Sunteți pe pagina 1din 11

Manual de

AVIZAT
DIRECTOR

S priveti fiinele umane ca pe


nite unelte, ca pe nite instumente,
care s fie utilizate de alte fiine
umane nu este doar netiinific ci
respingtor, stupid i limitat.
Alfred Korzybski

PROIECT

12-18 OCTOMBRIE 2015

Data:
12-18 OCTOMBRIE 2015
Organizatori:
PROF. CHELARU LUMINITA
Locul desfurrii : CABINET GEOGRAFIE
Clasele :
a VI-a B in special, toate clasele .
Mijloc de realizare ;PROIECT,REFERAT,DVD, PLIANTE, DISCUTII LIBERE
Tema:
S.O. S TRAFIC DE PERSOANE
Scopul proiectului:
Antrenarea elevilor in activitati care sa contribuie la formarea unui
comportament etic si a unor deprinderi de angajare n lupta mpotriva
traficului de persoane;
Cooperarea elevilor in actiuni concrete de cunoastere, cercetare si
interventie, practica pozitiva cu implicare n lupta mpotriva traficului de
persoane n Romnia;
Stimularea motivatiei n lupta mpotriva traficului de persoane in
comuna.
Obiective:
Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a traficului de
persoane, stimularea curiozitatii pentru investigarea si inlaturarea
acestuia;
Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui
mediu echilibrat, propice vietii sanatoase in familie si comunitate;
Familiarizarea cu notiuni de baza din domeniul traficului de persoane;
Identificarea calitatilor omului necesare vietii sanatoase, intelegerea
relatiei dintre oameni, a interdependentei dintre calitatea omului si
calitatea vietii;
Formarea atitudinii de respect fata de parinti, frati, prieteni, colegi,
profesori;
Implicarea responsabila in activitati impotriva traficului de persoane;
Formarea unor convingeri si deprinderi de pastrare a propriei atitudini in
stoparea traficului de persoane
Grup tinta:
elevii clasei a VI-a B in special , toti elevii scolii;
cadre didactice;
parinti;
comunitate.
Resurse materiale:
Dvd
reviste
reviste de specialitate
afise
pliante

emisiuni TV
internet

Aria de desfasurare: scoala, curtea scolii, camin cultural, cabinetul de geografie.


Activitati desfasurate:
Informarea elevilor despre factorii ce concura in traficul de persoane;
Informarea elevilor privind nevoile comunitii locale din care fac parte i
la cele mai vulnerabile grupuri. Acestea pot include copii i familii care
locuiesc n srcie, femei i fete, omeri,oameni care caut un loc de
munc n strintate, orfani etc.;
Creterea nivelului de contientizare asupra traficului de persoane prin
strngerea de fonduri care se organizeaza n comunitate, de asemenea,
acest lucru ajut la educarea oamenilor cu privire la donarea pentru cauze
bune i le arat c tinerii pot face o diferen prin multe moduri n care se
pot strnge fonduri pentru o cauz important-traficul de persoane;
Concurs de desene: Comuna mea in viitor fara trafic de persoane;

Si gestul tau conteaza actiune de strngere de fonduri,acest lucru


ajut la inlaturarea, depistarea si inlaturarea traficului de persoane ;

Unul dintre lucrurile cu care Romnia se confrunt este strngerea de fonduri


pentru organizaiile care lucreaz cu victime ale traficului de persoane. Dei eLiberare
se ocup de prevenire, sunt n parteneriat cu multe organizaii competente care ofer
servicii precum consiliere psihologic, adpost, siguran i servicii medicale celor
care au supravieuit traficului de persoane. Aceste tipuri de organizaii au nevoie de
sprijinul i de finanele noastre pentru a-i putea continua munca important pe care o
fac. Prin strngerea de fonduri pe care le organizam n scoala si comunitate , avem
ocazia de a crete nivelul de contientizare asupra traficului de persoane i s alegem o
organizaie care s beneficieze de sprijinul oferit de noi. De asemenea, acest lucru
ajut la educarea oamenilor cu privire la donarea pentru cauze bune i le arat c
tinerii pot face o diferen. Sunt multe moduri diferite n care poi strange fonduri
pentru o cauz important noi vom infiinta borcanul clasei, in care fiecare elev va
contribui cu cat va dori, iar la sfarsit suma rezultata prin numarare in fata clasei va fi
depusa de reprezentantul clasei in contul urmator :

RO38 RZBR 0000 0600 1579 6353

Evaluare:

Chestionar de evaluare cu mesaj FARA TRAFIC DE PERSOANE IN COMUNA MEA !


