::s

.....
<I-

-..........

Q)

.c
m

(!)

z-

:::>

()

:!

..J

-::s

f/)

"C

><'a

0.

><'a

..J

-t-n
Q)

>

:::>

0::

I()

w
Iw
c

I
+:;
!;#)

cu co
0

I..

:i 0

(JN

:i

Ill
I

Tehnica poligraf
~i tehnica diagnosticului

cu ocazia
varstei de 60
Criminali~tilor din
acordat
psi ho log

,,Medt:11ia pentru merite

deosebite
dezvoltarea
criminalisticii. 11

ROMANIA
A SOCIATIA CRIMINAU~TILOR DIN ROMANIA

JI,

Nr.~

Se acorda domludui/do~mnei
l:~ ~":"""''" -..-. ~~:3. '\:""ud.c~e.\ ~
medalia pentru
deosebite in dezvoltarea criminalisticii".
I

.E'I!l~!i~l11DJ~

c::::;,Y.

--

Bucciresti

:mos

t9T:Jf,,~

cu tehnica poligraf este aplicata la ora de fata

la noi,
~i In alte tari, atat In laboratoare apartinand
institutiilor de aplicare a legii cat ~i In laboratoare
Laboratoarele private l~i desfa!?oara activitatea fie
status individual, fie asociate unor agentii de detectivi. Exista
universitar de a deschide laboratoare
companii care doresc sa
Pentru U!?Urinta exprimarii
numim In aceasta lucrare
institutionale (din institutiile de aplicare a legii)
~i laboratoare private, pe toate celelalte. Ambele tipuri de
laboratoare trebuie sa respecte conditiile minim obligatorii
atat din punct de vedere al ambientarii/ dotarii tehnice, cat i
cu speciali!?ti !?i expefli conforn' legii.
cateva diferente majore lntre cele doua tiouri de
care rezida
natura activititii - In laboratoarele institutionale
exclusiv fapte antisociale prevazute
cod
penal,
cand fn cele private plaja este mult mai larga,
exemplu loialitatea fata de firma/companie, selectia
angajare (aanumitele teste de screening), loialitatea
sotfsotie, concubinaj etc.;
" natura solicitarii - lnvestirea legala de efectuare
a unei examinari In laboratoarele institutionale se face

I.

de catre organul de cercetare sau urmarire penala

rezolutie motivata, ordonanta sau incheiere de !i>edinta,
iar in laboratoarele private pe baza unui contract Tncheiat
intre laborator ~i persoana fizica sau juridica care dore~te
clarificarea unei situatii;
.. obligatiile fata de beneficiar - avand in vedere
solicitarea catre laboratorul institutional se face conform
Codului de procedura penala, iar beneficiarul este un
reprezentant al statului- politist/ procuror/judecator, singurele
variante de neefectuare a examinarii poligraf sunt cele care
decurg din imposibilitatea respectarii normelor metodologice
(procedurilor) sau refuzul subiectului.
laboratoarele
private, fiind o conventie contractuala intre parti, exista
posibiiitatea refuzului direct de abordare a solicitarii de catre
laborator sau, direct, de catre specialist;
.. suportul informational - ofiterul psiholog are
dispozitie un dosar care cuprinde activitatile desfa~urate cu
ocazia cercetarii la fata locului de catre speciali~ti si sunt
mentionate elemente concrete (urme, obiecte corp
probe etc.) ale situatiei de fapt, rezultatele expertizelor ~i/sau
constatarilor tehnico- !?tiintifice, pozitia oficiala a martorilor, a
suspectilor, fixata prin declaratii, activitati informative etc.
Sarcina specialistului/expertului din laboratorul privat este
mult mai grea ~i mult mai dificila, pentru ca, de
trebuie sa se bazeze pe relatarile orale ale solicitantului care
reclama un neajuns sau o situatie, relatare care este de cele
multe ori extrem de subiectiva. Expertul porne!:?te la drum
cu un bagaj de date minim, fara sa aiba garantia
impartialitatii partilor. Prudenta In atitudine
afirmatii,
obligatorie de altfel, trebuie sa capete valente superioare
testarile private. Lucrul eel mai delicat ii reprezinta faptul
tabloul complet al derularii evenimentelor, la fel ca
puzzle, ii are uneori abia In final, dupa ce pune cap la cap
datele obtinute din discutiile pre ~i post-test cu mai multe
persoane implicate (ex: firma) angrenate

ca

44

pu\in intr-un mod relevant pentru sarcina pe care o are de

rezolvat. Argumentele pe care le are la dispozitie pentru o
discu\ie post-test ~i pentru obtinerea unei recunoa~;teri tin
mult de abilitatile personale ~i de experien\a profesionala a
expertului, decat de argumenta\ia bazata pe probe,
urmele ~i rezultatele expertizarii lor sau date
relevate din declaratii i verificari in teren.
o prima vedere, importan\a activita\ilor
laboratoarele institutionale este mai mare
private, pentru ca, punctual, pe fiecare caz
psihc::>log se implica in rezolvarea unei
special a celor cu violen\a ~i implicit ~n importanta
sau este mai mare. Asta daca ne raportam
social. Daca insa ne raportam la ansamblul
la faptul ca fiecare examinare care clarifica o
de mica, ajunge In final sa concure la demascarea
~i lnlaturarea suspiciunilor, precum i;;i la restaurarea unor
relatii interumane normale, bazate pe incredere
spune ca i;;i aportul laboratoarelor private
important
prin efectul pe care ti creeaza in societate. Din perspectiva
demersului ~tiin\ific ~i al efectului de ,,cura\enie sociala" nu
exista laboratoare mari ~i laboratoare mici, institutionale sau
private, toate sunt importante
necesare, atata timp
aflarea adevarului i competen\a profesionala
care le guverneaza activitatea.
lmpartialitatea este unul dintre elementele
care examinatorul trebuie sa le demonstreze
testarii, indiferent de laboratorul in care
desfa~oara
activitatea, privat sau nu. Este lucrul eel
realizat, de altfel ~i deosebit de important, pentru a putea
avea un dialog real cu subiectul, pentru a avea posibilitatea
de a-I cunoa~te, pentru a putea tntelege ce
necesitati I-au condus la anumite c:onduite, ce
i ce anume I-a determinat
ac\ioneze
etc. increderea reciproca intre

J6

sta ~a
unui rezultat 'r">""-"~T
vorbim de interrelationarea cu un subiect sincer
Dincolo de inregistrarile grafice sau digitale
dincolo de adevar sau minciuna, in spate este
omul. cuno$ti ;;i rezultatele actiunilor
rezultatul muncii tale, ca expert - concluzia
va fi una In concordanta cu realitatea. Astfel,
impartialitatea, dincolo de impunerile codului de conduita al
sau al expresiei In sine, capata noi valente. care
sunt fixate Tn cadrul discutiei pre-test, asigura consistenta !?i
relevanta dialogului expert-subiect ~i In final ofera satisfactia
profesionala. Ofiterul psiholog din laboratorul institutional
se confrunta, In demonstrarea impartialitatii, cu credinta
declarata sau nu, ca este de partea politiei ~i ca
,,mincinos" oricum, iar expertul din laboratorul
va fi banuit ca rezultatul ii este ,,comandat". avand
vedere
plata testarii a fast realizata de beneficiar (de cele
multe ori, patronul firmei implicate) i ca expertul se va
subordona intereselor materiale sau financiare i nu celor de
ordin
este dificila ~i cu efect pe termen lung, pentru ca
convingi un subiect al unei examinari, ci un om,
lntalni poate pe strada i care va comenta in
atitudinea expertului, profesionalismul de
dovada, increderea pe care a capatat-o in acest
sau din contra, dispretul. Astfel, fiecare
o portavoce a increderii sau neincrederii in
a acceptarii sau refuzului examinarii. Refuzurile
examinare pot conduce la o stare de fapt care
puna sub semnul 'lndoielii eficacitatea metodei, ca i
cum metoda ar fi de vina, iar nu lipsa de profesionalism a
aceea, fiecare testare trebuie sa fie tratata l}i
abordata cu aceea!1i seriozitate, indiferent de impactul social
evenimentului sau de pericolul social, indiferent daca este
laborator orivat sau nu, expert oficial sau autorizat

pasiunea i devotamentul
formeaza succesui
. Ceea ce trebuie avut in vedere ca finalitate este
, ci stabilirea adevarului, demascarea
, nu o simpla indeplinire a sarcinilor din fia postului
~i
un indicator de evaluare,
promovarea spiritului de
dreptate.
lndiferent de tipul de laborator, orice examinare poligraf
cuprinde cateva etape obligatorii si anume:
1. analiza situatiei de fapt;
stabilirea obiectivelor
examinarea propriu-zisa;
analiza diagramelor;
organizarea (dupa situatie) a discutiei post test;
formularea raspunsului catre solicitant
Se impun in continuare cateva precizari, general valabile,
care au mai fost mentionate ~i in alte lucrari, dar pe care
consideram ca trebuie sa le reamintim pe scurt.
Pentru a exista o linie coerenta In utilizarea termenilor de
examinare i tesUtestare, facem precizarea ca o examinare
este formata din mai multe baterii de taste, aplicate lntr-o
succesiune prestabilita de autorii metodei validate, iar
este un chestionar de Yntrebari, In care pozitia fiecarei
intrebari in pa rte in cadrul chestionarului, precum ~i algoritmul
de amestecare a lor este propriu fiecarui tip de chestionar,
asociat unei metode. Testarea poligraf face referire
obtinerea diagramelor in urma aplicarii chestionarelor de
intrebari pe parcursul testelor.
realizarea examinarii cu tehnica poligraf sunt
recomandate urmatoarele reg
+ examinarea cu tehnica poligraf nu este recomandabil
sa se efectueze In primele 2-3 zile de la eveniment/incident
inte de a se clarifica sau verifica imprejurarile

+ printr-o examinare cu tehnica poligraf nu pot fl clarificate

toate lmprejurarile situatiei de fapt sau toate aspectele care
nu au o explicatie viabila ~i par neclare. Umitele metodei
sunt dictate de limitarile impuse de chestionar (3 maxim 4
intrebari relevante), de perceptia subiectului, reprezentarile,
starile afective ~i gradul de interes fata de situatia In cauza;
+ obiectivele examinarii poligraf trebuie sa vize.ze fapte
~i/sau actiuni relevante pentru persoana banuita sau pentru
evenimentul in discutie (cauza cercetata). A nu se scapa
vedere ca lntrebarile se adreseaza persoanei, deoarece
persoana este testata 9i nu cauza;
+ expertul t;-ebuie sa se documenteze !?i sa ia la cunm1tinta
datele 9i informatiile necesare, astfel lncat cunoa~terea cat
mai detaliata a evenimentelor sa ii permita stabilirea celor
mai pertinente intrebari in raport de obiectivele examinarii;
+In incinta laboratorului, pe parcursul examinarii, nu este
permis accesul altar persoane in afara examinatorului ~i
subiectului, exceptie facand translatorii pentru cazurile
care sunt implicati cetateni straini;
+ persoanele care urmeaza sa fie examinate:
a) trebuie sa fie lntr-o stare psiho-medicala normala,
expertul se va informa In discutia pre-test daca subiectul
este odihnit ~i daca alimentatia a fast cea
nu trebuie sa fie amenintate cu examinarea poligraf
sau cu rezultatele acesteia;
nu vor fi acceptate la testare persoanele care sunt sub
influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor care
influenteaza functiile sistemului nervos central.
Subiectul trebuie sa fie informat verbal
prin
declaratiei/acordului de consimtamant la examinare ca:
EXAMINAREA ESTE BENEVOLA $1 SE REAUZEAZA
NUMAI
CU
ACORDUL
SCRIS AL
PERSOANEI
EXAMINATE, PRIN SEMNAREA "DECLARATIEI DE
CONSIMTAMANT
LA EXAMINARE", IAR REFUZUL
J
EXAMINARll NU INCUMBA EFECTE JURIDICE
~

