Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea de tiine Agricole i Medicina Veterinar

Departamentul: tiine Economice


Programul de studii: Inginerie i Management n Alimentaie Public i Agroturism
I. Model test grila management:
I.1 ntrebri nsoite de rspuns.
1. La nivelul unei pensiuni agroturistice, funciile managementului:
a) nu se manifest nici una, pentru c este o ntreprindere mic
b) nu se manifest funcia de coordonare, pentru c nu exist structur organizatoric
c) nu se manifest funciile de organizare i coordonare, pentru c nu exist structur
organizatoric
d) se manifest toate
2. Factorii care influeneaz nevoia de previziune a unei pensiuni agroturistice se refer la:
a) concurena
b) experiena i educaia managerului
c) concurena, experiena i educaia managerului
d) nici una dintre cele de mai sus
3. n cadrul unei pensiuni agroturistice de dimensiuni mici:
a) existena unei structuri formale este neaprat necesar
b) este necesar ca fiecare angajat s aib bine delimitate sarcinile
c) structura organizatoric nu permite adoptarea rapid a deciziei
d) structura organizatoric mpiedic realizarea de comunicaii efective la nivelul grupului
4. Conform conceptului delegrii de autoritate, ntr-o pensiune agroturistic:
a) autoritatea nu poate fi delegat
b) responsabilitatea nu poate fi delegat
c) delegarea de autoritate are importante consecine negative
d) nu se poate acorda dreptul de a aciona i a decide unui subordonat
5. n cadrul unei pensiuni agroturistice, relaia dintre satisfacia angajailor i productivitate este:
a) direct proporional
b) este relativ redus
c) depinde de nivelul de productivitate
d) nu exist
6. n cadrul funciei de control la o pensiune agroturistic, trebuie urmrit, n primul rnd:
a) realizarea unor servicii de calitate
b) evidenierea punctelor slabe ale angajailor,
c) ofer nelegere ntre oameni i culturi i furnizeaz schimburi culturale ntre oaspei i gazde
d) crearea unei fore de munc loiale i pregtite

7. Funcia de cercetare-dezvoltar la o pensiune agroturistic, reprezint totalitatea aciunilor prin care


se:
a) cunosc pieele i surselor de aprovizionare
b) prospecteaz pieele turistice
c) asigur fora de munc i a perfecionarea resurselor umane
d) perfecioneaz permanent produsele i serviciile
8. Funcia de cercetare dezvoltare din cadrul unei pensiuni agroturistice reprezint:
a) urmrirea i evidena produciei
b) totalitatea aciunilor pentru perfecionarea produselor i a serviciilor
c) promovarea imaginii i a produselor i serviciilor comercializate
d) elaborarea de studii de pia
9. Realizarea unui sistem statistic coerent n domeniul turismului este important pentru:
a) reducerea dependenei economie fa de turism
b) reducerea concurenei ntre bazinele turistice
c) protejarea arealelor turistice intens solicitate
d) ncurajarea turismului cu preferin n rile dezvoltate
Turism emitator
reprezint:
N
Turism national
a) intensitatea turismului emitor n raport cu populaia rii
b) intensitatea turismului emitor n raport cu turismul naional
c) intensitatea turismului interior n raport cu populaia rii
d) intensitatea turismului interior n raport cu turismul naional

10. Indicatorul ITE

11. rile cu un indice supraunitar al capacitii de a genera cltorii turistice:


a) primesc mai puini turiti dect media mondial
b) primesc mai muli turiti dect media mondial
c) genereaz mai puini turiti dect media mondial
d) genereaz mai muli turiti dect media mondial
12. Valoarea minim a coeficientului concentraiei lunare este:
a) 0
b) 0,083
c) 0,25
d) 1
13. Funcia turistic (FT) reflect:
a) dependena unei comuniti locale de aceast activitate
b) relaia existent ntre capacitatea de cazare funcional i utilizarea efectiv a acesteia ntr-o
perioad determinat de ctre turiti
c) numrul de locuri de cazare generate de activitatea turistic
d) relaia existent ntre capacitatea de cazare instalat i utilizarea efectiv a acesteia ntr-o
perioad determinat de ctre turiti

14. Principalul produs al unei uniti de primire este reprezentat de:


a) nu exist produse, pentru c sunt doar de servicii
b) alimentaia public
c) camera (spaiul de cazare)
d) serviciile suplimentare
15. Yield management urmrete s asigure ca obiectiv:
a) minimizarea costurilor
b) maximizarea gradului de ocupare
c) maximizarea veniturilor
d) minimizarea reclamaiilor turitilor
16. Yield management reprezint care este, unde: Venitul realizat - este iar S:
a) procentul de venit care poate fi asigurat dac majoritatea camerelor disponibile au fost vndute
la tariful etalon (maxim)
b) procentul de venit care poate fi asigurat dac toate camerelor disponibile au fost vndute la
tariful etalon (maxim)
c) suma venitului realizat (numrul camere ocupate x tariful practicat)
d) venitul potenial (venitul ce poate fi primit dac toate camerele vor fi vndute la tariful etalon)
17. n cadrul Yield management, determinarea probabilitile de vnzare la pre ntreg pentru camerele
care acum sunt oferite la pre redus acum reprezint estimarea:
a) cererii anticipate pentru camere la pre ntreg
b) cererii anticipate pentru camere la pre redus
c) ofertei anticipate pentru camere la pre ntreg
d) ofertei anticipate pentru camere la pre redus
18. Supra-rezervarea, ca tehnica de yield management:
a) nu poate fi utilizat niciodat, pentru c afecteaz imaginea pensiunii
b) se poate utiliza n calcul doar dup ce unii unul dintre clieni i anuleaz rezervarea
c) nu poate fi utilizat niciodat, pentru c genereaz costuri suplimentare
d) se poate utiliza lund n calcul posibilitatea ca unii dintre clieni s nu i onoreze rezervarea
19. Tariful de cazare cu demi-pensiune implic:
a) o formul de tarifare ntlnit n cazul unitilor de cazare care nu dispun de uniti de
alimentaie
b) presupune includerea n tariful de cazare a dou mese
c) includerea n tariful de cazare a tuturor celor trei mese principale
d) includerea n tarif a tuturor celor trei mese principale i a altor servicii suplimentare oferite de
hotel
20. Metoda lui Hubbart (de jos n sus) de stabilire a tarifelor de cazare:
a) este rentabil numai n condiiile realizrii unui grad de ocupare anual de minim 70%
b) const n stabilirea tarifului mediu zilnic pe camer la o miime din costul de construcie i dotare
a unei camere

c) const n stabilirea tarifului n funcie de o anumit rat de rentabilitate a investiiei dorit i de


cheltuielile estimate n ceea ce privete construirea, dotarea i funcionarea hotelului
d) este utilizat pentru stabilirea tarifelor de alimentaie public
21. Preurile forfetare reprezint:
a) promovarea unui pre foarte atractiv pentru un anumit produs pentru atragerea clienilor n
unitate
b) acordarea de mici atenii au un efect pozitiv chiar i creeaz premisele practicrii unor preuri
mai ridicate
c) acordarea de reducerile de regul n perioadele cu afluen sczut sau pentru grupuri
d) preuri fixe pentru un meniu complet cuprinznd mai multe feluri de preparate
22. Se poate considera c activitatea de producie a unitii de alimentaie a fost eficient dac: Analiza
comparativ a costului teoretic i a celui real se face periodic. n general, dac,:
a) costul real total de achiziie nu depete cu mai mult de 2% costul teoretic total de achiziie
b) costul real total de achiziie nu depete cu mai mult de 5% costul teoretic total de achiziie
c) costul teoretic total de achiziie nu depete cu mai mult de 2% costul real total de achiziie
d) costul teoretic total de achiziie nu depete cu mai mult de 5% costul real total de achiziie
23. n prima etap n stabilirea preurilor de vnzare a preparatelor alimentare pornind de la costuri:
a) se determin costurile teoretice unitare de achiziie
b) se stabilesc fiele tehnice ale preparatelor
c) se stabilesc anumite cote de adaos sau anumii coeficieni multiplicatori
d) se calculeaz preurile de vnzare teoretice ale preparatelor
24. n cazul unitilor de alimentaie cu o poziionare ngust i exact amplitudinea gamelor ar trebui
s aib valori:
a) mai mici dect n general
b) mai mari dect n general
c) la fel ca n general
d) egale cu zero
25. Decalajul 1 n cadrul metodei SERVQUAL este cel dintre:
a) serviciul ateptat i serviciul receptat
b) serviciul receptat i managementul percepiilor ateptrilor consumatorului
c) serviciul ateptat i managementul percepiilor ateptrilor consumatorului
d) ) serviciul receptat i comunicarea extern
I.2 ntrebri care nu sunt nsoite de rspuns:
26. n activitatea de agroturism funciile managementului:
a) se aplic la fel ca i ntr-o ntreprindere industrial
b) se aplic la fel ca n orice ntreprindere cu profil turistic
c) se aplic la fel ca n orice ntreprindere cu profil agricol
d) se aplic cu particulariti specifice