DACA STI RASPUNDE :

Care sunt oamenii implicai n trafic n afar de proxenei i


victime?
1. controlori vamali;
2. oferi de taxi;
3. emiteni de vize/paaport ;
4. alii.
Ce vise vnd traficanii? Cum le pclesc pe fete?
1. promisiuni de locuri de munc n strintate;
2. visul unei viei mai bune.
Ce fel de locuri de munc li s-au promis fetelor din estul Europei?
1. dansatoare;
2. chelnerie.
Dac fetele sunt tratate ru, de ce nu pleac, pur i simplu? De ce
este att de greu s iei din situaia aceea?
1. sunt supuse unei manipulri psihologice intense;
2. prostituatele nu sunt mereu att de libere cum credem noi c sunt,
prin frica, intimidare i manipularea folosite pentru a controla
victimele.
Care sunt lucrurile pe care le putem face noi pentru a preveni
traficul de persoane?
1. putem crete nivelul de contientizare spunndu-le i altora;
2. putem sprijinii organizaii care lupt mpotriva traficului de persoane
i ne putem ruga.
Ce pot face prinii i tinerii pentru a opri traficul de persoane
atunci cnd copiii sau tinerii pleac din ar?
1. s pun multe ntrebri,
2. s tie toate informaiile legate de adresa unde vor locui, compania
la care vor munci i s lase un numr de telefon, ca prinii s-i
poat contacta;
Ai auzit in comuna de traficul de persoane ? (exemple )

Care a fost cel mai ocant lucru ntlnit n film?

.
INTOCMIT
PROF. CHELARU LUMINITA

NUMELE SI PRENUMELE ELEVULUI :............................................................................


Clasa.................
12-18.10.2015

FARA TRAFIC DE PERSOANE IN COMUNA MEA !


DACA STI RASPUNDE PRIN INCERCUIRE:
Care sunt oamenii implicai n trafic n afar de proxenei i
victime?
1. controlori vamali,
2. oferi de taxi,
3. emiteni de vize/paaport
4. alii
Ce vise vnd traficanii? Cum le pclesc pe fete?
1. promisiuni de locuri de munc n strintate,
2. visul unei viei mai bune
Ce fel de locuri de munc li s-au promis fetelor din estul Europei?
1. dansatoare,
2. chelnerie
Dac fetele sunt tratate ru, de ce nu pleac, pur i simplu? De ce
este att de greu s iei din situaia aceea?
1. sunt supuse unei manipulri psihologice intense;
2. prostituatele nu sunt mereu att de libere cum credem noi c sunt
3. frica, intimidarea i manipularea folosite pentru a controla
victimele?
Care sunt lucrurile pe care le putem face noi pentru a preveni
traficul de persoane?
1. putem crete nivelul de contientizare spunndu-le i altora,
2. putem sprijinii organizaii care lupt mpotriva traficului de persoane
i ne putem ruga,
Ce pot face prinii i tinerii pentru a opri traficul de persoane
atunci cnd copiii sau tinerii pleac din ar?
1. s pun multe ntrebri,
2. s tie toate informaiile legate de adresa unde vor locui, compania
la care vor munci i s lase un numr de telefon, ca prinii s-i
poat contacta;
Ai auzit in comuna de traficul de persoane ? (exemple )

Care a fost cel mai ocant lucru ntlnit n film?