,8

NU

VOR

Fl

SUPUSE

TESTARll

URMATOARELE

CATEGORll DE PERSOANE:
- FEMEILE iNSARCINATE;
MINORll SUB 18 ANI;
- ALCOOLICll CRONICI;
~ PERSOANELE CU AFECTIUNI PSIHICE, INIDIFERENT
DE DIAGNOSTICUL FORMULAT iN DOCUMENTELE
MEDICALE;
- PERSOANELE AFLATE SUB TRATAMENT MEDICAL
CE NU POATE Fl iNTRERUPT;
- ORICE ALTE PERSOANE DES PRE CARE EXPERTUL
APRECIAZA MOTIVAT CA NU SUNT APTE~ PENTRU
EFECTUAREA EXAMINARll.
ESTE INTERZIS oricarui examinator ca
discu\iilor sa abordeze sau sa dezvolte CUI persoana
examinata subiecte despre:
+ RELIGIA DIN CARE FACE PARTE SAU CU CARE
SIMPATIZEAZA;
+ PROBLEME CARE IMPLICA DISCRIMINARI RASIA LE
SAU ORIENTARI SEXUALE;
+ CONVINGERILE SALE POLITICE.
Revenind la etapele examinarii, In cadrul analizei situatiei
de fapt sau a cazului, expertui se informeaza despre
situa\ia concreta, a~a cum a fost evenimentul/incidentul
sesizat, localizat ~i despre persoanele implicate. 1n cazul
examinarilor dispuse pentru cauze penale, In laboratoarele
existente la poli\ie aceasta etapa este una cu
substanta ~i esenta avand In vedere
informatii existente faza cercetarii la fata locu1u1, a
probelor relevate/descoperite l?i raportul lor de cauzalitate,
modul de operare, verificari In bazele de date
Relevant
este faptul ca din toate aceste date, exceptand situatia cand
exista un martor si avem un portret robot, se contureaza

. cu un anum1t mod d
dupa un plan sau, din cont
, cu violenta, care poate avea gesturi sigu
sau naot1ce, fara logica, care poate atrage sau nu victima,
care poate avea anumite aptitudini, un anumit temperament,
spus avem un personaj fara chip, dar cu o personalitate
cele mai multe ori cu un contur i o tua fina,
Tehnica este cunoscuta sub denumirea de
lucru este important pentru discutia pre-test,
dezvoltam acest subiect.
obiectivelor examinarii se face in consonanta
cu ceea ce beneficiarul dorete sa clarifice prin aceasta
beneficiar intelegem organul de cercetare
penala (politist/procuror/judecator), directorul
preedintele consiliului de administratie,
sau juridica care se adreseaza laboratoruluL
comun acord a obiectivelor i chiar a
relevante este importanta pentru ca, de regula,
, necunoscand procedura de examinare li'i nici
a chestionarului de intrebari, solicita
clarificarea mai multor aspecte pe care le
fara sa ia in calcul daca sunt relevante
daca subiectul a perceput situatia direct,
sau i-a fast relatata de o terta persoana
rand, daca a putut retine aspectele a9a
prezentate sau evidentiate. Explicitarea
a modului in care este organizata ~i
memoria umana (de lunga 9i scurta durata),
senzoriala, perceptia, atentia, motivatia, rolul
starilor
(emotii/sentimente) ~i teoria dominantelor,
vor conduce la restrangerea Tntrebarilor la un numar care
ooata fi introdus in formatul de testare, delimitarea
l?i se va contura orizontul expectantelor
termeni reali~ti fata de finalitatea
moment, rolul expertului este acela de a

poligraf, dar
M,i..;t:::::.ta nu trebuie sa accepte
tinte nespecifice sau stimularea excesiva a subiectului
implicarea sa sau a metodei in rezolvarea unor dispute
personale, ori
se t.ransforme intr-o ,,unealta" ~tiintifica.
Din perspectiva moderna de abordare a oricarei activitati
de laborator ~i anume din perspectiva managementul
calltatii conform standardelor intemationale exista
Satisfactie a
lientului. Explicarea
definirea cu claritate a ceea ce este procedural i posibil
asigura informarea corecta a beneficiarului/clientului,
confera legalitate etapelor ulterioare, asigura dreptu
nu in ultimul rand reduce presiunea
psihologica proprie expertului, care ar avea de indeplinit o
care excede atat posibilitatilor lui reale, cat i celor
metodolog
. Astfel, explicitarea corecta a problemelor
stabilirea concreta a tintelor care pot fi atinse pentru
fiecare subiect
parte vor preveni interpretari ulterioare
ale beneficiarului i ateptari nesolutionate.
Cand se incepe o examinare, exceptand datele descrise
expertul nu tie care va fl pozitia subiectului, sincera
sau nesincera, nu cunoate daca va relata adevarul sau va
, ~--- ii va denatura doar intr-o proportie suficient de
dar suficienta, pentru a parea credibil si a inlatura

a defini clar limitele memae1.

suspiciunea.

COMPORTAMENTUL SIMULAT

Oefinire ~i caracteristici generale

,,Comportamentul simulat (disimulat) reprezinta refuzul de a

marturisi ~i de a recunoa~te o atitudine reala fata de o persoana
oarecare sau incercarea de a-~i camufla fate de sine insu!_?i o
dorinta pe care totusi o simte." (L Clofu, 1974, pag. 51).

5'

52

Simularea este actiunea prin care cineva imita sau l~i

provoaca In mod con~tient diverse rnodificari corporale sa
psihice cu scopul de a obtine anumite avantaje. Simulare
este forma specifica de comportament deviant situat~
limita dintre normal $i patologic, cu sau fara substrat
psihopatologic.
De regula, simulantii sunt "indivizi lipsiti de calitatij,
morale, lene~i, declasati social, dar ale caror in~elatoril
sunt descoperite de cadre medicate sau judiciare
competente". (Constantin Gorgos, 1989, pag.498).
Exista 9i cazuri patologice cand se produc simulari In
mod involumar ~i incon$tient. In isterie sunt simulate unele
grave (epilepsia, paralizia etc.) fara existenta organica a
acestor boli
Simularea patologica se deosebete de cea con~tienta
aceea ca istericii se ln$eala pe sine i pe altii,
timp ce
simulantul lncearca sa ln~ele numai pe -r
Odata cu complexitatea vietii sociale, tipurile
devin tot mai numeroase $i chiar necesare - aa se
de la surasul ca expresie autentica a bucuriei la surasul
conventional. Exagerand sau inhiband expresiile emotionale
ca o constrangere impusa de societate ajungem la simularea
starilor noastre emotive ~i frecvent la ascunderea adevaratelor
sentimente. Cand aceasta conditie este exacerbata se ajunge
,,poza" - o simulare complexa devenita sistem In cadrul
individul se mi~ca traie!?te.
dintre problemele complexe ale psihologiei
este cea a conduitei de simulare. Rolul simularii in viata de
toate zilele are mai mult o importanta teoretica, dar capata
un caracter de raspundere atunci cand devine instrumentul
descoperirii acelor simulari legate de fapte cu repercusiuni
sociale grave.
Persoanei care a comis o infractiune, atunci cand se afla
pericolul de a-i ti depistate faptele, con~tientizarea vinovatiei
1i declan9eaza o stare de alarmare, de excitatie puternica,

Tncercand sa simuleze pentru a-9i dovedi

lntentia de inducere in eroare se realizeaza
exemplu, prin trei procedee de mascare:
a) printr-o atitudine rationalizatoare (rationalisation),
care individul ofera ratiuni cat mai plauzibile pentru a
anumite fapte pe care singur le condamna;
b) altii incearca sa-9i proiecteze (projection)
personale in contul altora;
c) inversul acestui tip de mascara o constituie identificarea,
aceasta individul atribuindu-i voit
(atitudini) ale altar persoane. (Coleman, apud.
Caracteristica esentiala a conduitei
intentionalitatea, unde minciuna este o ,,greeala" intontinn~t
Adevarul falsificat afirmat, comunicat
existent cand apare intentia de a lnela, este reprezentat de
minciuna.
Minciuna patologica poate fi apanajul unor personalitati
dizarmonice care mint cu w;urinta In scop utilitar, mai rar
in accese megalomanice; se noteaza perversitatea unor
subiecti pentru care minciuna devine o a
natura,
reflecta rautate, cruzime.
Minciuna este o constructie fictiva, creata pentru a
manipula, simularea antrenand inteligenta cu care subiectul
incearca sa induca
eroare auditoriul, flexibilitatea
logicii, pentru a ajunge cat mai repede la tinta, abilitatea
cu care simulantul folosete limbajul, care se bazeaza
cunoal?tera temeinica a realitatii pe care o ascunde sub
masca adevarului.
Virgil Dragomirescu, in lucrarea
reactivitate umana", ( 1990, pag. 140) identifica
forme de simulare, ca specifice delincventilor:
Simularea preventive subliniaza caracterul oremeditat
con~tient de inducere in eroare, de
act cu continut social negativ. Este o form.:.
tn care subiectul ii pregatete terenul de

'

la personalitatile
deviante.
contaminativa este specifica rnediilor de
restrictive, fiind determinata de situatii de
realizandu-se inductiv, initiativa apartinand
dizarmonice. Se simuleaza intoxicatii,
afectiuni dermatologice, traumatice, in general aceasta
forrna
simulare se refera la patologia somatica.
.. Disimularea este conduita devianta care reflecta o
motivatie psihopatologica particulara, dublata de o conditie
, o situatie psihologica sau de ordin social,
de ingradire a drepturilor subiectului. Acest
poate insoti cornportarnentul hetero- sau
la melancolici cu idei de razbunare sau de
Comportarnentul are o latura directa observabila,
aparenta -- cum ar fi limbajul vorbit sau gestul, mi~carea
membrelor sau corpului, expresivitatea fetei etc. i o latura
inaparenta comportarnentul interior, micromi~carile
limbajul intern, activitatea "ideo-motorie",
cardiac modificat ca raspuns la o incitare,
de volum a vaselor sangvine etc.
Simularea este o entitate contradictorie intre aspectul
aparent ~i eel inaparent al comportamentului
aparent reprezinta ansamblul de manifestari
pe care subiectul le afi$eaza, cu intentia de a
, cee~a ce este lasat sa se vada.
inaparent este ascuns, lnsumand realitatea
, neconfesata, care, prin intermediul unor
perfectionate de individ, face obiectul derutei
expertului/i1nvestigatorului.
fn
comportamentului inaparent intra ~i aspecte
observabile ale unor procese psihice dependente

gandire,
motoare

54

procese ale
cu cele de gandire.
Aceasta componenta mascata, daca este interpretata
personale a individului, reflecta educatia
sensul raportuiui dintre conditionabilitatea nativa
conditionabilitatea afectiva i reflecta deci atitudinea sa
fata de colectivitate.
inaparent
constituie
o
atitudine
pregatitoare, orientata comportamental.
lntre comportamentul aparent !_?i eel inaparent exista
simultana

celor doua

modalitati

modalitatea inaparenta poate preceda prin orientarea

i pregatirea anticipativa modalitatea aparenta;
comportamentul inaparent poate succeda unei activitati
efectuate i terminate fara a mai fi dublat i de o expresie
exterioara vizibila. (L Ciofu, 1974).
schema desfa~mrarii procesuale a comportamentului
simulat, se remarca doua elemente importante ~i anume (T.
'

1. momentul in care stimulului i se acorda sau

se

reactualizeaza o sernnificatie pentru subiect;

2. evaluarea, selectarea tipurilor de raspuns; aici trebuie
urmarit modul aparent in care subiectul simulant ll?i
manifesta intentiile.
ce este fats este sensul imprimat de individ
spre observatie directa, sensul care
sa comportamentului
este nu numai ce se incearca a fi ascuns,

!?i

reactiile emotive, acele "planuri"

care sunt legate de orientarea

sau atitudinea premergatoare. De asemenea,

care trebuie sa ramana secretul personal.

15

Orice forma de comportament are in primul rana o

expresie motorie, ceea ce este valabil pentru ambele
aspecte ale comportamentului aparent ~i inaparent.
In comportamentul inaparent variabilele mi~carii sunt
numeroase - mi~carile mecanice ale
dilatarea lumenului, vaselor sangvine, activitatea cardiaca,
activitatea electrica a pielii, reprezinta
comportamentale.
Gandirea, reprezentarile, imaginatia, presupun ~1 e1e o
desfa9urare procesuala, incluzand ~i ele factorul mi~care;
aici este de remarcat componenta ideativa a mi~carii,
componenta psihologica inclusa organic in comportament
Revenind la etapele obligatorii ale unei examinari cu
tehnica poligraf vom prezenta in continuare interviul pretest.

INTERVIUL PRE-TEST

56

Reguli generale. Orice examinare poligraf va lncepe cu

pre-test, etapa esentiala in economia generala a
examinarii, in decursul caruia persoana este informata cu
privire la cauza investigata/incidentul verificat/evenimeritul
in discutie, etapele examinarii, in ce calitate va fi examinata
(martor, suspect, tainuitor etc.) ~i intrebarile care ii vor fi
adresate in cursul examinarii.
parcursul acestui modul, interviul pre-test, vor fi
multe referiri la atitudinea subiectului, gestica,
comportamentul verbal ~i non-verbal. F acem precizarea
ca exemplele date ~i expresiile care vor fi atribuite ca
ale unei persoane sincere sau nesincere nu trebuie sa fie
interpretate ca etichetari ale adevarului sau ale simularii, cu
valoare de certitudine ~i In niciun caz intr-un mod izolat, a'a
cum ar reie!i din prezentare. Altfel spus, o expresie
sau un gest (chiar daca pare teatral) nu va fl cuantificat ca fiind
indice al sinceritatii sau nesinceritatii, pentru ca ar insemna

ca avem deja o concluzie antepronuntata.