27. Cu ct nivelul ierarhic la care previziunea are loc este mai nalt, cu att:
a) vor fi implicate mai multe persoane n realizarea previziunii
b) vor fi implicate mai puine persoane n realizarea previziunii
c) natura planului ce va rezulta va fi mai detaliat
d) previziunea se poate realiza doar la cel mai nalt nivel ierarhic
28. Pensiunilor agroturistice, ca ntreprinderi mici, le lipsete:
a) nivelul redus de birocraiei
b) gradul ridicat de flexibilitate
c) relaiile de munc informale
d) respectarea relaiilor organizatorice formale
29. n cadrul unei pensiuni agroturistice, problematica satisfaciei unei atitudini favorabile fa de
munc din partea angajailor:
a) are o mai mare importan dect n alte ramuri ale industriei
b) are o mai mic importan dect n alte ramuri ale industriei
c) are aceeai importan ca n alte ramuri ale industriei
d) nu are importan
30. Persoanele controlate au acces la rapoartele de control nainte e ajunge la manageri dac se aplic:
a) abordarea tradiional a controlului
b) abordarea comportamental a controlului
c) abordarea piramidal a controlului
d) abordarea azonal a controlului
31. Referitor la cea mai important funcie a unei ntreprinderi sub forma unei pensiuni agroturistice:
a) toate sunt la fel de importante
b) nu poate fi funcia de producie, pentru c o pensiune nu produce
c) este funcia comercial, pentru c scopul pensiunii este s vnd servicii
d) este aceeai ca la o ntreprindere din alte ramuri
32. Ocuparea unei camere pentru o zi, indiferent de numrul de persoane care ocup camera reprezint:
a) indicatorul zi-loc
b) indicatorul zi-camer
c) indicatorul capacitatea de cazare funcional
d) indicatorul capacitatea de cazare instalat
33. Sursele secundare de culegere a datelor n turism includ:
a) metoda interviurilor directe prin chestionare
b) datele obinute de la punctele de trecere a frontierei
c) datele furnizate de diferite companii de transport
d) nregistrarea turitilor la recepiile diferitelor uniti de cazare
34. Numrul mediu zilnic de turiti (NTZ) reprezint:
a) acea parte a populaiei care cumpr servicii turistice

b) raportul dintre numrul total al turitilor nregistrai de-a lungul unei perioade i numrul de zile
corespunztoare perioadei
c) fluxul de turiti dintre dou destinaii
d) numrul mediu de turiti care pot fi cazai ntr-o anumit regiune ntr-o anumit regiune
35. Durata medie a sejurului (DMS) este un indicator care indic:
a). suma produselor dintre numrul de locuri ocupate n camer i numrul de nnoptri
b). numrul total de turiti nregistrai
c). numrul de zile pe care un turist le petrece ntr-o anumit destinaie turistic,
d). nsumarea turitilor care au sosit n unitile turistice
36. Fora de atracie turistic a unei destinaii turistice este:
a). direct proporional cu capacitatea de e genera cltorii turistice
b). direct proporional cu densitatea turistic a destinaiei
c). invers proporional cu distana dintre destinaia turistic i locul de provenien al turitilor
d). invers proporional cu capacitatea de cazare din destinaia turistic
37. Indicatorul de fidelitate a cererii turistice (F) ofer informaii despre:
a). cheltuielile pe care le fac turitii n decursul unei perioade de timp
b). suprafaa normat pentru efectuarea unui consum turistic de ctre o persoan
c). numrul de zile pe care un turist le petrece ntr-o anumit destinaie turistic
d). numrul de turiti care repet voiajul spre o a anumit destinaie turistic
38. Capacitatea de cazare funcional exprimate n camere (CCFC) se calculeaz cu formula:
a). (numrul de camere existente) * (numrul de zile de funcionare a unitii ntr-un an)
b). (numrul de camere funcionale) * (numrul de zile de funcionare a unitii ntr-un an)
c). (numrul de locuri existente) * (numrul de zile de funcionare a unitii ntr-un an)
d). (numrul de locuri funcionale) * (numrul de zile de funcionare a unitii ntr-un an)
39. Produsele turistice, n funcie de coninutul lor, pot fi:
a). produse turistice simple i produse turistice complexe
b). produse turistice de lux, produse turistice standard i produse turistice cu confort redus
c). produse turistice de cazare i produse turistice de alimentaie public
d). produse turistice generale i produse turistice specializate
40. Pentru aplicarea principiilor de yield management nu prezint importan dac:
a). costurile marginale ale vnzrilor i costurile de producie sunt ridicate
b). cererea fluctueaz substanial
c). cererea poate fi segmentat
d). serviciul este vndut n avans, prin sistem de rezervare
41. n cadrul utilizri yield management, limita de rezervare se calculeaz utiliznd formula:
a). (numrul total de camere) + (nivelul de protecie)
b). (numrul total de camere) (nivelul de protecie)
c). (numrul total de camere) (numrul maxim de camere care pot fi vndute la pre redus)
d). (numrul total de camere) + (numrul maxim de camere care pot fi vndute la pre redus)

42. n cadrul utilizri yield management, probabilitatea cumulat se calculeaz:


a). raportnd pentru fiecare camer numrul de zile n care aceasta a fost cerut la numrul total ce
cererii
b). raportnd pentru fiecare camer numrul de zile n care aceasta nu a fost cerut la numrul total
ce cererii
c). nmulind probabilitile individuale anterioare
d). nsumnd probabilitile individuale anterioare
43. n ce caz supra-rezervarea nu determin regretul proprietarilor de pensiuni:
a). dac numrul supra-rezervrilor este mai mare cu numrul rezervrilor neonorate
b). dac numrul supra-rezervrilor este mai mic cu numrul rezervrilor neonorate
c). dac numrul supra-rezervrilor este egal cu numrul rezervrilor neonorate
d). dac numrul supra-rezervrilor este egal cu zero
44. Strategia preului de penetrare const n practicarea unor tarife de cazare:
a). diferite, n funcie de fluxul turistic sezonier
b). ridicate, n cazul unitilor de cazare care nu au concuren ntr-o anumit zon
c). ridicate pentru o perioad iniial, n scopul crerii unei imagini de prestigiu i lux
d). mici, n scopul crerii notorietii unitii
45. Metoda mimii pentru stabilirea tarifelor de cazare presupune:
a) determinarea tarifului mediu zilnic pe loc sau pe camer
b) determinarea profitul brut al ntregii uniti de cazare
c) determinarea profitului brut al departamentului de cazare
d) determinarea ncasrilor departamentului de cazare
46. Principiul general de stabilire a preurilor n cadrul unitilor de alimentaie public este:
a) crearea imaginii de marc a unitii
b) suprapunerea cu ateptrile clienilor
c) respectarea experienelor anterioare de consum ale clienilor
d) reducerea timpului de prestare a serviciului n ansamblul su
47. Costul teoretic de achiziie al unui preparat reprezint:
a) suma costurilor de achiziie a materiilor prime ce intr n componena preparatului respectiv
b) suma costurilor de achiziie a preparatului respectiv
c) valoarea materiilor prime efectiv consumate pentru realizarea preparatelor vndute, care reiese
n urma inventarelor periodice realizate
d) valoarea materiilor prime planificate a fi consumate pentru realizarea preparatelor vndute,
conform fielor tehnice
48. Rata costului de achiziie reprezint:
a) diferena dintre preul de vnzare al preparatului i costul teoretic unitar de achiziie
b) procentul din costul teoretic unitar de achiziie care se adaug la acesta pentru a obine preul de
vnzare
c) ponderea costului teoretic unitar de achiziie al unui preparat n preul final de vnzare

d) de cte ori este mai mare preul de vnzare dect costul teoretic unitar de achiziie
49. n prima etap n stabilirea preurilor de vnzare pornind de la de la cerere i concuren este:
a) se stabilesc anumite preuri de vnzare obiectiv
b) se stabilesc anumite rate ale costului de achiziie
c) se determin costurile teoretice unitare de achiziie pentru fiecare preparat
d) se stabilesc fiele tehnice ale preparatelor
50. Dac raportul dintre preul mediu cerut i cel oferit mai mic dect 0,9:
a) preparatele sunt prea ieftine
b) preparatele sunt prea scumpe
c) este acceptabil
d) nu are nici o relevan
51. Numrul de preparate din intervalul preurilor medii trebuie s fie:
a) mai mare sau egal dect numrul de preparate din celelalte intervale mpreun
b) doar mai mare dect numrul de preparate din celelalte intervale mpreun
c) doar egal cu numrul de preparate din celelalte intervale mpreun
d) doar mai mic dect numrul de preparate din celelalte intervale mpreun
52. n general, se consider c ntr-un an sunt necesare i suficiente:
a) 1-2 analize ale gradului de solicitare a preparatelor de ctre clieni
b) 6 analize ale gradului de solicitare a preparatelor de ctre clieni
c) 12 analize ale gradului de solicitare a preparatelor de ctre clieni
d) 3-4 analize ale gradului de solicitare a preparatelor de ctre clieni
53. Indicele vnzrilor preparatului reprezint:
a) partea din timpul de funcionare a unitii n care preparatul nu a fost prezent n lista-meniu
b) raportul dintre indicele costurilor i indicele de prezen
c) partea din timpul de funcionare a unitii n care preparatul a fost prezent n lista-meniu
d) ponderea vnzrilor valorice ale preparatului respectiv n totalul vnzrilor valorice ale tuturor
preparatelor din gam
54. Decalajul 3 n cadrul metodei SERVQUAL este cel dintre:
a) serviciul ateptat i serviciul receptat
b) distribuirea serviciului i transformarea percepiei n specificaii de calitate
c) serviciul ateptat i managementul percepiilor ateptrilor consumatorului
d) serviciul ateptat i transformarea percepiei n specificaii de calitate
55. Indicatorii privind percepia condiiilor de calitate (QPCI) n cadrul metodei QUALITEST:
a) stau la baza comunicrii ntre autoritile publice locale i prestatorii de servicii
b) sunt de natur cantitativ
c) sunt utilizai pentru a vedea ct de bine este ancorat munca de calitate n cadrul
managementului destinaiilor turistice
d) indic nivelul de satisfacie cu privire la diferitele aspecte referitoare la calitatea destinaiilor

Raspunsuri:
Model test grila finantele unitatilor agroalimentare
Numarul intrebarii
Varianta corecta
1.
D
2.
C
3.
B
4.
B
5.
A
6.
A
7.
A
8.
B
9.
C
10.
B
11.
D
12.
B
13.
A
14.
C
15.
C
16.
B
17.
A
18.
D
19.
B
20.
C
21.
D
22.
A
23.
B
24.
A
25.
C