INDIFERENT DE RASPUNS :
TE POTI NUMI ELEV IMPLICAT IN CRESTEREA NIVELULUI DE
CONSTIENTIZARE A TRAFICULUI DE PERSOANE , CEL CE POATE PREVENI ACEST
TIP DE CRIM ORGANIZAT N TARA NOASTR.

Eti deja n compania unui grup exclusivist de


oameni. Nu e un grup exclusivist pentru c sunt mai
valoroi, mai bogai, mai talentai sau mai frumoi
dect alii, ci pentru c sunt dedicai s lupte pentru
libertatea altora. Sunt dedicai nu doar s
foloseasca abilitile i talentul pentru a lupta
mpotriva traficului de persoane, ci i pentru a fi
altfel, pentru a face parte dintr-o micare social
mpotriva traficului de persoane.
Dup cum deja ai aflat, Romnia se confrunt
cu mari probleme cnd e vorba de exportul de
oameni. Pierdem oameni pentru nivelul de trai mai
bun din diferitele pri ale lumii, dar ce este cu
adevrat trist este c visul unei viei mai bune devine
pentru muli o momeal ce i face vulnerabili i i
duce n sclavie. Vrem s fim o voce pentru cei care
nu mai pot fi auzii, pentru cei care au fost
constrni de oameni sau circumstane s ajung n
servitute, sau pentru cei care nu pot iei de acolo din
cauza preconcepiilor i a judecii celor din jur.
Credem c TU eti cheia! Nimeni nu poate duce lupta

aceasta singur. Prin contribuia pe care o putem


aduce fiecare, avem o ans s crem aceast
micare social i s ajutm la salvarea ct mai
multor persoane

REFERAT

Recrutarea, transportul, transferul, adpostirea sau primirea de persoane, inclusiv


schimbul sau transferul de control asupra persoanelor n cauz, efectuate sub
ameninare sau prin uz de for sau prin alte forme de constrngere, prin rpire, prin
fraud, prin nelciune, prin abuz de putere sau profitnd de starea de vulnerabilitate
sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obine
consimmntul unei persoane care deine controlul asupra alteia, n vederea
exploatrii. definiia traficului de persoane n Directiva UE 2011/36/UE

Traficul de persoane
Traficul de fiinte umane este o violare a numeroase legi internationale si a
drepturilor omului si este realizata de traficanti care transporta victimele prin tara,dar
si dincolo de granite.
Inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea s-a pus problema combaterii traficului de
femei cu scopul prostitutiei. Conform rapoartelor ONU, in zilele noastre aceasta
problema se concentreaza mai ales in sudul si sud-estul Asiei (Burma, China,
Cambogia, Laos, Nepal, Taiwan, Tailanda, Vietnam), in Europa de est (tarile baltice,
Ucraina), precum si in America Latina.
Autoritatilor le este insa foarte greu sa estimeze proportiile reale ale acestui tip de
trafic. Organizatiile nonguvernamentale locale au afirmat ca doar in Tailanda activeaza
intre 200.000 si 2 milioane de prostituate.
Cauze ale traficului de persoane
Nivelul de trai. Cele mai multe dintre victime apartin unor familii in care unul
dintre parinti, sau chiar ambii, sunt someri, confruntandu-se cu mari dificultati
materiale.