In

nu am mai avea nevoie de teste !?i nici de aparait.

facute sunt cu valoare de exemplu ~i au fast observate
. practica ca fiind de cele mai multe ori prezente persoanele
care ulterior, in urma examinarii, au inregistrat indici certi
comportamentului nesincer. Consideram ca
o grava
eroare aceea de a ne lasa sedu~i de ,,observatiile proprii"
cu valoare de concluzie, pentru ca nu vom
sa evaluam echilibrat diagramele, fiind tentati
acele modificari ale traseelor care sa ne
deja formata. Nu este numai o eroare
sau de evaluare, eel mai grav este ca ne
erori cu impact direct asupra concluziilor formulate,
asupra credibilitatii metodei sau a expertului.
Care trebuie sa fie atitudinea expertului? Facem
precizarea ca atitudinea expertului trebuie sa fiie
masura
calitatii declarate inca de la inceput 9i anume cea de
psiholog. Expertul va fi obligatoriu imbracat
va avea o atitudine politicoasa, calma, echilibrata
ferma,
fara ca tonul sa fie rigid. Explicatiile furnizate trebuie sa
aiba fundament !?tiintific !?i sa fie edificatoare pentru subiect
Per ansamblu, trebuie sa se stabileasca, pas cu oas. o
relatie de incredere intre subiect ~i examinator
asigure comunicarea. Pentru subieictii timizi sau
este necesar un efort suplimentar (un plus
atentie)
stabilirea unei bune relationari ~i se va adopta o
consecinta.
Cum debuteaza interviul pre-test? Pentru Tnceput, dupa
schimbarea formulelor de politete, examinatorul trebuie sa
s,e prezinte, sa Tl informeze pe subiect unde se afla, subiectul
este apoi intrebat daca a fast informat cu privire
faptul ca
urmeaza sa fie testat cu ,,detectorul de minciiuni" !?i daca
cunoa~te care va fi subiectul discutiei/obiectul
functie de raspunsul subiectului, se
consecinta la clarificarea acestor aspecte.

informat
o solicitare legala
subiectul solicita, Ii va fi prezentate actul
de dispunere sau contractul), dar ca acest lucru nu incumba
obligativitatea examinarii, In sensul ca, daca nu dore~te,
poate
testarea.
Declaratia de impartialitate. Expertul va sublinia Inca de
ca pozitia lui este una neutra, ca va face
o evaluare obiectiva, justa, nepartinitoare in conformitate
cu realitatA;:1 ~i in respectul adevarului. Se va departaja
solicitantului/beneficiarului testarii, care de
001ce1 este una acuzatoare.
intreg parcursul examinarii
un ton neutru. Daca subiectul se declara
afirmand in functie de incadarea psihologului
institutional sau privat, prin afirmatii de
nu suntem la politie, nu e!?ti !?i tu politist?" sau
"patronul meu a platit testarea, deci te plate~te ... nu 0 sa
, expertul trebuie sa clarifice acest aspect ~i
suplimentare care sa defineasca clar ~i
raportul lui cu beneficiarul examinarii,
atributiile specifice profesiei de psiholog se
doar exigentelor ~tiintei. Se va sublinia, de
onoarea ~i demnitatea nu au moneda de
nu trebuie sa se simta deranjat sau, mai
aceasta discutie, pentru ca nu va face altceva
vCl>::>vCll convingerea persoanei ca are dreptate
un punct sensibil.

exemplu in sustinerea celor mentionate va

cauza precizand ca acesta este ~i
care in laborator nu este permis accesul ~ii
sau participarea oricarei alte persoane cu exceptia cuplului
expert-subiect

expertului trebuie
fie vizibila pe intreg
examinarii, acesta fiind un aspect esential.
fi

Care sunt primele informatii care se ofera subiectului?

examinatorul va furniza persoanei toate

necesare despre aparatul poligraf, modul

~i de inregistrare a modificarilor psihofiziologice.
nr:t=mA cu descrierea senzorilor, a modului In care se
ce anume parametri inregistreaza fiecare
cum sunt materializate in diagrama informatiile captate
ace~tia.

Prezentarea va fi desigur adaptata modelului de

varianta clasica (electrono/mecanica) sau
computerizata.
Este important
se foloseasca analogia cu aparatura
medicala uzuala, avand in vedere ca subiectul are lace sa
se raporteze din experientele anterioare (consult medical,
analize etc.), iar pe de alta parte se subliniaza rigurozitatea
inregistrarilorin respectul unui act $tiintific $i faptul ca aparatul
inregistreaza parametrii fiziologici ai metabolismului uman.
functie de nivelul de cultura $i de domeniul de pregatire
al subiectului, se vor folosi gradual termeni de specialitate
astfel incat sa se sublinieze pregatirea profesionala a
, fara a se pierde din vedere ca o prezentare prea
poate sa nu fie atractiva pentru subiect,
:;>i practic expertul sa nu f$i atinga scopul.
Aceasta situatie trebuie sa fie observata de catre expert i
corectata orin scurtarea prezentarii, eventual prin reluarea ei
o alta forma mult mai dinamica sau mai simpla,
pentru ca nu trebuie sa fie o prelegere de cateara. Tn practica
se lntalnesc subiecti care solicita direct renuntarea la aceasta
prezentare prin expresii de genul "nu ma intereseaza, nu putem
trece direct la test, ca sunt grabit".
. Tn aceasta situatie, psihologul trebuie sa verifice daca
intr-adevar exista un motiv intemeiat, daca este doar o eschiva
sau daca in spatele afirmatiei nu se ascunde o temere fata
de aparat sau de examinator. Fiecare dintre variante se
~i sunt tranl?ate Inca din aceasta faza.
prive~te existenta unui motiv intemeiat, se
care este acesta. Am intalnit subiecti care

59

dincolo de afirmafia In sine erau ~i vizibil nelini!?tifi , afirmand

ca "sotia este bolnava, la spital", " ... am copilul la gradinita
i:;i nu are cine sa 11 ia" sau "am animale acasa, nu are cine
sa dea apa la vaci i pana ajung eu acasa .... ". Subiectul
pare sa aiba o alta prioritate, atentia lui este focalizata pe
un alt palier, unul care excede intereselor de moment ale
testarii. Se recomanda multa prudenta In astfel de cazuri,
sensul parcurgerii celorlalte etape i testarii subiectului
respectiva, pentru ca exista ~anse mari ca aceasta
stare de preocupare/nelinite sa se transpuna In diagrame
forma grafica caracterizata prin reactivitate generala
aa cum este prezentata In figura de mai jos, indiferent
de lntrebare, expertul fiind obligat In etapa evaiuarii sa se
abtina de la formularea unei concluzii de certitudine
final sa decida reexaminarea. (Diagrama de la pag. 61)
Pentru persoana neimplicata In caz, sincera, o astfel
situatie, reexaminarea, se reduce la un timp consumat
iar pentru autor, subiectul nesincer, un motiv In plus sa invoce
lipsa de acuratete a lnregistrarilor ~i a validitatii metodei.
$i 1ntr-un caz l?i In altul persoana examinata va
tracasarea, tergiversarea, desigur din motive diferite.
Avand in vedere aceste aspecte ~i faptul
expertului
Ii va fi mult mai greu ca ulterior sa fie convingator Tn fata
subiectului, este preferabil sa se reprogrameze examinarea
la o data convenita de comun acord cu persoana
dar ~i cu solicitantul/beneficiarul examinarii.
Tn varianta in care subiectul nu are o motivatie plauzibila
~i doar afi~eaza o stare de precipitare, trebuie decelat
o eventuala stare de panica dictata de cele mai multe
de teama de a nu ti detectat ~i teama de
lntr-un caz 9i in altul solutia este aceea de a nu
cererii persoanei, respectiv parcurgerea
a etapelor sau testarea directa. Subiectul va ti informat
este o obligatie profesionala sa Ii fie explicate aparatura
modul de functionare ~i acest lucru se va realiza
mod

i)@@i&;;;;,;;;;;

*"'

"'$WJm,

M@M

,,.,,,,,

,,,,,,,.,_ _ _ _

,,~,~--

61

S2

directa a reactiilor
vor fi retinute ~i notate pentru
Subiectul sincer se va
ce mai atent, acesta
sa inteleaga ce va
capatand pe parcursul explicatiilor
forme
iar temerea initiala fiind treptat inlocuita
de sentimentul de siguranta. Subiectul nesincer va ridica
semne de intrebarE~ !i>i va incerca sa identifice fisuri
argumentatia expertului care sa ii permita sa contracareze
rezultatul examinarii. Aceasta atitudine uneori nu este atat
cum ar parea sa rezulte din propozitia anterioara,
experienta ~i rutina in relatia directa cu astfel
persoane pentru a fi sesizata. O caracteristica a ace~stor
duplicitare este inconstanta atitudinala (la inceput
grabiti,
ulterior se lanseaza in discutii ~i dezbateri
cu subiecte noi deschise in cascada, care
opresc, dupa care brusc "realizeaza" ca a
atat de u~or in compania expertului " ... pentru
poti aborda subiecte atat de interesante
mare specialist .. " ~i o lipsa de consistenta
comunicarii, altfel spus vorbesc de dragul
lntreaba ca sa se afle in treaba.
ca este de datoria psihologului sa intervina,
a stopa discutiile colaterale examinarii, care
avand in vedere ca este un dialog deschis i
conversatia catre scopul examinarii. Tn cadrul
acestor discutii, persoana examinata aduce uneori in centrul
atentiei probleme personale din viata de familie, chiar de
cu sotia, copiii, rudele, solicitand. psihologului
problemele punctuale nerezolvate ~i chiar
financiara fie in testarea persoanelor in cauza
caz consilierea lor psihologica, in cadrul unor
ulterioare. Nu putem afirma ca aceasta atitudine
persoanelor sincere sau nesincere sau

cu exceptia cand se
dar mentionam ca se
in dezvoltarea acestui gen de subiecte.
persoana examinata schimba statutul
angajator, iar pe de alta parte se deturneaza
subiectului
laborator, de
stabilirea
sau nesinceritatii lui catre rezolvarea unei/unor
probleme personale, in detrimentul cauzei in discutie.
ceea ce privete raspunsul dat subiectului in astfel de
trebuie sa fie unul de refuz politicos ca nefiind
parte integranta a agendei din ziua respectiva. Tn realitate,
psiholog nici nu poate angaja astfel de activitati.
ceea ce prive~te expertul dintr-un laborator privat o decizie
acest sens tine de competentele pe care acesta le are i
i;+;,....,,. r1in cadrul firmei in care ii desfaoara activitatea.
este cert, in momentul examinarii nu trebuie sa fie
amestecate competentele.

Este indicat sa se prezinte subiectului diagrame cu

mostre de reactivitate?
. Este recomandat ca expertul sa ii prezinte o diagrama
a unei persoane diagnosticate ca fiind sincera, in care
traseele sunt normale, cursive
o alta diagrama, a
nesincere, cu modificarile i fluctuatiile inerente
semnalului inregistrat.
exemplificare prezentam secvente reprezentative
doua diagrame. La pag. 64 - Diagrama unui subiect
ca fiind sincer, iar
pag. 65 - Diagrama
subiect diagnosticat ca fiind nesincer.
are astfel posibilitatea ca in mod direct sa
observe
sa constate (grafica prezentata fiind sugestiva)
ca sunt diferente intre cele doua diagrame i ca
Tnregistreaza in mod fide! "ceva din organism", dincolo de
fi prezinta. in acest moment, subiectul
contact cu realitatea intrinseca a unei