II. Model test grila Economia turismului rural


I. Intrebari insotite de raspuns.
1. Din punct de vedere economic, turismul este definit ca fiind:
a) latur a sectorului primar al economiei;
b) latur a sectorului secundar al economiei;
c) latur a sectorului tertiar al economiei;
d) nici un rspuns anterior nu este corect.
2. Economia turismului rural este disciplina care studiaz fenomenul turistic din urmatorul punct de
vedere:
a) organizarea la scar larg naional i mondial;
b) componentele pieei turistice i moduri de manifestare a acesteia n mediul rural;
c) managementul i marketingul turistic;
d) toate raspunsurile anterioare sunt corecte .
3. Conform Organizaiei Mondiale a Turismului turismul naional include:
a) turismul intern i turismul internaional receptor;
b) turismul intern i turismul internaional emitent;
c) doar turismul intern;
d) turismul internaional receptor i turismul internaional emitent.
4. Vizitatorul este definit ca fiind:
a) orice persoan care se deplaseaz ntre dou sau mai multe ri sau ntre dou sau mai multe
localiti sau obiective turistice din ar;
b) persoana care se deplaseaz ntr-un alt loc dect cel al mediului su obinuit, pentru o durat mai
mare de 12 luni, scopul cltoriei fiind desfurarea unei activiti remunerate la locul vizitat;
c) este persoana care se deplaseaz ntr-un alt loc dect cel al mediului su obinuit, pentru o
durat mai mic de 12 luni, scopul cltoriei fiind altul dect desfurarea unei activiti
remunerate la locul vizitat;
d) nici un rspuns anterior nu este corect.
5. In turismul rural serviciile de cazare sunt incluse in categoria:
a) serviciilor tursitice de baza;
b) serviciilor turistice suplimentare;
c) serviciilor turistice complementare;
d) att rspunsul b) ct i rspunsul c) sunt corecte.
6. Din categoria resurselor naturale cu valene turistice fac parte:
a) parcurile i grdinile special amenajate;
b) gastronomia tradiional;
c) monumente de art i ansambluri memoriale;
d) parcurile naturale i parcurile naionale.
7. Serviciile de informare n turismul rural intervin:

a) doar in perioada de pregtire i aranjare a prestaiei turistice;


b) doar pe parcursul efectiv al sejurului;
c) att n perioada de pregtire i aranjare a prestaiei turistice ct i pe parcursul efectiv
al sejurului;
d) nici unul din rspunsurile anterioare nu este corect.
8. Calitatea serviciilor de cazare depinde cu precdere de:
a) existena unei baze tehnice materiale de cazare corespunztoare;
b) amplasamentul structurii de primire turistic;
c) gradul de ocupare n structura de primire turistic respectiv;
d) patrimoniul turistic din zon.
9. Serviciile de nchiriere se includ n una din urmtoarele categorii de servicii turistice suplimentare:
a) servicii de informare;
b) servicii de intermediere;
c) servicii cu caracter special;
d) servicii financiare.
10. Consumul turistic este format din:
a) ansamblul persoanelor care i manifersta dorina de a se deplasa periodic i temporar nafara
reedinei proprii cu scopuri turistice;
b) ansamblul persoanelor care i manifersta dorina de a se deplasa periodic i temporar nafara
reedinei proprii pentru motive personale;
c) cheltuielile efectuate de cererea turistic pentru achiziionarea unor servicii i bunuri
legate de motivaia turistic;
d) ncasrile prestatorilor de servicii turistice.
11. O trstur importanta a consumatorului de turism rural este:
a) prefer vacanele complete i planificate n prealabil, n general organizate de agenii de turism;
b) prefer deseori aceeai destinaie;
c) prefer zonele turistice aglomerate;
d) prefer experienele diverse, contactul cu autohtonul i cu tradiionalul.
12. Cererea turistic este determinat de:
a) veniturile disponibile;
b) disponibilitile bneti pentru cumprarea de servicii turisice;
c) preurile practicate pe piaa turisic;
d) toate rspunsurile anterioare sunt corecte.
13 Componentele secundare (auxiliare) ale turismului rural cuprind:
a) primirea, descoperirea mutual, animaia, diferite activiti;
b) cazarea turitilor;
c) transportul turitilor;
d) alimentaia turitilor.

14. n turismul rural, ca i n celelalte forme de turism oferta de servicii de demipensiune


presupune:
a) cazarea turitilor pentru jumatate de perioad fa de sejurul normal;
b) reducerea cu 50% a tarifelor normale practicate (n special n perioada de extrasezon);
c) oferirea de cazare, mic dejun i prnz sau cin;
d) oferirea de cazare, mic dejun, prnz i cin.
15. Precizai care din urmtoarele afirmaii referitoare la turismul rural este fals:
a) respect patrimoniul natural i cultural;
b) implic participarea activ a populaiei locale;
c) menine activitile tradiionale ale zonei;
d) este un turism concentrat, de mas.
16. Care din urmatoarele elemente nu reprezint componente ale turismului rural:
a) vetrele rurale;
b) lacurile cu valoare terapeutic;
c) teritoriile agricole;
d) nici un rspuns anterior nu este corect.
17. Produsul turistic rural are for comercial dac ndeplinte una din urmtoarele cerine:
a) imagine de marc, raport optim calitate pre;
b) asigurarea unei game restrnse de elemente turistice;
c) exist produse identice pe piaa turistic;
d) toate rspunsurile anterioare sunt corecte.
18. Afirmarea i pstrarea unor imagini de marc a prestaiei turistice presupune:
a) practicarea unor preuri ct mai mici;
b) cheltuirea unui buget important pentru reclam i publicitate;
c) existena unui raport optim ntre natura ofertei, calitatea serviciilor i preul perceput;
d) nici un rspuns anterior nu este corect.
19. n care din urmtoarele forme de turism se impune ca serviciile de alimentaie s rspund unor
cerine specifice:
a) turismul de aventur;
b) turismul socio-cultural;
c) turismul verde;
d) turismul balneo-medical.
20. Calitatea prestaiei turistice n turismul rural este influenat n mod negativ de:
a) existena unei ferme n apropierea locului de cazare a turitilor;
b) aspectul rustic al structurii de cazare;
c) numrul mic de angajai sau nivelul de pregtire precar al acestora;
d) toate rspunsurile anterioare sunt corecte.
21. n cadrul serviciilor cu caracter special se regsesc:
a) programele de vntoare i pescuit sportiv;

b) participarea la spectacolele i manifestrile folclorice;


c) vizitarea de muzee, expoziii, case memoriale;
d) organizarea de concursuri pe diferite teme.
22. Durata medie a sejurulu se determin:
a) ca raport ntre numrul de turiti spre o destinaie dat i totalul emisiunii turistice a zonei
respective;
b) ca raport dintre suma turitilor nregistrat ntr-o perioad dat i numrul zilelor din perioada
respectiv;
c) ca raport ntre numrul de zile/turist la numrul turitilor;
d) nici un rspuns anterior nu este corect.
23. La pensiunea turistic La Vntori din comuna Poieni preul pe pat/noapte a crescut de la 60 lei
n 2007 la 80 lei n 2008, n timp ce numrul de nnoptri (zile turist) a sczut de la 1450 n 2007 la
1200 n 2008.
Valoarea coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de pre (Ecp) este:
a) - 0,161;
b) - 0,517;
c) -1,933;
d) 0,520.
24. Folosind datele de la ntrebarea anterioar s se calculeze care va fi numrul de nnoptri (zile
turist) la pensiunea turistic La Vntori n anul 2009 tiind c preul pe pat/noapte n 2009 este de
65 lei.
a) 1316;
b) 1270;
c) 1327;
d) 987.
25. n perioada 2000-2007 veniturile medii ale populaiei au crescut de 4 ori iar cererea de servicii
turistice a crecut cu 400 %. n aceast situaie cererea de servicii turistice este:
a) elastic;
b) de elasticitate unitar;
c) inelastic;
d) rigid.
II Intebari care nu sunt insotite de raspuns:
26. Care din urmtoarele forme de turism nu este considerat de OMT o form pricipal de turism:
a) turismul intern;
b) turismul internaional receptor;
c) turismul domestic;
d) turismul internaional emitent.
27. n zonele rurale aflate n proximitatea marilor aglomerri urbane se practic n general:
a) turismul de aventur;

b) turismul de week-end;
c) turismul verde;
d) turismul de vntoare.
28. n cadrul serviciilor cu caracter special regsim:
a) serviciul de rezervare la manifestrile cultural-artistice;
b) serviciul de room service;
c) serviciile de secretariat, traduceri;
d) nchirierea de ambarcaiuni, ATV-uri.
29. Una din metodele de determinare a sezonalitii activitii turistice este:
a) determinarea indicatorilor caracteristicilor cantitative;
b) determinarea coeficientului de concentrare;
c) determinarea coeficientului de utilizare a capacitii de cazare;
d) determinarea coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de pre.
30. Care din urmtoarele servicii nu fac parte din categoria serviciilor de baz n turism:
a) cazarea;
b) serviciul de alimentaie;
c) asigurarea de ghid sau interpret;
d) serviciul de transport.
31. Dupa un an de funcionare la pensiunea turistic de 3 margarete La 3 brazi au fost nregistrate
1205 zile/turist la un numar de 670 turiti. Pensiunea dispune de 12 locuri de cazare (paturi) n cele 4
camere duble i cele 2 apartamente. Gradul de ocupare la pensiunea turistic La 3 brazi a fost n
primul an de funcionare de:
a) 16,5 %;
b) 27,5 %;
c) 42,5 %;
d) 55,0 %.
32. Calculati indicele de sezonalitate pentru trimestrul al III-lea din anul 2009, pe baza urmatoarelor
date privind distributia sosirilor de turisti pe luni (mii persoane).
Tabelul 1. Distributia sosirilor de turisti pe luni in 2009.
Luna Sosiri turisti (mii persoane)
Ian
185
Feb
220
Mar
250
Apr
380
Mai
500
Iun
650
Iul
1200
Aug
1410
Sep
1250
Oct
220
Noi
150

Dec
a)
b)
c)
d)

650

0,37;
-1,78;
2,18;
- 0,57.

33. n scopul aprecierii cererii poteniale ce s-ar putea transforma n cerere efectiv la o evantuala
modificare a nivelului salariilor potenialilor turiti se calculeaz:
a) coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de pre;
b) gradul de ocupare;
c) coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de venit;
d) nici unul din rspunsurile anterioare nu este corect.
34. Calcultai coeficientul de concentarea GINI Corectat pentru anul 2008 pe baza urmatoarelor date
privind distributia sosirilor de turisti pe trimestre:
Tabelul 2. Distributia sosirilor de turisti pe trimestre in anul 2008
TRIMESTRUL Numar sosiri turisti
(mii persoane)
I
590
II
1655
III
3540
IV
920
TOTAL
6685
a) 0,66;
b) -2,78;
c) 11,32;
d) 0,36.
35. Care din urmtorii indicatori permit orientarea politicii de dezvoltare a activitii turistice i
totodat dimensionarea ofertei n funcie de solicitarea turistic :
a) coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de venit;
b) durata medie a sejurului;
c) densitatea circulaiei turistice;
d) numrul de zile turist.