Marea majoritate a victimelor traficului provin din Moldova, care este


recunoscuta pentru pungile de saracie comunitara. Din moment ce comunitatea nu
ofera prea multe perspective (locuri de munca, locuinte), femeile merg sa castige bani
pentru a-si putea satisface anumite nevoi. Persoanele sarace sunt cele mai vulnerabile.
Desi din analizele intreprinse se observa ca fetele provin din familii unde nu exista
probleme financiare atat de mari, saracia este inca considerata a fi una dintre cauzele
traficului.
Educatia. Cele mai multe dintre persoanele care sunt traficate nu si-au incheiat
ciclul obligatoriu de educatie. Lipsa de o calificare adecvata, de experienta pe piata
muncii, le obliga pe victime sa se orienteze in tarile de destinatie numai spre munci
care nu cer indemanare si pricepere foarte mare, unde sunt prost platite, sau spre locuri
de munca temporare, desfasurate in conditii precare.
Mediul familial. Victimele provin, in general, din familii in care alcoolismul,
conflictele si antecedentele penale sunt o constanta, ca si lipsa afectiunii parentale.
De aceasta situatie familiala profita multi dintre traficanti in momentul racolarii.
Multe dintre victime incearca sa scape dintr-un mediu familial dominat de violenta sau
un mediu familial prea constrangator.
Existenta unui model de succes. Una dintre cauzele cele mai importante o
reprezinta modelul de reusita in viata pe care victimele il au. Din analiza cercetarilor
facute in domeniul traficului de persoane a reiesit ca principalacauza a migratiei o
reprezinta nu lipsa mijloacelor de trai, ci perceptia indivizilor vizavi de posibilitatile
lor de autorealizare in Romania. Un mediu in care oportunitatile oferite generatiei
tinere sunt extrem de reduse, iar sansele de angajare sunt mici, ii face pe cei mai multi
sa considere ca nu se pot realiza decat in strainatate.
Frecventele modalitati de racolare a victimelor sunt propunerile directe facute
chiar de rude, cunostinte, prieteni; anunturile din ziare, ca de exemplu: Recrutam
tinere fete, dansatoare, balerine, pentru tara X, plecare imediata. ; falsele oferte de
locuri de munca in strainatate.
In tarile de destinatie victimele traficului sunt lipsite de dreptul la
autodeterminare, libertate si securitatea persoanei. Ele nu-si pot alege timpul si
conditiile de activitate, iar in caz de prostituare - sunt lipsite de posibilitatea de a se
proteja de bolile sexual-transmisibile.
Aproape in toate cazurile, persoanele traficate sunt impuse se execute munci de
sclav. Ele se afla in totala dependenta de traficanti.
Pentru a nu deveni o victima a acestui fenomen trebuie sa tineti cont de
urmatoarele recomandari:
Nu acceptati promisiunile persoanelor necunoscute de a pleca in strainatate
pentru diverse slujbe care nu necesita calificare.
Nu dati nimanui pasaportul, sub nici un motiv, cu exceptia organelor statului.
Refuza ofertele de genul Platesc eu cheltuielile pentru tine si te rascumperi tu
cand ajungem!.
n caz de nevoie de ajutor peste hotare, nu ezitati n a cere ajutorul ambasadelor
Romniei sau organizaiilor umanitare internationale!

Daca totusi luati hotararea de plecare,trebuiesc lasate familiei,prietenilor


urmatoarele informatii:
Cu cine si unde plecati ,
Locul de munca si locul de trai (nr. de telefon, denumirea i adresa
companiei/firmei)
Sa faceti cat mai multe copii ale tuturor actelor necesare pentru calatorie si sa le
pastrati la voi - va vor ajuta n cazul n care vei fi deposedati de acte.
Sa invatati limba tarii de destinatie sau, cel puin, un volum minim de cuvinte ,
sa va puteti descurca.

Alturi de celelalte ri din blocul fost sovietic, Romnia este o ar care a pierdut
milioane de oameni n dauna nivelului mai bun de trai din vestul Europei. Din pcate,
acest exod nu se produce fr victime. Pentru zeci de mii de persoane, visul unei viei
mai bune a devenit o momeal ce i-a fcut vulnerabili n faa traficanilor de
persoane.Plecai n cutarea unei viei mai bune, multora dintre ei li s-au
vndut promisiuni i sperane false.
Muli au fost recrutai de ctre brbai i femei care promiteau locuri bune de
munc n Europa, care constau n: a lucra n costrucii, a ngriji un vrstnic, a lucra n
agricultur, ntr-un restaurant, bar sau hotel. Altora, care aveau probleme medicale, li
s-a promis urmarea unui tratament sau a unor investigaii medicale speciale. In alte
situaii, tinere femei au acceptat s plece n vacan n strintate, mpreun cu
prietenii lor sau au plecat cu partenerii n afar pentru a-i construi un trai mai bun.
n foarte multe dintre cazuri, persoanele care fac astfel de promisiuni, oferindu-se
s ajute sunt oameni n care viitoarea victim are ncredere, sunt oameni respectabili
sau de succes n comunitatea respectiv. Ei pot fi prieteni, vecini, cunotine, (foti)
colegi de servici sau de coal, parteneri de cuplu, membri ai familiei acesteia. Ei vor
prezenta o poveste frumoas, credibil i convingtoare, manipulnd nu doar victima
ci i familia acesteia s aib ncredere.
Dup ce ajung la destinaie, speranele acestor oameni urmeaz s se transforme
ntr-o realitate ntunecat, ei vor trebui s realizeze diferite activiti mpotriva voinei
lor i n folosul exclusiv al acelora care i-au ajutat pltindu-le cltoria sau gsind
acel loc de munc. Ajutorul se transform n datorie ctre recrutori, pe care victimele

