PROIECT FIZIC

-telescopul

Olteanu Mircea
Clasa a 9-a A
Colegiul Naional B.P. Hasdeu

Telescopul
DEFINITIE
Telescopul (din greac: tele = departe, skopein = a cerceta, a examina) este
un instrument care colecteaz lumina de la un obiect ndeprtat, se concentreaz
ntr-un punct (numit focar), i produce o imagine mrit. Dei se indic cu termenul
telescop, de obicei, telescopul optic, care opereaz n frecvenele luminii
vizibile, exist, de asemenea, telescoape sensibile la alte frecvene ale spectrului
electromagnetic.
Dup principiul de funcionare exist dou tipuri principale de telescoape
optice: reflector i refractor. n telescopul reflector imaginea observat este
reflectat de o oglind intr-un sistem de prisme si apoi la o lentil ocular, aezata
de obicei pe partea lateral a instrumentului. n telescopul refractor se folosete
refracia n lentile.
ISTORIA TELESCOPULUI
Naterea telescopului refractor este de obicei atribuit lui Galileo Galilei,
care a artat prima aplicaie n Veneia n 1609. De fapt, primele lentile au fost
construite n 1607 de ctre artizani olandezi care le-au aplicat instrumentelor
rudimentare cu putere de rezoluie foarte mic. Proprietile lentilelor, oricum,
erau cunoscute de ceva timp i trebuie s fie atribuit lui Galileo meritul de
mbuntire i prima utilizare astronomic. Dei se pare c primul telescop a fost
construit n 1608 de ctre danezul Hans Lippershey (circa 1570-1619): era unul
reflector. Alte surse i atribuie inventarea primului telescop lui Joan Roget,
fabricant de ochelari din Girona, Catalonia, care a trit n jurul anului 1600.

BENZI DE VIZIBILITATE A TELESCOAPELOR

Atmosfera Pmntului absoarbe majoritatea radiaiei electromagnetice din
spaiu, cu excepia luminii vizibile i undelor radio. Din acest motiv, observaia de
la sol este limitat la utilizarea de telescoape optice i de telescoape radio.
Primele sunt plasate de preferin n locuri nalte sau izolate (muni, deerturi, ...)
cu scopul de a reduce influena turbulenelor atmosferice i a polurii luminoase.
Pentru observarea n benzile rmase ale spectrului electromagnetic
(microunde, infrarou, ultraviolete, raze X, raze gamma), care sunt absorbite de
atmosfer, sunt folosite aproape exclusiv telescoape orbitale ori situate n baloane
aerostatice la altitudine mare.
TIPURI DE TELESCOP
1. Telescop Rntgen
2. Telescop optic
3. Telescop newtonian
4. Telescop cu raze infraroii
5. Radiotelescop
6. Telescop cu neutrini - un aparat special
TELESCOPUL NEWTONIAN
Telescopul newtonian este un tip de telescop reflector inventat de omul de
tiin englez Sir
Isaac Newton
(16421727),
folosind o oglind
primar concav i o
oglind secundar
plat. Primul
telescop reflector al
lui Newton a fost completat n anul 1668 i este primul astfel de tip de telescop

funcional cunoscut.[1] Telescopul newtonian este foarte popular printre amatorii

de astronomie prin designul su simplu.

TELESCOPUL CU RAZE INFRAROSII

Telescopul cu raze infraroii este un telescop sensibil la razele de lumin
infraroii. Acestea sunt raze de cldur dintr-o parte a spectrului electromagnetic
care nu este perceptibil de ochiul omenesc. Cele mai eficiente telescoape cu
infraroii sunt cele lansate pe orbit n jurul Pmntului, deoarece se afl n afara
zonei de perturbaii ale atmosferei terestre.
DETALII
Cel mai renumit telescop din aceast categorie este Telescopul Spaial
Spitzer lansat n anul 2003, numit aa dup astrofizicianul american Lyman Spitzer
jr. Iniial, acest proiect s-a
numit Space Infrared
Telescope Facility
(prescurtat SIRTF).
Telescopul a dus la mari
progrese n cercetarea
spaiului cosmic, deoarece

se

preteaz la studii astronomice de mare exactitate n numeroase domenii, ca de

exemplu studiul galaxiilor foarte ndeprtate, al obiectelor dindrtul unor nori
opaci de praf cosmic interstelar, al exoplanetelor i altele.
Alte telescoape cu infraroii, i mai puternice, lansate dup Spitzer, sunt:
mai 2009: Telescopul Spaial Herschel
noiembrie 2009: WISE
TELESCOPUL SPATIAL SPITZER
Multe se ascund in ungherele intunecate ale universului, lucruri ce pot
aparea cetoase pe telescoapele obisnuite.
Cu un telescop de marimea unui autoturism, aflat la 42 de milioane de
kilometri de Pamant, ele sunt insufletite de radiatiile termice si infrarosii. De la
lansarea sa in august 2003 - spune Robert Kennicutt, astronom la Universitatea
din Arizona - Telescopul Spatial Spitzer, al NASA, "ne-a revelat jumatate din
univers".
Pe parcurs, a dezvaluit locuri de nastere cosmice. Stelele prind forma in nori
de gaz si praf, iar planetele se ivesc in discuri de resturi din jurul noilor stele.
Galaxiile timpurii sunt si ele invaluite in praf. Lumina abia vizibila iese afara, dar
aceste obiecte inca mai emit caldura - si infrarosii. "Daca privesti aceste obiecte
numai prin lumina vizibila, nu vezi nici macar varful aisbergului, vezi varful virfului
aisbergului - spune Charles Lawrence, de la Jet Propulsion Laboratory, din
Pasadena, California. Ne uitam in infrarosu pentru ca acolo sunt fotonii."
Captarea acestor fotoni presupune iesirea in spatiu, pentru ca atmosfera
Pamantului blocheaza majoritatea radiatiilor infrarosii. Lyman Spitzer,
astrofizicianul american al carui nume a fost dat telescopului, a indicat avantajele
telescoapelor spatiale inca din 1946. De atunci, instrumente cum ar fi legendarul
Telescop Spatial Hubble au dovedit ca a avut dreptate. Dar capacitatea de
vizualizare a telescopului Spitzer in infrarosu este cea mai ridicata cunoscuta
vreodata, datorita unei oglinzi de aproape un metru latime, detectorilor sensibili

