecierea actiunilor al carui functie si sold se preia de contul 598
Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii pe termen scurt si
creante asimilate.
In denumirea tuturor conturilor mentinute in grupa 59 expresia
provizioane pentru depreciere a fost inlocuita cu cea de ajustari pentru
deprecierea de valoare
La contul 598 s-a inlocuit si expresia investitii financiare cu aceea de
investitii pe termen scurt

Prezentarea grupei 50 din PCG pe conturi componente:

Contul 501 Actiuni detinute la entitatile afiliate


Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparete
Contul 506 Obligatiuni
Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
5081 Alte titluri de plasament
5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen
scurt
5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la
entitatile afiliate
5092 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe
termen scurt

2.10 Impactul IAS si IFRS asupra sistemului contabil romanesc


In momentul de fata, Romania se afla la rascrucea unor procese ireversibile si
de mare importanta pentru sistemul contabil national: numarul si puterea de
piata a companiilor internationale cresc; globalizarea economiei, in speta a pietei
financiare; cresterea capitalizarii stocurilor si aparitia de noi produse
financiare.In aceste conditii, productia si comunicarea de informatii financiare
credibile si comparabile, ce folosesc un limbaj contabil comun, sunt esentiale
mediului romanesc de afaceri.Unica solutie pentru atingerea acestor cerinte o
reprezint armonizarea sistemului contabil romanesc la acquis-ul comunitar,
impreuna cu reglementarile sale, si totodata aplicarea efectiva a normelor
contabile IFRS.
Scurta istorie cu privire la Standardele
Internationale de Contabilitate
(IAS International Accounting Standards)
Incepand cu anul 2001, Ministerul Finantelor Publice a demarat
implementarea treptata a reformei in contabilitatea romaneasca, schimbare ce a
debutat cu Ordinul MFP nr. 94/2001 pentru aprobarea modificarii normelor
contabile astfel incat acestea sa fie conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii
Europene si cu IAS.
Urmand acelasi tipar, s-au succedat o serie de alte ordine bancare si asigurari,
precum si ordine ce priveau institutiile reglementate si supervizate de CNVM
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
OMFP nr. 94/2001 prevede o arie limitata de aplicabilitate a IAS 29/SIC 30,
precum si problema necesitatii consolidarii companiilor: IAS 22/IAS 27/IAS
28).
In aceasta perspectiva, ordinul prevede urmatoarele:
Reglementari pentru companiile ce urmeaza sa implementeze treptat IAS,
in functie de dimensiune si rata profitabilitatii.
Revizuieste premeditat Directiva a IV-a a Uniunii Europene cu IAS, ceea
ce conduce la o serie de exceptii privind implementarea in intregime a
IAS.
Nu contine prevederi referitoare la consolidarea companiilor romanesti.

Mentioneaza anumite reglementari menite a substitui prevederi IAS.


Octombrie 2001: Are loc adoptarea OMFP nr. 1.982/5/2001, care specifica
implementarea normelor contabile in conformitate cu IAS si cu normele
europene, exclusiv pentru institutiile de credit.Acesta reprezenta echivalentul
OMFP nr. 94/2001 pentru institutiile bancare si de credit.
Februarie 2002: OMFP nr. 306/2002 privind aplicarea IAS si a normelor UE
pentru intreprinderile mici si mijlocii.Acest OMFP contine norme contabile
adoptate in companiile mici si mijlocii.
Decembrie 2002: Intra in vigoare ordinul MFP si al CNVM nr. 1.742/2002
pentru companiile supervizate si cotate la CNVM.Acest ordin echivaleaza
OMFP nr. 94/2001 pentru companiile incluse la bursa, cu prevederi pentru
brokeri, fonduri de investitii etc.
Iulie 2003: OMFP nr. 815/2003 intra in aplicabilitate cu prevederi referitoare
la modul de prezentare a situatiilor financiare apartinand diverselor companii
romanesti, la finalul unui exercitiu financiar.Ordinul prevede ca toate companiile
romanesti sa raporteze la 30 iunie, in decursul fiecarui exercitiu financiar,
impreuna cu mentiuni referitoare la formatul standard al situatiilor financiare.
Decembrie 2003: OMFP nr. 1.872/2003 clarifica conexiunea intre sistemul
contabil romanesc si IFRS(International Financial Reporting Standards), precum
si listarea pasilor necesari pentru implementarea totala a IAS in Romania
adoptate sub denumirea de Standarde Internationale de Raportare
Financiara(IFRS).
In acest moment, companiile romanesti au totalizat o suma de avantaje
datorita utilizarii unui sistem contabil national armonizat cu cel international
bazat pe conceptul true and fair view in practicile contabile (fr. une image
fidelle), pentru realizarea informarilor financiare anuale.Aceasta perspectiva sa dovedit a fi utila pentru intreg mediul de afaceri romanesc, in speta pentru
investitorii straini.
In conformitate cu acest ultim ordin al Ministerul Finantlor Publice, incpand
cu anul 2006, Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) asa
cum au fosr prezentate de IASB (International Accounting Standards Board)
urmeaza a fi aplicate urmatoarelor entitati juridice: institutii de credit, institutii
de asigurari, regii autonome si alte institutii publice etc.
Pasii urmati pentru implementarea IAS in sistemul contabil romanesc
Perioada necesara pentru implementarea IFRS se structureaza in doua mari
etape:
ETAPA 1: 1 ianuarie 2005 31 decembrie 25, asa-numita perioada de
tranzitie, perioada necesara pentru revizuirea generala a situatilor financiare
(acest interval poarta si denumirea de perioada comparativa.) In acest interval,

bazele sistemului contabil primar sunt reinnoite cu referentialul anterior (OMFP


nr. 94/2001 sau OMFP nr. 306/2002)
Astfel, situatile financiare sunt intocmite si publicate in conformitate cu
primul referential.In cadrul acestei etape sunt validate urmatoarele operatii:
recunoasterea activelor, a datoriilor si a capitalurilor proprii conform
specificatilor IFRS; recunoasterea activelor si datoriilor nevalidate de IFRS;
reclasificarea tuturor activelor si pasivelor in conformitate cu normele IFRS;
reevaluarea sau ajustarea activelor, datoriilor si capitalurilor proprii conform
specificatiilor IFRS (aici, utilitateavalorilor reale este considerata o estimare de
cost); precum si ansamblul tututror diferentelor din reevaluare si ajustari tratate
ca elemente de capital.
ETAPA 2: 1 ianuarie 2006 31 decembrie 2006, denumita perioada de
implementare efectiva, sau etapa pentru intocmirea si publicarea primelor
situatii financiare conforme cu normele IFRS; aceasta perioada are urmatoarele
caracteristici: incepand cu 31 decembrie 2005, se aplica un tratament al
informatiei continute de situatiile financiare in totala conformitate cu normele
IFRS.Aceasta etapa reprezinta un moment foarte delicat pentru sistemul contabil
romanesc, si aici trebuie recunoscut meritul Ministerului Finantelor Publice
pentru eforturile depuse, insa intreaga actiune constituie in continuare o mare
provocare pentru companiile implicate in procesul de aplicare a normelor
IFRS.O asemenea provocare inseamna, in realitate, urmatoarele:
Intelegerea problemelor principale si reale suportate de o companie,
precum si impactul acestora asupra activitatii.
Planificarea, responsabilizarea si gasirea de solutii pentru diversele
probleme la nivelul unei entitati economice.
Pregatirea personalului/angajatilor pentru aplicarea IFRS in mod real si
eficient in cadrul tuturor activitatilor profesionale zilnice.
Generarea de noi informatii conforme cu noul sistem contabil si
asigurarea calitatii lor.
Publicarea de bugete si previziuni in conformitate cu normele IFRS.
Adoptarea IFRS reprezinta mai mult decat simpla modificare a vechilor
reglementari contabile.Procesul reprezinta un nou sistem de proceduri ce trebuie
implementate la nivelul unei intregi organizatii.
Aceste actiuni vor schimba cu siguranta modul de functionare a companiilor
si este foarte probabil sa apara noi metode de a aborda practicile de management
strategic ale unei companii, impreuna cu noi strategii contabile.
Noile puncte de vedere pur contabile vizeaza in special urmatoarele aspecte:

Implementarea in intregime a unor standarde care nu au mai fost utilizate


in Romania (de exemplu, IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si
evaluare; IAS 36 Deprecierea activelor s.a.m.d.)
Aplicarea noilor standarde IFRS (de exemplu, IFRS 1 Adoptarea pentru
prima data a Standardelor Internationale pentru Raportare Financiara, prin
intermediul caruia alte treisprezece standarde contabile sunt revizuite),
precum si anularea IAS 15 Informatii privind schimbari de preturi.
Asa cum era de asteptat, atat in tara noastra, cat si in restul Uniunii Europene,
programul de dezvoltare a sistemelor contabile a facut din aplicarea IFRS
(incepand cu 1 ianuarie 2006) un obiectiv principal pentru aproximativ 100 de
companii si mari institutii romanesti.
Trecerea la normele IFRS va avea, pentru unele companii mari si grupuri de
afaceri, efecte semnificative asupra modului de intocmire si prezentare
asituatiilor financiare, precum si a performantelor entitatii economice.
Un asemenea sistem contabil nou va conduce la o reactie a pietelor, in speta
cu privire la noile metode utilizate pentru prezentarea informatiilor financiare de
catre companii romanesti implicate in procesul de reforma.Astfel, companiile
vor putea beneficia de aplicarea normelor IFRS.
IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare
Obiectivul normei IAS 1 (revizuita in anul 2003) este de a preciza bazele
pentru prezentarea situatiilor financiare anuale, de a sigura comparabilitatea atat
cu situatiile financiare proprii aprtinand perioadelor anterioare, cat si cu
institutiile financiare emise de alte entitati economice.IAS 1 stabilieste cadrul
general, impreuna cu responsabilitatile pentru prezentarea situatiilor financiare,
precum si indrumarile privind structura acestora si cerintelor minime privind
continutul.Altor standarde si interpretari le sunt adrasate standarde pentru
recunoasterea, masurarea si prezentarea unor tranzactii in particular.
Aria de cuprindere
IAS 1 se aplica tuturor situatiilor financiare ce au ca sursa Standardele
Internationale de Raportare Financiara [IAS 1.2].Scopul general al situatiilor
financiare este acela de a servi tertii utilizatori de informatii financiare, care nu
au autoritatea necesara pentru a solicita raportari financiare adecvate nevoilor
specifice [IAS 1.3].
Obiectivul situatiilor financiare
Obiectivul sitatiilor financiare cu adresabilitate generala este de a asigura
informatii privind pozitia financiara, performanta financiara, precum si fluxurile
de trezorerie apartinand unei entitati economice, informatii utile pentru o gama

larga de utilizatori in luarea deciziilor pe plan economic.Pentru a respecta acest


obiectiv, situatiile financiare ofera informatii cu privire la urmatoarele aspecte
proprii unei entitati economice [IAS 1.7]: active, datorii, capitaluri proprii,
venituri si cheltuieli (inclusiv profit si pierdere), variatii ale capitalurilor proprii,
fluxuri de trezorerie.Aceste informatii, impreuna cu alte informatii continute de
notele contabile, asista utilizatorii de situatii financiare in previziunea fluxurilor
de trezorerie viitoare ce apartin entitatii economice, si in particular, subliniaza
acuratetea si aspectul lor cronologic.
Elemente ale situatiilor financiare
Un set complet de situatii financiare ar trebui sa includa urmatoarele [IAS
1.8]: un bilant, un cont de profit si pierdere, o situatie a variatiei capitalurilor
proprii - ce prezinta fie toate schimbarile de capitaluri proprii, fie totalitatea
variatiilor de capitaluri, altele decat cale provenite din tranzactii cu proprietarii
de capital ce actioneaza in cauza, un tablou al fluxurilor de trezorerie si notele cuprinzand un sumar al practicilor contabile, precum si alte note explicative.
Toate raportarile financiare pozitionate in afara listei de situatii financiare aici includem evaluarile financiare manageriale, raportarile de mediu si situatiile
privind valoarea adaugata - se afla in afara ariei de cuprindere a normelor OFRS
[IAS 1.9 - 10].
Prezentarea reala si conformitatea cu normele IFRS
Situatiile financiare trebuie sa prezinte in mod real (eng. fair) pozitia
financiara, preformanta financiara si fluxurile de trezorerie apartinand unei
entitati economice.Prezentarea reala necesita o reprezentare fidela a efectelor
tranzactiilor economice, a altor evenimente economice si a conditiilor in
conformitate cu definitiile si criteriile de recunoastere a activelor si datoriilor, a
veniturilor si cheltuielilor, asa cum sunt ele prezentate in Cdrul
General.Aplicarea normelor IFRS, odata cu publicarea lor atunci cand este
necesar, se prezuma ca induce situatiilor financiare o prezentare conforma cu
realitatea [IAS 1.13].IAS 1 cere ca entitatea care prezinta situatii financiare
conforme cu IFRS sa faca o declaratie in note, in mod explicit si detaliat, privind
conformitatea cu normele.Situatiile financiare apartinand unei entitati
economice nu pot fi declarate conforme cu normele IFRS decat daca ele respecta
toate cerintele IFRS [IAS 1.14].Practicile contabile neadecvate nu pot fi
corectate prin prezentarea politicilor contabile utilizate sau prin note ori prin
material explicativ suplimentar [IAS 1.16].IAS 1 recunoaste ca, in situatii rare si
extreme, managementul unei intreprinderi poate decide ca respectarea IFRS este
atat de nerealista incat ar intra in conflict cu obiectivul situatiilor financiare
prezentate in Cadrul General.Intr-o asemenea situatie, entitatea economica este
obligata sa se indeparteze de cerintele IFRS, si in acest sens sa prezinte o
detaliere a naturii, cauzelor si impactul derogarii de la IFRS [IAS 1.17 - 18].

Principiul continuitatii activitatii comerciale (The Going Concern Principle)


O entitate comerciala care intocmeste situatii financiare conforme cu normele
IFRS detine prezumtia de continuitate a activitatii comerciale.In cazul in care
managerii companiei au rezerve in ceea ce priveste prezumtia de continuitate a
activitatii comerciale (apartinand entitatii respective), respectivele incertitudini
trebuie raportate.Daca echipa manageriala stabileste univoc faptul ca entitatea
economica nu prezinta o continuitate a activitatii comerciale, situatiile financiare
nu ar trebui prezentate sub prezumtia de continuitate - caz in care IAS 1
specifica o serie de informatii ce trebuie prezentate [IAS 1.23].
Contabilitatea bazata pe recunoasterea cheltuielilor in avans
IAS 1 specifica faptul ca entitatile trebuie sa isi prezinte situatiile dinanciare,
cu exceptia fluxurilor de trezorerie, folosind ca baza recunoaterea cheltuielilor in
avans [IAS 1.25].
Fiabilitatea modului de prezentare a situatiilor financiare
Prezentarea si clasificarea posturilor continute in situatiile financiare ar trebui
mentinute neschimbate, cu exceptia cazului in care o schimbare poat fi
justificata fie de o variatie, fie de o noua cerinta [IAS 1.27].
Materialitatea si agregarea
Fiecare dintre clasele materiale si similare de elemente contabile trebuie
prezentata in mod particular in cadrul situatiilor financiare.Elementele
nesimilare ale situatiilor financiare pot fi prezentate grupate in aceeasi clasa
numai in cazul in care sunt considerate a fi individual imateriale [IAS 1.29].
Compensarea (eng. offsetting)
Activele si datoriile, cheltuielile si veniturile nu pot fi compensate decat in
cazul in care aceasta operatie este ceruta sau permisa de un standard sau de o
interpretare a standardului respectiv [IAS 1.32].
Informatii compartive
IAS 1 cere ca informatiile comparative sa fie prezentate conform exercitiilor
anterioare, pentru toate sumele raportate in situatiile finaciare, atat in situatiile
financiare, cat si in note, cu exceptia cazului in care satndardul solicita un alt
mod de operare contabila [IAS 1.36].Daca exista sume comparative care sunt
schimbate sau reclasificate sunt necesare mai multe modui de prezentare a
informatiei contabile [IAS 1.38].

