CUPRINS:

1. Introducere...................................................................................................................3
1.1 Evolutia Economica a NAFTA si ASEAN.........................................................4
1.2 Scopuri si obiective ASEAN si NAFTA
1.3 Structura institutionala a NAFTA/ASEAN
2. CONCLUZII...............................................................................................................13
3. BIBLIOGRAFIE........................................................................................................15

1.Introducere

Privite la ansamblul mondial, zonele de integrare sunt foarte numeroase i foarte diferite ca
dimensiune i grad de integrare. Problema care se pune, nu este legat de numrul acestor
grupri sau asociaii ci de rolul lor n dezvoltarea economic a fiecrei naiuni.
n ultimii 50 de ani, ncercri de integrare au fost multiple. O parte dintre ele au cunoscut
succese foarte mari n plan economic, politic sau militar, iar altele au rmas la faza de proiect
sau au euat.
Se observ c ntr-o economie mondial caracterizat de internaionalizarea produciei i a
pieelor de capitaluri, de promovarea tehnologiilor avansate i de creterea rolului societilor
transnaionale n activitile economice, participarea statelor la procesul de cooperare i
integrare economic este indispensabil economiei mondiale.
Actualmente toate statele lumii intr-un mod sau altul particip in activitatea diferitor asociaii
economice regionale. Ca rezultat in economia mondial s-au format zeci de asociaii
economice regionale. Cel mai inalt nivel de integrare regional i dezvoltare a diviziunii
muncii este caracteristic pentru Uniunea European. Despre aceasta ne mrturisete folosirea
monedei comune (Euro), aprarea militar comun i chiar elaborarea Constituiei Uniunii
Europene.
La diferite niveluri de integrare i pe cale de constituire sunt mai multe comuniti economice
regionale. Dintre cele mai cunoscute sunt NAFTA (America de Nord), ASEAN (Asia de Est)
etc.
n cele ce urmeaz, voi prezenta instituiile i acordurile de integrare economic din Asia si
America, punnd accent pe cele mai mari forme de integrare economic a acestor regiuni, i
anume Asociaia Naiunilor din Asia de Sud- Est ( ASEAN) si Zona de Liber Schimb din
America de Nord (NAFTA).
Obiective :

- cunoasterea evolutiei

organizatiilor comerciale regionale ;evidentierea

principalelor etape de formare a acestor organizatii; evidentierea obiectivelor si scopurilor

organizatiilor respective.
Metode de lucru utilizate : analiza bibliografiei indicate ; compararea, gruparea, analiza,
sinteza .

1.1 Evolutia Economica a NAFTA si ASEAN

Integrarea in America de Nord Zona de Liber Schimb din America de Nord (North
America Free Trade Agreement NAFTA)
Lansand la 1 ianuarie 1994 Acordul de Liber Schimb Nord American, America de Nord este
promotoarea unei grupri regionale care a implicat inc de la inceput limitarea la doar dou
aspecte economice comer i investiii. Dei nu s-au propus obiective la fel de ambiioase
precum sunt cele ale Uniunii Europene, anumite domenii probleme de mediu i condiiile de
munc sunt deja acoperite prin prevederile acordului.
Evoluia procesului integraionist in aceast regiune confer o serie de particulariti, care in
de atitudinea statelor membre fa de fenomenul de regionalizare (in special SUA), de
tipologia economiilor care compun respectiva zon de liber schimb (dou economii dezvoltate
i o ar in dezvoltare, mai mult : superputerea mondial- SUA i dou state cu poteniale
economice, politice i comerciale diferite - Canada i Mexicul).
NAFTA nu a debutat sub bune auspicii. Mexicul s-a confruntat la finele anului 1994 cu o
criz financiar de proporii. Muli critici ai Acordului NAFTA consider criza peso-ului
mexican tocmai rezultat al constituirii acestei zone de liber schimb. Exist voci care afirm
c NAFTA a constituit un sprijin pentru guvernul mexican in traversarea unei crize
determinate de factori externi.
Dar prin ce s-ar putea defini in formula cea mai simpl NAFTA, de la lansare pan in prezent:

