Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.Criterile pentru alegerea celor mai eficiente utilaje si indicii de analiza a eficientei
solutiilor tehnologice.
Criterii de natura tehnica si tehnologica o prima etapa de selectare a utilajelor necesare
in functie de caracteristicile tehnice constructice precum si conditiile de lucru locale la
obiectul de constructie.
-este necesara o analiza amanuntita a procesului tehnologic mecanizat pe operatii si a
utilajelor in raport cu materialul, amplasamentul si conditiile de lucru.Pentru alegerea celui
mai eficient utilaj se compara pe rand caracteristicile tehnologice , stabilindu-se o ordine de
prioritate.In final se procedeaza la selectarea solutiei de utilaj care prezinta cele mai multe
caract. favorabile
Criterile economice a doua etapa de selectare in functie de costurilie unitare de productie
ce intervin in urma exploatarii utilajului.Pentru evitarea costului unitar de productie a unui
proces tehnologic mecanizat se poate utiliza relatia:
Norma de timp
Culegeri de norme de munca,in care se gasesc normele de timp corespunzatoare fiecarui tip
de lucrare.Sunt orientative.Formatia minima notata cu Ri, necesara pt executarea lucrarii
Ex: Ri= 1 , un muncitor pt executare pardoseala
Ri = 2 , 2 muncitori pt executare zid de caramida
Pt. Ri>1 ,se poate determina nr de dormatii minime de lucru necesare
n=
Utilajele:
a) determinarea nr de utilaje folosind normele de timp ale utilajelor
Nu=
Nu=nr de utilaje
Q ex: 100m3
Ntu- in cat timp executa unitatea de lucru ex: 0,1 ore/mc
ts 8ore;10 ore
ip indice de vol
t- durata de executie a luminii ex:3 zile de lucru
Ntu si ip depind de -conditile de munca de pe santier
-tipul de teren
-abilitatile muncitorului
4.16 si 4.17)
b) Care nu au posibilitati proprii de deplasare, dar pot fi deplasate cu ajutorul unui
mijloc de inventar de mica mecanizare adecvat.
c) Containere de mare capacitate care pot fi manipulate si transportate doar cu ajutoril
unor mijloace mecanice adecvate (incarcatoare cu furca,macarale)
Transport de aprovizionare;
Transport local la nivelul solului;
Transport pe vertical;
Transport pe orizontala la nivelul etajului;
Transport combinat.
Pentru efectuarea acestor tipuri de transport exista o gama diversa de mijloace tehnice:
- Mijloace de inventar si masini de mica mecanizare;
- Mijloace de transport pe vertical;
- Mijloace de transport combinat;
Schema generala de transport loco-obiect:
Cupa dreapta
Cupa inversa
Cupa dralina
Cupa graifer
22. Lucrarile auxiliare pentru terasamente. Sprijinirea peretilor sapaturii (sprijin de mal)
Se stabileste tinand cont de adancimea sapaturii, natura, omogenitatea
stratificatiilor, coeziunea si umiditatea terenului, existenta si regimul de curgere al apelor
subterane, conditiile meteo si climatice din perioada de executie a lucrarilor terasiere,
tehnologia de executie adoptata etc. Pentru sprijinirea sapaturilor este recomandata
folosirea elementelor modulate, compacte ptr. un domeniu larg de utilizare si cu
posibilitati de refolosire
Clasificarea sprijinirilor:
- sprijiniri in spatii inguste sau limitate
- sprijiniri in spatii largi
- sprijiniri orizontale
- sprijiniri verticale
Solutii pentru sprijinirea santurilor (ofera siguranta in lucrarile executate la adancime):
- sisteme de sprijinire santuri cu lemn sau placaj tristrat
- scoturi de santuri, palplanse metalice modulare
