Sfaraiac Melania Loredana

Prof. Catana Maria

AMG AN 3 Grupa B
Materie:Ingrijiri la domiciliu

INGRIJIRILE LA DOMICILIU
Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea
categorie a ingrijirilor comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri
si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul
principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca
oamenii sa-si mentina gradul de independenta si sa-si continue
viata acasa cit mai mult timp posibil.
Scopul ngrijirii la domiciliu este ca pacientul s beneficieze de
ngrijire demn, adecvat i corespunztoare nevoilor individuale
direct n mediul su familiar. Datorit acestui tip de ngrijire
numrul i durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar
procesul de vindecare al bolnavului poate fi mbuntit.
Se poate recurge la acest tip de serviciu, n cazul n care starea de
sntate a bolnavului necesit ngrijire complex, care nu necesit
ns spitalizare..
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de
zile de ingrijiri la domiciliu o singura data in timpul vietii.
Serviciile de ngrijire la domiciliu sunt oferite n regim
de gratuitate, dac ele sunt recomandate de ctre medicul specialist
curant al pacientului, pe baza unui formular deservind acest scop,
dup spitalizare sau n loc de aceasta.
Serviciile de ngrijiri medicale la domiciliu se acord de ctre
furnizorii de ngrijiri medicale la domiciliu, persoane fizice sau
juridice autorizate i evaluate n condiiile legii pentru acordarea
acestor tipuri de servicii, alii dect medicii de familie, furnizori
care ncheie contracte cu casele de asigurri de sntate pentru
servicii de ngrijiri medicale la domiciliu.
Pachetul de servicii medicale de baz pentru ngrijiri
medicale la domiciliu i ngrijiri paliative ladomiciliu cuprinde:

Msurarea parametrilor fiziologici: temperatur + respiraie |

Msurarea parametrilor fiziologici: puls + TA |
Msurarea parametrilor fiziologici: diurez + scaun |
Administrarea medicamentelor:
intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase
Administrarea medicamentelor intravenos( sub
supravegherea medicului)
Sondaj vezical la femei i administrarea medicamentelor
intravezical pe sond vezical
Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoas
(sub supravegherea
medicului)
Recoltarea produselor biologice
Alimentarea artificial pe gastrostom/sond gastric i
educarea asiguratului aparintorilor
Alimentarea pasiv, inclusiv administrarea medicamentelor
per os, pentru bolnavii cu tulburri de deglutiie
Clism cu scop evacuator
Spltur vaginal n cazuri de deficit motor
Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor vasculare
ale membrelor inferioare/escarelor de decubit: mobilizare,
masaj, aplicaii medicamentoase, utilizarea colacilor de
cauciuc i a rulourilor
Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor
pulmonare: schimbarea poziiei, tapotaj, fizioterapie
respiratorie
ngrijirea plgilor simple/suprimarea firelor
ngrijirea plgilor suprainfectate
ngrijirea escarelor multiple
ngrijirea stomelor
ngrijirea fistulelor
ngrijirea tubului de dren

 ngrijirea canulei traheale i instruirea asiguratului

Monitorizarea dializei peritoneale
Aplicarea de plosc, bazinet, condom urinar
Aplicarea de mijloc ajuttor pentru absorbia urinei
Evaluarea asiguratului: stabilirea i aplicarea unui plan de
ngrijiri controlul durerii i altor simptome asociate bolii i
reevaluarea periodic
Evaluarea mobilitii, a capacitii de auto-ngrijire, a riscului
de apariie al escarelor sau gradul escarelor, identificarea
nevoilor nutriionale i recomandarea dietei i modul de
administrare, implementarea interveniilor stabilite n planul
de ngrijiri i reevaluarea periodic - de ctre asistentul
medical
Masaj limfedem i contenie elastic
Masaj limfedem cu pompa de compresie
Montare TENS
Analgezie prin blocaje nervi periferici
Administrare medicaie prin nebulizare
Aspiraie gastric
Aspiraie ci respiratorii
Paracentez
De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea
timpului de lucru la domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la
domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric,
datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani,
majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor
cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la
care imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a
impiedicat aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce
impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare
resocializare.
In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii,
asistenta dezvolta nu numai oportunitati si planuri de interventie
preventiva ci si activitati practice de ingrijire.
Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru

educarea clientului, a membrilor familiei acestuia si a celorlalte

persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia, pentru
a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine
responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia
comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor
incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte
locuri de munca.
Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate
sociala, angajare si devotement pentru oameni si sanatatea lor.
Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova
spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala,
fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la
toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat
complexitatea sa reala conferita de componentele sale biologice,
psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care
se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si
Partridge, 1978).
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre
activitatea practica si cuprind etapele de analiza, planificare,
implementare si evaluare pe baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing
bazata pe pregatirea, activitatea ei profesionala si propria
personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru, colaborare
complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu ceilalti membri ai
echipei precum si studiul permanent. Filozofia nursingului
comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa
ajute persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau
sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste
atingerea unor standarde pentru ingrijirile la domiciliu si anume:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a
pacientului/clientului este continua si sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de
nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de
diagnosticele de nursing.