NAFTA reprezint cea mai mare zon de liber schimb, cu o pia de 426 mil.
consumatori i cu o valoare total a produciei de bunuri i servicii de 12000 mild. USD
(1/3 din produsul global mondial);

NAFTA este o grupare integraionist care a fcut posibil, in decurs de un deceniu de

la lansare, o cretere economic a partenerilor de : 38% in cazul SUA, 30,9% in cazul
Canadei i de 30% in cazul Mexicului;

In intervalul de timp 1994-2003, exporturile Statelor Unite ctre ceilali doi parteneri
au crescut de la 134,3 mild. USD la 250,6 mild. USD (adic: de la 46,5 mild. USD la

105,4 mild.USD in cazul relaiilor cu Mexicul i de la 87,8 mild. USD la 145,3 mild. USD
in relaiile cu Canada);

Exporturile Mexicului ctre SUA au crescut in intervalul de timp analizat cu

aproximativ 234 % (de la 58,9 mild. USD), atingand valoarea de 138 mild. USD, iar
exporturile ctre Canada au crescut de la 2,6 mild. USD (nivel care a carecterizat anul
precedent integrrii, respectiv 1993), la 8,6 mild. USD (in anul 2003), adic a inregistrat o
cretere cu 227% in decurs de un deceniu de liberalizri comerciale;

Exporturile Canadei ctre partenerii NAFTA au crescut cu aproximativ 104%, de la

113,6 mild. USD la 231,7 mild. USD in relaia cu SUA(in perioada 1993-2002) i de la
0,9 mild. USD (la sfaritul anului 1993) la 1,83 mild. USD in anul 2003 in relaia cu
Mexicul;

NAFTA a permis majorarea importurilor mexicane i canadiene pe piaa american,

nu ins cu acelai ritm cu care au crescut importurile Mexicului i Canadei din SUA.
Canada s-a situat in mod constant la nivelul de 18% din totalul importurilor americane, in
timp ce cota importurilor americane din Mexic a crescut de la 6,8% in 1993 la 11,6% in
anul 2002;

In decursul primului deceniu de funcionare a NAFTA, nivelul productivitii

activitii economice a crescut cu 28% in SUA, cu 55% in Mexic i cu 23% in Canada;

Eficiena economiilor s-a reflectat printr-o poziionare favorabil pe piaa

internaional; NAFTA, ca i grupare, cuantific aproximativ 19% din exporturile globale
mondiale, i 25% din importurile globale;

NAFTA reprezint un mediu investiional atractiv: in decurs de un deceniu investiiile

intre parteneri s-au dublat, depind nivelul de 300 mld. USD, i a crescut in acelai timp
prezena investitorilor strini din afara NAFTA;

NAFTA recepioneaz in prezent peste 24% din investiiile strine directe inregistrate
la nivel mondial, i furnizeaz 25% din fluxurile de investiii strine directe;

NAFTA i-a catigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de

mediu i a celor de munc in cadrul colaborrii trilaterale.
4

NAFTA aspir la extinderea ctre sud, la cuprinderea unui numr tot mai mare de
state de pe continentul american in planul de integrare regional.

Asociatia Tarilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

Asociaia Naiunilor din Asia de Sud-Est a luat fiin pe 08 august 1967 prin intermediul
Declaraiei de la Bangkok, ce a fost semnat de Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore i
Tailanda.
In prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existnd patru etape de extindere, dup cum urmeaz:
- la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam ader la ASEAN.
- la data de 28.07.1995, Vietnam ader la ASEAN.
- la data de 23.07.1997, Laos i Myanmar se altur celorlalte ri ADEAN.
- la data de 30.04.1999, Cambogia ader la ASEAN.
Indicatorii relevani pentru aceast zon fac din ASEAN un important partener pentru orice
organizaie sau ar. Cu o populaie de 567 milioane, un produs intern brut ce depete 1
trilion USD, cu schimburi comerciale de 300 miliarde USD n cadrul organizaiei i 900
miliarde USD cu terii, ASEAN a cunoscut o dezvoltare remarcabiln toate domeniilor n
cadrul celor 40 de ani de existen.
Probabil c cea mai important decizie legat de evoluia acestei organizaii a fost luat n
anul 2003, n cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia i s-a referit la crearea unei
comuniti ASEAN pn n anul 2020 (inta a fost mutat ulterior pentru 2015), care urma s
se bazeze pe trei stlpi:
1. Comunitatea de securitate ASEAN;
2. Comunitatea economic ASEAN;
3. Comunitatea socio-cultural ASEAN.

