Sunteți pe pagina 1din 5

Capitolul VI. Piata.

Mecanismul concurential
E. Piata cu concurenta imperfecta
In economiile reale, cele care functoneaza efectiv in diferite tari, se intalnesc
numai piete cu concurenta imperfecta. Asemenea piete infirma una, mai multe sau
toate caracteristicile pietei cu concurenta perfecta, iar agentii cererii si/sau ofertei,
prin actiuni individuale, determina sau influenteaza pretul si cantitatea
tranzactionata.
Piata cu concurenta monopolistica este definita prin atomicitatea
cererii si a ofertei.
Oferta bunurilor de un anumit gen provine de la un numar mare de
producatori si isi pierde caracterul de omogenitate. Fiecare producator incearca sa
personalizeze bunurile pe care le produce, conferindu-le unele caracteristici prin
care se deosebesc de ale celorlalti.
Concurenta dintre producatori se duce in principal prin produs, fiecare
urmarind ca, in cadrul genului de marfa, sa ofere un bun care vine cat de bine in
intampinarea gusturilor si preferintelor anumitor categorii de cumparatori.
Pretul este fixat in mod autonom de fiecare producator, luand in
considerare costurile, la care adauga o marja de castig dimensionata in raport cu
situatia de ansamblu a pietei si de reactia cererii la modificarea pretului.
Piata de oligopol este perceputa prin atomicitatea cererii, iar oferta
bunurilor de un anumit gen (autorisme, televizoare, bunuri alimentare prelucrate
industrial) este concentrata la un numar mic de producatori cu forta economica
ridicata, fiecare detinand o pondere ridicata in oferta totala. Fiecare producator
poate, prin deciziile sale, sa influenteze in mod sensibil piata bunului respectiv.
Piata de oligopol este o piata a interdependentelor, unde fiecare ofertant
este constient ca prin deciziile si actiunile sale afecteaza interesele celorlalti, ceea
ce genereaza reactiile acestora si care, la gandul lor, ii vor afecta pe ceilalti.
Firmele de oligopol pot sa desfasoare o concurenta violenta sau procedeaza
la realizarea unor inteleferi de tip cartel sau trust privind fixarea nivelului
productiei si al preturilor, modul de modificare a lor, impartirea pietelor.
Piata de oligopol reprezinta principala forma de piata in tarile dezvoltate din
punct de vedere economic. Toate bunurile care definesc civilizatia contemorana
sunt tranzationate pe piete de tip oligopol.
Piata de monopol sau cu situatie de monopol reprezinta acel tip de
piata in care oferta unui bun este concentrata in forta unui singur agent economic
avand putere economica ridicata; cererea este atomizata, monopolul fiind in
masura sa controleze piata, sa impuna domonatia producatorului asupra
consumatorului.
Cand bunurile marfare de un anumit gen sunt achizitionate de un singur
cumparator, iar oferta provine de la un numar mare de producatori, fiecare avand
o forta economica redusa, piata se numeste monopsonica sau de monopson.
In aceasta situatie, pretul este fixat sau influentat de cumparator datorita
pozitiei exclusive si fortei economice ridicate de care dispune.

Capitulul VIII. Piata capitalurilor


C. Rolul bursei de valori
Bursa este o institutie specifica economiei de piata.
Bursa de valori joaca un rol important deoarece constituie unul dintre
circuitele de finantare a activitatilor economice, alaturi de bancile comerciale si de
bugetul public. In ultima instanta, bursa este o modalitate de a atrage
economiile si de a le orienta catre solicitantii de capitaluri pentru
investitii.
Rolul primordial al pietei financiare este de a asigura finantarea pe
termen lung a firmelor si in special a investitiilor pentru extindere si
modernizare si de a permite o mobilitate sporita a capitalurilor.
Bursa este forma de piata reala care se apropie cel mai mult de modelul
pietei cu concurenta perfecta.
Bursa de valori asigura transformarea operativa, intr-un termen scurt,
a capitalului banesc in capitalul real( si invers), mobilizarea rapida a unor
importante resurse pentru activitatea de investitii.
Bursa este o piata indispensabila pentru transferarea unor
capitaluri individuale de la o societate pe actiuni la alta sau dintr-o tara
in alta.
Bursa favorizeaza procesul de concentrare a puterii economice,
controlul asupra unor societati pe actiuni asigurandu-se prin detinerea pachetului
actiunilor de control.
Bursa este totodata un barometru extrem de sensibil al starii economice.

Capitolul IX. Piata muncii


C. Salariu
Pentru contributia la realizarea muncii ca factor de productie, posesorul sau
primeste o suma de bani, o renumeratie, denumita salariu.
Salariu reprezinta :
un cost , o componenta a consumului total de factori de
productie pentruobtinerea unui anumit bun economic.
venitul celor care au contribuit, prin munca depusa, la obtinerea
rezultatelor respective.
Din aceasta situatie, in care salariul este, pe de o parte cost, iar pe de alta
parte, venit, se desprinde concluzia ca el depinde de munca, dar si de rezultatele
obtinute, iar marimea sa concreta pentru fiecare salariat se poate stabili numai la
nivelul firmei.
Salariul este o marime permanenta supusa unor procese
contradictorii de diferentiere si de apropiere-egalizare, de la o persoana la alta.

Diferentierea are la baza mai intai calitatile , aptitudinile foarte diferite de


la individ la individ ale salariatilor, la care se adauga caracterul munciigrea sau usoara, de zi sau de noapte, mediu toxic sau nu- rezultatele
obtinute, cantitatea de munca, raspunderea etc., proprii fiecaruia.

