Raportul dintre starea mediului ambient si sanatatea populatiei

Actiunile de sanatate publica s-au focalizat mereu asupra relatiilor dintre mediul de viata si activitate si
starea de sanatate. In prezent aceste relatii trebuie privite dintr-o perspectiva globala, pentru ca sunt
necesare interventii si actiuni care sa asigure o dezvoltare durabila pentru a contracara efectele daunatoare
asupra sanatatii exercitate de dezvoltarea socio-economica actuala. Cadrul recent de reglementare a
dezvoltarii este cuprins in Rezolutia Conferintei ONU privind Mediul si Dezvoltarea din 1992 care
recunoaste si stabileste rolul comunitatilor in dezvoltarea durabila si sanatoasa precum si in programul de
actiune al ONU cuprins in "Agenda 21". Aceste recomandari presupun si planuri noi de abordare a
dezvoltarii in care trebuie sa se implice comunitatile mari si mici cu toate serviciile care participa la
prevenirea imbolnavirilor, mentinerea si promovarea sanatatii in raport cu particularitatile locale.

Diagnosticul starii de sanatate a populatiei.

1.

Indicatorii pozitivi/directi ai sanatatii.

In acest paragraf vom analiza doar trei factori care pot fi folositi cu usurinta in practica si aduc
informatii relevante asupra starii de sanatate: dezvoltarea fizica, dezvoltarea neuropsihica si speranta de
viata la nastere.

Dezvoltarea fizica.
Pana la atingerea stadiului de adult, cresterea si dezvoltarea respecta principiile generale care stau
la baza oricarei dezvoltari umane. Legile acestei dezvoltari pot fi definite astfel:

Dezvoltarea implica inlocuirea progresiva a structurilor si functiunilor simple, prin structuri si

functiuni complexe.

Dezvoltarea este in acelesi timp continua si intermitenta. Cu alte cuvinte, unele etape depind de
dezvoltarea anterioara, in timp ce unele caracteristici si functiuni se dezvolta intr-un mod
independent in raport cu experienta trecuta si cu structurile stabilite.

Dezvoltarea este o functie de integrare si interactiune intre factorii genetici si factorii ecologici.
Analiza modului in care se face cresterea, ne arata ca viteza acestui fenomen descreste inca de la
nastere, mai precis dupa luna a IV-a a vietii intrauterine, pana in momentul pubertatii cand se produce o
accelerare puternica denumita puseul pubertar. De la nastere pana la 4-5 ani, viteza de crestere scade
treptat, pentru a se mentine pe o panta mai putin abrupta intre 5 si 12-13 ani cand incepe puseul de
crestere pubertara care dureaza cca doi ani, dupa care scade din nou pana la 18-20 de ani cand inceteaza
definitiv. Inaltimea atinsa, este inaltimea definitiva a adultului. Tanner JM [184], demonstreaza ca
fenomenul cresterii in inaltime nu se face nici pe paliere nici in salturi.
Sanatatea copiilor trebuie sa fie definita ca starea, sau calitatea in care un copil sau un grup de
copii, este capabil sau poate:
# Sa se dezvolte si sa-si realizeze potentialul sau;
# Sa-si satisfaca propriile nevoi;
# Sa-si dezvolte capacitatile care ii permit sa interactioneze cu succes cu mediul sau fizic, biologic si
social.
Bazat pe cunostintele actuale, acest comitet a definit trei domenii distincte dar legate de sanatatea
copiilor si anume:
1)

Modificarile sanatatii, care capteaza tulburarile (disfunctiile), sau bolile sistemelor

organismului uman;

2)

Functionarea, care se concentreaza pe manifestarile sanatatii in viata zilnica a individului; si

3)

Potentialul sanatatii, care capteaza calitatile dezvoltarii si aspectele pozitive ale sanatatii,
cum sunt: competenta, capacitatea si potentialul de dezvoltare care-i permit sa raspunda la
provocarile fizice, psihologice si sociale, precum si la factorii de risc care cresc
vulnerabilitatea la diferite boli sau la diminuarea sanatatii.[4]

Exista o varietate de scheme potentiale pentru clasificarea influentelor asupra sanatatii. In general
se recunoaste ca sanatatea copilului este afectata de factorii din mediul fizic si social in care traieste, dar
si contextul de aplicare al politicilor si serviciilor care ii sunt destinate. Cercetarile au demonstrat ca
acesti factori interactioneaza cu biologia si comportamentul copilului si-i determina sanatatea.[4] Cu toate
acestea sunt necesare masuri de monitorizare a originilor si disparitatilor starii de sanatate, pentru ca
intelegerea factorilor care actioneaza la nivel socio-economic este inca neclara si multi dintre acestia
actioneaza in copilaria timpurie.