Structura generala si continutul situatiilor financiare


Definitii stipulate [IAS 1.46]: situatiile financiare, raportarile entitatii
economice, situatiile financiare pentru o singura intreprindere sau pentru un
intreg grup, data sau perioada acoperita, moneda de prezentare a informatiilor
contabile, nivelul de acuratete (mii, milioane etc.).
1.Bilantul contabil
O entitate este obligata, in mod normal, sa prezinte un bilant pe grup de
elemente, separand astfel activele curente si necurente, si datoriile.Numai o
prezentare bazata pe lichiditate poate genera informatii credibile si relevante,
bazate pe nediferentierea premeditata a elementelor curente/necurente [IAS
1.51].Activele curente sunt urmatoarele: numerarul, echivalentele monetare,
activele detinute pentru generarea de venituri, vanzare sau consum in cadrul
ciclului normal de operatii al intreprinderii; sau activele detinute pentru
tranzactiile comerciale planificate in urmatoarele 12 luni.Toate celelalte active
nespecificate anterior sunt considerate a fi necurente (imobilizate) [IAS
1.57].Minimul de elemente necesare a fi prezenate in bilant [IS 1.68]:
Proprietatile, cladirile si echipamentul.
Proprietetile cu caracter de investitii.
Activele intangibile.
Activele financiare.
Investitiile operate prin metoda capitalurilor proprii .
Activele biologice.
Stocurile.
Veniturile din comert si alti debitori.
Numarul si echivalentul monetar.
Datoriile comerciale si alti creditori.
Provizioanele.
Datoriile financiare.
Datoriile si impozitele curente, asa cum sunt definite in IAS 12.
Interesele minoritare, prezentate in posturile de capitaluri proprii.
Capitalul emis, impreuna cu rezervele datorate detinatorilor de capitaluri
ai societatii-mama.
Uneori, sunt necesare si elemente aditionale pentru prezenta real pozitia
financiara a entitatii economice respective [IAS 1.69].
2.Contul de profit si pierdere
In cadrul revizuirii IAS 1, din anul 2003, organismul international IASB
(International Accounting Standards Board) utilizeaza expresia de profit sau

pierdere (ce inlocuieste sintagma profit net sau pierdere neta) pentru a
denumi rubrica de final a contului de profit sau pierdere (eng. Income
Statement/ Profit and Loss Account).
Toate elementele de profit si de cheltuieli inregistrate intr-o anumita perioada
de timp trebuie sa fie incluse in rubricile de profit sau de pierdere, cu exceptia in
care un standard sau o interpretare a acestuia impune contrariul [IAS
1.78].Minimul de elemente care trebuie prezentate in cadrul unui cont de profit
si pierdere este dupa cum urmeaza [Ias 1.81]:
Venitul.
Costurile de finantare.
Partea de profit sau de pierdere apartinand asociatilor si partenerilor care
utilizeaza metoda capitalurilor proprii.
O singura suma reprezentand totalul dintre profitul dupa deducerea
impozitelor sau pierderea din operatiile intrerupte si castigul dupa
deducerea impozitelor, sau pierderea recunoscuta in momentul vanzarii
activelor, sau grupelor de elemente spre instrainare ce constituie operatia
de vanzare (eng. disposal)
Cheltuielile cu impozitul.
Profitul sau pierderea.
Anumite elemente necesita a fi prezentate fie in cadrul contului de profit si
pierdere, fie in note (in cazul in care acestea au o forma materiala).Aici
includem [IAS 1.87]:
Provizioanele privind stocurile in legatura cu valoarea neta nerealizabila,
sau privind proprietati, claditi si echipamente legate de sume recuperabile,
precum si reversul acestor operatii de construire de provizioane.
Restructurari de activitati desfasurate de o activitate economic si reversul
oricarui cost de restaurare.
Instrainari de elemente privind proprietati (in special terenuri), cladiri sau
echipamente.
Instrainarea de investitii.
Operatii intrerupte.
Reglarea de litigii.
Alte operatii de revarsare a provizioanelor deja constituite.
3.Tabloul fluxurilor de trezorerie (IAS 7)
Obiectivul normei contabile IAS 7 este acela de a solicita prezentarea
informatiile privind variatiile in timp ale numeralului si echivalentelor de
numerar detinute de o intreprindere, cu ajutorul unui tablou al fluxurilor de
trezorerie ce clasifica fluxurile survenite in cursul uni exercitiu curent, in functie
de activitatile din exploatare, investitii di finantare.

Prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie


Fluxurile de trezorerie trebuie analizate ca functii ale activitatiilor de
exploatare, investitii si finantare [IAS 7.10].Principiile specificate in IAS 7
privind intocmire unui tablou al fluxurilor de trezorerie sunt urmatoarele:
Activitati din exploatare principalele activitati generate de venituri ale
unei intreprinderi si care nu sunt active din investitii sau din finantare,
atfel incat fluxurile de trezorerie din exploatare includ numerarul primit
de la clienti si numerarul platit catre furnizori si angajati [IAS 7.14].
Activitati de investitii sunt reprezentate de achizitionarea si instrainarea
activelor pe termen lung, precum si a altor investitii considerate a nu fi
echivalente non-monetare [IAS 7.6].
Activitati de finantare reprezinta activitatile ce efectueaza capitalurile
proprii si structura de imprumuturi ale intreprinderii [IAS 7.31];fluxurile
monetare ce provin sin impozitele pe venit sunt clasificate, in mod
normal, drept operatii din exploatare, cu exceptia cazului in care acestea
pot fi exact indentificate ca provenind din activitati de finantare sau din
investitii [IAS 7.18]; si vanzari de filialele si alte unitati ale intreprinderii,
trebuie prezentate si clasificate drept activitati de investitii, impreuna cu
publicarea mentiunilor aditionale specifice.
4.Notele contabile
Notele trebuie sa cuprinda [IAS 1.103]:prezentarea informatiilor cu
privire la metodele utilizate pentru intocmirea situatiilor financiare, precum
si a politicilor contabile specifice; prezentarea tuturor informatiilor cerute de
normele IFRS si care nu au fost cuprinse in bilant, contul de profit si
pierdere, situatia variatiei capitalurilor proprii sau tabloul fluxurilor de
trezorerie; si furnizarea de informatii suplimentare necuprinse in bilant,
contul de profit si pierdere, situati variatiei capitalurilor proprii sau tabloul
fluxurilor de trezorerie, informatii considerate a fi absolut necesare pentru
intelegerea oricarei situatii financiare mentionate.

Prezentarea observatiilor
O noutate aparuta in cadrul revizuirii in 2003 a IAS 1 o reprezinta faptul ca o
entitate economica este obligata sa prezinte (in cadrul sumarului politicilor
contabile reprezentative sau al altor note) observatiile survenite aparte de cele
implicand estomari pe care managerii le-au realizat in procesul aplicarii
parcaticilor contabile cu efectul cel mai semnificativ asupra sumelor recunoscute
in situatiile financiare [IAS 1.113].
Exemplele listate in punctul 114 al IAS1 includ analizele manageriale in
vederea determinarii: daca activele financiare reprezinta investitii detinute

pentru maturitate; atunci cand toate riscurile si rcompensele reprezentative,


legate de proprietarii activelor financiare si contractate, sunt transferate altor
entitati economice; daca, prin natura lor, anumite vanzari de bunuri reprezinta
tranzactii de finantare si ca atare nu genereaza venit; si daca natura relatiei
dintre intreprindere si o alta entitate economica cu obiect de activitate special
indica controlul intreprinderii asupra celeilalte entitai economice.