Principiile de funcionare ale Comunitii de Securitate ASEAN urmau s se bazeze pe

procesele, acordurile i structurile construite de a lungul timpului prin intermediul
urmtoarelor declaraii sau tratate:
- Declaraia de formare a ASEAN- Bangkok, 08.08.1967;
- Declaraia zonei de pace, libertate i neutralitate- Kuala Lumpur,27.11.1971;
- Declaraia Concordului ASEAN- Bali, 24.02.1976;
- Tratatul de Prietenie i Cooperare din Sud-Estul Asiei;
- Declaraia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud- Manila, 22.07.1992;
- Tratatul Zonei Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud-Est- Bangkok,15.12.1997;
- Viziunea 2020 pentru ASEAN- Kuala Lumpur, 15.12.1997;
- Declaraia Concordului II ASEAN- Bali, 07.10.2003.
Componentele principale ale Comunitii de Securitate ASEAN pot fi grupate
n:
- dezvoltarea relaiilor politice;
- conturarea i uniformizarea normelor;
- prevenirea i rezolvarea conflictelor;
- reconstrucia pcii postconflict;
- realizarea mecanismelor de implementare.
Membrii Comunitii s-au angajat s utilizeze numai msuri panice n reglementarea
diferendelor i s considere propria securitate ca fiind conectat fundamental de securitatea
celorlalte naiuni, avnd la baz localizarea geografic, viziunea comun i obiectivele.
ASEAN s-a implicat nc din 1994 i n afara granielor sale din punct de vedere al securitii
nfiinnd FORUMUL REGIONAL ASEAN, avnd drept scop promovarea construirii
ncrederii, dezvoltarea diplomaiei preventive i elaborarea de abordri pentru cazurile de
conflict.
6

Comunitatea socio-cultural ASEAN comunitate are la baz trei zone de aciune importante:
1. dezvoltarea social avnd ca scop ridicarea standardului de via pentru grupurile
dezavantajate i populaia din zona rural.
2. fora de munc- cu referire la creterea investiiilor n asigurarea cadrului educaional de
baz i superior, pregtirea forei de munc, dezvoltarea
tiinei i tehnologiei, crearea de locuri de munc i protecia social.
3. mbuntirea cooperrii n zona sntii publice.
n acest moment exist cteva proiecte socio-culturale derulate n cadrul ASEAN:
- Programul de munc ASEAN pentru asisten social, familie i populaie;
- Programul de munc ASEAN pentru HIV/ASEAN;
- Programul de munc ASEAN pentru vrstnici;
- Programul de munc ASEAN pentru pregtirea tinerilor, Angajare Durabil i alte provocri
ale globalizrii;
- Reeaua Universitar pentru promovarea colaborrii dintre cele 17 universitii din ASEAN;
- Programul de schimb de experien pentru studeni, Forum cultural pentru tineret i forumul
tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN;
- Sptmna cultural ASEAN, Tabra tineretului ASEAN i Concursul ASEAN, ce au loc n
fiecare an;
- Programul de schimb Media din cadrul ASEAN;
- Cadrul pentru orae cu un mediu natural durabil i Acordul ASEAN pentru Poluarea
atmosferic transfrontalier.
ncepnd cu 01.01.2005, taxele vamale pentru 99% din produsele incluse n Lista Acordului
(Inclusion List) pentru 6 ri membre (Brunei, Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore i
Tailanda) au fost reduse pn la o valoare maxim de 5%. De asemenea, 60% din produsele
din aceast List au o tax vamal de 0%, iar media taxelor vamale pentru toate aceste