63

n1

cu tma11tatea e1, diagnosticul de sincer

sau nesmcer. Lucrul acesta este intarit ulterior prin testul
de simulare . Aceasta faza a prezentarii este importanta
ii bine primit:a de toti subiectii, existand un interes vizibil
conflueta <:i trei planuri. Pe de o parte avem in vedere
curiozitatea umana innascuta (caracteristica generala),
dorinta de informare i cunoa!i)tere a unei dualitati adevarmaterializate de un aparat, cu un nume incitant
,,detectorul dE~ minciuni", dar in mod special se releva aici
o fateta particularizata a curiozitatii, dictata de un interes
"~ ......... 1-.. ... : ...- .. c .. 1"i, ca viitor subiect al examinariL Cum
Este o intrebare nerostita
o mentiune aici. Exista o diferenta
examinator l?i subiectul examinarii. Persoana
cauza
daca este sau nu implicata cu ceva in cau.za
cercetata/verificata, cunoa~te rolul pe care I-a avut, pasiv
sau activ, din perspectiva participarii (actiune/inactiune) .
Expertul nu ~tie, banuie~te ~i Tncearca sa afle. Problema
subiectului nu este aceea a sinceritatii sau nesinceritatii,
psihologic el ~i-a definit deja pozitia cu
care se va prezenta la examinare. Preocuparea lui legata
de examinare vizeaza daca testarea va fi relevanta, daca ii
va inculoa sau disculpa. Subiectul incepe sa con~tientizeze
urma examinarii, o astfel de diagrama va
va sta la baza unei concluzii, ii va eticheta.
Daca pana in acest moment dorinta de a cunoal}te, a
, a afla ce~va nou, de a sonda necunoscutul reprezinta
un interes IE~gitim, avem ocazia sa observam ~i primele '
comportamentale ale subiectului. Subiectul sincer va
manifesta curiozitate nespecifica, generala, orientata catre
ansamblu, prin expresii precum "ce clar se vede ... ", " ... da,
se vede
o poi;>ta .. ", "e simplu ca buna-ziua ... ", " ... am
crezut
e mult mai complicat.." l}i incepe sa se lini~teasca
, ca urmare a unei asocieri directe cu faptul ca
rezultatul va fi la fel de simolu de interpretat,

nu are rnm1c de ascuns neavand nicio preocupare

sens. Nu acela~i lucru se observa la subiectl
nesincer. Exista doua modalitati de abordare eel mai des
intalnite. Acesta va avea fie o preocupare evidenta pentru
a obtine explicatii amanuntite despre modul de interpretare,
de exemplu: "cat de mari trebuie sa fie modificarile?" sau
comparativ " ... aici nu este la fel ca in partea cealaltiL.",
indicand zone din diagrama prezentata cu inregistrari
nesincere, fie manifestand un dezinteres general (nu se uita
deloc la diagrame/foarte putin) afi~and calmul sau atitudinea
negativista, circumspecta, completata cu expresia " ... oricum
nu cred in al}a ceva ... ", "facem testul ca trebuie sa ii facem,
dar tot nu ma convingeti ... ". Tn continuare, subiectul nesincer
va incerca sa introduca dubiul asupra validitatii metodei
prin example din filme, seriale Discovery, sau relatarile unor
prieteni
obicei din SUA) ori cuno~tinte din tara care au
fast
ele testate i rezultatul testului a fast neconform cu
realitatea. Tntotdeauna ace~ti subiecti completeaza l}i cu o
motivare situationala care difera in functie de natura testarii.
laboratoarele institutionale, unde predomina investigarea
infractiunilor exprimarile sunt de genul " ... a vrut sa ii scoata
autor ca avea pica politistul pe el..." sau "nu aveau niciun tap
ispaitor, ~ti~ cum e la noi...". Tn laboratoarele private explicatiile
sunt "a vrut sa ii dea afara ~i nu avea alt motiv... ", " ... a aranjat
patronul testarea ca sa plateasca el (prietenul) oalele sparte ... ".
Scopul declarat sau nu al acestei prezentari II constituie
pe de o parte consolidarea unei relatii de incredere intre
examinator i subiect, in sensibilitatea Tnregistrarilor i
forta probanta a tehnicii, iar pe de alta parte detensionarea
persoanei supuse examinarii. Convingerea subiectului ca
nu este o examinare empirics trebuie sa fie consolidata
pas cu pas. Pentru subiectii cu o atitudine circumspecta
esta recomandat sa se atai?eze, de proba,
senzorul de puls, care fiind sub forma unei cleme cu arc (cle~te)
poate
induca senza~a de teama. De asemanea, man$onul

sa

67

de tensiune arteriala poate fi plasat pe antebra,, ~i chiar

urnflat cu aer pentru a demonstra similitudinea cu aparatul
medical.

Starea de sanatate a persoanei exami:nate

Starea psihofiziologica a subiectului la nJomentul
testarii este deosebit de importanta !Ji reprezinta unul
dintre factorii cheie al unei examinari de succes. Este
asemenea unul dintre cele trei elemente identificate
pe baza experientei profesionale care conduc
unei concluzii eronate. Acest aspect este tratat
urmator.
aspect deloc de neglijat YI reprezinta atat patologia
medicala, cat ~i medicatia curenta sau ocazionala a
subiectilor testarii.
Deoarece parametrii masurati sunt In totalitate fiziologici,
trebuie sa ne asiguram ca avem cat mai multe date despre starea
de sanatate ~i medicatia subiectului la momentul testarii.
Nu ne putem substitui personalului medical de specialitate
~i de aceea vom trece doar extrem de sumar peste cele mai
frecvente situatii in care sanatatea subiectului este afectata
~i acest lucru ar putea prejudicia traseele parametrilor
1nregistrati.

i8

1. Bolile cardiovasculare
Este o realitate ca Romania ocupa unul dintre primele
locuri din Europa la incidenta afectiunilor cardiovasculare In
randul populatiei, a~a ca trebuie sa ne informam, mai ales
daca persoana testata are peste 40 de ani, daca sufera de
vreo boala cardiaca, daca este diagnosticata cu tensiune
cardiaca crescuta, tulburari de ritm cardiac, daca are
antecedente de infarct miocardic sau accident vascular ~i
daca ~i-a administrat In ultimele 24 de ore vreun medicament
pentru aceste afectiuni.

Bolile cardiovasculare de care trebuie sa

hipertensiunea arteriala ~i tulburarile de puls
rnedicatia destinata acestor afectiuni.
2. Bolile aparatului respirator
De rnulte ori, conexate celor cardiovasculare, bolile
cronice ale aparatului respirator pot perturba parametrii
fiziologici masurati In cadrul testarii, mai ales,
ceea ce
prive~te insuficienta respiratorie .
Calitatea respiratiei, ritmul
amplitudinea respiratorie,
pot fl afectate atat de boli comune ~i tranzitorii, ca infectii
respiratorii, alergii sezoniere, rinite etc.,
cronice, precum astmul bronsic. emfizemul
bron~ita cronica etc.

3. Bolile sistemuiui nervos central

traseele
Bolile neurologice pot afecta cu
paroxistic,
cu
diagramelor. Epilepsia, un sindrom
majore
debut ~i sfar~it brusc, caracterizat In cazui
de pierderea cuno~tintei lnsotita de convulsii
parkinsonul, boala care poate afecta capacitatea
persoane de a-i controla micarile corpului "'" ......... ,.., ........ ~. ,,
boa la Alzheimer, ma ladle degenerativa ce afecte~aza zone ale
creierului care controleaza memoria, inteligenta, capacitatea
de judecata, sunt numai cateva dintre cele m<ai raspandite
boli neurologice care pot compromite grav calitatea testarii.
Problema nu o reprezinta existenta unei astfel de afectiuni,
pentru ca examinatorul nu va testa 1ntr-o astfel de situatie,
nedeclararea ei sau necunoaterea sa de e<'Ure subiect ,
afectiunea fiind lntr-o faza aflata la granita expirimarii
sub
forma patologica ~i a existentei unui diagnostic.
Pe acela!?i palier al importantei se afla
bolile psihice,
atat pentru ca, dincolo de modificarea patologica a tonusului
neuro-psihic, apar de cele mai multe ori ~i simptome asociate,
psihomotorii: agitatie sau inhibitie psihomotorie,

cefalee, parestezii etc. sau simptome

neurovegetative: transpiratie profuza, tahicardie, tahipnee,
senzatia de constrictie toracica, dispnee, dureri anginoase,
tensiune arteriala, aritmii etc., dar ~i pentru
subiectul te:stat se poate afla sub influenta unor medicamente
psihotrope care var influenta traseele psihofiziologice ~i care
pot agrava disfunctiile respiratorii sau cardiovasculare .
facem aici o precizare. Existenta in sine a
Trebuie
afectiuni, exceptandu-le pe cele psihice, nu determina
un rezultat eronat, ci este un element favorizant. Ca factor
de sine statator, prin interferenta modificarilor functionale
(materializate ln diagrame) cu reactiile
intrebarile din chestionar, se define~te de fapt
o imposibillitate a pronuntarii Nu se pune in discutie ca
o persoana sincera sa fie diagnosticata ca mincinoasa sau
invers. Motivul introducerii acestor restrictii in examinarea
persoanelor cu afectiuni medicale de un anumit gen este
ordin etic ~
afectiunile cailor respiratorii ~i ale celor
cardiace (cE~le mai raspandite, dar ~i cele cu impact direct
asupra inre~~istrarilor poligraf) sunt binecunoscute de exper1i
reprezentare grafica evidenta, diferentiata clar de
niesincerite. lmaginea urmatoare este sugestiva.
care nici nu ~tiu de incidenta unei afectiuni,
nu reclama o simptomatologie concreta ~i care in urma
testului poli~1raf sunt indrumati catre un consult medical.
Starea
sanatate se evalueaza prin anamneza ~i .se
declaratia de consimtamant la examinare.
A~a cum s-a prezentat anterior nu vor face obiectul
examinarii:

ca

- PERSOANELE CU AFECTIUNI PSIHICE, INDIFERENT

DE

DIAGNOSTICUL

FORMULAT

JN

DOCUMENTELE

MEDICALE;
- PERSOANE AFLATE SUB TRATAMENT MEDICAL CE
NU POATE Fl TNTRERUPT;
>

- ORICE ALTE PERSOANE DES PRE CARE EXPERTUL

APRECIAZA MOTIVAT

CA NU SUNT APTE PENTRU

EFECTUAREA EXAMINARll.

72

Pentru a stabili daca ne aflam In vreunul dintre cazurile

mai sus, se initiaza o discutie in acest sens,
care
subiectul este tntrebat daca are vreo afectiune cunoscuta,
diagnosticata, daca urmeaza vreun tratament
daca a
luat sau ia medicamente in mod uzual in afara controlului
medical sau a supravegherii medicului de
Tnceeacepriveteinfluentaunorcategoriidemedicamente,
acest aspect este real, dar prezentat hiperboli2~at, tn sensul
ca In acest mod "poti pacali aparatul". Un prim aspect
relevant, dar care se omite din netiinta sau rea credinta
(pentru a evidentia "slabiciunile" tehnicii poligraf), este faptul
ca examinatorui este de profesie psiholog i prin observatie
directa, pe parcursul examinarii, identifica
subiectul
este afazic, coerent, stabil emotional, daca reactioneaza
stimuli etc., intr-un cuvant daca este prezent, desigur
sens psihologic. Un alt element, poate mai putin cunoscut,
II reprezinta dezvoltarile aduse tehnicii
a programelor de cercetare. Aparatele
ultima generatie, in afara programului de
- dedicat
examinarii, au un pachet de programe auxiliare care cuprind
printre altele un soft dedicat, prevazut cu o
date
peste 3.500 de substante active prezente tn mE~dicamente.
Rationamentul este simplu, o persoana care
sa eludeze testarea folosete substante
sistemului nervos central va obtine in cadrul examinarii
inregistrari cu o amplitudine ~i frecventa a
aplatizate, fara modificari de la fnceputul
sfar~it. Ori evaluarea diagramelor poligraf se
exact pe diferentele existente
diferite categorii de fntrebari
A~a cum am mai precizat anterior,
alta
perspectiva, lipsa de reactivitate sau

impune persoanei
, ii transmite mesajul ca el este
examinarea
stabile$te cadrul in care se
respectul legalitatii ~i al _jaloanelor

imposibilitate a
o data
des intalnita ~i care, pe cat de simpla, pe atat
ridica,
banala raceala, guturaiul.
problema este simpla, ne referim la faptul
de intentie, nu este o afectiune de durata.
in sezonul rece raspandirea ei fiind rapida,
subiecti se Tmbolnavesc ~i vin la testare in
evolutie a bolii. Afectiunea cailor respiratorii
semnalului in cei doi parametri,
apare tusea ca act reflex
spasmele cutiei toracice introduce
evaluate abateri de forma care, conform
cuantificate ca incidente. Concluzia va fi tot
a pronuntarii.
Tn care exista dubii privind starea de
este recomandat ca testarea sa se
ce subiectul examinarii aduce de la medic
ca starea lui este una

in discutie - obiectivele examinarii

parcurse etapele anterioare ~i au fost
necesare, psihologul initiaza discutia
care reprezinta de altfel scopul lntregului
subiectului in laborator.
ca sunt persoane care incearca sa
etapa, discutia despre caz, inca din
laborator, fara nicio alta mentiune
relatarea persoanei,
rezervata, f<1cand precizarea
aspe~ct va fi dezbatut ulterior dupa ce se asigura
conditiile elementare de forma i de
fond ale examinarii. In continuare va parcurge etapele

preocuparea subiectului pentru cazul in

a aduce cat mai repede in discutie ce s-a
sa fim aten\i la motivatie, la ce ii determina
sa fie atat de grabit. Subiectul sincer va evidentia fie indignarea
este angrenat pe nedrept lntr-o astfel de situatie ~i nimeni
mai repede lucrurile, fie
nu ii asculta, dorind sa clarifice
.-1,.., ..=.,.+
"'Olaboreze la rezolvarea cazului, cunoa~te ceva
a fi relevant $i nu mai are rabdare sa ii aduca
drept. Persoana implicata in caz dore~te o
asemenea abordare rapida pentru ca i-a construit o aparare,
are
spus o "poezie" pe care a tot repetat-o ~i vrea sa o
lateze dintr-o rasuflare, pentru a nu uita ceva i a crea efectul
scontat, excluderea din cercul de suspecti.
continuare, examinatorul va solicita subiectului sa
relateze ce cunoa~te despre caz ~i ce a perceput cu propriile
facand departajarea de ce i-au spus ceilalti sau de
colaterale. Ca atmosfera generala, subiectul sincer
dialogului se va prezenta intr-o maniera simpla
pragmatica, pe cand
nesincer va utiliza dialogul ca pe o
va introduce dubiul in locul certitudinii ~i va Tncerca sa
un rezultat favorabil lui, nu adevarului, pentru ca els-a
valorile morale din momentul in care a planificat
Examinatorul va asculta cu multa atentie
a subiectului i ii va nota cu grija elementele pe
importante. Subiectului i se vor solicita
suplimentare ori de cate ori argumentele
~i/sau logica nu sunt suficient de clar exprimate.
timpul convorbirii, examinatorul trebuie sa se asigure
daca persoana se simte sau nu se simte fizic confortabil
cauza temperaturii mediului ambiant sau din cauza altar
0

