MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA "TEFAN CEL MARE

FACULTATEA TIINE POLIIENETI

CATEDRA DREPT CIVIL

TEMA: "Caracterele si tendintele evolutiei dreptului bancar

contemporan

A elaborat st. gr.

acad.142

Conducator stiintific

Sorocean Mihai

Pilat Sofia

CHIINU 2015

Planul
Introducere
1.Istoricul notiunii de drept bancar. Premisele notiunii de drept bancar
2. Notiuni generale despre banci si sistemul bancar
Istoricul aparitiei bancilor si profesiunii bancare. Provenienta termenului
banca
3.Aparatul si sistemul bancar Aparatul bancar
4.Sistemul bancar.Definitie
5.Tendintele dezvoltarii dreptului bancar la etapa contemporana
6.Concluzie
Referinte Bibliografice

Istoricul notiunii de drept bancar. Premisele aparitiei notiunii de drept

bancar
Pina la inceputul anilor '90, dreptul bancar exista numai la nivel conceptual,
inglobind norme juridice ce apartineau:
-dreptului civil: acesta reglementa raporturile bazate pe egalitatea bancilor intre
ele sau fata de clientela lor. Totalitatea acestor reguli forma grupa relatiilor de
decontari si credit" din cadrul obiectului dreptului civil. Dupa cum se remarca in
doctrina, aceasta reglementare atingea numai suprafata relatiilor in cauza, lasind
fara atentie mecanismele importante ale relatiilor de decontari si credit, ex.
decontarile interbancare, sistemul conturilor de corespondent etc.
-dreptului financiar: acesta continea norme guvernind organizarea si activitatea
bancii de stat a U.R.S.S. si a bancilor specializate de stat. E si firesc, deoarece pina
in 1990 bancile operau in exclusivitate cu mijloacele statului (cu exceptia bancii de
economii de stat - C6ep6anK, astfel incit bancile efectuau mai curind deservirea de
casa a clientilor, iar relatiile bancare din acea perioada puteau fi fara echivoc
numite relatii de drept public.
Ca efect, in doctrina juridica nu numai ca nu se utiliza termenul de drept
bancar", existenta lui era totalmente negata de teoria socialista a dreptului, iar
sintagma drept bancar" era utilizata doar ca sinonom al legislatiei bancare compartiment al legislatiei civile, sau, dupa caz, financiare 4. Dreptul bancar era
considerat un institut fie al dreptului civil, fie al dreptului financiar: savantii rusi
I.S. Gurevici5 si E.A.Rovinski6 considerau dreptul bancar o subramura a dreptului
financiar, iar M.L.Kogan era de parerea ca relatiile juridice bancare sint de natura
civila.1

Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (citat la 21.02.2014)

3

Notiuni generale despre banci si sistemul bancar

Istoricul aparitiei bancilor si profesiunii bancare. Provenienta termenului
banca"
In literatura de specialitate este discutabila problema aparitiei bancilor ca
institutii financiar-creditare.2
Astfel, unii autori afirma ca bancile au aparut in conditiile capitalismului
manufacturier, in forma caselor bancare (care, spre deosebire de cele camataresti,
acordau credit capitalistilor industriali si comerciali pentru o dobinda moderata),
iar apoi in forma bincilor-societati pe actiuni. Bancherii si bancile - ca forme
speciale ale intreprinderilor capitaliste" au aparut in primul rind in orasele
italiene (Venetia, Genova) in sec.XIV-XV.Alti autori arata ca bancile apar pentru
prima data in perioada feudala, insa majoritatea autorilor considera ca bancile au
aparut inca in epoca antichitatii".3
Astfel, conflictul doctrinal referitor le aparitia bancilor si activitatii bancare,
cuprinde nu o perioada de citeva decenii sau chiar secole, ci de doua milenii.
Etimologia cuvintului banca nu faciliteaza citusi de putin identificarea originii
istorice a bancilor. Dr. Urs Emch, Dr. Hugo Renz si Franz Bosch mentioneaza ca
termenul de banca provine de la cuvintul italian banco", dupa denumirea tejghelei
camatarilor italieni, ce se ocupau cu schimbul banilor in pietele publice 58. De
aceeasi parere sint si autorii v. 1 al monografiei EaiiKoecKuu nopmdje.ib"59.
Astfel, primele banci au aparut in baza schimbului de monede.Totusi, daca ar fi sa
pornim de la notiunea de banca" la stabilirea momentului aparitiei acestor
institutii, vom vedea ca desi exista o legatura strinsa intre aparitia schimbului
de monede si aparitia bancilor, comertul cu bani" nu a fost conditia sine qua non
pentru aparitia societatilor bancare. Cu alte cuvinte, se poate afirma ca aceasta
2

Rada Postolache. Curs drept bancar si valutar. Departamentul de nvmnt la Distan i Formare Continu.