produse este de 2%. n cazul noilor ri membre (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam), 81%
din produsele incluse n Lista Acordului au taxe vamale cuprinse n intervalul 0-5%.
Alte activiti importante legate de integrarea economic sunt:
- Traseul pentru integrarea financiar i monetar n patru zone: dezvoltarea pieei de capital,
liberalizarea contului de capital, liberalizarea serviciilor financiare i cooperarea n privina
monedei;
- Reeaua de transport trans-ASEAN format din reelele importante de autostrzi i ci ferate
dintre state, inclusiv calea ferat dintre Singapore i Kunming, prinicpalele porturi i culoarele
marine, transportul fluvial i principalele legturi aeriene civile;
- Traseul pentru Integrarea Sectorului de transport aerian;
- Interoperatibilitatea i Interconectivitatea echipamentelor i serviciilor naionale de
telecomunicaii, inclusiv Aranjamentul Recunoaterii Reciproce Sectoriale a Consiliilor
Regulatorilor din Telecomunicaii din cadrul ASEAN referitor la Evaluarea Conformitii
pentru Echipamentele de Telecomunicaii;
- Reelele de energie trans-ASEAN, ce includ Reeaua de curent electric i Proiectele de
conducte de gaz;
- Iniiativa pentru Integrarea ASEAN orientat spre infrastructur, dezvoltarea resurselor
umane, tehnologiei informaiei i comunicaiilor i integrarea economic regional, n special
n rile CLMV (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam);
- Acordul asupra Rezervei de securitate pentru hran n cadrul ASEAN.
Obiectivul principal al politicii de relaii externe pentru Comunitatea ASEAN este de a deveni
un important juctor internaional. n momentul de fa, principalii parteneri ai ASEAN sunt
China, Coreea de Sud i Japonia. Cu aceste trei ri s-au dezvoltat relaii pe multiple planuri:
securitate, cooperare, criminalitatea transfrontalier, comer i investiii, mediu, finane,
agricultur, energie, turism, sntate, fora de munc, cultur, tiin i tehnologie,
comunicaii, asisten social i dezvoltare, tineret i dezvoltare rural i eradicarea srciei.
n privina relaiilor comerciale cu rile mai sus menionate, ASEAN a negociat sau
negociaz Acorduri de Liber Schimb.

Tot n zona Asiei i Oceaniei, ASEAN are relaii strnse, att politice, ct i economice cu
India, Australia i Noua Zeelanda. De asemenea, ASEAN dezvolt relaii pe multiple planuri
cu partenerii si de dialog. Pe lng cei deja menionai, acetia sunt: Uniunea European,
Canada, Statele Unite i Rusia.
ASEAN ntreine relaii strnse i cu organizaii, cum ar fi: Consiliul Cooperrii Golfului,
Grupul de la Rio, Asociaia Asiei de Sud pentru Cooperare Regional i Forumul Pacificului
de Sud.

1.2 Scopuri si obiective ASEAN si NAFTA

Obiectivele ASEAN sunt urmtoarele:
-

accelerarea creterii economice i a progresului social, precum i dezvoltarea culturii

din regiune prin eforturi comune;

promovarea pcii i stabilitii n regiune;
promovarea unei colaborri active i a asistenei reciproce pe teme de interes comun n

domeniile economic, social, cultural, tehnic, tiinific i administrativ;

furnizarea de asisten reciproc sub form de faciliti de pregtire i cercetare n

domeniile educaional, profesional, tehnic, administrativ;

mbuntirea colaborrii pentru utilizarea mai eficient a agriculturii, industriei,

creterea schimburilor comerciale .a.;

meninerea unei cooperri strnse i benefice cu organizaiile internaionale i
regionale care au scopuri i obiective asemntoare.

Obiectivul major al NAFTA il constituie stabilirea unei zone de comert liber intre membrii
sai prin:
-

promovarea competitiei loiale

cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor
recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari

semnatare
cunoasterea procedurilor eficace pentru aplicarea reglementarilor Tratatului si

solutionareaeventualelor controverse
stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale si multilaterale, in
perspectiva aderarii laTratat si a altor tari din regiune.