5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la

promovarea starii sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul
de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este
realizat prin participarea comuna a nursei si a sa.
8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate,
stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea noilor scopuri si
revizuirea permanenta a planului de nursing.
Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o
reprezinta integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala.
Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de
psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea
asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a
responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile
emotionale ale cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia
asistenta - client si asistenta-familie.
Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor
economice au inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii
starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca
sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci
un drept al fiecaruia.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate
indivizilor de toate varstele. Ele se adreseaza varstnicilor,
suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in
convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata.
Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de
natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile
case de ingrijire programe de planificarea si coordonarea
ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.
Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la
spitalizare, respitalizare si spitalizare prelungita, acestea pot
prezenta unele avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc
cheltuielilehoteliere, medicamente, materiale sanitare, hrana, de
intretinere siadministrative;

Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;

Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul
sau, alaturide familie;
Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin
intermediulfurnizorilor autorizati, care este evolutia pacientului si
poate interveni, dacaeste cazul;
Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca
acasa fiedupa externare, fie de la cabinetul medicului de familie,
fie din ambulatoriude specialitate;
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de
interventie a echipelor medicale necesitand cadrul institutional.
Prin ngrijire la domiciliu se ntelege orice activitate de ngrijire
medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului,
care contribuie la mbunatatirea starii de bine a acestuia din punct
de vedere fizic si psihic.Beneficiarii ngrijirilor medicale la
domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care
prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitatade a
se deplasa la o unitate sanitara n vederea asigurarii ngrijirilor
ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei medicale
si a ngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuatan conformitate
cu nivelul de pregatire profesionala a furnizorilor acestor servicii.
Regulile nursingului comunitar.
Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de
derularea in bune conditii a activitatii de nursing comunitar:
1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata
pe recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de
programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de
sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a
programelor de sanatate publica.
2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele
si scopurile serviciilor lor.
3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face
parte integranta din programul de nursing.
4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina
informatii cu privire la resursele economice, culturale, sociale din
aria de referinta.
5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt

parteneri al echipei de ingrijire.

6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei,
comunitatii sunt parti integrale ale nursingului comunitar.
7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de
servicii de sanatate in comunitate
8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine
sarcina de a face evaluari periodice privind sanatatea comunitatii
a familiei, a clientului.
9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare.
Pentru buna functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca
contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si
obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate,
siguranta si confort pentru client si comunitate.
10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la
indicatia medicului responsabil de ingrijirea medicala si de
supervizarea activitatilor.
11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un
personal calificat (exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing)
12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent
programe de educatie continua pentru personalul de ingrijire.
13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria
instruire profesionala perioadica.
Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a
terapiilor (ocupationale, fizice, psihologice si de vorbire), a
interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de
ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a
ingrijirilor la domiciliu.
Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat
acasa, constituie o extensie logica a responsabilitatilor terapeutice
ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a
medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la
domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a
planului de ingrijire.
Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele
ingrijirilor la domiciliu: client, familie, echipa multidisciplinara de
profesionisti si scopurile urmarite in procesul de asistare a
clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate

si independenta.
Rolul familiei
Un membru important in actiunea de ingrijire este familia,
reprezentata de orice persoana din grupul familial care ajuta direct
la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de
catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica
realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii
si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la
sau intre vizitele personalului de specialitate.
Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare
privind maximizarea (cresterea) gradului de independenta.
Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul
pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand
astfel dependenta. Acest timp de asistenta se poate exprima prin
instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte
institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare
pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la
persoanele cu probleme cronice ca si micsorarea riscurilor de
recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor
indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii
adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la
domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de
client si familia sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie
de rezistente de ordin psihic
prin:
mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului
ca negarea, evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il
impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana
asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor
propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si
prejudecatile proprii si ale grupului familial.

Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul

fiind coplesit de stresul anterior boli, produs de alte
evenimente psihotraumatizante.

Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta,

pasivitate fata de starea patologica actuala. Si in tulburarile
mental organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor
intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor
ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de
tutela juridica.

Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului
social de ocrotire sunt legate de complexitatea, lipsa de
flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si
circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul
mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ,
implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati
speciale de evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din
partea asistentei.