- popi metalici speciali, popi orizontali calibrati ptr. asigurarea sapaturii
Sisteme de sprijinire a malurilor sapaturii:
- sprijinirea peretilor incintei
- ptr. suprafete deschise si suprafete mari: lucrari de sustinere mal cu ajutorul spraiturilor
sub protectia carora se realizeaza escavatiile adanci
depozitul apropiat
200 m
depozitul indepartat
groapa de
imprumut
500 m3
100 m3
Volumele de sapatura si si umplutura se exprima astfel:
- volumele de sapatura realizate mecanizat si manual, evacuate in depozite
apropiate si in depozite indepartate
- volumele de umplutura necesare pentru sapaturile executate si umpluturile
generale aduse din depozitul apropiat sau din gropi de imprumut (chiar si sapatura
altui santier)
Bilantul terasamentelor: se prezinta sub forma sintetica in piese scrise, datele
figurate in schema de miscare a terasamentelor; in cadrul bilantului se pot intalni 3
situatii in raportul dintre volumul total de sapatura si volumul total de umplutura:
1. Vs > Vu
2. Vs < Vu
3. Vs = Vu
Cofrajul este alcatuit din elemente de diferite tipuri: elemente de formare, elemente portante,
elemente de sustinere
Cofrajul este alcatuit din urmatoarele materiale: metal, material lemnos, mase plastice
Rezistenta si stabilitate
Etanseitate
Siguranta in exploatare
Asigurarea realizaii cu exactitate a dimensiunilor stabilite prin proiect
Rigiditatea si simplitatea montarii si a demontarii
Obtinerea unei suprafete de calitate dupa decofrare
Cofrajul nu are voie sa impiedice montarea armaturii, punerea in opera si comportarea amestecului
de beton.
Pentru micsorarea aderentei betonului la suprafata de contact a cofrajului se folosesc substante
care ajuta la decofrarea si protejarea suprafetei elementelor de lemn (substanta denumita
decofrol)
CLASIFICAREA COFRAJELOR:
a) Dupa modul de alcatuire:
-
Cofraje pt fundatii
Cofraje pt pereti monoliti si diafragme
Cofraje pt grinzi
Cofraje pt placi
Cofraje pt stalpi
Cofraje pt alte elemente din beton armat
monolit
c) Dupa forma:
-
Bare
Profile laminate
Plase sudate
Fibre de armatura dispersa
Din otel: bare profilate sau netede, sarma profilata sau neteda, cabluri, toroane, profile laminate
Din alte materiale: fibra de carbon, sticla, polietilena (in special pentru armarea dispersa la plansee
si plafoane)
Dupa destinatie
- armatura de rezistenta pentru preluarea eforturilor
- armatura constructiva de montaj pentru fixarea armaturilor de rezistenta in pozitie, la
turnarea betonului si pentru asamblarea carcasei si fixarea armaturii in pozitie de proiect
Dupa principiul de lucru
- Armatura pasiva - netensionata
- Armatura activa pretensionata si posttensionata
MATERIALE AUXILIARE
-
Distantieri: simpli, circulari, calareti (din plastic sau din alte materiale)
Materiale de imbinare: sarma de legat, electrozii de sudura
CONDITII DE LIVRARE
-
Bare independente
Legaturi de bare
Colaci
Carcase plane si spatiale
Plansee plane, pachete de plase plane, rulouri
DEPOZITARE
-
Locul de depozitare al otelului beton trebuie ales astfel incat acesta sa poata fi descarcat
direct din vehicolele de aprovizionare in depozitul bazei de productie, pe calitati si pe
diametre
In general se depoziteaza e platforme deschise baleotate sau betonate, cu panta pentru
scurgerea apelor, in pozitie orizontala sau verticala.
27. Executia lucrarilor de armare. Montarea armaturilor in cofraje, etaple de baza, conditii
tehnice.