... ;.;

75

factori fiziologici. Sunt persoane, in special din categoria

celor sincere, timide, care nu solicita ajustarea temperaturii

ca este prea frig, fie prea cald) sau care din jena nu

spun ca au nevoie sa mearga la toaleta. Orice jena de acest

fel, prin disconfortul creat, provoaca o comutare a atentiei
subiectului de la obiectivul testarii. In ceea ce prive~te

76

necesitatea de a merge la toaleta, examinatorul

urmareasca comportamentul ulterior al subiectului, pentru ca
persoanele nesincere solicita ~i utilizeaza acest
pentru a lua medicamente, fie pentru a destrama un moment
psihoiogic creat, pentru a ie~i din situa\ie, iar in tot acest
vor cauta avide o solu\ie.
cadrul dialogului ini\iat pe cazul concret, examinatorul nu
trebuie sa lncurajeze nicio dezvoltare prelungita sau comentarii
calomnioase ale subiectului privind problema
cercetare sau
lncercarea repetata de a se disculpa de responsabilitate.
fn niciun moment al convorbirii pre-test examinatorul
nu trebuie sa conduca interviul In scopul de a obtine o
recunoa~tere a vinovatiei. Singura excep\ie de
aceasta
regula se face atunci cand persoana manifesta
de a marturisi inainte de test.
persoana care este acuzata de examinator de a fi
fapta In cauza sau care este intervievata ca
un
interogatoriu, ca ~i cum ar fi deja considerata responsabila
de aceasta, nu mai reprezinta un subiect indicat
un test la poligraf cu acel examinator
testarea este
cert compromisa. 0 persoana sincera poate fi
In asemenea mod de o astfel de acuza directa
inregistreze reactii false.
De aceea, a~a cum am mai mentionat, In tot
convorbirii pre-test atitudinea examinatorului trebuie sa
obiectiva ~i rezervata; el trebuie sa se manifeste impartial
implicarea persoanei In cauza i/sau in privinta sincer
sau nesincerita\ii acesteia.
alta atitudine 1-ar plasa mai
curand In rolul unui anchetator decat
al unui expert.

Numai dupa ce a fost aplicata bateria de teiste

examinarea a fast incheiata, numai dupa ce evaluarea a fost
facuta ~i rezultatele indica cert nesinceritatea subiectului,
examinatorul se va putea lansa in aprecieri directe ~i va
genera discutii in scopul de a ob\ine o marturisire. Toate

acestea fac obiectul

~i

sunt apanajul interviului post-test sau

cum mai este denumit interogatoriul post-test

Pentru a sonda pozitia subiectului fata de
cadrul interviului pre-test examinatorui va
spune
exemplu: "Politia i procuratura cerceteaza
com is
luna trecuta a carui vicitma a fost vecinul tau N
E~ti cu
este
ceva implicat?". Tn 99,99% dintre cazuri
negativ. Expertul va continua " Eu personal nu am
motiv sa nu te cred, dar, daca tu e~ti autorul,.
ti dupa
examinare". Ceea ce este reaL 0 persoana1 sincera, de
!nteligenta medie sau chiar deasupra mediei, raspunde de
obicei imediat: "Eu nu am nimic de-a face cu aceasta fapta
sunt tot atat de nerabdator ca i dumneavoastr~3 ca vinovatul
sa fie gasit". Un individ mincinos nu poate manifesta o astfel
de franchete. Elva fi mai degraba tentat sa rasounda evaziv
~a modul general despre subiect. De regula,
scaun, li va lntoarce privirea de la
picior peste picior, li va folosi mainile
imaginare de pe lmbracaminte. Tn continuare,
va spune subiectului: "In timpul testarii
lntrebare: $tii cine I-a omorat pe N.M
este foarte sensibila, Ynregistreaza fide~!
i, daca ai vreo banuiala, testul o va arata"
De obicei, individul sincer care are vreo banuiala va
persoana sau persoanele pe care el le suspecteaza,
o logica ~i argumente; individul mincinos va
persoane, un cerc cat mai larg, dar fara
conexiune
logica sau cu motivatie inventata, nerezultata
investigatii.
provenita
Exemplu: "victima detinea o suma mare
din vanzarea unor terenuri", iar victima N.

unde
poate inregistra
lntrebarile privind relatia sexuala
sa nu dea nicio reactie semnificativa atunci
"$tii cine a violat-o pe ... ?". Aceasta poate
de atitudine caci, logic, daca el este
sa aiba reactiL De fapt, in cursul unui
cine?" este mult mai putin incisiva pentru
aceea directa daca el a comis violul. Totu~i
ramane o intrebare necesara in seria
deseori chiar ~i un individ inocent poate
identitatii autorului, care din varii motive
care pot deschide o perspectiva
cazului.
o reprezinta cazul cand exista martori
autorul, s-a realizat chiar !?i un portret robot
cu persoana testata. Examinatorul ii poate
locul faptei In acea noapte, la orice
Puteai sa fi fost acolo ~i totu~i aceasta nu
ca tu 1-ai omorat pe N.M. Poate ca ai fost
sau imediat dupa omor. Ar fi putut sa te vada
sau dupa, pentru ca ulterior sa banuiasca sau
te-a vazut acolo exact atunci cand N.M. a
important
~tiu adevarul Tnainte de test".
sincera va relata imediat adevarul, fie
, in situatia In care prezenta ei acolo
. Autorul va ezita de obicei In raspunsul sau.
l?i Tn final va nega totul. Daca totu~i va
acolo fie inainte, fi~ dupa crima, aceasta
, survenita dupa negarile anterioare, poate ft
considerata ca un indiciu al implicatiei lui probabile in cauza
aflata
Un alt
care a fost observat in practica !?i care
departajeaza
subiectului sincer de eel nesincer este
la lntrebarea "Ce pedeapsa crezi ca ar

care a com1s o asemenea mpra r . Subiectul

este trarwant raspunzand "Sa rnoara, cum a murit ~i saracul
N.M.". Autorul va raspunde "$tiu eu, ce spune legea" sau
"Poate nu a vrut
II omoare, poate a fost un accident".
convorbirii pre-test examinatorul va continua
raspunsurile, comentariile ~i comportarea
acordata o atentie speciala amanuntelor,
tu~e~te ori inspira zgomotos $i profund
, foarte important, In ce moment al discutiei.
manifestari nu apar Tn cursul convorbirii,
testului, faptul
un indiciu de disconfort
psihic, posibil al unei tentative de a denatura reprezentarile
grafice, dar eel mai probabil datorate conflictului intrapsihic.
Daca persoana tu~e~te, clipe~te des ori are o inspiratie
zgomotoasa nazala aleatorle (vezi foto),
cu momentele cheie ale discutiei sau cu
tntrebarilor, probabil ca acestea sunt tulburari organice/
functionale sau "tir.1Jri" naturale si nu tactici evazive.

Formularea intrebarilor (Diagrama pag. 80)

lNTREBARI
se formuleaza astfel 1ncat:
sa se poata raspunde numai prin "DA" sau
scurte, simple ~i directe;
" con,mutul sa
clar
nu dea loc la interpretari;

nu presupuna cuno~tinte iuridice sau termeni

accesibil subiectului.

Dorim si facem aici cateva precizari importante.

Tntrebarile se adreseaza persoanei ~i nu cauzei.
.. Prin
cu tehnica poligraf nu pot fi clarificate
toate aspectele neelucidate Inca din dosar f}i implicit nu
fi adresate orice fel de 1ntrebari.
lntri::::.h~:rn:::.::::i

trebuie

fie relevanta pentru subiect.

79

De cele mai multe ori exista tendinta de a se

intrebari care sunt considerate edificatoare pentru stabilirea

situatiei de fapt, a factorilor determinanti. clarificari necesare

BO

de altfel pentru stabilirea adevarului, identificarea autorilor

fli individualizarea cotei de participatie sau a
procesuale. Un exemplu simplu dar
urmatorul. Tntr-un sat, doi vecini au o altercatie! verbala care
degenereaza intr-o confruntare fizica ~i unul dintre ii love~te
In cap pe celalalt cu o cazma ~i acesta
Tn urma audierilor s-a constatat ca cearta a
disputa mai veche intre cei doi vecini, privind
dintre ei avea capre ~i le lasa libere la limita dintre cele doua
proprietati, iar acestea stricau pomii vecinului, care i-a atras
atentia in' mai multe randuri. Tntrebat fiind care a fost motivul
altercatiei, acesta a raspuns ca In ziua respectiva sotia celui
decedat a lasat din nou caprele libere In zona lii~ierei cu pomi
fructiferi. Pe scurt, s-a solicitat testarea sotiei
poligraf, una
dintre intrebari fiind "Daca a lasat libere
in ziua
de ... ?". Tntrebarea este nerelevanta pentru sulbiect. avand
vedere ca acesta greu poate decela daca
lasat caprele libere in conditiile In care erau
fiecare zi. Subiectul nu considera ca acesta era motivul real,
explicitand altele mult mai complexe etc. Tn aceea~i situatie
ne aflam cu intrebari de genul "ln urma cu 6
la cafeneaua XXX cu S.T. , cu atat mai mult cu
frecventa saptamanal cafeneaua, iar S.T. ii era
afaceri $i mergeau des lmpreuna in acest loc.
asemenea,
prin
trebuie sa se evite verificarea sinceritatii unei
testarea alteia prin lntrebari precum: "VB. minte
prive~te furtul petrolului din conducta?". Tn
aparari formulate sau a unei situatii de fapt,
concreta este, nu trebuie interpusa alta persoana decat cea
cauza, fiecare subiect este examinat In ceea ce 11 prive!?te
pe el ~i actiunile lui. Expertul trebuie
da curs unor astfel de solicitari :;.;i are

intrebarea, pentru a fi relevanta, ca si aiba

semnificatie pentru subiect, trebuie sa vizeze o actiune
directi, si fie finalizata, interiori:zata in plan psihic,
nemarturisita, cu consecinte (urmari juridice, sociale
sau financiare) ~i. foarte important, sa fie decelabila, sa
poata fi individualizata in memoria de lunga durata.
care a comis 14 spargeri de
un moment dat banuit ~i de a
poligraf nu este oportuna. Modul
elemente rezultate din cercetarea
ca suspectul principal. Tntrebarea
sa fie utilizata ar fi fast "fn data de
din str. . . . Utilizarea termenilor
exacta a comiterii !;?i nominalizarea strazii,
atat din normele metodologice cat i
juridic. Problema examinatorului ~i
este ca infractorii nu comit spargerile
strazilor in buzunar. Aici intervin limitele
detectorului de minciuni, care sunt dictate
umane in subsidiar. 'fn asemenea
prudenta maxima, pentru ca nu avem
subiectul nostru poate sa individualizeze o
adresa (care
obicei nu ii spune nimic) dintre alte 14 $i
ca o
calendaristica, a!;?a cum o solicita expertul prin
1ntrebare, nu
confundata cu celelalte. in consecinta,
o probabilitate mare ca subiectul, indiferent de
raspunsul dat, sa inregistreze reactii false datorate stimularii
tip asociativ cu fapte comise in mod similar.
Avand in
aspectele mentionate anterior, pe baza
beneficiar ~i a celor rezultate din
se farmeaza chestionarul de intrebari
care va
formarii bateriei de teste care vor fl