Facultatea stiinte Juridice, Sociale i Politice. Universitatea Valahia din Trgovite. 2010-2011. p. 9-10
3

Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (citat la 21.02.2014)

4

activitate legata de schimbul banilor a dus la aparitia profesiunii bancare dar nu in

mod necesar si a bancilor in general. Dupa cum afirma autorii monografiei
EaiiKoecKuu nopmenb", existenta relatiilor dintre creditor si debitor nu inseamna
ca aceste relatii au natura bancara - exista o diferenta intre raporturile bancare si
cele camataresti. Aceasta deosebire consta in urmatoarele:
creditarea bancara are in principiu ca scop satisfacerea intereselor economice
ale debitorului, si nu a necesitatilor de consum;
operatiile de credit ale bancii sint efectuate in mod sistematic, spre deosebire de
cele camataresti;
ultimul specific al relatiilor bancare este combinarea relatiilor de credit cu
deservirea contului clientului de catre banca.
Astfel, sarcina stabilirii momentului aparitiei bancilor este legata de stabilirea
perioadei in care au aparut institutiile care au inceput sa efectueze operatiile susmentionate. in aceasta ordine de idei, ne raliem la parerea acelor autori care afirma
ca originea practicilor bancare se pierde in negura timpurilor" 62. Primele probe ale
existentei operatiunilor bancare le gasim in Epoca antica.4
Codul regelui babilonean Hammurabi, descoperit sub ruinele templului din Susa
in anul 1901 si expus in Muzeul Luvru, ne vorbeste despre existenta in acea epoca
a normelor ce reglementau imprumuturile de cereale (cu o dobinda anuala de 33%)
si argint (cu o dobinda anuala care varia intre 12% si 20%), cerind ca toate
contractele de imprumut sa fie vizate la functionarii de stat. O alta dovada a
existentei operatiunilor bancare in epoca antica o constituie tablele de contabilitate,
care au fost descoperite sub ruinele templului Uruc din Mesopotamia. Aceste table
dovedesc ca templul din Uruc, care dateaza cu anii 3400-3200 i.Hr., prin
activitatile sale de inregistrare a operatiunilor efectuate cu depunerile banesti aflate
la pastrarea lui si prin crearea primelor forme ale decontarilor pe cont (transferul de
pe o tabla pe alta, sau transferit"), s-a afirmat ca unul din cele mai vechi edificii
bancare din istoria omenirii. Deci efectuarea transferurilor de mijloace la cererea
clientului isi are originea in Mesopotamia antica.
4

Legislaia Comunitar. Banca Naional a Moldovei. http://bnm.md/md/ community_ legislation 15

5

in Grecia antica, operatiunile bancare erau efectuate atit de persoane juridice, cit
si fizice. In templele grecesti din Delphi, Delos, Samos, Efes, se concentrau
bogatiile acumulate pe parcursul razboaielor duse de Grecia: spre ex. in templul
Artemidei din Efes se acumula tezaurul de pe tarmul asiatic al Greciei, iar in
templul lui Apollo din Delphi se concentrau bogatiile din partea europeana a
Greciei. Operatiunile de schimb erau practicate si de zarafi, numiti in Grecia
trapezistii" (de la trapeza" denumirea greaca a tejghelelor camataresti, instalate
in pietele publice - Agora). Pledoariile lui Socrate si Demostene invedereaza
complexitatea, minutiozitatea si profesionalismul operatiunilor efectuate de
trapezisti. In scopul evitarii influentei negative - dupa parerea criticilor politicilor
camataresti din Atena si Delos - unele orase-cetati grecesti (polisuri) au inceput a
deschide, cu incepere din sec. IV, primele banci publice care, pe linga efectuarea
operatiunilor de imprumut si schimb de moneda, si-au asumat si functia de
stringere a impozitelor si batere a monedei.
Colegi de breasla cu trapezistii" din Grecia antica au fost mensarii (sau
collectarii") din Roma Antica (nensae" erau denumite bancile publice create in
Roma, colaboratori ai carora au fost mensarii, sau mensarienii). Prin urmare, Roma
a preluat traditia greaca a bancilor publice, menita sa acorde imprumuturi fara
camata, in interesele nevoiasilor. Institutiile bancare publice erau dirijate de
functionarii statului, activind in conformitate cu reglementarile regale. Bancherii
privati insa isi desfasurau activitatea in provincie, in birourile inchiriate de stat,
care se numeau tabernae. Se motiva raspindirea acestor comercianti in provincii
prin faptul ca la periferie nivelul dobinzii era liberalizat, in perioada antica
imprumutul banilor se facea in conditiile unei dobinzi, care uneori se ridica la 36%
anual.5
Despre evolutia activitatilor bancare in Dacia traiana ne povestesc cele circa 50
de tablite cerate, descoperite intre anii 1786 si 1855 in galeriile minelor de aur,
construite de imperatorul Traian pe teritoriile dacilor cuceriti. Douazeci si cinci de
tablite din acestea, ce s-au pastrat in pofida fragilitatii sale (tablitele - triptychon 5

Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (citat la 21.02.2014)

6

sint confectionate din lemn de brad, iar inscriptiile pe ele sint facute cu ciara) mai
mult de 16 secole, au fost publicate integral la Berlin, de catre istoricianul Theodor
Mommsen, in volumul III al operei sale Corpus Inscriptionum Latinarum. Cea dea
Bea tablita, reprodusa la pag. 931 a lucrarii mentionate, contine contractul pentru
constituirea unei societati bancare - Societas Danistariaef'5, redactat la 28 martie
anul 1676.
O alta etapa de dezvoltarea a activitatilor bancare si a bancilor are loc in
perioada numita Evul Mediu Activitatea bancara in epoca medievala a regresat in
comparatie cu cea sclavagista. Una din cauzele de baza a fost interzicerea de catre
biserica, prin hotarirea Consiliului de la Niceea din anul 325, a imprumuturilor
aducatoare de dobinda. Aceasta masura a fost inspirata de Biblie, care in
Evanghelia de la Sfintul Luca spune: Iubiti-va dusmanul, faceti numai bine si
imprumutati fara a pretinde ceva".6
Totodata, bisericile din Bizant au cunoscut o dezvoltare furtunoasa, gratie
faptului ca in 529-534 imparatul Justinian codifica uzurile romane in domeniul
bancar, stabilind nivelul dobinzii de 6% anual, cu exceptia creditelor maritime
(12%) si bisericesti (3%). Occidentul medieval insa exista sub interdictia perceperii
dobinzilor pentru creditele acordate. Pe de alta parte, tendinta de liberalizare a
restrictiilor canonice impuse activitatilor camataresti in aceasta perioada, nu s-a
manifestat cu aceeasi intensitate in Europa Occidentala - mai receptiv la exigentele
bisericii, regele Charlemagne in anul 789 extinde interdictia dobinzii, aplicabila
clerului, si asupra operatiunilor de imprumut ale laicilor-fenomen care este
explicabil prin usurinta relativa a aplicarii acestei masuri in conditiile economiei
naturale, raspindita in Europa Occidentala, si mult mai putin in Bizant. Secolul X,
care cunoaste cuceririle normande si cruciadele, nu a schimbat totusi in mod
substantial atitudinea bisericii fata de activitatile bancare - chiar dupa schisma
dintre Roma si Bizant, ce a condus la separarea bisericii ortodoxe de cea catolica,
crestinismul si-a reafirmat ostilitatea fata de practicarea dobinzii, la consiliul de la
Latran (1179) si cel de la Vienna (1311).
6

Legislaia Comunitar. Banca Naional a Moldovei. http://bnm.md/md/ community_ legislation 15

7

Totusi aceste masuri nu au impiedicat clerul sa se afirme in calitatea sa de bancher:

creditele se acordau cu conditia garantarii rambursarii creditului prin stabilirea
ipotecii, biserica avind dreptul de a valoriza fructele ei pe durata acordarii
creditului. O alta modalitate utilizata de cler a fost participarea la veniturile
realizate de debitor de pe urma valorificarii imprumutului.7
Este necesar de mentionat ca atitudinea negatorie a bisericii nu a fost unicul, si
probabil nici chiar cel mai important, obstacol in dezvoltarea relatiilor bancare in
perioada medievala: caderea Imperiului Roman a aruncat civilizatia in haosul unor
economii naturale separate una de alta, in aceste circumstante sofisticarea
institutelor elaborate de romani pierdindu-si relevanta. Pina la epoca cruciadelor,
Europa era cutreierata doar de camatari particularii, acestia fiind cu preponderenta
negustori veniti din Orient. Mobilitatea cruciadelor a revigorat necesitatea in
schimbul de moneda, constituind cauza principala a inventarii cambiei.
Tendintele mentionate nu se manifestau in Rusia din acea perioada - situatie
datorata diferentei spectaculoase intre regimurile politice din tarile Europei
Occidentale, si cel din Rusia: in timpurile lui Iaroslav cel intelept dobinda era
permisa: desi a fost stabilit plafonul ei maxim - 20% anual, acest plafon putea fi
ridicat pina la 40% anual - in cazurile imprumuturilor de scurta durata. Erau
pedepsiti doar camatarii, care luau pentru imprumut dobinzi mai mari de 60%.8
Perioada Renasterii Turbulenta secolelor XIV-XV1, marcata prin importante
evenimente istorico-politice (ex. razboiul de 100 de ani), stiintifice (ex. inventarea
tiparului), georgafice (ex. descoperirea Americii) etc, a influentat si activitatile
bancare, probabil cel mai semnificativ rezultat al acestor schimbari fiind reaparitia
bancilor publice in Spania (Taula de Cambi, 1401, Barcelona) si Italia (Casa di Sari
Georgio). Unii autori arata ca aparitia bancii San Georgio din Genova in 14071408 a marcat crearea primei banci in sensul contemporan al cuvintului.
Italia, orasele medievale ale careia (Venetia, Florenta) au devenit veritabile centre
7