Raspunsuri:
Model test grila turism rural
Numarul intrebarii
Varianta corecta
26.
C
27.
D
28.
B
29.
C
30.
A

31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.

8
9
10
11
12
13
14
17

D
C
A
B
C
D
D
A
C
D
D
A
C
D
C
A
C
B
A
A

III.a Model test grila contabilitate


II.1 ntrebri nsoite de rspuns:
1. Care din metodele de evaluare a stocurilor la ieirea din patrimoniu avantajeaz ntreprinderea din
punct de vedere fiscal n condiii de inflaie:
a. metoda LIFO
b. metoda costului standard
c. metoda FIFO
d. metoda costului unitar mediu ponderat
2. Dispuneti de urmtoarele date privind produsele finite la o unitate patrimonial: stoc existent la
nceputul lunii 200 buci a 5 lei / bucat cost standard, cost efectiv 5.1 lei / bucata, intrri n cursul
lunii 100 buci la cost standard, ieiri n cursul lunii 180 buci. Costul efectiv calculat la sfritul
lunii este de 4,6 lei / bucat.
Care este formula contabil i suma corect pentru diferena de pret aferent produselor finite ieite:
a. 711 = 348
12
b. 711 = 345
12
c. 348 = 711
12
d. 345 = 711
12
3. La data ieirii din patrimoniu sau la darea n consum bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la:
a. valoarea actuala
b. valoarea de intrare
c. valoarea de inventar
d. valoarea de utilitate
4. O unitate patrimonial dispune de urmtoarele date privind gestiunea stocurilor de materii prime: stoc iniial: 2000
buci a 5 lei / bucata, intrri 1000 buci a 8 lei / bucata, ieiri 1800 buci. Care este valoarea ieirilor i a stocului final
determinate dup metodele: cost mediu ponderat (CMP), FIFO, LIFO.

a.
b.
c.
d.

CMP
12.000 / 6.000
10.000 / 8.000
10.800 / 7.200
13.000 / 5.000

FIFO
8.200 / 9.800
6.800 / 11.200
9.000 / 9.000
7.500 / 10.500

LIFO
9.800 / 8.200
11.200 / 6.800
12.000 / 6.000
11.000 / 7.000

5. Fie o unitate patrimonial profilat pe industrializarea laptelui care deine la 31.12.200 N


urmtoarele elemente patrimoniale: cisterne pentru transportul laptelui 10.000 lei, hal de producie
30.000 lei, cheltuieli de cercetare 1.000 lei, disponibiliti bneti n conturi la bnci 25.500 lei, clieni
10.000 lei, numerar n casierie 500 lei, furnizori 15.000 lei, lapte achiziionat pentru prelucrare 15.000
lei, datorii fa de salariai 5.000 lei, mprumuturi reprezentnd credite pe termen scurt 15.000 lei,
capital social 57.000 lei. Care este valoarea activului bilanier i rezultatul exerciiului:
a. 107.000 / +22.000
b. 81.500 / -10.500
c. 92.000 / 0
d. 92.000 / +5.000
6. Care metod de eviden a stocurilor impune inventarierea obligatorie a stocurilor la sfritul lunii:
a. metoda inventarului permanent
b. metoda inventarului intermitent
c. metoda global-valoric

d. nici o varianta nu este corect


7. Cnd se folosesc conturile 409 Furnizori-debitori i 419 Clieni-creditori n contabilitatea
ambalajelor:
a. la ambalajele a cror valoare este cuprins n preul mrfii
b. la ambalajele nerestituibile a cror produse se factureaz distinct
c. la ambalajele care circul n regim de restituire
d. la ambalajele cu diferene la recepie
8. La sfritul lunii se cunosc urmtoarele date:
- TVA deductibil : 1550
- TVA colectat: 2000
- TVA de recuperat din luna precedent: 105
Care sunt nregistrrile corecte la sfritul lunii pe baza decontului de TVA?
a. 4427 = %
2000
4426
1550
4423
450
4423 = 4424
105
b. 4427 = %
2000
4426
1550
4424
105
4423
345
c. 635 = 4424
105
4427 = %
2000
4426
1550
4423
450
d. 4427 = 4423
2000
635 = 4426
1550
1521 = 4424
105
9. Cunoscnd salariul de baz al unui angajat n sum de 800 lei, calculai reinerile care se fac acestuia
reprezentnd contribuia la fondul de omaj, la fondul de asigurri sociale de sntate i contribuia la
asigurrile sociale. Precizai care din nregistrrile contabile urmtoare este corect?
a. 421 = %
132
4312
84
4314
44
4372
4
b. 421 = %
132
4311
84
4381
44
4372
4
c. 421 = %
132
4311
44
4372
4
4313
84
d. 423 = %
132
4312
84

4372
44
4313
4
10. Care este semnificaia nregistrrii?
% = 371
607
378
4428
a. lipsa n gestiunea de mrfuri din cauza calamitilor naturale
b. vnzare de mrfuri
c. scderea din gestiune a mrfurilor vndute la pr de vnzare cu amnuntul
d. mrfuri trimise la teri
11. Care din formulele contabile enunate este n corelaie cu explicaia dat:
a. 411 = 701 (livrarare de produse finite la export)
b. 701 = 345 (scderea din gestiune a produselor finite)
c. 701 = 121 (nchiderea contului de venituri din vnzarea produselor finite)
d. a i c
12. Ce semnificaie are nregistrarea contabil?:
472 = 706
a. chirii ncasate
b. venituri nregistrate n avans
c. cheltuieli nregistrate n avans
d. venituri nregistrate n avans, aferente perioadei curente
13. Ce semnific nregistrarea contabil?:
% = 2133
1500
2813
1000
6583
500
a. amortizarea mijloacelor de transport
b. aport n natur la capital social
c. scderea din gestiune a mijloacelor de transport parial amortizate
d. scoaterea din gestiune a mijloacelor de transport casate
14. Indicai formula contabil corect privind depunerea la banca pentru scontare a unei cambii n
valoare de 10.000 lei, scontul de 10%:
a. 5112 = 411
11000
b. % = 413
11000
5113
10000
665
1000
c. % = 413
10000
5114
9000
667
1000
d. 5113 = 411
11000
15. O societate comercial emite 5.000 de obligaiuni avnd valoarea nominal de 2 lei/bucat i
valoarea de emisiune de 1,8 lei/bucat. Durata mprumutului este de 3 ani, dobnda anual de 20%.
Care sunt nregistrrile contabile specifice acestui mprumut obligatar:
a. % = 161
10.000
461
9.000
169
1.000

b. 461 = 161
c. 461 = 161
d. % = 161
411
169
5121 = 461

10.000
9.000
10.000
9.000
1.000
9.000

16. Indicai nregistrarea contabil corect privind cumprarea mrfurilor, conform facturii de la
furnizor, care cuprinde: costul mrfurilor 5.000 lei, cheltuieli de transport 1.000 lei, TVA 24%.
Evidena mrfurilor se ine la cost de achiziie conform metodei inventarului permanent:
a. % = 401
7.440
371.1
5.000
371.2
1.000
4426
1.440
b. % = 401
7.440
371
5.000
624
1.000
4426
1.440
c. % = 401
7.440
607
6.000
4426
1.440
d. % = 401
7.440
371
5.000
607
1.000
4426
1.440
17. O societate comercial a recepionat i nregistrat fr factur, materii prime al cror pr de
cumprare contractat a fost de 60.000 lei plus TVA 24%. Ulterior primete factura furnizorului din care
rezult un pr de 50.000 lei plus TVA 24%. Care sunt nregistrrile contabile fcute la primirea
facturii:
a. 408 = 401
62.000
4426 = 4428
12.000
408 = %
12.400
301
10.000
4428
2.400
b. 408 = %
62.000
401
50.000
4428
12.000
c. 408 = %
62.000
401
50.000
301
10.000
4428
2.000
d. 401 = %
62.000
408
50.000
301
10.000
4428
2.400

18. O ntreprindere acord unui furnizor un avans de 2480 lei din care TVA 24%, n vederea unei
prestri servicii. Prestaia efectuat i facturata este de 5000 lei plus TVA 24%. Care sunt nregistrrile
contabile i sumele corecte privind acordarea avansului i decontarea facturii:
a. % = 5121
2.480
409
2.000
4426
480
401 = %
6.200
409
2.000
4426
480
5121
3.720
b. 401 = 5121
2.480
401 = 409
2.480
c. 409 = 5121
2.480
401 = %
6.200
409
2.480
5121
3.720
d. 409 = 5121
2.480
% = 401
6.200
611
5.000
4426
1.200
19. La ncheierea exerciiului financiar exist disponibil n contul curent n valut la banc de 5.000
euro. Cursul la 31.12.200N este de 4.2 lei /euro. Soldul contului 5124 este de 20.000 lei, debitor. Ce
nregistrri contabile se vor efectua?:
a. 5124 = 5121
1.000
b. 5121 = 5124
1.000
c. 5124 = 765
1.000
d. 665 = 5124
1.000
20. Rezervele legale se caracterizeaz prin faptul c:
a. se constituie anual din profitul brut n proporie de 5%, dar s nu depeasc 20% din
capitalul social la societile comerciale autohtone i 25% din capitalul social al societilor comerciale
cu participare de capital strain
b. se constitue anual din profitul net n proporie de 5%
c. sunt prevzute de lege
d. a i c
21. Capitalul social constituit al societii X este de 100.000 lei (5000 de aciuni, valoare nominal
20 lei/aciune). Societatea i-a constituit rezerve de la nfiinare n valoare de 20.000 lei. n cazul n
care s-ar face emisiune de noi aciuni, care ar fi valoarea de emisiune?
a. 26 lei
b. 25 lei
c. 20 lei
d. nici un rspuns nu este corect
22. Se vinde un teren, pr de vnzare 20.000 lei, TVA 24%, costul de achiziie 18.000 lei. Care este
formula contabil corect:
a. 411 = %
24.800
7583
20.000
4427
4.800