Capitolul 3

Studiu de caz privind investitii financiare pe


termen scurt la societatea SC ETHOS SA

Scurt istoric: denumire, sediu, durata de functionare


Ethos este o societate comerciala pe actiuni cu personalitate juridical
organizata in temeiul Legii 31/1990, republicata.
SC.ETHOS.SA inlocuieste societatea cu raspundere limitata, fondata in 1991
cu capital integral privat preluan integrul patrimoniu de la aceasta, numele
comercial, vadul si fondul de comert conform dovezii privind anterioritatea
firmei nr 78988/07.07.7988.
Sediul societatii este in Bucuresti, strada Pastorului, numarul 1, bloc 3, scara
A, apartament 3, sector 3.
La data constituirii, societatea avea si urmatoarele puncte de lucru:
Sectia de microambalare, situata in satul Heresti, comuna Hotarele,
judetul Giurgiu, prin inchirierea spatiilor necesare de la firma
SC.ALCEDO.SRL.
Magazin, in spatiu inchiriat, in couma Dobreni, judetul Giurgiu.
Ateliere, sectii de productie, reprezentante in Bucresti, Arad, Targu-Jiu,
Satu-Mare, Ramnicu Valcea.
De asemenea, trebuie precizat ca societatea funtioneaza pe termen nelimitat.
Societatea SC.ETHOS.SA a fost inmatriculata in Registrul Comertului numarul
J49/12507/1991 avand ca obiect de activitate comertul en-gros si en-detail
operatiuni de import-export, de produse chimice, inclusiv de produse
fitosanitare.
Societatea a devenit reprezentant in Romania al firmei germane pulsFOG
cu aparatura de aplicare a tratamentelor sub forma de aerosol, in comercializarea
si promovarea pe piata romaneasca a aparatelor plusFOG.
Prestigiosi producatori din tara si strainatate promoveaza si comercializeaza
aceste produse:ELF ATOCHEM, AECTRA DU PONT, BAYER, MAKHTE
SHIM, AGAN, ZENECA, RHONEPOULENCE, BUNKA UNIROYAL,
AGROS si altele.
Comert
Obiectul principal de activitate il constituie comertul cu ridicata al produslor
chimice cod CAEN 5155.

Comercializarea produselor se face prin mijloace proprii, in spatii proprii sau


inchiriate, inclusiv in piete si targuri, cu respectarea legislatiei in vigoare, in
nume propriu si prin intermediere, contrapartide, consignatie, la intern si importexport, en-gros si en-detail.
SC.ETHOS.SA comercializeaza produse chimice, inclusiv de uz fitosanitar
(pesticide), ingraseminte, produs de uz veterinar si de igiena publica.
Exracte colorante, coloranti, pigmenti si vopseluri, diluanti.
Diverse produse ale industriei chimice.
Materiale plastice si articole din material plastic, cauciuc si articole din
cauciuc.
Materii prime agricole (seminte, plante tehnice).
Animale vii.
Alte produse agroalimentare admise de lege.
Tractoare si masini agricole, instalatii pentru aplicarea produselor de uz
fitosanitar sau de igiena publica, portative sau tractate, inclusiv pentru
aplicare sub forma de aerosoli.
Productie
1.Servicii-societatea da in arenda terenuri agricole.
2.Import-export-societatea executa operatiuni de import-export cu produsele
mentionate in obiectul de activitate, pe baza de contracte incheiate direct cu
furnizorii romani si straini, cat si pe baza de comision cu persoane juridice
romane si straine.
Capitalul social
Valoarea initiala a capitalului social subscris la data transformarii din
societate cu raspundere limitata in societate pe actiuni era de 40.000 lei, ceea
ceinsemna 800 de actiuni la valoarea nominala de 50 lei/actiune si, care, s-a
varsat in totalitate la data transformarii.
Structura organizatorica a societatii
Structura organizatorica a societatii comerciale cuprinde totalitatea
compartimentelor de munca si modul cum sunt construite si grupate legaturile
dintre ele.Fiecare subdiviziune organizatorica si societate comerciala, in
ansamblul ei, trebuie sa-si indeplineasca sasrcinile conform cerintelor
autogestiunii economico-financiare.
In structura organizatorica a societatii se disting trei trepte:
1. Structura de conducere
2. Structura functionala
3. Structura operativa
Structura de conducere

Structura de conducere cuprinde organele colective de conducere:


Adunarea Generala a Asocialtilor
Consiliul de Administratie
Comisia de Cenzori
Adunarea Generala a Asociatilor este organul de conducere al societatii care
decide asupra politicii ei economice si comerciale.Ea exprima vointa sociala si,
in consecinta, decide in toate problemele esentiale ale activitatii societatii.Fiind
organ de deliberare si decizie, hotaraste, in conditii de cvorum si majoritate,
asupra problemelor obisnuite pentru viata societatii, precum si cu privire la
unele probleme deosebite, cum sunt cele legate de modificarea actului
constitutiv.
In mod obisnuit convocarea adunarii asociatilor se face de catre
administratorii societatii.Pentru administratori, convocarea adunarii asociatilor
constituie o obligatie.Potrivit legii, conocare adunarii asociatilor se poate face si
de catre un asociat sau numar de asociati care reprezinta cel ptin o patrime din
capitalul social, cu precizarea scopului convocarii.
Cenzorii societatii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor, cand aceasta
nu a fost convocata de administratori.
Convocarea adunarii asociatilor se face in forma stabilita prin actul
constitutiv al societatii cu cel putin 15 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea
adunarii si cu precizarea ordinii de zi.
Supravegherea pe ansamblu a gestiunii societatii comerciale se face de catre
Comisia de Cenzori, formata din 3 membrii, care sunt alesi de Adunarea
Generala a Asociatilor, pe o perioada de 3 ani.Cenzorii pot fi realesi fiind
obligati sa exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie
contabil autorizat sau expert contabil.Majoritatea va fi formata din cetateni
romani.Cenzorii se pot alege dintre asociati, cu exceptia expertului contabil.
Cenzorii au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca
bilantul si contul profit si pierdere sunt legal intocmite si in concordanta cu
registrele, daca acestea sunt corect tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a
facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului, in legatura cu care
vor face un raport Adunarii Generale a Asociatilor.Aceasta din urma nu va
aproba bilantul si contul de profit si pierdere daca nu sunt insotite de raportul
cenzorilor.

Structura functionala
Structura functionala include totalitatea compartimentelor cu atributii si
responsabilitati delimitate pe functii ale societatii, intre care si functia financiarcontabila.Astfel, aceasta cuprinde:
Compartimentul aprovizionare-desfacere care are urmatoarele atributii:

Fundamenteaza necesarul de aprovizionat in funtie de solicitari.


Asigura si raspunde de aprovizionare cu materii prime si materiale.
Pastreaza permanent legatura cu furnizorii de materiale.
Prezinta oferte pentru desfacerea produselor de export.
Studiaza politica vamala.

Compartimentul financiar-contabil-este in subordinea directorului economic


si are urmatoarele activitati:
Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, al planului de credite si de
casa.
Efectuarea decontarilor cu furnizorii si clientii.
Controlul operatiunilor de casa.
Organizarea si efectuarea evidentei operative a marfurilor, ambalajelor si
celorlalte valori materiale.
Organizarea contabilitatii sintetice si analitice a intregului patrimoniu
Salariile.
Evidenta capitalului social.
Compartimentul productiei are urmatoarele atributii:
Organizarea activitatilor sectiilor pentru derularea in bune conditii a
proceselor de productie conform cu regimul de lucru impus de comenzile
ferme.
Impunerea ca intregul personal sa fie instruit corespunzator pentru a
cunoaste procesele de productie si utilajele la care lucreaza.
Compartimentul de marketing se subordoneaza ierarhic, ca si
compartimentul de aprovizionare-desfacere, directorului comercial si desfasoara
urmatoarele activitati:
Participa la prospectarea pietei in vederea cunoasterii necesarului de
consum si perspectivele in viitorul apropiat.
Prezinta oferte pentru desfacerea produselor realizate.
Negociaza preturile de vanzare.
Face in permanenta publicitate la produsele realizate, intocmeste
prospecte si albume, participa la expozitii si targuri.
Studiaza piata, stabilind produsele pentru care exista cereri.
Structura operativa
Structura operativa a societatii este reprezentata de ansamblul unitatilor fara
personalitate juridica aflate in subordinea acesteia prin care se desfasoara
permanent procesele operative de aprovizionare, stocare si desfacre a marfurilor.