Rada Postolache. Curs drept bancar si valutar. Departamentul de nvmnt la Distan i Formare Continu.

Facultatea stiinte Juridice, Sociale i Politice. Universitatea Valahia din Trgovite. 2010-2011. p. 9-10
8

Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (citat la 21.02.2014)

8

comerciale ale intregii Europe, continua sa exploreze avantajele pozitiei sale

geopolitice (i.e. patrie a bisericii catolice, unde se scurgeau impozitele colectate de
biserica). Anume aici se restabileste traditia camatareasca, initial in cadrul clerului
-preotii franciscani se unesc sub egida municipalitatii intr-o retea, denimita
Muntele de Pietate", ce are ca scop acordarea unor imprumuturi nevoiasilor. Desi
initial fara dobinda, reteaua cu timpul incepe a percepe un modest comision de la
debitori, pentru acoperirea cheltuielilor de functionare - tendinta ce se amplifica,
pentru ca in anul 1515 consiliul crestin de la Latran (Roma) sa legitimeze dobinzile
percepute de aceste asociatii bancare, incep sa se revitalizeze si traditiile
bancherilor privati - primii care se fac renumiti prin profesionalismul lor, sint cei
din nordul Italiei, din Lombardia (expressile contemporane, cum ar fi creditul
lombard", sau faimoasa Lombard Street in Londra, fiind probabil inspirate de
traditia bancara din Lombardia).
O trasatura specifica a secolului al XVI-lea este deplasarea centrului comertului
mondial din regiunea mediteraneana spre tarile situate pe malul oceanul atlantic.
Diminuarea constanta a calitatii banilor-moneda si modificarile nenumarate ale
etalonului monetar, cit si expansiunea excessiva a creditului provoaca un lant de
falimente importante - ex. incetarea platilor de catre casele regale din Franta,
Spania si Portugalia, in 1557; falimentul unui numar impunator de banci private.
Ca reactie la aceste fenomene, au inceput a reapare bancile publice - in 1587 este
creata Banco di Rialto, urmata in 1619 de Banco di Giro. Banco di Sint Ambrogio
este fondata in 1593 la Milano, Amsterdamsche Wisselbank-la Amsterdam in
1609. Putin cite putin, italienii incep a pierde pozitia monopolista pe piata
serviciilor bancare.
Dupa crearea in 1531 a primei burse de la Anvers, incepe afirmarea distinctiei intre
pietele financiare si banci - daca primele confrunta in mod direct cererea (debitorii)
si oferta (creditorii)de imprumut, bancile trateaza in mod separat cu fiecare din cele
doua categorii sus-mentionate.
Perioada capitalista
Secolele XVII-XVIII se caracterizeaza prin etatizarea" activitatilor bancare
9

implicarea statului in activitatea bancara, determinata de: a) exigenta controlului

asupra bancilor comerciale, si b) necesitatea realizarii monopolului nou-aparut emisiunea monetara, ca aparitie a banului-hirtie.9
Primul exemplu al acestor fenomene este Banca din Amsterdam (1609), ce incepe
a elibera depunatorilor certificate negociabile - o forma incipienta a monedei de
cont, cotate fata de moneda oficiala (florinul sau guldenul). Totusi utilizarea acestei
prime forme a monedei fiduciare este impovarata de dobinzi si comisioane.
Urmeaza exemplul Bancii Venetiei (1637) care, in afara de primirea depozitelor la
termen, incepe sa elibereze certificate de depozit, ce se afirma ca o forma
incipienta a monedei de banca: desi emise la scadenta, ele pot fi rambursate inainte
de termen - insa in acest ultim caz, nu la valoarea nominala, ci la pret negociabil.
Pentru a evita inconventientele negociabilitatii rambursarii inainte de termen a
certificatelor, emise de bancile din Amsterdam si Venetia, comercialntul suedez
Palmstruch fondeaza in 1656 Banca din Stocholm, care emite, in baza depozitelor
constituite in acest sens, certificate bancare care nu comporta costuri suplimentare
la rambursarea lor (nici procentuale - dobinzi, nici fixe - comisioane). Certificatele
mentionate devin astfel prima forma istorica a bancnotelor, sau monedei
fiduciare69, ca o alternativa celei metalice. Banca din Stocholm a fost si prima
banca ce a inceput sa distribuie lichiditate fara atragerea prealabila a depozitelor cu
acest scop. Exemplul bancii din Stocholm a fost preluat de Banca Angliei, fondata
in 1694: depunatorilor de numerar li se oferea alegerea intre deschiderea unui cont
purtator de dobinda, sau ridicarea echivalentului depozitului constituit in bilete de
banca ale bancii regale.
Traditia bancilor de emisiune a monedei fiduciare a fost continuata de Banca
Statelor Unite ale Americii (1791) si Banca Frantei, fondata de generalul
Bonaparte in 1800. Dupa esecurile din 1856 si 1865 de constituire a unei banci
unice de emisiune, prin efectul legii din 17 aprilie 1880 este creata Banca