Pentru un infractor
apartamente
la
ezecea, testarea
operare, zona 9i alte
la fata locului ii indicau
fireasca care ar fi trebuit

aplicate

examinariL

va fi atent construita astfel incat

se as1gure, m TUnq1e de categoria din care face parte, o
stimulare dirijata, controlata de catre examinator ~i relevanta
pentru subiect, in sensul descris anterior.
Chestionarul
campus din mai multe categorii
intrebari, dintre care amintim intrebarile relevante, de
control, de stimulare, de compensare
neutre.
Pozitia fiecarei intrebari in cadrul chestionarului este bine
stabilita
se fundamenteaza pe cercetarile ~tiintifice
domeniu ntrebarile sunt amestecate intre ele dupa reguli
bine determinate, atat in cadrul unui test, cat i in bateria
examinare (succesiunea logica a testelor)
lmportanta lor In algoritmul de evaluare este data de tipul
de chestionar falosit !?i de scopul examinarii (de evaluare,
lntrebarile neutre trebuie sa vizeze un fapt
bazata pe o probabilitate.
cunoscut i;;i nu o
este o intrebare despre un
fntrebarea de
generala ca :?i incidentul
infractional
aceea~i
principal in cercetare ~i la care individul, dupa toate
sau va fi de o
sau
va
dubioasa.
Dupa ce a fast redactat chestionarul de examinare, acesta
va fi adus la cuno~tinta persoanei in integralitatea lui (nu este
importanta pentru subiec! ordinea in care au fast scrise).
Este foarte important ca intrebarile sa fie citite cu voce clara,
neutra,
intonatii sau sublinieri. Examinatorul trebuie
se asigure ca subiectul a inteles foarte bine lntrebarile care
ii vor fi adresate. in caz. contrar, le va repeta. Dupa aceea,
subiectul va fi informat ca numai aceste lntrebari ii vor fl
fara nicio modificare. Subiectul va fi
invitat sa valideze chestionarul sub semnatura proprie. De
asemenea, i se va aduce la cuno~tinta ca, daca pe parcursul
examinarii vor fi necesare ~i teste suplimentare cu
intrebari,
Ii vor fi aduse la cuno~tinta din timp.

83

DECLARATIA DE CONSIMTAM.i~

Mentionam aici ca sunt situatii, rare de altfel, cand

dupa primul test sau chiar dupa al doilea, subiectul solicita
schimbarea ori modificarea unei intrebarL Este important ce
Tntrebare dore~te subiectul sa modifice,
ce sens 9i sub

Urmeaza completarea declaratiei de consimtamant la

ce motivatie. Aspectul este delicat, deoarece, a~a cum am

examinare cu datele de stare civila ~i

mentionat, evaluarea finala se face pe baza chestionarului de

din formular. I se va reaminti subiectului

benevola ~i se va realiza numai cu acordul ....... ,
acest formular (formularul trebuie sa cuprinda acest paragraf
mod obligatoriu scris mare, lizibil, cu caractere ingro~ate)
lji va fi atentionat ca, odata semnat formularul, are obligatia
efectueze toate bateriile de teste necesare.
Formularul completat este semnat de examinator
lnmanat apoi subiectului sa II parcurga.
insista ca subiectul sa citeasca atent toate par:agrafele
ii semneze numai dupa ce s-a asigurat ca a 1n1te!les
lui pe deplin ~i nu exista nicio neconformitate.

intrebari stabilite dupa un algoritm clar. Evaluarea necesita,

pe de alta parte, pastrarea itemilor (intrebarilor) neschimbati.

modificare acceptata atrage dupa sine

metodologic ~i din exigentele
Regula de baza In aceste cazuri se raporteaza
ca

ie~irea

din

timpul j.)cului nu se schimba regulile.

Un chestionar alcatuit pentru un caz ipotetic ar putea

?
Locuie!?ti acum In ora~ul V. ?
Ai mai mutt de 21 de ani?
Tn afara de cele ce mi-ai spus,
mai furat vreodata
altceva?
Exceptand compania unde lucrezi, ai furat vreodata
ceva de la locul tau de munca?
6. Consideri ca eel care a comis acest furt a facut un
1. Numele tau este M

84

LA EXAMINARE

$tii precis cine a furat telefanul mobil d

Ai fast de fata cand a fast furat telefonul
Tu ai furat telefonul mobil din sertarul
10. Ai spus adevarul la lntrebarile acestui
11. Ai de gand sa minti la lntrebarile acestui
Dupa clarificarea problemelor care vizeaza
Ti vor fi adresate, subiectul va fi informat ca va fi supus
multe teste (indicand numarul lor ~i precizand ca nu mai multe
de 5), lntre care vor exista pauze. Totodata, i se va solicita
precizeze daca sunt aspecte pe care dore~te sa le mai puna
discutie, daca are completari, daca l?i-a mai adus
ceva important, pentru ca urmeaza sa efectueze testele ~i
acest interval nu vor mai exista alte discutii.

sa

PREGA'TIREA SUBIECTULUI
PENTRU TESTARE
Subiectul este invitat
scaunul de examinare.
examinare este un scaun
sensu! ca suporturile
o constructie aparte ca
dimensiune ~i mai ales
, ca In imagine
Facem precizarea
pentru psihologii din laboratoarele private,
sa i!?i deschida un laborator propriu l?i
compromis (scaune, fotolii etc.), limitati
bugetul alocat, fara sa ia in calcul
subiectului In timpul testelor este foarte
aspect semnificativ este acela ca bratele
corp, ele trebuind sa fie pe cat posibil

de
brate au
dispunere,

.
.
extensie
inspiratie)
revenire (la expiratie) va antrena in mi~care
stang
care este plasat man~onul de tensiune)
graficele inregistrarilor sus mentionate var interfera.
Rezultatul
interpretarea diagramelor va ti ingreunata,
nu
compromisa.
Pozitia picioarelor. Acestea trebuie sa fie lipite de podea.
Expertul nu va permite pozitionarea picioarelor unul peste
celalalt (pozitie specifica sexului feminin) ~i se va asigura ca
subiectul
cu ambele picioare podeaua. De ce aceasta
ca in mod involuntar piciorul nesprijinit
mi!i)care de balans (in joaca, de
'emotie etc.) care va fi inregistrata de aparat
asemenea, probleme la evaluarea reactiilor.

de pozitionare a

0 pozi\ie este cea in care subiectul

se afla cu spatele la aparat ~i examinator. 0 alta, in care
subiectul se afla pozitionat lateral fata de a pa rat ~i examinator.
Ambele pozitii sunt corecte, atata timp cat subiectul nu are
ceva care sa Ii distraga atentia. Subiectul nu
va fi pozitionat cu fata la examinator in timpul testelor.
Se impun cateva recomandari Tn cazul utilizarii aparatelor
poligraf computerizate este recomandata pozitia laterala,
examinatorului avantajul ca poate observa
examinarii. Tn cazul utilizarii aparatelor
ca subiectul sa stea cu spatele
ca subiectul sa nu fie distras
(diagramelor) ~i a acelor inregistratoare,
a raspunsurilor ~i a celorlalte
timpul testarii
senzorilor
parametrilor de inregistrat

ajustarea

sensibilitatii

de aparat din dotare, clasic sau

sunt aceia!;?i ~i indeplinesc acelea~i
palmelor pe suportul scaunului de
se va face ca in imaginea alaturata, din acelea~i
considerente - prevenirea mi~carilor I ex: joaca cu degetele,
inelele
involuntara a verighetei - ticuri). Degetele
trebuie sa fie 1ntinse ~i nu flexate sau indoite.
Daca subiectul are obiectii, expertul va insista i va furniza

explicatii, interesul comun fiind acela de a obtine inregistrari

nealterate.
Pozitia corecta a subiectului i absenta micarilor pe
parcursul testelor nu este subiect de negociere.

,,..."',....'i"""'i"' subiectului care urmeaza a fi examinat

1) un
pneumograf este fixat in jurui toracelui
Tnregistreaza fluctuatiile volumului de aer la nivelul
in jurul abdomenului
abdominal;
3) man~onul de tensiune arterials este fixat pe
stang
tnregistreaza tensiunea arteriala la nivel brahial;
4) un set format din doi electrozi este ata~at pe degetele
inelar ale mainii stangi de obicei li>i lnregistreaza

modiflcarile reactiei galvanice ale pielii (GSR/GSG);

87

un senzor electronic se ata~eaza pe degetul mic

manii drepte ~i fnregistreaza tensiunea arteriala (pulsul) la

nivel distal;
optional se poate ata~a un senzor electronic
subiectului pentru a lnregistra activitatea
a
acestuia.
imaginea de mai jos prezentam modul de nn i+il"'\n
a
senzorilor aparatului
7

Tub Pneumograf

Man~on Tensiune Arteriala

'
Senzor
GSR

l
Dupa ata~area tuburilor pneumograf, persoana trebuie sa

88

fie lntrebata daca acestea nu sunt prea stranse. Expertul se

va asigura in aceeai masura sa nu fie prea largi. In functie
de cele observate se vor face reajustari pana se va
pozitie confortabiia.
atentie speciala trebuie sa fie acordata persoanelor de
sex fem in in la montarea tuburilor nnP11mnrm:~f Ele

sa fie manevrate cu grija atat la montare,

pentru ca din neatentie sa nu fie atins pieptul sau

dea

na~tere

la discutii neprincipiale. Chiar daca persoana nu

se ph~nge de vreun disconfort, examinatorul va relaxa latul

tubului pneumograf cat se poate de mult.
Urmeaza apoi ata~area man~onului de
senzorului de puls. Electrozii G.S.R. vor fi
numai dupa ce se va verifica In prealabil daca
curat pe maini ~i sa nu aiba vreo rana, taietura care prin
compresie sa Ii provoace durere. Daca exista o astfel de
situatie, electrozii se aplica pe alte degete. Aceea~i precautie
va ti avuta In vedere ~i pentru senzorul de puls, cu atat mai mult
cu cat arcul care asigura fixarea pe deget este pretensionat
nu poate fi reglat, ca in cazul celorlalti senzori.
In continuare, examinatorul va aranja antebratele
persoanei pe scaun astfel !neat aceasta sa se nrv::11t-5 ........... ;;;,....;
confortabil. Apoi persoana va fi instruita
picioarele plat pe podea, senzorul de
intr-o pozitie de asemenea confortabila.
Cu toate ca mai inainte am recomandat ca
se intereseze lntreband, In special In ce privel?te
orice jena posibila cauzata de tuburile
pune o lntrebare similara privitoare la manonul
arteriala la care compensarea electronica a
la fel de specifica ca In cazul celorlalti senzori.
urmari daca subiectul exagereaza cu
provocata de senzori ~i examinatorul poate
ca ~tie din experienta acest lucru.
In continuare se face instructaj
testarea propriu-zisa, respectiv
stea
se mi~te pentru a nu decalibra aparatul, sa nu
cand raspunde la Tntrebari In sens
pentru
nu va fi mai convingator ~i nu are
odata cu umflarea mansonului de
testuL I se va reaminti

ca

Test ~i diagnostic

efectuarea testelor.
ce s-a prezentat in acest capitol este faptul
expertul trebuie sa aiba capacitatea de a se ridica
sau cobori la nivelul fiecarui subiect in parte, sa ~tie
se faca ascultat ~i inteles. Pozitia cuplului
este una antagonica pana intr-un punct,
obiectivelor testarii. Exista intotdeauna
psihologica creata in astfel de situatii ~i depinde
daca aceasta este plasata prea sus sau
prea jos.
este la un nivel ridicat, subiectul va cataloga
pozitia expertului ca una rigida, dictata de infatuarea pozitiei
superioare
va raspunde pe rnasura, iar daca este prea
coborata va exprirna slabiciune ~i lipsa de profesionalisrn,
cu urrnarile de rigoare. Finetea reglarii acestui balans,
subtire
ca firul de par, face diferenta intre succes

Respectart~a
~i

procedurilor trebuie sa reprezinte o 1inta

nu un

precizarea
notele comporlamentale
observate in activitatea practica, au un
generalitate i nu au caracter de concluzie.

Facem de
inceput precizarea ca rnornentul
testelor
obtinerea diagrarnelor este din punct de vedere
rnomentul cheie al intregii exarninari ~i reprezinta
cu succes a intregului efort depus, pentru
concluzia de sincer sau nesincer este
pe Tnregistrarile din diagrarne. Consecinta
sa avern Tnregistrari ale rnodificarilor
reprezentative !?i clare.