Fluxul documentelor
SC.ETHOS.SA, conform statutului ei, intocmeste documente pentru
aprovizionarea cu marfa dar si pentru vanzarea de marfa catre consumatorii
individuali si catre cei colectivi (alte societati comerciale).
Aprovizionarea cu marfuri se desfasoara pe baza contratelor incheiate cu
furnizorii, in care se precizeaza marfurile ce se achizitioneaza, cantitatile si
termenele de livrare, modalitatile si termenele de plata, conditiile de transport si
ambalaj.Aprovizionarea se poate face si pe baza de comanda.
In cadrul societatii intalnim doua cazuri:
aprovizionarea fara delegat
aprovizionarea cu delegat propriu.
Aprovizionarea fara delegat (pe raspunderea furnizorului) are loc in
concordanta cu prevederile contractuale si ale graficului de livrari.Pe baza
acestuia din urma, furnizorul procedeaza la autoreceptia lotului de marfuri,
intocmind un Proces verbal de autoreceptie, o Dispozitie de livrare si
Factura si certificatul de calitate.
Urmeaza ambalarea marfurilor, incarcarea in mijlocul de transport si
expedierea lor, cu aceasta ocazie fiind incredintate carausului.Ca documente de
transport se intocmesc: scrisoarea de trasura si buletinul de mesagerie (in functie
de mijlocul de transport folosit).
Carausul asigura transportul marfuruilor la destinatie, anunta destinatarul si
incredinteaza bunurile benefeiciarului.Acesta numeste o comisie de receptie care
procedeaza la receptia cantitativa si calitativa a lotului de marfa.Urmarind
concordanta cu prevederile din contract si documentele de livrare si transport,
comisia de receptie intocmeste Nota de receptie si constatare de diferenta.
In cazul constataarii unor urme de violare a vagonului sau ambalajelor se
intocmeste un Proces verbal de constatare opozabil furnizorului sau
carausului, dupa caz.
In Nota de receptie, marfa se evalueaza la pretul ei de cumparare sau costul
de achizitie.Pe baza documentelor primare se fac inregistrari in evidenta
operativa (fise de magazie) si se intocmesc documentele centralizatoare, care se
inregistreaza in contabilitatea sintetica.
Aprovizionarea prin delegat propriu are loc cand furnizorul si beneficiarul se
afla in aceasi localitate.Delegatul firmei se prezinta prin furnizor cu o comanda
si o delegatie de ridicare a marfurilor si eventual CEC-ul necesar efectuarii
platii.
Participand la receptia marfurilor si ambalajelor, delegatul le preia si
semneaza documentele de livrare (dispozitia de livrare si factura).El poarta
raspunderea integritatii lotului de marfa si ambalaje.La sosirea lui, se procedeaza
la verificarea cantitativa si calitativa a lotului de marfa si se intocmeste Nota de

receptie si constatare de diferente.Urmeaza prelucraea si inregistrarea


documentelor de livrare si receptie.
In cazul lipsurilor de marfuri constatate la receptie se intocmeste Decizia de
imputare sau se ia delegatului un Angajament de plata.
Evidentiera in contabilitate intrarilor de marfuri in depozitele SC.ETHOS.SA
se face pe baza urmatoarelor documente:
Nota de intrare-receptie.
Facuri de cumparare.
Aviz de expeditie.
Centralizatorul lunar al intrarilor.
Jurnalul cumpararilor.
Lunar, se intocmeste un dosar al furnizorilor, care cuprinde urmatoarele
documente:nota de intrare-receptie, facturile, avizele de expeditie, procesul
verbal de constatare diferente, centralizatorul lunar al intrarilor pe fiecare
deposit si pe toate depozitele si jurnalul de cumparari.
Inregistrarea in contabilitate a platilor catre furnizor se face pe baza
urmatoarelor documnte:factura furnizorului, dispozitie de incasare, atunci cand
ordinul de plata a fost introdus de catre furnizor, si extrasul de cont emis de
banca.
Dupa intocmirea notelor contabile coespunzatoare operatiilor de intrare de
marfuri, se vor intocmi pe baza acestora in cadrul contabilitatii sintetice
urmatoarele fise de conturi:
1) Fisa de cont in care se va inregistra:soldul initial al contului, rulaje
debitoare, respective creditoare, soldurile contului dupa fiecare inregistrare si
conturile corespunzatoare fiecarei operatii in parte.Tot in fisa de cont se vor mai
inregistra data operatiilor, felul si numarul documentelor pe baza carora se vor
efectua inregistrarile.Ultimul sold inscris in fis de cont va reprezenta soldul final
al contului.
2) Fisa sintetica sah pe debit si credit, in mod separate in care se vor inregistra
rulajele debitoare,respective cele creditoare pentru fiecare cont correspondent in
parte, precum si totalul fiecarui rulaj.Tot in fisele sintetice sah se vor mai trece si
numarul sin jurnalul de cumparari sub care a fost inregistrata fiecare operatie,
precum si data acesteia.La sfarsitul exercitiului se vor inchide fisele sintetice sah
prin efectuarea totalului rulajelor pe fiecare cont corespondent in parte, precum
si totalul rulajelor operatiilor inregistrate.
Formele si documentele de vanzare se pot imparti in doua categorii:
Vanzarea catre consumatori individuali.
Vanzarea catre consumatori colectivi sau terti.

Dupa modalitatea de incasare a banilor, vanzarea poate fi in numerar sau prin


virament.
Vanzarea catre terti, cu incasare in numerar sau prin virament, cunoaste
urmatoarele forme:
1)Vanzarea catre unitate primitoare cu delegat al furnizorului-presupune
colectarea comenzilor de marfuri de la beneficiari, pregatirea loturilor de
marfuri ce se vand, autoreceptionarea in incredintarea lor delegatului, ambalarea
si incarcarea in ijloacele de transport, intocmira Avizului de insotire a
marfurilor.
Confirmarea primirii marfurilor si acceptul platilor se face prin completarea
de catre beneficiar a cantitailor de marfuri primite in Avizul de insotire si a
semnarii acestuia.Pe baza avizului astfel completat, furnizorul intocmeste
Factura care este individuala sau globala daca vanzarea se face la mai multe
unitati apartinand aceleiasi societati.
Avizul de insotire reprezinta documentul de iesire a marfurilor.In el se scrie
initial cantitatea livrata, cumparatorul completand cantitatea efectiv
primita.Diferentele ce se pot ivi intre cele doua cantitati sunt denumite
deiferente de distributie si se soultioneaza de predatorul marfii.
In Factura se mentioneaza cantitatea efectiv primita de beneficiar.Avizele
de insotire si facturile stau la baza inregistrarilor in evidenta operativgestionara.Ele se prelucreaza si se centralizeaza in Borderoul marfurilor iesite
2)Vanzarea catre unitate-furnizor, delegatul cumparatorului necesita
prezentarea Comenzii cuprinzand marfurile solicitate si o Delegatie de
ridicare a marfurilor.
Unitatea predatoare receptioneaza marfurile in prezenta delegatului
cumparatorului, intocmind Factura de expediere si Certificatul de calitate.
3)Vanzarea marfurilor pe raspunderea furniorului si fara delegat se efectueaza
pe baza contractului, al graficului de livrare si a dispozitiei de livrare intocita de
compartimentul commercial.
Dupa pregatirea lotului de marfa, se procedeaza la autoreceptia sa, cu aceasta
ocazie intocmindu-se un Proces verbal de receptie.Se intocmesc apoi
documentele de livrare: Dispozitia de livrare, Factura si Certificatul de
calitate.
Dupa predarea marfurilor catre caraus se emit documentele de
transport:Scrisoarea de trasura, Scrisoarea de transport si Buletin de
mesagerie.Documentele de livrare se inregistreaza in evidenta gestionara si
apoi se prelucreaza, centralizeaza si inregistreaza in contabilitate.
Vanzarea catre consumatorii individuali se face, de regula, cu incasarea de
numerar si cunoaste urmatoarele forme:
Vanzarea marfurilor cu bon eliberat de vanzator si inregistrare borderouri.