Rada Postolache. Curs drept bancar si valutar. Departamentul de nvmnt la Distan i Formare Continu.

Facultatea stiinte Juridice, Sociale i Politice. Universitatea Valahia din Trgovite. 2010-2011. p. 9-10

10

Nationala a Rominiei (statutul careia este aprobat la 22 mai 1880).10

Perioada moderna
Secolul al XiX-lea este semnificativ prin extinderea etalonului metalic al valorii
monedei fiduciare. Prima banca ce a initiat ceea ce in terminologia bancara a fost
ulterior desemnat prin termenul convertibilitate a fost Banca Angliei. Desi prin
efectul Bank Restric-tion Act" din 1797, parlamentul englez interzice rambursarea
in numerar a biletelor emise de banca reginei, stabilind asa-numitul curs fortat al
lirei sterline (este necesar insa de mentionat ca imposibilitatea convertirii banilorhirtie in aur a fost compensata" cu neobligativitatea acceptarii acestora ca mijloc
de plata - deci, anularea cursului legal al banilor-hirtie), moneda scriptica sau
scripturala britanica isi restabileste echivalentul metalic - initial prin restabilirea
traditiei bimetalismului, ce presupunea convertibilitatea lirei sterline scripturale in
echivalentul sau fie in aur, fie in argint. Totusi, mentinerea echivalentei valorice
intre bancnote, pe de o parte, si aur sau argint, pe de alta parte, implica si
mentinerea raportului valoric intre aur si argint - iata de ce bimetalismul este
abandonat in favoarea etalonului aur, la inceptut de Marea Britanie (1816), apoi de
Franta (1878) si de Statele Unite (1900).
In secolul XX apare diviziunea institutiilor bancare in banci, case bancare (sau
banci private) si institutii parabancare. Daca primele efectuau toata gama de
servicii bancare, a doua categorie nu se ocupa nici de emisiunea monetara, nici de
colectarea depozitelor. Puterea caselor bancare se baza pe notorietatea si averea
personala a fondatorilor -exemple ale acestor banci familiale fiind merchant sbanks
in Marea Britanie (precum banca familiei Rothshild). Institutiile parabancare, la
rindul lor, se clasificau in case de economii (ce colectau depozite, oricit de mici, cu
scopul plasamentului lor ulterior fara risc - activitatea de aducea depunatorilor o
dobinda modesta, dar stabila), cooperative de credit (asociatii ale persoanelor ce isi
puneau in comun acumularile in scopul creditarii reciproce, bazate mai mult pe
increderea reciproca intre membrii acestor asociatii inchise, decit pe garantii reale).
Perioada socialista si reforma bancara din anii '90 in perioada sovetica,
10

Legislaia Comunitar. Banca Naional a Moldovei. http://bnm.md/md/ community_ legislation 15