6583 = 211
18.000
b. 411 = %
24.800
7583
20.000
4427
4.800
281 = 211
18.000
c. 461 = %
24.800
7583
20.000
4427
4.800
6583 = 211
18.000
d. 461 = %
24.800
7728
20.000
4427
4.800
6728 = 211
20.000
23. Reflectarea creanei de 500.000 lei fa de bugetul statului pentru subvenia de primit pentru
investiii se nregistreaz astfel:
a. 475 = 445
500.000
b. 5121 = 475
500.000
c. 445 = 475
500.000
d. 475 = 772
500.000
24. Indicai nregistrarea corect privind obinerea de produse finite, n urmtoarele condiii: cost
prestabilit 80 lei; cost efectiv la sfritul lunii 85 lei; metoda de contabilizare inventar permanent:
a. 345 = 711
80
b. 345 = 711
80
348 = 711
5
c. 345 = 711
80
711 = 348
5
d. 345 = 711
85
25. Preul de vnzare cu amnuntul al mrfurilor este de 29.760 lei. Care este costul de achiziie al
acestora tiind c procentul de adaos comercial practicat este de 20%, iar cota de TVA de 24%:
a. 20.000 lei
b. 24.000 lei
c. 23.226 lei
d. 24.800 lei
II.2 Intrebari care nu sunt insotite de raspuns:
26. Se anuleaz 20% din aciunile proprii rscumprate. n cazul n care valoarea nominal a aciunilor
coincide cu valoarea de rscumprare (care este de 10.000 lei), care va fi formula contabil corect?
a. 664 = 109
1.000
b. 149 = 109
2.000
c. 1012 = 109
2.000
d. 471 = 109
2.000
27. Se rscumpr 1.000 de obligaiuni emise anterior, la valorea totala de 50.000 lei, achitate din
contul bancar. Se anuleaz obligaiunile rscumprate, cunoscnd c valoarea nominal a acestora este
de 60.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile corecte:
a. 505 = 5121
50.000

161
b. 505
664
c. 505
161

=
=
=
=
=

505
50.000
5121
50.000
505
60.000
5121
50.000
%
60.000
505
50.000
764
10.000
d. 505 = 5121
60.000
% = 505
60.000
161
50.000
664
10.000
28. Care este modificarea bilanier adus de ncasarea creanelor de la clieni prin casierie?
a. A+X = P+X
b. A-X = P-X
c. A+X-X = P
d. A = P+X-X
29. Care este preul de import al mrfii tiind c: preul extern este de 1.000 Euro, transportul pe
parcurs extern este de 100 euro, comisionul vamal este de 0.5%, taxe vamale 20%, TVA 24% i cursul
valutar este de 4 lei/USD:
a. 4.820
b. 5.977
c. 4.941
d. 4.400
30. Diminuarea capitalului social pe seama pierderii realizate n anii precedeni se contabilizeaz
astfel:
a. 1011 = 129
b. 1012 = 117
c. 1012 = 121
d. 1012 = 1011
31. SC X SA, client, nregistreaz 100 buci ambalaje de transport, restituibile, a 2 lei/bucat,
facturate de furnizor. Din ambalajele primite restituie 80 buci, iar 20 buci le reine pentru nevoi
proprii, comunicnd acest lucru furnizorului. Ce nregistrri contabile au loc la client:
a. 409 = 401
200
401 = 409
160
% = 409
49.6
381
40
4426
9.6
b. 409 = 401
200
401 = 409
160
381 = 409
40
4426 = 401
9.6
c. % = 401
49.6
381
40
4426
9.6
401 = 409
49.6
d. % = 409
49.6

381
40
4426
9.6
32. Scoatearea din gestiune a unei imobilizri necorporale amortizate integral se nregistreaz astfel.
nlocuii contul care lipsete:
? = 208 5.000
a. 6811
b. 2811
c. 2808
d. 2818
33. Contribuia angajailor pentru asigurri sociale de sntate se suport din:
a. impozitul pe salarii
b. impozitul pe venit
c. veniturile nete
d. veniturile brute
34. Precizai care element patrimonial nu a fost corect ncadrat:
a. avansuri acordate furnizorilor (active circulante n decontare)
b. timbre fiscale i postale (active circulante bneti)
c. avansuri primite de la clieni (active circulante n decontare)
d. avansuri de trezorerie (active circulante bneti)
35. Creanele i datoriile se nregistreaz n contabilitate la:
a. valoarea nominal
b. valoarea contabil
c. valoarea nominala sau contabil, dup caz
d. utilitatea bunului n unitate i preul pieei
RSPUNSURI
Numarul
intrebarii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.

Varianta
corecta
A
C
B
C
C
B
C
A
A
C
D
D
C
C
A
A
A

18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.

A
C
D
D
C
C
B
A

III.b Model test grila finantele unitatilor agroalimentare


III.1 Intrebari insotite de raspuns:
1. Elementele financiare ale investitiilor sunt reprezentate de :
a. Cheltuieli pentru investitii ; Cheltuieli pentru punerea in functiune a obiectivului investitional ;
Durata normala de functionare si Valoarea reziduala ;
b. Cheltuieli pentru investitii ; Durata normala de functionare ; Economiile de materiale si
manopera si Valoarea reziduala ;
c. Cheltuieli pentru investitii ; Durata normala de functionare ;Valoarea neta actualizata si
Valoarea reziduala ;
d. Cheltuieli pentru investitii ; Durata de viata a investitiei ; Economiile de materiale si manopera
si Valoarea reziduala ;
2. Punerea in practica a unui obiectiv investitional implica fluxuri financiare de iesiri din
trezoreria exploatatiei agricole, fluxuri financiare concretizate in :
a. Pretul de achizitie al materialelor de constructii, al utilajelor de montat ; nevoia de fond de
rulment pe care o implica investitia ; valoarea reziduala a investitiei ;
b. Cheltuieli cu manopera determinate de montajul utilajelor ; nevoia de fond de rulment pe care o
implica investitia ; pretul de achizitie al materialelor de constructii, al utilajelor de montat ;
c. Cheltuieli cu manopera determinate de montajul utilajelor ; nevoia de fond de rulment pe care o
implica investitia ; rezultatul din exploatare ;
d. Pretul de achizitie al materialelor de constructii, al utilajelor de montat ; fondul de rulment
recuperat la sfarsitul duratei de viata a investitiei ; valoarea reziduala a investitiei ;
3. Folosirea criteriul costului de productie in cazul analizei oportunitatii realizarii unei investitii
de inlocuire a unui utilaj care determina o crestere a productiei presupune :
a. compararea costurilor unitare de productie prin folosirea celor doua tipuri de utilaje ;
b. compararea productiilor totale obtinute prin folosirea celor doua tipuri de utilaje ;
c. calculul economiei de cost determinata de folosirea noului utilaj in detrimentul utilajului care
se doreste a fi scos din functiune ;
d. compararea costurilor totale de productie degajate de utilizarea celor doua utilaje ;
n

4. In calculul valorii nete actualizate dupa formula : VNA CFi *


i 1

a.
b.
c.
d.

1 d i

I :

CFi reprezinta valoarea neta actualizata a proiectului de investitii;


d - reprezinta rata de ajustare a cash-flow-urilor degajate de investitie;
CFi reprezinta suma dintre profitul net si amortismentul proiectului de investitii;
CFi reprezinta suma dintre profitul brut si amortismentul proiectului de investitii;

5. Va rugam sa ne precizati cum folositi criteriul indicelui de profitabilitate in compararea


oportunitati realizarii a doua sau mai multe obiective de investitii :

a.
b.
c.
d.
e.

se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este maxim ;


se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este supraunitar ;
se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este subunitar ;
se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este supraunitar ;
se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este egal cu unu ;

6. In conditii de incertitudine criteriile pe baza carora se cuantifica riscul unui proiect de investitii
sunt urmatoarele :
a. speranta matematica si ecartul tip ;
b. ecartul tip si riscul titlului;
c. ecartul tip si coeficientul de variatie;
d. speranta matematica si coeficientul de variatie ;
7. In contextul finantarii pe termen lung a activelor intreprinderii precizati care afirmatii sunt
adevarate:
a. autofinantarea bruta cuprinde in sfera sa profitul si amortismentul anual;
b. autofinantarea neta nu sporeste capitalul propriu al societatii comerciale;
c. societatea comerciala nu poate folosi capitaluri imprumutate;
d. autofinantarea mijlocita se realizeaza prin intermediul capitalui imprumutat ;
8. Va rugam sa precizati ce surse de finantare sunt cuprinse in cadrul resurselor endogene de
finantare a investitiilor :
a. amortismentul ; subventiile bugetare ; profitul ;
b. profitul ; creditul obligatar ; creditul bancar ;
c. sume rezultate din vanzarea activelor imobilizate; sume obtinute din dezmembrari; profitul;
d. sume rezultate din vanzarea activelor imobilizate; sume obtinute din dezmembrari; creditul
obligatar;
9. Va rugam sa precizati ce intelegeti dumneavoastra prin amortisment:
a. amortismentul reprezinta un complex de operatii in urma carora are loc recuperarea pierderilor
anuale datorate uzurii activelor imobilizate ;
b. amortismentul reprezinta partea recuperata din capitalul imobilizat in active corporale si
necorporale ca urmare a uzurii acestora;
c. amortismentul reprezinta un element al cheltuielilor financiare;
d. amortismentul reprezinta partea din valoarea activelor imobilizate care se deduce din profitul
brut pentru a determina profitul net al exploatatiei agricole;
10. Precizati ce legatura exista intre normele de amortizare si cheltuielile de exploatare ale
exploatatiei agricole:
a. cresterea normelor de amortizare conduce la cresterea profitului brut al exploatatie agricole;
b. scaderea normelor de amortizare conduce la scaderea cheltuielilor de exploatare ale exploatatiei
agricole;
c. cresterea normelor de amortizare conduce la scaderea cheltuielilor de exploatare ale
exploatatiei agricole;

d. cresterea duratei normale de functionare conduce la scaderea normelor de amortizare;


11. Care din elementele prezentate in cele ce urmeaza nu fac parte din sfera amortizarii capitalului
incorporat in active imobilizate:
a. investitiile pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile cu carbuni si
alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata;
b. motoarele, aparatele si alte subansambluri ale activelor fixe procurate in scopul reparatiilor de
orice fel;
c. investitiile efectuate la activele corporale luate in chirie;
d. investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor si a terenurilor;
12. Precizati modul de calcul al normelor de amortizare in cadrul sistemului proportional de
amortizare:
a. N

1
* 100 ;
Dn

b. N

Dn (k 1)
* 100
n

c. N
d. N

* 100

n(n 1)
* 100
2

(Vr Sv) * l r
lt
formula de mai sus se utilizeaza pentru a determina valoarea medie a activelor imobilizate
intrate in functiune in cursul anului;
formula de mai sus este utilizata in recalcularea amortismentului, mai precis pentru
determinarea valorii ramase nerecuperate a activelor imobilizate;
formula de mai sus se utilizeaza pentru a determina valoarea medie a activelor imobilizate
iesite din functiune in cursul anului;
formula de mai sus este utilizata in recalcularea amortismentului, mai precis pentru
determinarea ratei anuale de recuperat;

13. Va rugam sa precizati la ce se refera formula urmatoare: RAr


a.
b.
c.
d.