Vanzarea marfurilor cu eliberarea de bon si inregistrarea in aparatul de


casa.
La vanzarea marfurilor cu eliberare de bon, vanzatorul intocmeste Bon de
vanzare in trei exemplare, din care unuil il inmaneaza clientului si celelalte
raman in carnet.Bonul de vanzare cuprinde:felul marfii, cantitatea, pretul unitar
de vanzare si valoarea marfii la pret de vanzare.
Casierul incaseaza suma inscrisa pe bon si dupa ce semneaza, stampileaza
bonul, il inregistreaza fie in Borderoul bonurilor de vanzare deschis pe grupe
de marfuri, fie in memoria aparatului de casa si in Banda de control, ambele
constituind documentul primar al vanzarilor de marfuri.Casierul numara banii
incasati si intocmeste Monetarul care reflecta sumele incasate din vanzari.
Pe baza acestor documente, seful de unitate intocmeste Centralizatorul
vanzarilor pe unitate document care insumeaza volumul desfacerilor de marfuri
pe gestiuni, sumele incasate si diferentele de casa.
In cazul tuturor formelor de vanzare cu incasare in numerar, acesta se
depunde la casieria centrala a societatii sau se preia de catre casierii colectori ai
bancii pe baza Monetarului.Un exemplar semnat de casierul general se
restituie sefului de unitate, care inregistreaza pe baza lui iesirile de marfuri, in
Raportul de gestiune
La casieria centrala, incasarile se inscriu intr-o chitanta centralizatoare care
se inregistreaza in Registrul de casa.Numerarul inventariat la banca va aparea
in extrasul de cont.
Un exemplar al chitantei de predare a banilor se transmite la compartimentul
financiar-contabil.Aici se confrunta cu Monetarul si cu Raportul de
gestiune trimisa de gestionar si se intocmeste Centralizatorul vanzarilor si
incasarilor pe intreaga societate.Aceasta serveste pentru inregistrarea in
contabilitate a vanzarilor de marfuri, incasarilor de marfuri, incasarii banilor si a
eventulalelor diferente de casa.

1.Se rascumpara 10 actiuni proprii, cu valoarea nominala de 300 lei,


valoarea de rascumparare 32 lei.
109 = 5311

3200 lei

2.Din actiunile rascumparate, 5 se vand salariatilor la valoarea nominala.


5 x 300
= 1500 lei
5 x 320
= 1600 lei
Diferenta (-) = 100 lei
% = 109
5311
583

1600 lei
1500 lei
100 lei

3.Doua actiuni se distrug, micsorandu-se capitalul social.


2 x 300
= 600 lei
2 x 320
= 640 lei
Diferenta (-) = 40 lei
% = 109
1012
6583

640 lei
600 lei
40 lei

4.Se rascumpara de la ascociati 100 de actiuni, la pretul de 20 lei bucata; se


anuleaza 50 de actiuni rascumparate; 30 actiuni rascumparate, se revand la

pretul de 2200 lei; 20 actiuni se revand cu pretul de 1800.Decontarile cu


neumerar:
a)rascumpararea
100 act x 20 = 2000 lei
109 = 5311 2000 lei
b)anularea
50 act x 20 lei = 100 lei
1012 = 109

100 lei

c)revanzarea
30 act x 22 lei = 660 lei
30 act x 20 lei = 600 lei
Diferenta (+) = 60 lei
5311 = %
109
7583

660 lei
600 lei
60 lei

d)revanzarea
20 act x 18 lei = 360 lei
20 act x 20 lei = 400 lei
Diferenta (-) = 40 lei
% =
5311
6583

109

400 lei
360 lei
40 lei

5.Rascumpararea actiunilor proprii cu plata.


-prin contul curent
109 = 512

6000 lei

109 = 509

20.000 lei

-prin varsaminte ulterioare

-prin contul current, partial si pentru diferenta cu plata ulterioara


109 = %
5121
509

8.000 lei
3.000 lei
5.000 lei

6.Achitarea investitiilor financiare rascumparate


109 = 5121

5000 lei

7.Distribuirea (revanzarea) catre angajatii proprii sau catre terti a actiunilor


proprii rascumparate cu incasarea ulterioara.
-pret platit..200 lei
-pret incasat la revanzare...195 lei
% = 109
5311
6583

200 lei
195 lei
5 lei

8.Incasarea (integrala) ulterioara prin contul curent.


5121 = 461 195 lei
9.Se achizitioneaza 20 de actiuni, la pretul de achizitie de 100 lei/actiune.
109 = 5121

2.000 lei

10.Societatea comerciala revinde actiunile cumparate, dupa cum urmeaza:


a) 15 actiuni la pretul de 120 lei/actiune.
b) 5 actiuni la pretul de 90 lei/actiune.
a) 15 x 100 lei
= 1500 lei
15 x 120 lei = 1800 lei
Diferenta (+) = 300 lei
5311 = %
109
7583

1800 lei
1500 lei
300 lei

b) 5 x 100 lei
= 500 lei
5 x 90 lei
= 450 lei
Diferenta (-) = 50 lei
% = 109
5311
6583

500 lei
450 lei
50 lei

11.Se cumpara 200 de actiuni a 20 lei/actiune; cheltuieli cu achizitionarea 4


lei.Se negociaza 100 de actiuni la bursa, la cursul de 20 lei.Se creaza
provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen scurt in suma
de 200 lei.Se vand 90 de actiuni la pretul de 19 lei.(Decontarule cu numerar si
prin cont).
a)cumpararea
200 actiuni x 20 lei = 4000 lei
109 = 5121

4000 lei

b) vanzarea
100 actiuni x 24 lei = 2400 lei
100 actiuni x 20 lei = 2000 lei
Diferenta (+)
= 400 lei
5311 = %
2400 lei
109
2000 lei
7583
400 lei
c)Crearea de provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen
scurt.
6863 = 596 200 lei
d)vanzarea
90 actiuni x 19 lei = 1710 lei
90 actiuni x 20 lei = 1800 lei
Diferenta (-)
= 90 lei
% = 109
5311

1800 lei
1710 lei

6583

90 lei

e)Se diminueaza provizioanele transferandu-le la venituri, cu valoarea


pierderilor din deprecierea actiunilor
596 = 7863

90 lei

12.Se rascumpara 10 obligatiuni proprii.


-pret rascumparare200 lei
-valoare nominala.205 lei
Din obligatiunile rascumparate 3 se anuleaza.
a)rascumpararea obligatiunilor
505 = 5121

2000 lei

b)anularea celor 3 obligatiuni


161 = %
505
7583

615 lei
600 lei
15 lei

13.Se emit 1000 de obligatiuni la valoarea nominala de 10 lei/obligatiune, cu


dobanda de 30%pe an;valoarea de emisie 9.5 lei, durata 4 ani.Rambursarea cate
250 obligatiuni pe an.
a)emisiunea de obligatiuni si inregistrarea imprumutulri la valoarea nominala.
1000 obligatiuni x 10
leu = 10.000 lei
1000 obligatiuni x 9.5 lei
= 9500 lei
diferenta
= 500 lei (prime de ramursare)
% = 161
5311
169

10 .000 lei
9500 lei
500
lei

b)dobanda datorata la sfarsitul primului an.