Printre efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA sunt urmatoarele:

consolidarea stabilitatii economice in regiune

sporirea considerabila a fluxurilor comerciale si de capital intre statele semnatare
asigurarea conditiilor pentru mentinerea capacitatii concurentiale a firmelor americane
si canadienein competitie cu cele europene, asiatice prin folosirea mainii de lucru

ieftine mexicane
cresterea globala a productiei in regiune si sporirea numarului locurilor de munca,

indeosebi inMexic
dezvoltarea tehnologica a Mexicului si sporirea capacitatii sale de a atrage investitii
straine directe,atat de pe pietele SUA si Canadei, cat si, in general, de pe pietele

internationale
potentarea rolului politic al Canadei pe plan regional si a capacitatii sale de a

consolida statutul destat federal

sporirea considerabila a capacitatii concurentiale a Mexicului.

1.3 Structura institutionala a NAFTA

Cele apte instituii (conduse de reprezentani ai tuturor celor trei ri membre) pe care se
bazeaz NAFTA sunt:
1.Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission)
2.Comitetele NAFTA i grupurile de lucru
3. Secretariatul NAFTA
4. Comisia pentru Cooperare n Domeniul Muncii
5. Comisia pentru Cooperare n Domeniul Mediului nconjurtor (CEC)
6. Banca Nord-American de Dezvoltare (NADB)
7. Comisia pentru cooperare cu statele vecine n domeniul mediului nconjurtor (BECC)
ASEAN
Principala

form

organizatoric

a A.S.E.A.N.

constituie Conferina

anual

minitrilor afacerilor externe ai rilor membre, care are loc prin rotaie n fiecare ar. Dac
este necesar, pot fi convocate i reuniuni speciale ale minitrilor de externe. Din timp n timp,
dup necesiti, au mai avut loc reuniuni la nivel ministerial i n alte domenii, cum ar fi cel
economic, al muncii, turismului etc. ntre conferinele minitrilor de externe funcioneaz un
10

Comitet permanent, sub preedinia ministrului afacerilor externe al rii gazd sau a
reprezentantului su, avnd ca membri ambasadorii celorlalte pri. De asemenea, au mai
fost create comitete adhoc i comitete permanente de specialitii experi privind diverse
domenii. n prezent, funcioneaz nou comitete permanente i anume pentru: comer i
turism; industrie, resurse minerale i energie ; alimentaie,agricultur i forestier; transporturi
i comunicaii ; finane i activiti bancare; tiin i tehnologie : dezvoltare social ; cultur
i informaii ; buget.
De-a lungul anilor au mai funcionat comitete permanente i cu preocupri mai restrnse,
cum ar fi, de exemplu : pentru transporturile maritime, pentru transportul aerian civil, pentru
relaiile publice, pentru activiti sociale i culturale etc. n funcie de tematic, acestea s-au
unificat n cele nou comitete permanente enumerate mai sus
Comitetele ad-hoc sunt n prezent n numr de apte i anume:
SCCAN - Comitetul special de coordonare a A.S.E.A.N. care rspunde de negocierile pentru
condiii mai bune de comer cu Comunitatea Economic European ;
ABC - Comitetul A.S.E.A.N. de la Bruxelles, care are menirea s sprijine SCCAN;
. Comitetul special al bncilor centrale i al autoritilor monetare ;
ACCRIS - Comitetul A.S.E.A.N. de coordonare pentru reconstrucia i refacerea
economic a statelor din Indochina;
Grupul funcionarilor superiori n problemele zahrului;
Grupul funcionarilor superiori comerciali privind negocierile

multilaterale comerciale

(G.A.T.T.) ;
Grupul funcionarilor superiori n problema cauciucului sintetic.