raciti aproape de zero absolut si unei orbite aflate departe de bruiajul caldurii
Pamantului.
Telescopul a cules deja indicii despre modul si locul de formare a planetelor
si chiar a localizat doua dintre ele, captandu-le luminescenta infrarosie. Ii ajuta pe
astronomi sa inteleaga modul in care lumina si radiatia stelelor existente pot
declansa prabusirea norilor de gaz pentru a forma noi stele. Iar in intinderile
exterioare ale spatiului, Spitzer gaseste galaxii tinere radiind in infrarosu. "Am
facut progrese majore in cautarea galaxiilor de la inceputul universului - spune
Giovanni Fazio, de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizica. Sunt ca un
copil scapat intr-un magazin cu jucarii."
Festinul ar trebui sa continue pana cand telescopul ramane fara heliu lichid,
care il ajuta sa se raceasca, prin 2008. La inceputul deceniului urmator, NASA
planuieste lansarea Telescopului Spatial James Webb, un observator in infrarosu
mult mai mare. "Asta e varsta de aur a astrofizicii - spune Lawrence. Peste o mie
de ani de-acum incolo, vom privi inapoi si vom spune asta."
LUNETA SI TELESCOP
Diferene ntre un telescop i o lunet astronomic:
luneta astronomic (cunoscut uneori i sub denumirea de telescop refractor
sau telescop cu refracie) are un obiectiv compus dintr-un ansamblu de lentile;
telescopul (cunoscut uneori i sub denumirea de telescop reflector) are un
obiectiv construit dintr-o oglind parabolic sau sferic, drept component esenial.
Trebuie semnalat riscul de confuzie n folosirea i traducerea cuvntului
telescop, ndeosebi n cursul consultrii documentaiilor redactate n limba
englez. ntr-adevr, n aceast limb, cuvntul telescope este folosit att pentru a
denumi luneta astronomic (se vorbete atunci despre refracting telescope) ct i
pentru telescopul propriu-zis (se vorbete despre reflecting telescope).

TELESCOPUL OPTIC
Telescopul optic formeaz imagini ale cerului relativ apropiate i mrete
luminozitatea aparent a atrilor, permind distingerea detaliilor i observarea a
mult mai multor stele dect cu ochiul liber. Telescoapele optice sunt mprite n
dou categorii principale: telescoape reflectoare i telescoape refractoare.
Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglind (sau un sistem
de oglinzi) de sticl metalizat de form paraboloidal, care poate atinge chiar i
11 m n diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dat de
obiectiv este ndreptat spre un ocular.
Telescoapele de refracie au 2 lentile: una mare, plasat n partea frontal i
numit obiectiv, care colecteaz lumina, i una mic n partea posterioar,
ocularul, care focalizeaz razele luminoase n ochiul observatorului. Acest
telescop a fost utilizat de Galileo Galilei n anul 1609 pentru a privi Luna, pe care a
vzut-o de 30 de ori mai aproape dect cu ochiul liber.
Obiectivele cu deschideri mari de doi metri sunt domeniu evident al
telescoapelor reflectoare. Dup o anumit dimensiune lentilele devin att de
scumpe i grele nct a fost, din punctul de vedere tehnic i economic,
impracticabil de a le folosi.
Comparativ cu luneta astronomic, avantajele telescopului sunt:
posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari;
la acelai diametru al obiectivului, lunetele astronomice sunt mai grele
i mult mai scumpe dect telescoapele;
lipsa aberaiilor cromatice;
efecte de difracie mai mici;
putere separatoare i grosisment superior.
Telescopul optic poate fi utilizat att pentru observarea direct, ct i pentru
cercetri fotografice sau spectroscopice .

La perfecionarea telescopului au contribuit, printre alii, Isaac Newton,

Laurent Cassegrain, James Gilbert Baker, W. Herschel, J. Herschel, Foucault,
Bernhard Schmidt, George Willis Ritchey, Henri Chrtien, Dmitry Dmitrievich
Maksutov / Dmitri Dmitrievici Maksutov.
Telescopul optic cu cel mai mare obiectiv din lume, 10,4 metri, (august
2009) este Grantecan.

PRODUCATORI CUNOSCUTI DE TELESCOAPE

Celestron, SUA
Orion, SUA
Meade, SUA
Sky-Watcher, Canada
/ NPZ, Federaia Rus
Bresser, Germania

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Telescop
http://www.natgeo.ro/stiinta/astronomie/7553-telescopul-spatialspitzer?showall=1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Telescop_newtonian
https://ro.wikipedia.org/wiki/Telescop_cu_raze_infraro%C8%99ii