ETAPE DE BAZA:
-
Operatii preparatoare:
Verificarea calitativa si dimensionala
Prelucrari locale (ex: decupari)
Remedierea defectelor gasite
Montarea armaturilor din bare idependente are ca rol armarea stalpilor, armarea grinzilor,
armarea peretilor si armarea placilor
Montarea armaturilor din carcase liniare sau spatiale se face cu macaraua, fiind necesare
dispozitive de manevrare si montaje adecvate
Montarea armaturilor din carcase plane sau plase sudate se face fie cu macaraua, fiind
necesare dispozitive de manevrare si montaj adecvate, fie manual, direct in cofraj
CLASIFICARE: dupa varsta: beton proaspat, beton in curs de intarire, beton intarit
PROPRIETATILE betonului proaspat:
-
PREGATIEA AGREGATELOR
-
PREPARAREA BETONULUI
-
Utilizarea mijloacelor de transport si manevrare specifice si etanse pentru a evita scurgerea laptelui
de ciment
Malaxarea adecvata a amestecului, pentru a evita separarea betonului
Durate de timp mai scurte pe timp calduros pentru a evita evaporarea apei si implicit inceperea
prizei cimentului
COMPACTAREA BETONULUI
-
BETONUL AUTOCOMPRIMAT
-
Este un beton cu compozitie bine determinata, care in stare proaspata curge sub propria
greutate, umple cofrajul, indiferent de forma acestuia si atinge factorul maxim de
compactare fara a necesita vibrare, oricare ar fi configuratia armaturii in sectiune
special perforate. Metalul din care se executa legaturile se alege dupa natura rocii: - pt.
roci vulcanice si calcaroase: otel;
-pt marmura: bronz, alama, otel galvanizat;
Executarea zidariilor din BCA
Tipul acesta de zidarie este folosit in general la pereti neportanti sau de
compartimentare, avand greutate redusa si calitati termoizolatoare, deoarece contine un
numar foarte mare de pori de aer.
Lucrarile de pregatire si de zidarie propriu-zise sunt asemanatoare cu cele de la
zidaria din caramizi
Prepararea manuala
- se realizeaza in lazi de lemn - amestecarea componentilor introdusi volumetric in
ordinea mentionata anterior, se efectueaza cu sapa de var, pana la obtinerea consistentei
dorite.
- stingerea manuala a varului se realizeaza intr-o lada prevazuta cu deschidere laterala cu
oblon si plasa metalica
- pentru stingere in varnita se introduca apa, cca.1/4 din volumul acesteia, apoi bulgari de
var cu lopata, completandu-se cu apa pana la acoperirea bulgarilor
- stingerea este incheiata la momentul incetarii fierberii; varul se foloseste la doua
saptamani dupa stingere
Aplicarea spritului.
- spritul sau amorsajul tencuielii este realizat dintr-un strat de mortar de 1-2 mm grosime
cu o consistenta fluida
- stratul de sprit se aplica manual prin stropire cu bidineauasau maturica, mecanizat cu
masini de tencuit
- pentru suprafete de beton se foloseste ca sprit lapte de ciment cu adaos mic de nisip,
iar pentru suprafete acoperite cu plasa de rabit se aplica un stat de mortar de consistenta
vartoasa (smir) executata manual cu mistria
- suprafata stratului de sprit se niveleaza pentru a asigura o buna aderenta cu grundul.
Aplicarea grundului.
- stratul de grund are o grosime de cca. 10-12 mm si se aplica numai dupa intarirea
stratului de sprit
- realizare manuala sau mecanizata
- aplicare manuala prin aruncarea mortarului cu canciocu sau mistria intre stalpisorii de
mortar
- stratul de mortar se intinde si niveleaza intre stalpisori incepand de jos in sus, cu
dreptarul
- suprafata grundului astfel obtinuta nu se netezeste, trebuie sa ramana aspra pentru a
asigura aderenta stratului vizibil.
- aplicarea mortarului de grund pe tavane se face de la colturi spre centru, folosind fasiile
reper.
- racordarea intre pereti si tavan se face in colt la 90 de grade sau printr-o scafa rotunda
- aplicarea mecanizata a grundului se face cu masini de tencuit
Aplicarea stratului vizibil.