11

activitatea bancara se afla sub semnul monopolului statului, fiind dirijata in mod
centralizat prin metode de comanda''. Operatiunile bancare se reduceau la
mentinerea viabilitatii intreprinderilor socialiste prin distribuirea centralizata de
fonduri sub forma de credite la o dobinda, stabilita tot de stat. Insasi bancile erau
entitati monopoliste cu capital integral de stat, fiind doar citeva la numar: trei banci
de stat cele mai mari - FocaHK CCCP, CrpoH6aHK CCCP si BneiiiToprGaiiK
CCCP. Reforma economica, inceputa de administratia primului (si ultimului)
presedinte al U.R.S.S. Mihail Gorbaciov a pus si inceputul reformei sistemului
bancar, initiata prin doua hotariri ale Sovietului Ministrilor din U.R.S.S., adoptate
in 1987. in literatura de specialitate aceasta perioada este considerata ca prima
etapa a reformei bancare sovietice".In conformitate cu hotaririle mentionate, Banca
de Stat a U.R.S.S. - FocGaHK CCCP-era lipsita de monopolul sau si de capacitatea
de a presta nemijlocit servicii financiare clientelei. Un alt efect important al
hotaririlor sus-mentionate este crearea in baza retelei existente a celor 3 banci
mentionate mai sus, a cinci banci specializate ramurale": Banca pentru Activitate
Economica Externa, Banca de Constructii si Industrie, Banca Complexului
Agroindustrial, Banca Gospodariei Locativ - Comunale si Dezvoltarii Sociale si, in
sfirsit, a unei banci, ce concentra depunerile persoanelor fizice, si asigura gestiunea
mijloacelor persoanelor fizice si a platilor catre acestea - Banca de Economii.
Totusi aceste actiuni reformiste s-au soldat cu un succes moderat - reforma
superficiala a relatiilor bancare din U.R.S.S., efectuata prin vechile mijloace
administrative de comanda, nu a sporit eficienta bancilor sovietice: desi majorarea
numarului bancilor le-a apropiat pe acestea de clientela, nu s-a produs nici o
schimbare in calitatea si diversitatea serviciilor financiare prestate, s-a pastrat atit
vechea ordine de distribuire a resurselor creditare de stat, cit si pozitia monopolista
a bancilor sovietice in raport cu clientela (care nu avea dreptul de a-si alege
banca).11
Cu alte cuvinte, rezultatul schimbarilor cosmetice ale sistemului bancar sovietic
in 1987 a fost substituirea monopolului celor trei banci initiale, cu oligopolia celor
11

Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (citat la 21.02.2014)

12

cinci banci nou-create.

A doua etapa a reformei sistemului bancar sovietic, ce cuprinde anii 1988-1989,
este marcata de subminarea pozitiei monopoliste a bancilor specializate sovietice
de catre bancile cooperatiste si comerciale nou-create. in primavara anului 1988
Sovietul Suprem al U.R.S.S. a aprobat Legea cu privire la cooperatie, art. 23 al
careia prevedea posibilitatea crearii bancilor cooperatiste - norma, ce a avut un
efect enorm: prima banca cooperatista a fost inregistrata deja la 24 august 1988, iar
catre data de 3 august 1990 Banca de Stat a U.R.S.S inregistrase deja 358 banci
comerciale si cooperatiste. in aprilie 1989 a fost creata Asociatia unionala a
bancilor comerciale.
Astfel, al doilea val reformist a zdruncinat de o maniera temeinica si ireversibila
fundamentele vechiului sistem bancar sovietic. Insa evolutia bancilor comerciale si
cooperatiste continua sa fie frinata de obstacolele, pe care le creau bancile de stat,
desi un lucru era cert: in U.R.S.S. incepuse constituirea unui sistem bancar
trinivelar (Banca de Stat, bancile de stat ramurale, si bancile comerciale/
cooperatiste). Problemele cu care s-a confruntat sistemul socialist in cadrul etapei a
doua a reformei bancare au stimulat cautarea unor solutii noi pentru a face fata
noilor exigente - in decembrie 1990 au fost aprobate doua legi care au anuntat
inceputul ultimei, cea de a treia etapa a reformei bancare: legea cu privire la banca
centrala a Federatiei Ruse73 si legea cu privire la banci si activitatea bancara74.
Spre deosebire de celelalte doua etape precedente, etapa a treia a reformei a
continuat deja in mod individual pentru fiecare din tarile-membre ale U.R.S.S.: in
anii 1990-1991, ca rezultat al miscarilor nationale din fostele republici ale
imperiului socialist, multe din ele isi declarasera suveranitatea si independenta fata
de Moscova. Din rindul lor facea parte si tinarul stat Republica Moldova, care si-a
declarat independenta la 27 august 1991, prin efectul legii nr. 691-XII Privind
Declaratia de independenta a Republicii Moldova"75. Evenimentele ulterioare,
legate de crearea si evolutia sistemului bancar al Republicii Moldova, vor fi
analizate la compartimentul respectiv infra.12
12

Legislaia Comunitar. Banca Naional a Moldovei. http://bnm.md/md/ community_ legislation 15