Dobanda = (nr de obligatiuni x valoarea nominala) x D% / 100 =
= (1000 x 10 lei) x 3 /100 = 300 lei
666 = 5311

300 lei

c)achitarea dobanzii datorata obligatiunilor


1681 = 5311 300 lei

d)amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor


400 lei : 4 ani = 100 lei/an
6868 = 169

100 lei

e)dupa primul an se rascumpara (se ramburseaza) 250 obligatiuni (la termen ) la


valoarea nominala.
250 x 10 lei = 2500 lei, cu numerar.
505 = 5311

2500 lei

f)anularea imprumutului corespunzator obligatiunilor rascumparate.


161 = 505

2500 lei

14.Se rascumpara obligatiuni ale unei unitati, in numar de 6, pret de


cumparare 300 lei/obligatiune.4 obligatiuni sunt platite cu disponibiltati, iar
celelalte urmeaza a fi achitate ulterior.
a)cumpararea celor 6 obligatiuni
506 = % 1800 lei
5121 1200 lei
509 600 lei
b)achitarea ulterioara a celor 2 obligatiuni
509 = 5121

600 lei

c)se revand 4 obligatiuni cu suma de 350 lei/obligatiune.


4 x 300 lei
= 1200 lei
4 x 350 lei
= 1400 lei
Diferenta (+) = 200 lei
5311 =

%
506
7583

1400 lei
1200 lei
200 lei

d)se revand 2 obligatiuni, pret de vanzare 290 lei/obligatiune.


2 x 300 lei
= 600 lei
2 x 290 lei
= 580 lei
Diferenta (-) = 20 lei
% = 506
5311
6583

600 lei
580 lei
20 lei

15.Se cumpara 100 de obligatiuni a 50 lei/obligatiune.Se revand 50


obligatiuni la pretul de 60 lei/obligatiune si 30 de obligatiuni la 45
lei/obligatiune.
a)cumpararea obligatiunilor
100 x 50 lei = 5000 lei
506 = 5121
b)revanzrea celor 50 de obligatiuni

5000 lei

50 x 60
= 3000 lei
50 x 50
= 2500 lei
Diferenta (+) = 500 lei
5121 = %
506
7583

3000 lei
2500 lei
500 lei

c)revanzarea celor 30 de obligatiuni


30 x 50 lei
30 x 45 lei
Diferenta (-)

= 1500 lei
= 1350 lei
= 150 lei
% = 506
5311
6583

1500 lei
1350 lei
150 lei

16.Se cumpara alte investitii in valoare de 7000 lei.

508 = 5311 7000 lei


17.Se vand jumatate din investitii la acelasi pret.
5311 = 508

3500 lei

18.Se vinde cealalta jumatate de investitii la un pret superior(+ 100 lei)


5311 = %
3600 lei
508
3500 lei
7583
100 lei
19.Valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate si
rascumparate (integral sau partial).
109 =
505 =
506 =
508 =

509
509
509
509

7000 lei
5000 lei
6000 lei
7000 lei

20.Achitarea investitiilor financiare pe termen scurt cumparate si


rascumparete.
a)cu numerar
509 = 5311

5000 lei

b)prin contul curent


509 = 5121

20.000 lei

21.Rascumpararea actiunilor proprii cu plata :


-in numerar
109 = 5311
-prin contul current

4.000 lei

109 = 5121

6.000 lei

-prin contul curent, partial si pentru diferenta cu plata ulterioara


109 = %
5121
509

8.000 lei
3.000 lei
5.000 lei

22.Achitarea ulterioara a titlurilor proprii rascumparate.


509 = 5121

500 lei

23.Distribuirea (revanzarea) catre agentii proprii sau catre terti a actiunilor


proprii rascumparate.
-cu numerar, la un pret inferior celui platit la rascumparare
pret platit
200
pret incasat la revanzare
195

% = 109
5311
6583

200 lei
195 lei
5 lei

24.Incasarea ulterioara prin contul current


5121 = 461

195 lei

25.Rascumpararea actiunilor proprii si anularea lor prin reducerea capitalului


social la valoarea nominala , iar diferenta (mai mare a actiunilor proprii) prin
diminuarea primelor legate de capital, a rezervelor si eventual a altor cheltuieli
exceptionale.
% = 109
1012
1041
1068
6583

1.000 lei
800 lei
100 lei
50 lei
50 lei

26.Reducerea capitalului social la valoarea nominala a activelor, in conditiile


in care valoarea de recuperare este mai mica decat valoarea nominala
1012 = %
109
7583

1.000 lei
900 lei
100 lei

27.Achizitionarea actiunilor proprii platite prin banca.


109 = 5121

8.000 lei

28.Achizitionarea actiunilor proprii platite prin casa.


109 = 5311

2.000 lei

29.Anularea actiunilor in vederea reducerii capitalului social (valoara


nominala).
1012 = 109

8.000 lei

30.Vanzarea actiunilor proprii , pret de cumparare 4.000 lei, pret de vanzare


6.000 lei.
5121 = %
109
7583

6.000 lei
4000 lei
2.000 lei

31.Vanzarea actiunilor proprii , pret de cumparare 4.000 lei, pret de vanzare


3.500 lei.
% = 109
5121
6583

6.000 lei
3.500 lei
500 lei

32.Achizitionarea de actiuni de la entitatile afiliate.


501 = %
509
5121
5311

10.000
2.000
5.000
3.000

lei
lei
lei
lei

33.Cedarea acestor actiuni.


% = 501
5121
5311
6583

8.000
3.000
3.000
2.000

lei
lei
lei
lei

34.Rascumpararea de obligatiuni emise cu plata in numerar (obligatiuni


proprii)
505 = 5311

3.000 lei

35.Anularea obligatiunilor emise si rascumparate prin diminuarea


imprumutului din emisiunea de obligatiuni.
161 = 505

3.000 lei

36.Cumparaea de obligatiuni ale altor societati comerciale, cu plata


ulterioara.
506 = 509

8.000 lei

37.Vanzarea obligatiunilor jumate din ele la un pret inferior celui platit la


cumparae, in numerar.
Pret cumparare
4.000 lei
Pret vanzare
3.800 lei
% = 506
5311
6583

4.000 lei
3.800 lei
200 lei

38.Vanzarea celorlalte obligatiuni la un pret superior celui de cumparare.


Pret cumparare 4.000 lei
Pret vanzare
4.100 lei
5121 = %
506
7583

4.100 lei
4.000 lei
100 lei

39.Cumpararea altor titluri in numerar.


508 = 5311

7.000 lei

40.Vanzarea a jumatate din aceste titluri la acelasi pret.


5311 = 598

3.500 lei

41.Vanzarea celeilalte jumatati din aceste titluri la un pret superior.


5311 = %
508
7583

3.600 lei
3.500 lei
100 lei

42.Valoarea datorata pentru titluril de plasament cumparate si rascumparate.