14. Sursele de finantare a reparatiilor capitale constau in:


a. amortismentul anual in cazul in care reparatiile capitale au loc la intervale scurte de timp;
b. amortismentul anual in cazul in care reparatiile capitale survin la intervale lungi de timp;
c. profitul anual al exploatatiei agricole;
d. disponibilitati curente ale exploatatiei agricole in cazul incare reparatiile capitale survin la
intervale lungi de timp;
15. In sfera valorilor realizabile pe termen scurt nu sunt cuprinse:
a. creditul comercial primit din partea furnizorilor;

b. creantele intreprinderii asupra furnizorilor de imobilizari;


c. creantele intreprinderii asupra furnizorilor de active circulante;
d. titlurile de plasament;
16. Care sunt elementele care stau la baza politicii de credit comercial intr-o exploatatie agricola?
a. perioada creditului; calitatea creditului; bonificatiile acordate pentru incurajarea platii;
procedeele folosite pentru incasarea creantelor;
b. perioada creditului; calitatea furnizorului; bonificatiile acordate pentru incurajarea platii;
procedeele folosite pentru incasarea creantelor;
c. perioada creditului; calitatea creditului; bonificatiile acordate pentru efectuarea platii;
procedeele folosite pentru incasarea creantelor;
d. perioada creditului; calitatea creditului; bonificatiile acordate pentru incurajarea platii;
procedeele folosite pentru plata creantelor;
17. La baza plasamentelor de capital in titluri de valoare stau:
a. excedente temporare de trezorerie;
b. creante incasate inainte de termen din partea clientilor;
c. amanarea platii unor furnizori;
d. valorificarea unor piese rezultate din dezmembrarea unui tractor scos din functiune inainte de
expirarea duratei normale de functionare;
18. Castigurile pe care doreste sa le speculeze societatea comerciala in momentul efectuarii de
plasamente de capital in titluri de valoare rezulta in principal din:
a. diferentele pozitive de curs valutar inregistrare intre momentul cumpararii titlurilor de
plasament si momentul vanzarii lor;
b. diferentele pozitive de curs bursier inregistrare intre momentul cumpararii titlurilor de
plasament si momentul vanzarii lor;
c. dividendele oferite de societatea comerciala la care se achizitioneaza respectivele titluri de
plasament;
d. marimea profitului net inregistrat de societatea comerciala la care se achizitioneaza respectivele
titluri de plasament;
19. Evaluarea eficientei plasamentului de capital in titluri de valoare se realizeaza printre altele cu
ajutorul indicatorului numit rentabilitatea titlului de valoare calculat dupa formula urmatoare:
D Pt Pt 1
Rit i
. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
Pt 1
a. Di reprezinta marimea dobanzii incasata ca urmare a detinerii titlului de plasament respectiv;
b. Pt reprezinta marimea profitului net inregistrat de catre societatea comerciala in anul de
referinta;
c. Di reprezinta marimea dividendului titlului i;
d. Pt-1 reprezinta marimea profitului net inregistrat de catre societatea comerciala in anul anterior;
20. Rationamentul folosit in calculul disponibilitatilor minime necesare functionarii unei societati
comerciale are la baza urmatoarele elemente:

a. platile medii zilnice de efectuat de catre societatea comerciala si numarul de zile de intarziere a
incasarilor din perioada precedenta;
b. plafonul de casa maxim admis prin reglementarile fiscale din Romania;
c. nivelul incasarilor din perioada urmatoare si respectiv termenele de plata ale obligatiilor
societatii comerciale;
d. marimea creditului comercial acordat;
21. Resursele destinate finantarii curente a activelor circulante privesc:
a. fondul de rulment si amortismentul calculat la nivelul exploatatiei agricole;
b. creditele bancare pe termen lung si fondul de rulment;
c. fondul de rulment si pasivele din exploatare;
d. creditele bancare pe termen scurt; pasivele din exploatare si fondul de rulment;
22. In sfera pasivelor din exploatare cu termene de plata constante nu sunt cuprinse:
a. obligatii catre bugetul de stat;
b. platile de salarii catre salariati;
c. platile pentru consumurile de apa;
d. platile aprovizionarilor cu samanta efectuate de societatea comerciala;
23. Pragul de rentabilitate zero al exploatatiei agricole reprezinta:
a. volumul productiei la nivelul caruia se recupereaza in totalitate cheltuielile efectuate conform
devizelor agro zootehnice fara a se obtine inca profit;
b. volumul productiei la nivelul caruia se obtine profitul sperat;
c. volumul vanzarilor la nivelul carora se obtine profitul sperat;
d. nivelul productiei proiectata in a fi realizata de catre societatea comerciala;
24. Profitul impozabil se determina astfel:
a. ca si diferenta intre veniturile si cheltuielile de exploatare;
b. in urma scaderii din profitului brut a veniturilor neimpozabile si adaugarea cheltuielilor
nedeductibile din punct de vedere fiscal;
c. ca si diferenta intre veniturile si cheltuielile totale;
d. in urma scaderii impozitului pe profit datorat de catre societatea comerciala;
25. In repartizarea dividentelor actionarilor politica dividendelor reziduue presupune:
a. mentinerea dividendelor la nivelul perioadei anterioare;
b. pastrarea unui raport constant inre dividede si profit;
c. retinerea si reinvestirea unei marimi cat mai mari a profitului in firma;
d. acordarea de dividende ca si suprodus al politici de investire in exploatatia agricola;
III. Intrebari care nu sunt nsotite de raspuns:
26. Linia de credit revolving reprezinta:

a. reinnoirea permanenta a creditului pe termen lung in functie de nevoile trezorerie si anumite


limite stabilite in prealabil;
b. reinnoirea permanenta a creditului pe termen scurt in functie de nevoile trezorerie si anumite
limite stabilite in prealabil;
c. creditele pe termen scurt contractate in vederea asigurarii echilibrului bugetului de trezorerie al
intreprinderii;
d. creditele pe termen scurt constituite ca si o intelegere intre banca si intreprindere prin care
aceasta din urma se poate imprumuta pana la o limita maxima stabilita;
27. La nivelul unei societati comerciale care studiaza oportunitatea realizarii unui proiect de
investitii in valoare de 1000000 RON se cunosc urmatoarele date: profit brut inainte de
deducerea amortismentelor pe parcursul celor 4 ani de functionare in valoare de 260000 ron in
anul 1 de functionare; 280000 in anul doi de functionare; 270000 in anul trei de functionare;
250000 in anul patru de functionare. Stiind ca amortizarea utilizata este liniara; ca valoarea
reziduala a investitiei este nula si nu in ultimul rand ca nivelul cotei de impunere este de 16 %
stabiliti in urma calculelor care se impun care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. rata medie de rentabilitate este de 5,04 % iar investitia se va realiza in situatia in care aceasta
este mai mare decat nivelul minim acceptat de actionariat;
b. rata de rentabilitate calculata in functie de rezultatul exercitiului mediu al investitiei este de
1,26 % iar investitia se va realiza in situatia in care aceasta este mai mare decat nivelul minim
acceptat de actionariat;
c. rata medie de rentabilitate este de 26,26 % iar investitia se va realiza in situatia in care aceasta
este mai mica decat nivelul acceptat de actionariat;
d. investitia nu se va realiza indiferent de conditii;
28. Stiind ca o exploatatie agricola programeaza realizarea unei investitii intr-un tractor care va
avea o valoare de intare 400.000 ron si care va intra in functiune in 22.03 va rugam sa
programati pe trimestre amortismentul aferent acestui tractor iar apoi sa precizati care din
afirmatiile urmatoare sunt adevarate stiind ca societatea comerciala foloseste sistemul de
amortizare liniar iar durata normala de functionare a tractorului este de 10 ani:
a. amortismentul calculat pentru trimestrul 1 este nul;
b. amortismentul anual este de 12500 ron;
c. amortismentul repartizat trimestrului patru este de 4000 ron;
d. amortismentul repartizat trimestrului doi este de 3500 ron;
29. Stiind ca o exploatatie agricola programeaza realizarea unei investitii intr-un motocultor care
va avea o valoare de intrare de 15200 ron si care va intra in functiune in data de 10.10 va rugam
sa programati pe trimestre amortismentul aferent acestui motocultor iar apoi sa precizati care
din afirmatiile urmatoare sunt adevarate stiind ca societatea comerciala foloseste sistemul de
amortizare progresiva si ca durata normala de functionare a motocultorului este de 5 ani :
a. amortismentul calculat pentru trimestrul 1 este de 152 ron;
b. amortismentul anual este de 5,06 ron;
c. amortismentul repartizat trimestrului patru este de 168,88 ron;
d. amortismentul repartizat trimestrului doi este de 35 ron;