trebuie s o plteasc muncind pentru cei care le exploateaz. Datoria este fictiv i nu
poate fi pltit niciodat.
Avem, de asemenea, aceast aa-numit metod lover boy sau cum s-ar spune n
limba romn iubitul, n care traficanii aleg viitoarele victime, una cte una, dup
ce petrec cteva luni cu o fat, spunndu-i mai apoi c ar vrea s o ia n cstorie.
Ceea ce este mai ru n aceste cazuri este c ei pornesc prin a recruta fete cu vrsta de
12-13 ani, atunci cnd acestea sunt uor de manipulat i de controlat.
Cauzele fundamentale ale traficului de persoane i ale exploatrii sexuale n rile
surs sunt: srcia, lipsa de educaie,omajul, inegalitatea dintre sexe, corupia i
discriminarea grupurilor etnice.

n ri de destinaie ca Italia i Spania, muli romni sunt exploatai sexual n


cluburi de striptease, saloane de masaj, bordeluri i prostituie stradal. n anul 2012,
Agenia Naional mpotriva Traficului de Persoane din Romnia a raportat
identificarea a 526 supravieuitori ai exploatrii sexuale. Daca ns includem toate
formele traficului de persoane, acest numr depete 1.000 de persoane descoperite n
numai un an. Este cunoscut faptul c supravieuitorii descoperii reprezint numai un
mic procent din numrul efectiv al traficului de persoane. Din cauza naturii ascunse a
criminalitii, este imposibil s se tie exact ci romni sunt traficai i exploatai.
Traficul de persoane este o infraciune grav care se ntampl att pe teritoriul altor
ri, ct i n Romnia. Romnia este ns una dintre principalele surse de brbai,
femei i copii care ajung s fie exploatai ca victime ale traficului de persoane n
Europa. Pentru c traficul de persoane este un fenomen att de complex, e nevoie s
influenm ct mai muli factori sociali pentru a avea un efect. Traficul de persoane
este sclavia erei moderne n care unii oameni profit de pe urma controlului i
exploatrii altora.Traficul de persoane nseamn comerul ilegal cu oameni.
Violen, control, profit, toate stau la baza traficului de persoane.
Eroi ca noi in lupta impotriva traficului de personae pe care vrem s i aducem n
lumin ns sunt altfel, suntem oameni complet normali care suntem nrolati ntr-o
lupt acerb mpotriva traficului de fiine umane. Nu vom aparea la tiri i nu ne veti
vedea fotografia pe afiele stradale. Nimeni nu ne cere autografe. i dac sta cineva

de vorb cu noi, respinge cu vehemen orice reflector ntors spre noi i eticheta de
erou
E bine sa spunem c nu este vorba despre noi i s ntoarcem imediat discuia
spre munca noastra in lupta impotriva traficului de persoane, spre victime i spre
urgena de a aciona. Noi suntem oamenii care ne considerm eroi pentru smerenie,
perseveren n lupt impotriva traficului de persoane i poveti de via auzite care ne
inspir i pe noi la aciune.

Intocmit
PROF. CHELARU LUMINITA