11

CONCLUZII:

NAFTA (Acordul de Liber Schimb Nord American) si ASEAN (Asociaia Naiunilor din
Asia de Sud-Est) fac parte din categoria tarilor zonelor de liber schimb , unde sunt eliminate
taxele vamale i restriciile cantitative privind produsele comercializate pe ansamblul
arealelor lor.
-

NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura, fiind un model de cooperare

de tip guvernamental, fara a dispune de organisme supranationale

Tratatul nu are obiective de natura politica.
Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un urias
potential de utilizare a fortei de munca si de crestere a nivelului de trai, caruia este
posibil sa i se alature in viitor si alte tari din Occident si care va avea efecte deosebite

asupra relatiilor cu alte state industrializate.

Promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina
Prin crearea NAFTA, statele membre si-au largit posibilitatile de desfacere a
produselor si si-au imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a
deplasarii productiei spre zonele geograficecare ofera forta de munca mai ieftina si

bine calificata.
NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital si know-how

japonez in emisfera occidentala.

Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice
cat si asupra relatiilor politice si sociale ale tarilor Americii de Nord; ea va produce in
acelasi timp modificarea raportului de forte fata de tarile UE si Japonia si va determina

crearea unei zone cu potential comercial greu de imaginat.

Nafta, UE si Asia de Est domina in prezent economia lumii, cuprinzand 80% din
productia si comertul mondial.

In urma evaluarilor realizate, s-a constatat ca NAFTA a fost un mare succes pentru toate
partile implicate,reflectat in principal prin beneficiile obtinute in urma punerii in aplicare a
politicilor de liberalizare a schimburilor economice, care au condus la cresterea bogatiei si
competitivitatii in regiune, precum si la avantajele comparative pentru consumatori,
angajati si intreprinderi. Fiecare dintre statele membre a avut motive bine intemeiate
pentru crearea unei regiuni de integrare, care sa le promoveze interesele de grup atat in
interiorul gruparii, cat si in relatiile cu ceilalti parteneri. Efectele creerii NAFTA au
implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice si sociale
ale tarilor nord-americane.Pe plan mondial, ele vor genera in acelasi timp modificarea

12

raportului de forte dintre statele UE si Asiei deSud-Est (in special al Japoniei) si vor
conduce la constituirea unei zone cu un potential comercial greu de imaginat pana acum.

ASEAN este o grupare aflata mereu in cautarea identitatii sale si niciodata suficient
de eficienta pentru a-si atinge pana la capat obiectivele propuse.
Cu exceptia Filipine, ceilalti membri fondatori ai ASEAN s-au aflat printre cele mai
mari success stories in ultimele decenii, succes datorat mai degraba politicilor si
potentialelor nationale decat apartenentei la ASEAN.
Integrarea regionala putin mai accelerata in anii 90 s-a datorat in mare parte eforturilor de
liberalizare pe plan mondial si cresterii economice a statelor membre. Statele membre
ASEAN trebuie sa lase la o parte frustrarile privind integrarea lor intr-un bloc comercial
regional si sa se distanteze de modelul UE pe care, de fapt, nici nu pot si nici nu doresc in
mod real sa il urmeze.
O solutie ar fi pastrarea climatului de cooperare regionala si a dorintei de a actiona in comun
fara a forta nota,caci atunci cand va fi momentul roata va incepe sa se miste de la sine.
Statele membre ASEAN par sa considere deocamdata ca cea mai importanta organizatie
economica este pentru ele Organizatia Mondiala a Comertului, pe care o considera ca fiind cel
mai important forum de coordonare a elementelor de politica comerciala din lume.

BIBLIOGRAFIE:
13

1)Integrare si regionalism pe continentul american.Lect.univ.dr. Anca Gabriela ILIE. Curs

informat digital - Biblioteca ASE
Bucurestiwww.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=191&idb
2)Integrare economica europeana.
Maria Barsanidd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariaBarsan/cap5.html - 48k
3)ro.wikipedia.org/wiki/NAFTA
4)www.nafta.org
5 ) N o i a c t o r i m o n d i a l i www.e-scoala.ro/euro/noiactori.html
6) http://www.aseansec.org/
7) http://tradepedia.tradeville.eu
8) http://www.scribd.com
9)http://www.editurauranus.ro/marketing-online/21/pdf/2.pdf
10) http://documents.tips/documents/asean-55949481946e2.html

14