30. La o societate comerciala pretul de vanzare al productiei realizate este de 500 ron/bucata.
Costurile fixe totale inregistrate sunt de 1500000 ron iar costurile variabile unitare sunt de 400
ron/bucata. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate.
a. pragul de rentabilitate zero este de 15000 ron;
b. pragul de rentabilitate zero este de 13000 bucati;
c. pragul de rentabilitate zero este de 15000 bucati;
d. pragul de rentabilitate zero este de 20000 bucati;
31. O societate comerciala detine un titlu de valoare care la data de 20.03 avea un curs de 653
ron/actiune, iar in data de 27.04 cursul titlului era de 647 ron/actiune. Stiind ca dividendele
aferente unei actiuni sunt de 60 ron/actiune determinati rata rentabilitatii tilului respectiv in
data de 27.04:
a. rata rentabilitatii titlului este de 0,826 %;
b. rata rentabilitatii titlului este de 8,26 %;
c. rata rentabilitatii titlului este de 9,45 %;
d. rata rentabilitatii titlului este de 3,75 %;
32. Valorile realizabile pe termen scurt sunt structurate in:
a. creante asupra tertilor si titluri de valoare;
b. creante asupra tertilor si disponibilitati banesti;
c. titluri de valoare si disponibilitati banesti;
d. creante asupra tertilor;
33. Formula urmatoare:
a.
b.
c.
d.

n
I 1

( Rit R ) 2 P I se foloseste pentru:

a determina riscul titlui i in momentul t;


a calcula profitabilitatea titlului i in momentul t;
a evidentia relatia care exista intre titlui i si titlul t;
a determina riscul portofoliului i in momentul t;

34. Care din urmatoarele afirmatii in leagtura cu subventiile bugetare sunt adevarate:
a. subventiile bugetare reprezinte resurse endogene utilizate in finantarea investitiilor in
exploatatiile agricole
b. subventiile bugetare reprezinte resurse exogene utilizate in finantarea investitiilor in
exploatatiile agricole
c. subventiile bugetare sunt acordate doar regiilor autonome;
d. subventiile bugetare sunt acordate doar societatilor comerciale;
35. In cadrul sistemului de amortizare degresiva cu luarea in considerare a influentei uzurii morale
(varianta AD2):
a. amortizarea integrala a activului imobilizat se realizeaza inaintea expirarii duratei normale de
functionare;
b. amortizarea integrala a activului imobilizat se realizeaza in momentul expirarii duratei normale
de functionare;

c. amortizarea integrala a activului imobilizat se realizeaza dupa expirariea duratei normale de


functionare;
d. nici unul din raspunsurile de mai sus;

RSPUNSURI
Numarul
intrebarii
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.

Varianta
corecta
A
C
B
C
C
B
C
A
A
C
D
D
C
C
A
A

III. Model test grila Administrarea Financiara a Afacerii


III.1 Intrebari insotite de raspuns:
1. Elementele financiare ale investitiilor sunt reprezentate de :
a. Cheltuieli pentru investitii ; Cheltuieli pentru punerea in functiune a obiectivului investitional ;
Durata normala de functionare si Valoarea reziduala ;
b. Cheltuieli pentru investitii ; Durata normala de functionare ; Economiile de materiale si
manopera si Valoarea reziduala ;
c. Cheltuieli pentru investitii ; Durata normala de functionare ;Valoarea neta actualizata si
Valoarea reziduala ;
d. Cheltuieli pentru investitii ; Durata de viata a investitiei ; Economiile de materiale si manopera
si Valoarea reziduala ;
2. Punerea in practica a unui obiectiv investitional implica fluxuri financiare de iesiri din
trezoreria exploatatiei agricole, fluxuri financiare concretizate in :
a. Pretul de achizitie al materialelor de constructii, al utilajelor de montat ; nevoia de fond de
rulment pe care o implica investitia ; valoarea reziduala a investitiei ;
b. Cheltuieli cu manopera determinate de montajul utilajelor ; nevoia de fond de rulment pe care o
implica investitia ; pretul de achizitie al materialelor de constructii, al utilajelor de montat ;
c. Cheltuieli cu manopera determinate de montajul utilajelor ; nevoia de fond de rulment pe care o
implica investitia ; rezultatul din exploatare ;
d. Pretul de achizitie al materialelor de constructii, al utilajelor de montat ; fondul de rulment
recuperat la sfarsitul duratei de viata a investitiei ; valoarea reziduala a investitiei ;
3. Folosirea criteriul costului de productie in cazul analizei oportunitatii realizarii unei investitii
de inlocuire a unui utilaj care determina o crestere a productiei presupune :
a. compararea costurilor unitare de productie prin folosirea celor doua tipuri de utilaje ;
b. compararea productiilor totale obtinute prin folosirea celor doua tipuri de utilaje ;
c. calculul economiei de cost determinata de folosirea noului utilaj in detrimentul utilajului care
se doreste a fi scos din functiune ;
d. compararea costurilor totale de productie degajate de utilizarea celor doua utilaje ;
n

4. In calculul valorii nete actualizate dupa formula : VNA CFi *


i 1

a.
b.
c.
d.

1 d i

I :

CFi reprezinta valoarea neta actualizata a proiectului de investitii;


d - reprezinta rata de ajustare a cash-flow-urilor degajate de investitie;
CFi reprezinta suma dintre profitul net si amortismentul proiectului de investitii;
CFi reprezinta suma dintre profitul brut si amortismentul proiectului de investitii;

5. Va rugam sa ne precizati cum folositi criteriul indicelui de profitabilitate in compararea


oportunitati realizarii a doua sau mai multe obiective de investitii :
a. se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este maxim ;
b. se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este supraunitar ;
c. se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este subunitar ;

d. se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este supraunitar ;


e. se va alege obiectivul investitional pentru care indicele de profitabilitate este egal cu unu ;
6. In conditii de incertitudine criteriile pe baza carora se cuantifica riscul unui proiect de investitii
sunt urmatoarele :
a. speranta matematica si ecartul tip ;
b. ecartul tip si riscul titlului;
c. ecartul tip si coeficientul de variatie;
d. speranta matematica si coeficientul de variatie ;
7. In contextul finantarii pe termen lung a activelor intreprinderii precizati care afirmatii sunt
adevarate:
a. autofinantarea bruta cuprinde in sfera sa profitul si amortismentul anual;
b. autofinantarea neta nu sporeste capitalul propriu al societatii comerciale;
c. societatea comerciala nu poate folosi capitaluri imprumutate;
d. autofinantarea mijlocita se realizeaza prin intermediul capitalui imprumutat ;
8. Va rugam sa precizati ce surse de finantare sunt cuprinse in cadrul resurselor endogene de
finantare a investitiilor :
a. amortismentul ; subventiile bugetare ; profitul ;
b. profitul ; creditul obligatar ; creditul bancar ;
c. sume rezultate din vanzarea activelor imobilizate; sume obtinute din dezmembrari; profitul;
d. sume rezultate din vanzarea activelor imobilizate; sume obtinute din dezmembrari; creditul
obligatar;
9. Va rugam sa precizati ce intelegeti dumneavoastra prin amortisment:
a. amortismentul reprezinta un complex de operatii in urma carora are loc recuperarea pierderilor
anuale datorate uzurii activelor imobilizate ;
b. amortismentul reprezinta partea recuperata din capitalul imobilizat in active corporale si
necorporale ca urmare a uzurii acestora;
c. amortismentul reprezinta un element al cheltuielilor financiare;
d. amortismentul reprezinta partea din valoarea activelor imobilizate care se deduce din profitul
brut pentru a determina profitul net al exploatatiei agricole;
10. Precizati ce legatura exista intre normele de amortizare si cheltuielile de exploatare ale
exploatatiei agricole:
a. cresterea normelor de amortizare conduce la cresterea profitului brut al exploatatie agricole;
b. scaderea normelor de amortizare conduce la scaderea cheltuielilor de exploatare ale exploatatiei
agricole;
c. cresterea normelor de amortizare conduce la scaderea cheltuielilor de exploatare ale
exploatatiei agricole;
d. cresterea duratei normale de functionare conduce la scaderea normelor de amortizare;
11. Care din elementele prezentate in cele ce urmeaza nu fac parte din sfera amortizarii capitalului
incorporat in active imobilizate:

a. investitiile pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile cu carbuni si


alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata;
b. motoarele, aparatele si alte subansambluri ale activelor fixe procurate in scopul reparatiilor de
orice fel;
c. investitiile efectuate la activele corporale luate in chirie;
d. investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor si a terenurilor;
12. Precizati modul de calcul al normelor de amortizare in cadrul sistemului proportional de
amortizare:
1
* 100 ;
Dn
Dn (k 1)
* 100
b. N
n
k
* 100
c. N
n

a. N

d. N

n(n 1)
* 100
2

(Vr Sv) * l r
lt
formula de mai sus se utilizeaza pentru a determina valoarea medie a activelor imobilizate
intrate in functiune in cursul anului;
formula de mai sus este utilizata in recalcularea amortismentului, mai precis pentru
determinarea valorii ramase nerecuperate a activelor imobilizate;
formula de mai sus se utilizeaza pentru a determina valoarea medie a activelor imobilizate
iesite din functiune in cursul anului;
formula de mai sus este utilizata in recalcularea amortismentului, mai precis pentru
determinarea ratei anuale de recuperat;

13. Va rugam sa precizati la ce se refera formula urmatoare: RAr


a.
b.
c.
d.