Apropierea- egalizarea salarilor poate surveni numai in masura in care


elementele de diferentiere dispar sau se restrang.

Treptat s-a conturat concluzia ca atat marimea salariului, cat si diferentele


dintre salarii trebuie astfel stabilite incat sa pastreze permanent vii incitatia la
munca si aspiratia la ridicarea pregatirii, ca determinante pentru obtinerea unui
salariu mai mare.
Urmatoarele tipuri de salarii sunt semnificative:
Salariul nominal reprezinta suma de bani pe care o primeste
salariatul pentru activitatea depusa. Dupa retinerea impozitului pe salariu si a
altor taxe legale, ceea ce ramane este salariu nominal net.
De o importanta deosebita in economie este salariu minim garantat
legal.Acesta este salariu fixat pe cale legala, pentru a garanta salariatilor din
categoriile defavorizate un venit nominal care sa corespunda minimului de
subzistenta.
Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri materiale si de servicii
de consum personal care poate fi cumparata, la un moment dat, cu salariul
nominal net. Este determinat de marimea salariului nominal, cu care este direct
proportional, si de nivelul preturilor bunurilor economice de consum personal,
cu care este invers proportional.
Salariul colectiv este atribuit in suma globala tuturor salariatilor unei
firme ca participare la rezultatele sale sau prin diferite alte facilitati.

Salariu social este o suma pe care societatea o acorda pentru a spori


veniturile unor categorii de salariati sau numai ale unor grupuri din cadrul
acestora care se confrunta cu dificultati mari, cum sunt accidentele de munca,
bolile profesionale, somajul etc., carora nu le pot face fata cei in cauza saca nu
sunt ajutati.

Capitolul XI. Echilibru si dezechilibru in economie


C1. Inflatia
Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei, care poate fi
sesizat prin doua tendinte majore, si anume: cresterea generalizata, sensibila a
preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor.
Inflatia apare cand, in raport cu un moment sau cu o perioada din trecut, se
formeaza o diferenta intre volumul masei monetare si cantitatea de bunuri supuse vanzarii
(diferenta creste preturile cresc si val bunurilor scade). Efectul poate fi rezultatul unor
imprejurari variate:

Creste cantitatea de bani, iar cea de bani este constanta;


Scade cantitatea de bunuri, iar cea de bani este constanta;
Cresc cantitatile celor 2 termeni, dar banii mai mult decat marfurile;
Creste cantitatea de bani, scade cea de marfuri;
Scad cantitatile celor 2 termeni, dar banii mai putin.

Prima fateta a inflatiei este cresterea generalizata , substantial a


preturilor, care masoara inflatia prin indicele general mediu al preturilor(din
economie)-IGP.
Pentru un bun economic, indicele pretului Ip se calculeaza ca un raport
procentual intre pretul sau actual p1 si cel existent la un anumit moment din trecut
p0.
Ip=

Rata inflatiei reprezinta indicele general mediu al preturilor, calculate ca


raport intre valoarea bunurilor finale incluse in PIB sau PNB in preturile anului
current t1, si valoarea la preturilor anului anterior t0 minus 1. Este foarte utila
pentru comparatii pe tari, perioade si zone, stabilirea obiectivelor politicii
monetare, a marimii salariilor si pensiilor sau indexarea acestora.
Scaderea puterii de cumparare a banilor are loc concomitant cu
cresterea preturilor, consta, in esenta, in scaderea cantitatii de bunuri care pot fi
cumparate cu o unitate monetara si se exprima sub forma indicelui puterii de
cumparare a banilor.
IPCBt1

Inflatia este generate de cauze multiple, cum sunt:

cresterea excesiva a creditului,


acoperirea deficitelor bugetare si ale balantelor de plati externe,
cresterea costurilor, a salarilor fara acoperire in sporirea productivitatii
mundicii,

scaderea productiei de bunuri materiale si servicii.

Inflatia are consecinte economice care afecteaza direct sau indirect


intreaga societate si relatiile economice externe ale unei tari. Consecintele sunt
receptionate de agentii economici aflati in situatia de cumparatori si de economiile
agentilor.
S-au nascut politici si masuri economice de mare complexitate:
a)
de aparare sau protective a agentilor economici impotriva cresterii
preturilor si scaderii puterii de cumparare a banilor:
Indexarea constituie o crestere procentuala sau in sume absolute a
veniturilor agentilor economici, indeosebi a salariilor si pensiilor, a.i. sa acopere partial
sau total cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor, generate de
inflatie.
Cresterea dobanzilor platite pentru economiile pastrate la institutiile
financiare;
Acordarea de compensatii de catre stat si intreprinderi;
Subventionarea preturilor unor produse pentru a le mentine constant sau
pentru a creste mai lent.
b)
de diminuare si control al inflatiei :
Asupra masei monetare se actioneaza pentru diminuare prin:

Cresterea ratei dobanzii creditelor acordate de banci;


Masuri care contribuie direct la restrangerea masei monetare;
Mentinerea la acelasi nivel a salarilor si preturilor;
Echilibrarea bugetului de stat si a balantei de plati externe.

Dintre masurile care vizeaza sporirea bunurilor economice, cel mai


frecvent utilizate sunt:
servicii;

Dezvoltatea activitatilor productive cu scopul de a mari oferta de bunuri de

Dezvoltarea productiei de noi bunuri si servicii;


Schimbarea si adaptarea structurii activitatilor economice in vederea
apropierii ofertei de volum si structura cererii de bunuri economice.