501 = 509

3.000 lei

505 = 509

5.000 lei

506 = 509

6.000 lei

508 = 509

7.000 lei

43.Achitarea titlurilor de plasment cumparate si rascumparate cu numerar si


prin contul curent.
509 = %
5311
5121

21.000 lei
1.000 lei
20.000 lei

Concluzii
I.Avantaje si dezavantaje ale investitiei in actiuni
1.Avantaje
a)Cointereseaza actionarii in decizii privitoare la rezolvarea unor probleme de
orientare in gestiunea si ezvoltarea societatii, precum si la aprobarea altor
propuneri importante in adunarea generala, pe baza dreptului lor de vot (fapt
care lipseste detinatorilor de obligatiuni).
b)Creaza o motivatie suplimentara in munca la acei salariati care sunt si
actionari, pentru introducerea efectiva de inovatii si alte perfectionari de natura
tehnica si organizatorica, in aprovizionare, producti si desfacere, in vederea
obtinerii unui cost mai redus, a unei calitati superioare a produselor si in
cresterea productiei, cai prin care se mareste castigul pe actiuni.Avantajul este
propriu numai actiunilor comune, lipsind la obligatiuni si la actiunile
preferentiale.
c)Se contribuie la accelerarea procesului de privatizare, in masura in care
agentii particulari cumpara actiuni de la unitatil economice ale statului supuse
procesului de privatizare sau actiuni la o unitate privata noua ori in
dezvoltare;este un avantaj din punct de vedere al dezvoltarii intregii economii
nationale care lipseste in cazul investirii disponibilitatilor banesti in obligatiuni.
2.Neajunsul principal al investitiei in actiuni in raport cu cea in obligatiuni
este riscul mai mare in obtinerea castigului si a eficientei economice asteptate,
risc care imprima castigului un caracter fluctuant.La actiuni se pot deosebi si
riscuri care sunt inexistente sau mult mai diminuate la investitiile in obligatiuni:

Riscul castigului prin dividendele asteptate de actionari;acest risc provine


din slaba competenta manageriala si de marketing.
Riscul castigului de capital si implicit al investitiilor in tehnologizarea si
dezvoltarea societatii, provenit dintr-o politica de repartizare
preponderenta a profitului net pentru nevoile prezente de obtinere a
dividendelor, prin neglijarea celor viitoare.
Riscul castigului prin oscilatiile cererii si ofertei de actiuni, ca si prin
specula buriera.
Riscul pierderii intregului castig sau/si a capitalului investit, in cazul in
care societatea da faliment.
II.Avantaje si dezavantaje(pentru creditor) ale investitiei in obligatiuni.
1.Avantajele plasarii banilor in obligatiuni sunt mai putin identificate si
cunoscute.
a)Spre deosebire ed actiuni la care castigul este fluctuant, cel din obligatiuni
concretizat in dobanda prestabilita la emitere este fix, potrivit prospectului de
emisiune;astfel, dobanda esalonata pe ani sau semestre este platita chiar daca
situatia financiara a emitentului este critica.
b)Riscul investirii in obligatiuni este mai mic datorita si unor garantii solide
date de stat sau de o mare companie (prin activul sau);garantarea se refera
indeosebi la rambursarea imprumutului la scadentele prevazute.
c)Lichiditatea mai mare a obligatiunilor este un avantaj obtinut prin
intermediul brokerajului, care poate asigura vanzarea lor rapida, chiar si in
aceeasi zi.
d)Scutirea de impozit pe dobanzile primite de catre detinatorii obligatiunilor
asigura, se asemenea, un castig marit in raport cu actiunile (care presupun un
impozit pe dividendele obtinute de circa 10%).
e)Castigul la invesitia in obligatiuni este marit in faza de scadere a ratei de
infaltie pe durata imprumutului:cresterea castigului are loc pentru ca, de regula,
marirea rambursarilor este stabilita de valoarea nominala a obligatiunilor din
momentul emisiunii lor, cand rata inflatiei este mai mare, fara sa se tina seama
de cresterea treptata a puterii de cumparare a banilor pe parcursul rambursarii
(crestere care este cauzata de o rata a inflatiei din ce in ce mai mica).Un
asemenea avantaj ar putea sa dispara numai daca in prospectul de emisiune a
obligatiunilor se prevad anumite clauze specilae privitoare la scaderea inflatiei.
f)Posibilitatea convertirii obligatiunilor in actiuni, atunci cand pretul de la
emitent este in crestere si se ajunge la situatia ca suma valorilor previzionate ale
dividendelor la actiuni depaseste marimea dobanzilor fixe ale obligatiunilor,
ambele considerate pe intreaga durata ramasa a imprumutului obligatar.

2.Dezavantajele obligatiunilor pentru creditori sunt mai mici decat avantajele


expuse.
a)Lipsa puterii de decizie si a dreptului de vot la unitatea emitenta de
obligatiuni, fapt care nu permite creditorilor sa influenteze calitatea activitatii
din unitatea emitenta, asa cum o pot face detinatorii de actiuni.O oarecare
influenta poate avea numai un anumit curator care sa fie ales de creditori pentru
a le reprezenta interesele.
b)Aparitia unor pierderi comparative atunci cand piata bancara si cea a
valorilor mobiliare creste rata dobanzilor in perioada de rambursare a creditului
obligatar;ca urmare, in aceasta perioada detinatorii de obligatiuni sunt lipsiti de
un spor de dobanda comparativ cu bancile si Fondurile de investitii, deoarece
obligatiunile raman cu rate fixe de dobanda.
c)Rata dobanzii nominale la obligatiuni este ceva mai redusa decat a
depunerilor pe termen la banci, in masura in care ele au un risc mai redus.Totusi,
castigul poate fi deseori mai mare decat valoarea medie a dividendelor nete pe
mai multi ani, primite de catre actionarii din diverse societati pe actiuni.
III.Avantajele si neajunsurile obligatiunilor pentru agentul emitent(debitor)
Agentul economic, care are nevoie de investitii atrase de pe piata capitalului
pentru retehnologizari, dezvoltari si alte actiuni de perfectionare a cativitatii
sale, este si el preocupat de a alege calea de asigurare a investitiilor necesare:
emitere a unor actiuni noi pentru marirea capitalului social al societatii sau
emiterea uneia sau alteia din cai.Alegerea depinde de avantajele si dezavantajele
fiecareia, privite de asta data numai din punctul sau de vedere.
1.Avantajele pentru agentul care emite obligatiuni sunt diferite de cele ale
detinatorilor acestor titluri.
a)Emitentul realizeaza o economie la impozitul pe profit datorita unui calcul
care, dupa cum se pare ar fi propriu obligatiunilor : pentru stabilirea maririi
acestui impozit, costul anual al imprumutului (comisioane bancare, prime,
dobanzi), de regula se scade din profitul brut al unitatii emitente, fapt ce face ca
profitul sau impozabil sa nu cuprinda un asemenea cost.In acest fel, coeficientul
impozitului pe profit se aplica la o marime diminuata a profitului brut al
emitentului de obligatiuni si, ca urmare, se percepe un impozit pe un profit
impozabil mai mic.Daca agentul in cauza ar emite actiuni si nu obligatiuni,
atunci ar disparea acest cost din calculul impozitului si nu s-ar maipune
problema economiei de impozit.
b)Se asigura un asa numit castig din inflatie atunci cand apare si creste rata
inflatiei, pentru ca agentul in cauza restituie creditul la valoarea nominala de
emisiune a obligatiunilor, iar aceasta valoare care este rambursata treptat pe
parcursul duratei creditului are o putere de cumparare din ce in ce mai mica,
dezavantajand in acest fel pe detinatorul obligatiunilor (creditor).

c)Se permite un castig din rascumparare pentru agentul emitent cand apar
posibilitati ca acestea, in procesul derularii rambursarilor, sa achite in avans
marimea acestora ramase pana la scadenta finala, in scopul de a nu se plati
dobanzi in continuare.intrucat ar trebui ca rascumparare sa fie facuta la o valoare
putin marita, se impune ca sporul de valoare in rascumparare sa fie mai mic
decat economia de dobanda realizata prin scurtarea duratei creditului si,
eventual, prin emiterea de obligatiuni noi cu o rata de dobanda mai mica.
2.Dezavantajele pentru agentul emitent sunt diferite de cele ale detinatorilor
de obligatiuni.
a)Se efectueaza mai multe formalitati si cheltuieli in activitatile de emisiune si
de rascumparare a obligatiunilor, mai mari decat la emitere de actiuni.
b)Obligatiunile se pot emite mai greu de catre intreprinderile mici si mijlocii,
deoarce acestea, in general, nu au un activ mare pentru a costitui garantii
suficiente si nici o credibilitate satisfacatoare: numai o grupare a acestor
intreprinderi in organizatii puternice ar permite un astfel de credit de
valoare mare, pe termen lung si mediu.