13

Aparatul si sistemul bancar Aparatul bancar

Conform definitiei lui Kiritescu, aparatul bancar constituie un ansamblu coerent al
diferitelor categorii de banci, care functioneaza intr-o tara, raspunzind cerintelor
unui anumit mod de productie si unei anumite etape de dezvoltare socioeconomica76. Dupa structura ierarhica a aparatelor bancare nationale, acestea pot fi
bi- sau polinivelare. in toate cazurile insa, in virful piramidei" se afla banca
centrala a statului (in RM -Banca Nationala a Moldovei), ce realizeaza politicile
monetara, valutara si de credit ale statului in cauza. in aparatele bancare binivelare, al doilea sistem este alcatuit din reteaua bancilor comerciale.
in unele state exista aparate bancare cu mai mult decit doua niveluri, ex. in fosta
U.R.S.S. dupa reforma bancara din 1987 aparatul bancar era constituit din trei
niveluri: banca de stat a U.R.S.S., bancile de stat ramurale, bancile comerciale si
cooperatiste.
Sistemul bancar
Savantul romin Victor Jinga defineste sistemul bancar ca un ansamblu de banci
diferite,organizat in jurul si sub conducerea bancii centrale, in vederea coordonarii
activitatiide scont si reescont, de credite, de plasamente si de administrare a
depozitelor bancare". Costin Kiritescu defineste sistemul bancar ca cuprinzind
inlantuirea logica a operatiilor si tranzactiilor active si pasive efectuate de aparatul
bancar".
Notiunea de drept bancar s-a afirmat in limbajul curent o data cu aparitia si
dezvoltarea sistemului bancar al Republicii Moldova, dupa adoptarea de catre
Parlament a Legii nr. 599-XII din 11 iunie 1991 Cu privire la Banca Nationala de
Stat a Moldovei'"', si Legii nr. 601-XII din 12 iunie 1991 Cu privire la banci si
activitatea bancara". Astfel, crearea unor banci noi si/sau comercializarea celor
existente si formarea in consecinta a unui sistem bancar bi-nivelar , ceea ce a
stimulat dezvoltarea pietei serviciilor financiare si celei de capital, au condus la
aparitia termenului de drept bancar, ca notiune generica pentru a desemna initial
normele ce veneau sa completeze prevederile normelor de drept civil si financiar,
14

in materia activitatii bancare. Totusi, dupa cum remarca unii autori, argumentul
afirmarii acestui termen in limbajul curent nu este suficient pentru a afirma
existenta dreptului bancar cu acelasii succes se poate vorbi despre dreptul
editorial, dreptul acvatic, dreptul minier, dreptul atomic sau oricare alt fel de
drept". Compartimentele urmatoare vin sa justifice notinea de drept bancar ca
ramura de drept si stiinta juridica.13
Definitie
Notiunea de drept bancar este susceptibila de o dubla acceptiune: ca ramura de
drept si ca stiinta juridica.Doctrina juridica a stabilit mai multe definitii ale ramurii
dreptului bancar. Unii autori indica la sinonimia sintagmei drept bancar", in
calitatea sa de ramura de drept, cu legislatie bancara".Christian Gavalda si Jean
Stoufflet definesc dreptul bancar ca o totalitate de reguli:
a) ce fixeaza statutul intreprinderilor din sfera comertului cu bani" si, b) care sint
aplicabile activitatii lor. Dupa cum mentioneaza autorii, dreptul bancar este un
drept al unei profesiuni.Savantii americani Pollard, Passeik, Ellis si Daily afirma ca
dreptul bancar constituie o ramura de drept, ce stabileste nu numai principiile
organizarii si functionarii bancilor, ci cuprinde si normele care reglementeaza
conditiile de acordare a serviciilor financiare si celor conexe lor.
Savantul german R. Kohls mentioneaza ca dreptul bancar exista ca drept public si
drept privat... Dreptul bancar public cuprinde supravegherea de stat asupra
activitatilor bancare si organizarii acestora. Dreptul bancar privat, este dreptul
contractelor si tranzactiilor bancare".
Savantul canadian O. Ogilivie considera ca dreptul bancar cuprinde
reglementarile activitatii bancilor si altor institutii financiare, reglementari care sint
stabilite prin lege si practica judiciara.
Doctrina juridica rusa cunoaste o elaborare mai succinta a notiunii de drept
bancar. Astfel, L.G. Efimova defineste dreptul bancar drept o stiinta juridica, avind
obiect de studiu totalitatea actelor normative, ce reglementeaza modul de
13

Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (citat la 21.02.2014)

15

organizare si activitate a institutiilor de credit, care sint de regula banci, cit si de