- se aplica dupa uscarea grundului, incepand cu tavanul si continuand cu peretii dupa o
stropire cu apa
- grosimea stratului de tinci este de circa 2-4 mm si se prepara cu nisip cu granule mai
mici de 1 mm
- se aplica pe mici suprafete si se intinde imediat cu drisca intr-un strat uniform si cat mai
subtire
- netezirea se face stropind apa cu bidineaua pe stratul aplicat si frecare cu drisca cu
miscari circulare
- se verifica cu dreptarul suprafata netezita
- tencuielile pe suprafete de zidarie din bca se executa in cele 3 straturi, intr-o grosime
totala de 1,5 cm pentru interior si 1,8 pentru exterior; pentru interior mortar de var
obisnuit, pentru exterior ciment-var
- tencuielile pe suprafete de zidarii din elemente ceramice se pot executa si fara strat de
sprit
- pe suprafete de beton se admit numai atunci cand exista cerinte impuse de procesele
tehnologice; pentru suprafete de beton se utilizeaza o pasta cu compozitie din ipsos,
aracet si plastifiant direct peste sprit.
39. Placaje
Constituie categoria de finisaje realizate din placi sau panouri, de lemn sau piatra,
aplicate pe pereti in vederea protejarii acestora si realizarii unui aspect decorativ
deosebit.
Pot fi realizate din:
- materiale lemnoase sub forma de placi sau panouri : PFL, PAL
- piatra artificiala- faianta, placute glazurate
- piatra naturala- marmura, travertin etc.
Executarea placajelor de faianta
Prelucrarea suprafetei suport
- operatiile de prelucrare cuprind :
- amorsarea suprafetelor suport cu un strat de mortar de ciment cu grosmie de 3-5 mm,
stropit cu bidineaua sau canciocul
- materializarea reperelor de trasare
Aplicarea placilor de faianta :
-placile de faianta umezite cu apa se aplica in randuri orizontale, de la plinta in sus
- plrimele 2 placi de faianta reper, fixate cu mortar, reazema pe dreptar si constituie
repere orizontale pentru aplicarea placilor din primul rand. Cu o sfoara se indica nivelul
orizontal al placilor.
- montarea placilor se face dupa aplicarea pe dosul fiecarei placi un strat de mortar de
ciment cu o grosime de 2-3 cm. Se fixeaza apasand cu mana, se regleaza planeitatea
ciocanind cu coada mistriei.
- la cca. 6-8 ore de la montarea placilor se umplu rosturile cu mortar de ciment alb aplicat
cu spaclu si o pensula moale.
Executarea placajelor din piatra naturala
- lucrarile incep la 6 luni dupa terminarea executarii peretilor suport si dupa incarcarea
acestora cu cel putin 85% din solicitarea de calcul .
- prinderea placilor de peretii suport : cu cleme si carlig ancorate in peretii de beton sau
scoabe fixate in dibluri de lemn pentru pereti din zidarie
- fixarea clemelor si carligelor presupune inglobarea lor odata cu betonarea peretilor
suport.
- se fixeaza o bara metalica verticala de care se prind carligele de agatare a placilor de
piatra
- fixarea cu scoabe presupune prinderea acestora de peretele suport prin dibluri de lemn;
se utilizeaza si carlige intre 2 placi adiacente
- marimea rostului dintre placi este functie de modul de finisare al suprafetei placilor;
variaza intre 0,5-10 mm
Executarea placajelor din produse lemnoase
- se folosesc placi tip PAL de 12-16 mm si placi tip PFL de 3,2-5 mm, fixate cu cuie,
suruburi de lemn, bolturi cu piulita sau lipire cu PRENADEZ
- rosturile se acopera cu baghete de lemn profilate sau profile PVC, fixate cu suruburi
- abateri de la verticalitate si planeitate de maxim 2 mm
- in caz de abateri, se rectifica cu un strat de tencuiala subtire
- trasarea suprafetelor si marcarea pozitiei buloanelor
- distanta intre dibluri trebuie sa fie mai mica de 50 cm, la PFL si pana la 80 cm la PAL
- placile PAL se fixeaza de suport prin cuie sau suruburi pentru lemn cu cap ingropat,
bolturi, buloane cu piulita
- placile PFL se fixeaza prin lipire cu PRENADEZ, aplicat cu spaclu
- finisajele pot fi executate manual sau cu mijloace de mica mecanizare sau instalatii
- finisajele de tip tapet si placaj nu pot fi realizate decat pe cale manuala