Dezvoltarea neuropsihica.
Este o caracteristica esentiala a conceptului de sanatate si nu poate lipsi din activitatea de
evaluare a acesteia. Definirea sanatatii mentale si a bunastarii psihice este dificil de cuprins in norme
practice. Si acest aspect a fost prezentat anterior in detaliu.

Sanatatea mentala.
Cunostintele pe care le avem despre asocierea dintre unele fenomene din copilarie si sanatatea
mentala la varsta adulta, sugereaza strategii preventive, care inglobeaza alte activitati decat cele care sunt
folosite de obicei pentru tratamentul copiilor afectati.
Inaite de a reexamina acest subiect, trebuie sa ne intrebam daca problemele de sanatate mentala
ale adultului isi au cu adevarat originea in copilarie. In aceasta privinta, probele par a fi convingatoare.
Numeroase tulburari psihice survin in familii in care se sugereaza influenta unor gene comune si un
mediu similar in copilarie. Daca definim copilaria prin perioada de varsta cuprinsa intre conceptie si 1618 ani, exista o serie de metode de a pune in opera modele de reducere a riscului in viitor. Printre acestea
trebuie sa citam: consultatiile (sfaturile) genetice, ingrijirile prenatale si postnatale, precum si eforturile
menite sa previna tulburarile de comportament si emotionale din copilarie, despre care se stie ca se
prelungesc pana la varsta adulta.
Dezvoltarea comportamentului copilului influenteaza expunerea la diferitii factori de mediu.
Astfel, copilul trece tipic intre 6 luni si 2 ani printr-un stadiu de explorare orala intensa, expunandu-l la un
risc mare de contact cu tot felul de agenti patogeni, dar si cu Pb, As si creozot, folosite la vopsirea si
impregnarea lemnului, dar si la toxicele din jucarii sau din nisipul in care se joaca. De indata ce pot
merge, domeniul explorarilor creste paralel cu cresterea riscului de expunere la diferite pericole de
accidentare si de intoxicare. Cand devine adolescent, castiga o independenta fizica tot mai mare, dar nu
are inca discernamantul si abilitatea de a gandi abstract, judeca gresit sau ignora riscurile, astfel ca se
plaseaza singur in situatii fara iesire crezand ca lui nu i se poate intampla nimic. Etichetat ca bravada,
acest comportament semnalizeaza de fapt o imaturitate socio-comportamentala.

Speranta de viata la nastere, durata medie de viata.

Speranta de viata, reprezinta varata medie la care se produce decesul. Ea este influentata nu
numai de starea de sanatate/boala ci si de factori sociali ca educatie, activitate profesionala, factori din
mediul de viata ca locuinta, alimentarea cu apa potabila, evacuarea reziduurilor menajere si comunale
(lichide si solide).
Indicatorul este folosit de societatile de asigurari care au calculat pe baza lui prima de asigurare
care este in functie de numarul de ani pe care ii mai poate trai in medie o persoana la o anumita varsta..
Tabelele de supravietuire se construiesc pe baza relatiei dintre numarul populatiei la o anumita varsta (de
ex. la nastere, la 15, 45, 65 de ani) si decesele produse la acea varsta. Speranta de viata a crescut continuu
in ultimul secol in toata lumea gratie ameliorarii conditiilor de viata si activitate. Cresterea este mai
evidenta la varstele mici si devine mai redusa la varstele inaintate. De ex. speranta de viata la nastere a
crescut in Anglia intre 1841 si 1977-79 cu 30 de ani (o crestere de 75%), in timp ce la 65 de ani ea a
crescut cu 1,7 ani (o crestere de 14,7%).[7] Si in Romania evolutia acestui indicator s-a ameliorat.
Aceasta situatie se mentine in toate structurile administrative. Pe judete, extremele sunt date de Judetul
Satu Mare cu speranta de viata cea mai mica si Judetul Buzau cu valoarea cea mai mare. Intr-un studiu
efectuat in Judetul Brasov de E. Chefneux [6] pentru perioada 1979-1989, speranta de viata la nastere era
de 70,92 ani la ambele sexe, fiind de 67,79 ani la barbati si de 74,26 ani la femei. (peste media pe tara la
ambele sexe).
La fel ca in situatia pe tara si la nivelul unui judet, de ex a judetului Brasov, exista diferente
privind speranta de viata si intre cele doua medii urban si rural, dar in favoarea mediului rural, diferenta
fiind de peste 2 ani.
Durata medie de viata reprezinta numarul de ani traiti de la nastere la deces. Din datele culese in
diferite tari se poate calcula si prezice numarul mediu de ani traiti. El este mai mare in tarile bogate si mai
mic in cele sarace. In Romania, durata medie de viata este mai mare in mediul urban decat in mediul
rural la ambele sexe, diferenta fiind mai mare la barbati (1,63ani), decat la femei (1,29ani). Pe sexe,