Conditii:
este ca rnentiunile din capitolul anterior
aplicate fara nicio abatere.
.. Aparatui sa fie calibrat ~i in perfecta stare de
.. Expertul trebuie sa se abtina de la orice fel de cornprornis
ceea ce prive~te calitatea, in ambele sensuri de exprimare
literara si rnetodologica.
orala sau scrisa,
forrnulata, in
evaluarea profesionala a
exclusiv
care au fast facute cu privire
atitudinea subiectului nu au suport fara
inregistrate. Concluziile nu se bazeaza pe
comportarnent Reactiile nu trebuie sa fie "cautate" ca sa ne
~i

sustinem observatiile anterioare.

nu exist.a reactii, exarninatorul trebuie sa se abtina

unor concluzii certe ~i trebuie sa refaca

91

"traseul parcurs", sa analizeze cu calm tot ceea ce s-a facut

sa fie pregatit sa reia ciclul metodologic fara resentimente

fara prejudecati.

Acuratetea inregistrarilor = Acuratetea Concluziilor

Facem aceste precizari din respect
persoana
examinata, fata de beneficiar indiferent
persoana
sau juridica, fata de mentorii no~tri,
de exigentele
fata de viitorul acestei profesii ~i nu
rand
fata de noi, e.xpertii, avand In vedere ca riscurile
~i
orice greeala este folosita ca punct de plecare
punerea
sub semnul Tndoielii a validitatii metodei.
Mentionam ca prezentarea unor tipologii de teste, aa
cum sunt ele descrise
continuare, nu face trimitere la
ordinea lor de aplicare metodologica sau cronologica. Nu ne
propunem acest lucru, avand in vedere ca fiecare baterie de
teste are drept suport o filozofie proprie
imolicit o
de aplicare specifica.
Nota: Avand in vedere ca aparatele computerizate,
prin program, au o suita de facilitati preformatate 'i
automatizate, lucrurile fiind mult simplificate, vom pune
accent in prezentarile ulterioare pe marcajele manuale
necesare la tehnica clasica, poligraful electromecanic.
Pentru poligraful computerizat trebuie sa fie respectate
indicatiile furnizate de producator prin manualul de
utmzare, acestea fiind suficiente.

92

Suntem in momentul in care subiectul este

scaunul de examinare i aparatul pornit.
Dupa terminarea tuturor reglajelor de sensibilitate ~i
aliniere (pozitionarea liniei de baza) a traseelor, a~a cum
s-a aratat in capitolu! anterior, examinatorul se va
resa
nou persoanei: "Daca spui adevarul, aparatul ova arata;
daca nu, ova arata Tn aceea~i masura, totul depinde de tine,

de cum vei considera sa raspunzi". Va fi apoi

uite drept inainte, sa nu mite corpul, bratele,

sa raspunda la toate intrebarile prin "Da" sau
~ Subiectul este anuntat
testul Tncepe prin formula
"INCEPEM TESTUL" i este introdus aer
man~onul de
tensiune. Se mai fqc mici ajustari ~i reglaje, dupa care
sunt citite intrebarile din chestionar in forma
prezentate subiectului. Reamintim ca
neutru, fara inflexiuni
sublinieri. lntrebarile se succed
un interval nu mai mic de 15 secunde si de
mare de 25-30 secunde. Pot fi utilizate
departajare Yntre lntrebari, dar acestea
Dupa fiecare intrebare comunicata
diagrama numarul corespondent cu
de intrebari. De asemenea, In momentul
furnizeaza raspunsul, examinatorul va
cat mai exact posibil, un semn plus (+) sau
va indica raspunsurile de ,,DA" i de ,,NU".
intarziere in raspuns,
va ft plasat In acel
respectiv individul ii drege glasul, tue$te sau se mi$ca,
un marcaj distinctiv va fi realizat pe grafic, diuoa cum este
prezentat in urmatoarele doua figuri (pag.
Sunt vizibile modificarile majore pe care
provoaca
mi$carea unui membru (in acest exemplu, mana) sau tusea.
In cazul utilizarii poligrafului computeri2:at marcajele
corespunzatoare lnceputului ~i
raspunsurilor subiectului la intrebari, artefactelor etc. se
mai simplu, prin apasarea unor taste
aparatele computerizate timpul alocat
este setat din program ~i dupa expirarea
afi~ata o noua intrebare. Trebuie sa fie
programului, pentru ca prin gre~eala sau din
alte tipuri de teste sa nu existe o alta setare
precizate. La poligraful clasic, expertul
~i

.._,
Cl':

LAFAYETTE INSTRUMENT CO .. f!\IC.

al subiectului f;i un raspuns intarziat {Rf) cu 7..S secunde.

ttil! a
.oo..
urn 11.nt 1u:111; 1ur:H:r u L 1.u .11 u1i. :ifn.. n ru

IUL rurnnwr fl 11u. po

111.r

intarziat (Ri) cu 17-18 secunde, in zona intrebarii marcate cu cifra 5.

.rr1111 1unn1

acest aspect In functie de caroiajul existent pe hartie care

are o diviziune verticala la fiecare 5 secunde. Aici este bine
de retinut ca functionarea mecanismului de tractare a hartiei
trebuie sa functioneze corect ca sa existe concordanta intre
'
'
durata i;;i valoarea semnalului lnregistrat, fiind afectata atat
amplitudinea semnalului, care va fi Ynregistrat cu valori mai
mari (la viteze mai mici) sau mai mici (la viteze mai mari), cat
frecventa (perioada), de aceasta data lnsa lntr-un raport
direct propof1ional. Fluctuatiile de viteza ale meca
de tractare /lnregistrare reprezinta un motiv lntemeiat
(obligatoriu) de oprire a testarii. Cazurile sunt extrem de
rare pentn... ca tehnologia este fiabila. De exemplu, expertul
G. , in 12 ani de activitate, s-a confruntat o singura data cu
ace as ta situatie.
Dupa ce au fast adresate toate intrebarile din chestionar,
se anunta subiectul, prin formula "TESTUL S-A TERMINAT",
testul a luat sfar~it, se elibereaza aerul din man!?onul de
tensiune, subiectul este anuntat ca trebuie sa nu se mi~te
Inca cateva secunde pana cand este oprit aparatul
se
opresc rand pe rand, prin reducerea sensibilitatii
zero,
lnregistrarile corespunzatoare fiecarui parametru. Subiectul
va fi instruit Inca de la inceput asupra acestui ultim aspect,
explicatia fiind aceea ca dupa anuntarea 1ncheierii testului,
subiectul intr-un gest firesc, unul eliberator, Tncepe sa se
mi~te (sunt situatii cand lncearca sa se ridice), cu senzorii
conectati l?i astfel de mil?cari bru~te pot conduce la
deteriorarea acestora.
Procedura se reia pentru fiecare test nou aplicat, fara alte
diferentieri. Toate testele administrate vor fi consemnate
ordinea lor cronologica pe Declaratia de consimtamant
examinare In rubrica alocata.
final, dupa aplicarea bateriei de teste, diagramele
sunt prezentate subiectului pentru a fi semnate
sfar~itul fiecareia ~i contrasemnate de expert.
moment procedura este lncheiata ~i se poate trece

ca

96

urmatoare, evaluarea diagramelor ~i formularea concluziilor.

Examinarea se considera finalizata numa1i dupa ce au
fost aplicate toate testele necesare l}i testele sunt valide,
respectiv contin suficiente elemente de comparatie care sa
permita formularea unei concluzii de certitudine.

TIPURI DE TESTE
Conform definitiei din DEX prin test,
sensuri, se intelege proba in psihologiE~, pedagogie
pentru a examina unele aptitudini fizice sau psihice ale
unei persoane; mijloc fizic sau chimic de recunoa~tere
masurare a unui fenomen, proces biologic etc. ln mod uzual,
prin efectuarea unui test fiecare dintre noi se raporteaza
o evaluare, un examen ii ne capacitam In mod firesc atentia
la promovarea lui, "trecerea" lui cu succes. fn engleza
expresia este ,,to pass the examination".
dintre
a avut de sustinut mai multe teste pe parcur:sul dezvoltarii
~i devenirii noastre. Viata Tnsa~i e un test, mai precis un
parca nesfar~it de teste, ale capacitatii noastrei de adaptare,
depa~ire l?i autodepa~ire etc. in orice situatie~
acest fel
exista un examinator, o persoana care te evalueaza ~i o
proba sau mai multe de sustinut. Prin natura experientelor
anterioare am lnvatat sa "traim" In acest fel
ne-am
cu acest mod de departajare ~i separare
multe persoane, a ceva de altceva (situatii
sarcini diferite). Cand am mentionat ca ne-am
facem trimitere la sensul larg, comun al
realitate mai degraba acceptam curentul formal impus de
norma sociala. fn intimitatea proceselor noastre mentale,
forul nostru interior, lucrurile sunt exprimate mult mai radical
decat o facern In public in etichetarea acestei necesitati de
testare. lnvariabil, aceasta situatie creeaza un disconfort
psihic pentru ca nativ nu ne place sa fim verificati. fn ceea
ce prive~te aplicarea testelor de evaluare psihologica, exista

un rnvel suoenor de st1mu1are a

, o provocare dictata
in raport cu
interna intre Eu i Supra Eu, intre ceea ce
sa fii, spre deosebire de evaluarile clasice
(examene
de incadrare, de promovare etc.) in care
competitorul, oponentul tau este o alta persoana. Ai la ce sa
te raportezi
ai pe cine sa dai vina in caz de insucces.
testelor psihologice exista doua preocupari majore
din tot atatea perspective, cea de imagine - examinatorul la
sfar~it va cunoal?te despre tine laturi, fatete ale personalitatii
care pana
curand iti erau accesibile numai tie ~i cea de
a doua, de repercusiuni - rezultatul testului va fi accesibil ~i
altar persoane, chiar daca numai unui cerc extrem de restrans
prin restrictiile metodologice, va ft obiect de dezbatere al unor
~i nepromovarea testului va reprezenta dimensiunea unei
incapacitaWinalbilitati.
Mergand ma1i departe, toata aceasta nelini~te se amplifica
cazul testelor poligraf pentru ca palierul evaluat, eel al moralitatii,
este unul dintrE~ cele mai sensibile. Problema nu o reprezinta
denaturarea adevarului, minciuna in sine (fiecare dintre noi a
mintit in viata) sau cornportamentul simulat (de cate ori nu am
avut abordari te~atrale), posibilitatea demonstrarii, evidentierii ei
este tulburatoare
creeaza disconfortul psihic. Cine mai Qne
minte de cate ,~t? Cu siguranta insa ne amintim de
minciunile care au fast desco
,
t urmari,
au fast insotft;;ere-repercusiuni/ expresii dezaprobatoare,
restrictiiJchiar corectii fizice. /
Tinahd cont de toate aefeste aspecte, trebuie sa avem in
vedere ca persoana examinata poate fi:
o
neimplicata, in care exarninarea cu
minciuni imbraca ca prima forma teama de
nou, de necunoscut l,?i teama de o eventuala eroare, care
plasa intr-o postura neplacuta;
o
implicate sau chiar autorul, a carei

persoana examinata
de rise, precum
trebuie sa se introduca
cu cartona~e. El poate fi
uzual este utilizat

realizat
cum ii vom

a~a

'J'ESTUL CU CARTON~E
verificare a reactivitatii
este setul de cartona~e
care obiect al examinarii
cu rnve1 de instruire extrem de scazut,
analfabete, ~i pentru aceste situatii este indicat ca fiecare
examinator sa fie pregatit cu un set de cartona~e cu figurL
Figurile alese nu au alta semnificatie decat ca sunt uzuale
u~or de exprimat. Pot fi folosite orice alte figuri, eel prezentat
avand doar valoare de exemplu.
se folose~te unset de ~apte cartona!i'e. pentru
ca testul sa nu fie prea lung, avand in vedere ca urmeaza
teste (1
2 lntrebari fiecare) care vizeaza cauza

reala.

.Ill.

preocupare o va reprezenta tea ma de repercusiuni.

,/

-~
.')

cu numere

Cartona9e cu figuri

99

Care este scopul acestui test?