efectuare de catre ele a operatiunilor bancare". O.M. Oleinik afirma ca dreptul
bancar este format din totalitatea normelor si institutiilor juridice, ce reglementeaza
prin combinarea intereselor publice si private, relatiile sociale ce apar in procesul
crearii sistemului bancar , cit si relatiile cu participarea bancilor avind obiect
circulatia instrumentelor financiare in calitatea lor de mijloc de schimb, etalon al
valorii si marfa .
Totusi toate definitiie in cauza se racordeaza la un numitor comun:
recunoasterea dreptului bancar ca totalitate de norme ce reglementeaza activitatatea
bancara. in functie de scopul lor specific de reglementare (statutul juridic al
bancilor, sau operatiunile desfasurate de ele), aceste norme au natura materiala sau
procedurala (pentru detalii vezi infra intrebarea 3: Izvoarele reglementarii juridice
a dreptului bancar"). Consideram ca toate definitiile sus-mentionate reflecta, cu o
complexitate si exhaustivitate diferita de la o notiune la alta, esenta dreptului
bancar - ramura a dreptului care inglobeaza totalitatea normelor juridice de natura
publica si privata, ce au ca obiect de reglementare organizarea si functionarea
sistemului bancar, statutul juridic al bancilor si regimul juridic al operatiunilor
bancare.
Tendintele dezvoltarii dreptului bancar la etapa contemporana, mentionate in
doctrina, sint urmatoarele:
-dinamismul evoluant al legislatiei bancare interne, cit si al instrumentelor
materiale de drept international uniform in domeniull bancar;
-corporativitatea dreptului bancar. Aceasta tendinta isi are fundamentul in
particularitatea dreptului bancar, indicata de Gavalda si Stoufflet - drept al
profesiunii". Pe cale de consecinta, pentru dreptul bancar este caracteristica rata
inalta a reglementarilor, elaborate de banca centrala a statului, si nu de catre
organul legislativ. in Republica Moldova activitatea bancara este reglementata
aproape in totalitate de actele normative elaborate de Banca Nationala a Moldovei,
numarul legilor, hotaririlor Parlamentului si Guvernului in acest domeniul fiind
16

redus.
-complexitatea si specificitatea normelor de drept bancar, continutul carora este
puternic influentat de legitatile economice si financiare ale activitatii bancare.
Aceasta este o consecinta, totodata, a unor fenomene noi in activitatile bancare
traditionale: a) importanta cresinda decontarilor prin virament, in utilizarea carora
rationamentele legale incep a fi substituite prin consideratiunile eficientei si
utilitatii , in acelasii timp, sint tot mai frecvent utilizate modalitati principial noi de
decontare (ex. platile electronice); dematarializarea continua a banilor si valorilor
mobiliare, ce schimba fizionomia riscurilor aferente circulatiei acestora (ex.
riscurile pierderii sau deposedarii sint substituite prin riscul inflatiei, falimentului
etc); implicarea tehnologiilor informationale in operatiunile bancare, ceea ce
conduce la aparitia noilor institutii si norme (ex. Standardele Internationale de
Transfer al Datelor prin Teletransmisiune (UNCID), sistemul de clearing bancar
electronic SWIFT; aparitia banilor electronici" etc).
-internationalizarea dreptului bancar, in sensul penetrarii tot mai vaste a
reglementarilor nationale in domeniull bancar de catre standardele internationale
aprobate atit la nivel interguvernamental, cit si neguvernamental (codificari ale
uzantelor bancare).

17

Concluzie
n concluzie dreptul bancar, fie el naional sau internaional, reprezint o
evoluie istoric i reglementare mai mult sau mai putin comun. Este inimaginabil
delimitarea acestei ramuri de drept i anume bancar internaional, noiuni, obiect
de reglementare sau trsturi distincte fr a lua n consideraie izvoarele interne
ale multor state membre ale conveniilor i organizaiilor internaionale i
regionale. n mod general, n cadrul acestei analize, sunt de prere c dreptul
bancar internaional este o ramur de drept care conine norme juridice de ordin
internaional, ce are ca obiect de reglementare organizarea i funcionarea
sistemului bancar internaional, statutul juridic al bncilor care au o activitate
internaional i a organziaiilor internaionale ce activeaz n domeniul bancar, ct
i regimul juridic al tuturor operaiunilor bancare cu element de extranietate.
Cu titlu de concluzie, daca aparatul bancar este termenul ce desemneaza
totalitatea bancilor dintr-o tara, conceptul de sistem bancar priveste aceasta
totalitate intr-o prisma dinamica a interconexiunii.
Totusi in multe izvoare doctrinale nu se face inca distinctia intre aparatul
bancar si sistemul bancar, acestea utilizindu-se ca sinonime. Consideram ca
elaborarea de catre doctrina a unei opinii clare asupra notiunilor mentionate este o
perspectiva inevitabila.

18

Referinte Bibliografice
Rada Postolache. Curs drept bancar si valutar. Departamentul de
nvmnt la Distan i Formare Continu. Facultatea stiinte Juridice,
Sociale i Politice. Universitatea Valahia din Trgovite. 2010-2011. p. 9-10
Legislaia Comunitar. Banca Naional a Moldovei. http://bnm.md/md/
community_ legislation 15
Curs drept bancar. [online] http://ro.scribd.com/doc/34989967/CURSDREPT-BANCAR (citat la 21.02.2014)

19