14. Sursele de finantare a reparatiilor capitale constau in:


a. amortismentul anual in cazul in care reparatiile capitale au loc la intervale scurte de timp;
b. amortismentul anual in cazul in care reparatiile capitale survin la intervale lungi de timp;
c. profitul anual al exploatatiei agricole;
d. disponibilitati curente ale exploatatiei agricole in cazul incare reparatiile capitale survin la
intervale lungi de timp;
15. In sfera valorilor realizabile pe termen scurt nu sunt cuprinse:
a. creditul comercial primit din partea furnizorilor;
b. creantele intreprinderii asupra furnizorilor de imobilizari;
c. creantele intreprinderii asupra furnizorilor de active circulante;
d. titlurile de plasament;

16. Care sunt elementele care stau la baza politicii de credit comercial intr-o exploatatie agricola?

a. perioada creditului; calitatea creditului; bonificatiile acordate pentru incurajarea platii;


procedeele folosite pentru incasarea creantelor;
b. perioada creditului; calitatea furnizorului; bonificatiile acordate pentru incurajarea platii;
procedeele folosite pentru incasarea creantelor;
c. perioada creditului; calitatea creditului; bonificatiile acordate pentru efectuarea platii;
procedeele folosite pentru incasarea creantelor;
d. perioada creditului; calitatea creditului; bonificatiile acordate pentru incurajarea platii;
procedeele folosite pentru plata creantelor;
17. La baza plasamentelor de capital in titluri de valoare stau:
a. excedente temporare de trezorerie;
b. creante incasate inainte de termen din partea clientilor;
c. amanarea platii unor furnizori;
d. valorificarea unor piese rezultate din dezmembrarea unui tractor scos din functiune inainte de
expirarea duratei normale de functionare;
18. Castigurile pe care doreste sa le speculeze societatea comerciala in momentul efectuarii de
plasamente de capital in titluri de valoare rezulta in principal din:
a. diferentele pozitive de curs valutar inregistrare intre momentul cumpararii titlurilor de
plasament si momentul vanzarii lor;
b. diferentele pozitive de curs bursier inregistrare intre momentul cumpararii titlurilor de
plasament si momentul vanzarii lor;
c. dividendele oferite de societatea comerciala la care se achizitioneaza respectivele titluri de
plasament;
d. marimea profitului net inregistrat de societatea comerciala la care se achizitioneaza respectivele
titluri de plasament;
19. Evaluarea eficientei plasamentului de capital in titluri de valoare se realizeaza printre altele cu
ajutorul indicatorului numit rentabilitatea titlului de valoare calculat dupa formula urmatoare:
D Pt Pt 1
Rit i
. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
Pt 1
a. Di reprezinta marimea dobanzii incasata ca urmare a detinerii titlului de plasament respectiv;
b. Pt reprezinta marimea profitului net inregistrat de catre societatea comerciala in anul de
referinta;
c. Di reprezinta marimea dividendului titlului i;
d. Pt-1 reprezinta marimea profitului net inregistrat de catre societatea comerciala in anul anterior;
20. Rationamentul folosit in calculul disponibilitatilor minime necesare functionarii unei societati
comerciale are la baza urmatoarele elemente:
a. platile medii zilnice de efectuat de catre societatea comerciala si numarul de zile de intarziere a
incasarilor din perioada precedenta;
b. plafonul de casa maxim admis prin reglementarile fiscale din Romania;
c. nivelul incasarilor din perioada urmatoare si respectiv termenele de plata ale obligatiilor
societatii comerciale;
d. marimea creditului comercial acordat;

21. Resursele destinate finantarii curente a activelor circulante privesc:


a. fondul de rulment si amortismentul calculat la nivelul exploatatiei agricole;
b. creditele bancare pe termen lung si fondul de rulment;
c. fondul de rulment si pasivele din exploatare;
d. creditele bancare pe termen scurt; pasivele din exploatare si fondul de rulment;
22. In sfera pasivelor din exploatare cu termene de plata constante nu sunt cuprinse:
a. obligatii catre bugetul de stat;
b. platile de salarii catre salariati;
c. platile pentru consumurile de apa;
d. platile aprovizionarilor cu samanta efectuate de societatea comerciala;
23. Pragul de rentabilitate zero al exploatatiei agricole reprezinta:
a. volumul productiei la nivelul caruia se recupereaza in totalitate cheltuielile efectuate conform
devizelor agro zootehnice fara a se obtine inca profit;
b. volumul productiei la nivelul caruia se obtine profitul sperat;
c. volumul vanzarilor la nivelul carora se obtine profitul sperat;
d. nivelul productiei proiectata in a fi realizata de catre societatea comerciala;
24. Profitul impozabil se determina astfel:
a. ca si diferenta intre veniturile si cheltuielile de exploatare;
b. in urma scaderii din profitului brut a veniturilor neimpozabile si adaugarea cheltuielilor
nedeductibile din punct de vedere fiscal;
c. ca si diferenta intre veniturile si cheltuielile totale;
d. in urma scaderii impozitului pe profit datorat de catre societatea comerciala;
25. In repartizarea dividentelor actionarilor politica dividendelor reziduue presupune:
a. mentinerea dividendelor la nivelul perioadei anterioare;
b. pastrarea unui raport constant inre dividede si profit;
c. retinerea si reinvestirea unei marimi cat mai mari a profitului in firma;
d. acordarea de dividende ca si suprodus al politici de investire in exploatatia agricola;
III. Intrebari care nu sunt nsotite de raspuns:
26. Linia de credit revolving reprezinta:
a. reinnoirea permanenta a creditului pe termen lung in functie de nevoile trezorerie si anumite
limite stabilite in prealabil;
b. reinnoirea permanenta a creditului pe termen scurt in functie de nevoile trezorerie si anumite
limite stabilite in prealabil;
c. creditele pe termen scurt contractate in vederea asigurarii echilibrului bugetului de trezorerie al
intreprinderii;
d. creditele pe termen scurt constituite ca si o intelegere intre banca si intreprindere prin care
aceasta din urma se poate imprumuta pana la o limita maxima stabilita;

27. La nivelul unei societati comerciale care studiaza oportunitatea realizarii unui proiect de
investitii in valoare de 1000000 RON se cunosc urmatoarele date: profit brut inainte de
deducerea amortismentelor pe parcursul celor 4 ani de functionare in valoare de 260000 ron in
anul 1 de functionare; 280000 in anul doi de functionare; 270000 in anul trei de functionare;
250000 in anul patru de functionare. Stiind ca amortizarea utilizata este liniara; ca valoarea
reziduala a investitiei este nula si nu in ultimul rand ca nivelul cotei de impunere este de 16 %
stabiliti in urma calculelor care se impun care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. rata medie de rentabilitate este de 5,04 % iar investitia se va realiza in situatia in care aceasta
este mai mare decat nivelul minim acceptat de actionariat;
b. rata de rentabilitate calculata in functie de rezultatul exercitiului mediu al investitiei este de
1,26 % iar investitia se va realiza in situatia in care aceasta este mai mare decat nivelul minim
acceptat de actionariat;
c. rata medie de rentabilitate este de 26,26 % iar investitia se va realiza in situatia in care aceasta
este mai mica decat nivelul acceptat de actionariat;
d. investitia nu se va realiza indiferent de conditii;
28. Stiind ca o exploatatie agricola programeaza realizarea unei investitii intr-un tractor care va
avea o valoare de intare 400.000 ron si care va intra in functiune in 22.03 va rugam sa
programati pe trimestre amortismentul aferent acestui tractor iar apoi sa precizati care din
afirmatiile urmatoare sunt adevarate stiind ca societatea comerciala foloseste sistemul de
amortizare liniar iar durata normala de functionare a tractorului este de 10 ani:
a. amortismentul calculat pentru trimestrul 1 este nul;
b. amortismentul anual este de 12500 ron;
c. amortismentul repartizat trimestrului patru este de 4000 ron;
d. amortismentul repartizat trimestrului doi este de 3500 ron;
29. Stiind ca o exploatatie agricola programeaza realizarea unei investitii intr-un motocultor care
va avea o valoare de intrare de 15200 ron si care va intra in functiune in data de 10.10 va rugam
sa programati pe trimestre amortismentul aferent acestui motocultor iar apoi sa precizati care
din afirmatiile urmatoare sunt adevarate stiind ca societatea comerciala foloseste sistemul de
amortizare progresiva si ca durata normala de functionare a motocultorului este de 5 ani :
a. amortismentul calculat pentru trimestrul 1 este de 152 ron;
b. amortismentul anual este de 5,06 ron;
c. amortismentul repartizat trimestrului patru este de 168,88 ron;
d. amortismentul repartizat trimestrului doi este de 35 ron;
30. La o societate comerciala pretul de vanzare al productiei realizate este de 500 ron/bucata.
Costurile fixe totale inregistrate sunt de 1500000 ron iar costurile variabile unitare sunt de 400
ron/bucata. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate.
a. pragul de rentabilitate zero este de 15000 ron;
b. pragul de rentabilitate zero este de 13000 bucati;
c. pragul de rentabilitate zero este de 15000 bucati;
d. pragul de rentabilitate zero este de 20000 bucati;
31. O societate comerciala detine un titlu de valoare care la data de 20.03 avea un curs de 653
ron/actiune, iar in data de 27.04 cursul titlului era de 647 ron/actiune. Stiind ca dividendele

a.
b.
c.
d.

aferente unei actiuni sunt de 60 ron/actiune determinati rata rentabilitatii tilului respectiv in
data de 27.04:
rata rentabilitatii titlului este de 0,826 %;
rata rentabilitatii titlului este de 8,26 %;
rata rentabilitatii titlului este de 9,45 %;
rata rentabilitatii titlului este de 3,75 %;

32. Valorile realizabile pe termen scurt sunt structurate in:


a. creante asupra tertilor si titluri de valoare;
b. creante asupra tertilor si disponibilitati banesti;
c. titluri de valoare si disponibilitati banesti;
d. creante asupra tertilor;
33. Formula urmatoare:
a.
b.
c.
d.

n
I 1

( Rit R ) 2 P I se foloseste pentru:

a determina riscul titlui i in momentul t;


a calcula profitabilitatea titlului i in momentul t;
a evidentia relatia care exista intre titlui i si titlul t;
a determina riscul portofoliului i in momentul t;

34. Care din urmatoarele afirmatii in leagtura cu subventiile bugetare sunt adevarate:
a. subventiile bugetare reprezinte resurse endogene utilizate in finantarea investitiilor in
exploatatiile agricole
b. subventiile bugetare reprezinte resurse exogene utilizate in finantarea investitiilor in
exploatatiile agricole
c. subventiile bugetare sunt acordate doar regiilor autonome;
d. subventiile bugetare sunt acordate doar societatilor comerciale;
35. In cadrul sistemului de amortizare degresiva cu luarea in considerare a influentei uzurii morale
(varianta AD2):
a. amortizarea integrala a activului imobilizat se realizeaza inaintea expirarii duratei normale de
functionare;
b. amortizarea integrala a activului imobilizat se realizeaza in momentul expirarii duratei normale
de functionare;
c. amortizarea integrala a activului imobilizat se realizeaza dupa expirariea duratei normale de
functionare;
d. nici unul din raspunsurile de mai sus;
Raspunsuri grila
Numarul intrebarii Varianta corecta
1.
D
2.
B
3.
A
4.
C
5.
A
6.
C

7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
Preedinte comisie licen,
Conf. Dr. Felix Arion

A
C
B
B
B
A
D
B
A
A
A
B
C
A
D
D
A
B
C