durata medie de viata a evoluat diferit. S-a ameliorat usor la femei si a scazut continuu la barbati
determinand un decalaj de 7 ani intre cele doua sexe.

Indicatorii negativi/indirecti ai sanatatii, mortalitatea, morbiditatea si

invaliditatea.
In 1988, in Romania de ex, principalele zece cauze de deces pe grupe de varsta la sexul
masculin, respectiv sexul feminin erau:
2.

Rang
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Rang
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Masc. 0-1 an
Fem. 0-1 an
Boala
Rang
Boala
Pneumonia
1
Pneumonia
Boli perinatale
2
Boli perinatale
Anomalii congenitale (fara 4)
3
Anomalii congenitale (fara 4)
Anomalii cardiovasculare
4
Anomalii cardiovasculare
Boli digestive
5
Boli infetioase si parazitare
Boli infetioase si parazitare
6
Boli digestive
Boli ale sistemului nervos
7
Accidente, traumatisme, otraviri
Accidente, traumatisme, otraviri
8
Boli ale sistemului nervos
Alte afectiuni respiratorii (fara 1)
9
Alte afectiuni respiratorii (fara 1)
Boli ale sistemului circulator
10
Boli ale sistemului circulator
Masc. 1-4 ani
Fem. 1-4 ani
Boala
Rang
Boala
Pneumonia
1
Pneumonia
Accidente, traumatisme, otraviri
2
Accidente, traumatisme, otraviri
Anomalii congenitale (fara 8)
3
Anomalii congenitale (fara 8)
Boli infetioase si parazitare
4
Boli infetioase si parazitare
Boli ale sistemului nervos
5
Tumori maligne
Tumori maligne
6
Boli digestive
Boli digestive
7
Boli ale sistemului nervos
Anomalii cardiovasculare
8
Anomalii cardiovasculare
Alte afectiuni respiratorii (fara 1)
9
Alte afectiuni respiratorii (fara 1)
Leucemia
10
Leucemia
Masc. 5-14 ani
Fem. 5-14 ani
Rang
Boala
Rang
Boala
1
Accidente, traumatisme, otraviri
1
Accidente, traumatisme, otraviri
2
Pneumonia
2
Pneumonia
3
Tumori maligne (fara 7)
3
Anomalii congenitale
4
Anomalii congenitale
4
Tumori maligne (fara 7)
5
Boli ale sistemului nervos
5
Boli ale sistemului nervos
6
Boli infetioase si parazitare
6
Boli infetioase si parazitare
7
Leucemia
7
Leucemia
8
Epilepsia
8
Epilepsia
9
Boli digestive
9
Boli digestive
10
Boli ale sistemului genito-urinar
10
Boli ale sistemului genito-urinar
Masc. 15-24 ani
Fem. 15-24 ani
Rang
Boala
Rang
Boala
1
Accidente, traumatisme, otraviri
1
Accidente, traumatisme, otraviri
2
Pneumonia
2
Avortul
3
Tumori maligne (fara 6)
3
Tumori maligne (fara 10)
4
Boli ale sistemului circulator
4
Pneumonia
5
Boli ale sistemului nervos
5
Boli ale sistemului nervos
6
Leucemia
6
Boli ale sistemului circulator
7
Boli infetioase si parazitare
7
Boli ale sistemului genito-urinar
8
Boli ale sistemului genito-urinar
8
Boli infetioase si parazitare
9
Epilepsia
9
Epilepsia
10
Anomalii congenitale
10
Leucemia