00

Avem In vedere trei aspecte:

1. Acomodarea persoanei examinate cu modalitatea
practica de efectuare a unui test. Se parcurg astfel toate
etapele precizate anterior, se verifica
instructajul a fost clar ~i mai ales daca persoana le-a
Este un fel de repetitie pentru testele reale, privitoare la cauza
obiect al solicitarii. Se atenueaza (lnlatura) temerile celor
timizi, sceptici, referitoare la aparat (una dintre
cele mai frecvente fiind aceea daca vreunul dintre
curenteaza) i examinare prin puterea exempluiui.
are ocazia sa constate ca explicatiile oferite sunt pertinente
i aplicatia se deruleaza a~a cum a fost prezentata.
Subiectul l~i ofera singur raspuns la lntrebari nerostite sau
va pune lntrebari, In pauza dintre teste, asupra unor aspecte
pe care examinatorul nu le-a intuit. Pentru subiectul sincer
este momentul in care bariera nelncrederil este dizolvata.
Reprezinta modul concret de verificare a prezentei
reactivitatii subiectului cu impact la nivel de decizie in ceea
ce prive~te continuarea testelor, dupa cum vom vedea
ulterior. Ofera o prima imagine asupra starii psihofiziologi
a subiectului, vor fi evidentiate normalitatea sau starea
de nelini~te, dincolo de ceea ce se poate
declara subiectul. Pot fi observate afectiuni
respirator, cardiovascular,
baza carora
asupra continuarii aplicarii celorlalte teste. Ofera
validarii valorilor alese pentru sensibilitatea
fiecarui senzor In parte ~i implicit ofera posibilitatea aj
a stabilirii unor valori mult mai apropiate
Se constituie ca o metoda de stimulare
apatici, dezinteresa\i, persoanele cu o
afectiva, introvertiti etc. Aceasta "joaca" cu numere
atractiva, interesanta, uneori chiar ca o competitie

numarul sau nu?), oricum releva o fa\eta

celebrului detector de

formala a

Cum se aplica?
Examinatorul Ii va spune subiectului: ,,Urmeaza acum un
test fara nicio miza, un test cu cartonae",
arata ~apte cartona~e diferit numerotate, asa&..Ci
jos, ~i-i va cere sa aleaga unul, sa se uite
i!napoi In grup fara sa-i spuna numaruL
trebui sa se asigure ca persoana s-a uitat la
Dupa ce alegerea este facuta, examinatorui va
la amestecarea cartonaelor ~i-1 va
raspunda negativ .,NU" la orice intrebare
pe cartona~e. chiar i atunci cand este
cartona~ului pe care I-a ales.
Se lncepe testul cu parcurgerea
pregatitoare descrise anterior. in timpul testului,
striga fiecare cartonai;; ca parte a
numarul. ..
Testul cu cartona~e este efectuat
despre caz, cu singura deosebire ca intervalul
fiecarei intrebari va fi de 15 secunde, nontri
test lung.
La lnceput, unii dintre experti au utilizat
nu mere de la 1 la 10 i le prezentau subiectului
crescatoare. S-a constatat ca acest mod are un
deoarece cunoscand ordinea, aparea o reactivitate de
expectanta. de ateptare a lntrebarii cu numarul ales.
Ulterior, s-a realizat un set cu numere
anterior. Ele pot fl schimbate si nu au alta
de exemplu.
Tn continuare va fl prezentata o diagrama
categorie, care pentru expertul Gabriel Tiru are o

10

cu
anul 1992, un test

cu numere.

CE DECIZII SE POT LUA iN URMA EF'ECfUARII

ACESTUI TEST?

Avem urmatoarele variante in discutie :

1. Testul este valid, subiectul a urmat toate instructiunile,
este reactiv. respectiv sunt modificari ale traseelor din
al amplitudinii ~i frecventei semnalului
- se continua examinarea prin aplicarea
celorlate
conform metodologiei.
Testul este valid, subiectul este reactiv, dar s-a mi~cat
- se reia instructajul privind necesitatea
respectarii acestei cerin\e, subliniind ca mi~carile repetate
provoaca di:storsionarea lnregistrarilor :;>i nu conduc la
altceva
imposibilitatea formularii unor concluzii
certe, in final! fiind necesara o reexaminare. Acest element,
respectiv timpul consumat cu o revenire la o noua testare,
este de regula mobilizator pentru subiec\ii sinceri, care se
conformeaza:
ofera garan\ii ca au in\eles ~i vor face
posibilul
nu mai faca nicio micare. Subiec\ii nesinceri
promit ~i
vor sta "nemi~cati" ~i uneori chiar o fac, dar nu
inainte
a strecura In conversatie ca ei "nu s-au mi~cat i
ca poate are aparatul ceva" - dupa clarificarile de rigoare se
poate continua examinarea.

E~ste valid, subiectul este reactiv, a urmat toate

instructiunile, lnsa sunt prezente aritmii sau alte afectiuni
cardiovasculare - se reia discutia cu subiectul privind starea
de sanatate fara a se insista pentru a nu crea panica - se
recomanda oprirea testarii cu recomandarea sa se prezinte
la medic
revina cu un diagnostic ca este apt medical.

-a
en

cu

>CU

Cl>

cu

.SI?

m
cu

.:::
0

f.)

ffi
lii
i

!;;
!

103

4. Test invalid, subiectul areactiv, nu este prezent

raspunsul psihoemo\ional (nu sunt prezente modificari ale
traseelor la nici o lntrebare), iar subiectul a urmat toate
celelalte instruc\iuni - daca starea generala a subiectului este
una apatica, anxioasa, fara tonus, examinarea se intrerupe,
se cauta prin discu\ii identificarea cauzei/cauzelor i se
reprogrameaza; daca starea subiectului este normala, se
continua examinarea cu un prim test din seria testeior reale
(despre cauza) i daca nici acesta nu este valid, nu exista
reactivitate, se opre~te examinarea ~i se reprogrameaza
o data ulterioara.

Se poate prezenta subiectului aceasta diagrama?

Diagrama de la testul cu cartonae poate fi prezentata
subiectului imediat dupa testare, spre deosebire de celelalte
diagrame obtinute din cazul real, care nu vor fi aratate decat
la final, dupa ce s-a incheiat examinarea ~i exista o concluzie
formulata.
Prezentarea acestei diagrame nu presupune ~1 o
dezbatere asupra ei, pot fi aratate reactiile inregistrate (de
obicei curiozitatea subiectului este mare) In
care modificarile sunt suficient de ample, pentru a fi U>or
decelabile cu ochiul liber al unui nespecialist, aa cum este
subiectul, zonele unde s-a mi~cat, pentru a sublinia impactul
nefast al acestora.
Daca nu sunt probleme majore, a~a cum au
mentionate anterior, subiectul trebuie sa fie incurajat
a se mobiliza In pastrarea aceleial?i atitudini cooperante.

Se comunica, dupa acest test, parerea expertului

privind numarul ales?

Desigur ca rezultatul testului se comunica, respectiv

numarul unde subiectul a lnregistrat reactiile cele

pregnante, dar numai tn conditiile rn care exista certitudinea

evaluarii corecte.
Trebuie precizat aici 9i este de retinut

ca

nu acesta este

scopul In sine al acestui test, de a "ghici" ce numar i-a ales

subiectul. Faptul

ca

subiectul este instruit sa aleaga un

cartona~ i

sunt construite intrebari cu privire h:. numerele

prezente pe cartona~e. nu are alta explicatie dee.at aceea ca
subiectul trebuie sa fie lntrebat ceva ca sa existe1 o simulare
apropiata testelor reale. Daca nu vrem sa folosim varianta
cu numere, o folosim pe cea cu imagini sau cu lunile anului
etc. Este adevarat ca acest lucru suscita interesul
exista
tendinta "pariului" nedeclarat >i al competitiei psihologice,
dar nu se recomanda acest lucru. Statistica reizultata d
practica ne indica ca pentru aprox. 90% din
ales este evidentiat clar !?i cert In diagrame, dar exista l?i
situatii cand reactiile de departajare intre numeffe nu
atat de evidente, din motive lesne de apreciat Alegerea
unui numar ~i raspunsul negativ dat de subiect nu constituie
neaparat un conflict mental care sa conduca la diferente
substantiale lntre intrebari ~i implicit la lnregistrarea unor
reactii U!?Or diferentiabile. De aceea, relevant pentru aplicarea
acestui test este existenta modificarilor, expresie a mobilitatii
mentale, a unei preocupari a subiectului, a
acest test !.?i nu neaparat numarul identificat Prezenta
reactivitatii ln sine la un test fara miza, lipsit de conotatii !?i
implicatii socio-juridice, creeaza certitudinea
nostru va fi cu atat mai reactiv la testela In care
balanta moraHtatea
Aprecierea noastra este aceea ca trebuie
multa prudenta In aceasta situatie, pentru
expertul
a identificat ~i indicat numarul corect, subiectul se a>teapta
la acest lucru, este doar confirmarea expectantei, dar daca
expertul gre~e~te, subiectul va avea o dilema in credibilitatea
metodei ~i a expertului'~i va fi greu, daca nu
sa se refaca terenul pierdut

105

care

acestui test?

apara in timpul

problemele cele mai frecvente o reprezinta

a;;a, cum s-a precizat, mi!jcarile, rezolvarea fiind prezentata
anterior.
O alta
mai rara, este aceea cand subiectul
raspunde la intrebare Tnainte sa o termine expertul de
formulat, cunoscuta sub expresia de raspuns anticipat.
Aceasta constituie a problema care trebuie sa fie corectata
imediat, printr-o discutie dupa acest test. Daca discutia nu
este suficienta
convingatoare, una dintre modalitatile de
rezolvare este aplicarea testuiui mut "silence test", in care
subiectul este instruit sa nu raspunda la nicio intrebare.
Aceasta solutie! ridica insa alte probleme in testele reale.
alta ipos1taza este aceea in care subiectul pune la
indoiala scopul testului, acela de acomodare, i prezinta
situatia
test ca fiind una de prestidigitatie, mai
apropiata iluzionismului decat ~tiintei. Este recomandata cu
atat mai mult remuntarea la o "demonstratie" de identificare a
~i abandonarea cartonaelor, subiectul
aleaga in gand o cifra de la 1 la 7 sau de
11 la 1
o scrie pe o bucata
hartie i sa o puna in
buzunarul propriu. Mai departe se parcurge procedura aa
cum a fost ea descrisa.
Problema cea mai delicata o reprezinta insa persoanele
cu un nivel de cultura minimal din cauza orizontului
comportamenh~I. atitudinal
de relationare restrans,
comunicarea fiind greoaie, searbada. Trebuie mult tact i
rabdare in aceste situatii pentru a realiza o buna comunicare
cu subiectul.
astfel de~ persoana aproba aproape in
totalitate explicatiile expertului, sugerand permanent ca a
inteles
con~tientizeaza necesitatea respectarii pa~ilor
procedurali, pentru ca ulterior sa nu aplice nimic sau aproape
sa predici fn pustiu. O alta atitudine la

este aceea Tn care se executa mecanic,

o rigiditate
pentru intregul
retete pentru astfel
rabdarea sunt

TESTE SUPLIMENTARE
testelor sup!imentare preze.ntate.

pontinuare__ sunt corespunzatoarer;;;etoaer"Jahn Rei~

categ.onefln--care-

f re~}~) Du pa insai denumirea

incadrate, suplimentare, ele se aplica numai dupa q baterie.
ini\iala de te.te, proiectata de aceeai autori i sunt evaluate
~rm mii0da dIDiea.
Ele pot fi aplicate ca o extensie a primelor teste sau, daca
acestea nu ofera date concludente, din perspective diferite
a'rihYJt~sugiectului sau cauz_:~ce:_~~
..
\ estul de intrebari amesleCale {Combinate) _yonsta
modificarea numaru w e or
at--mtreo1~rrilor- in cadrul
chestionarului dupa reguli metodologice, astfel Tncat sa se
verifice daca indiferent de pozitia intrebarii in chestionar
reactivitatea subiectului ramane aceea~i. in aplicatiile
practice s-a observat, un fenomen firesc dealtfel,
reactivitatea subiectului se modifica pe parcursul testelor
IQ_ sensul
elst. deyiD mai clare, su.nt mai u~or decelabile,
, da~ t>i cu o am litudine rT!~i sca.bubl.AcesTTiltim aspect nu
\ corlst1 uie un impediment in interpretarea reactiilor.
Se mai aplica cu succes subiectilor care raspund anticipat
la intrebari sau care raspund cu intarziere, cei inconsecventi
raspunsurile furnizate, care au provocat prin micarile lor
distorsiuni
traseelor care conduc implicit la imposibilitatea
interpretarii lor. Expertul este eel care stabile~te oportunitatea

aplicarii lui In functie de situatia concreta.

Tn consecinta. pentru mai multa siguranta se aplica

107

Testul de ,.da".

Tn

cazuri!e in care testul de

combinate nu evidenliaza In mod corespunzator sinceritatea

sau nesinceritatea ori subiectul a raspuns afirmativ
apoi negativ la unele categorii de intrebari, acestuia i se
va administra un test de ,,da", ca ~i ultim test din
examinarii. Testul de ,,da" este efectuat
individului de a raspunde afirmativ la toate intrebarile ce i
se vor pune, inclusiv cele apartinand problemei in cercetare.
Ca ~i format de administrare al acestui test se folosete
(arhitectura) ordinea intrebarilor din primul
Exista un singur impediment in aplicarea acestui
i anume acceptul subiectului. In primul rand, subiectul
este surprins de o asemenea solicitare, avand in vedere
impartialitatea exprimata ~i demonstrata atat in discutia pretest cat i pe parcursul testelor anterioare in care a raspuns
dupa cum a considerat necesar. Urmeaza o schimbare de
atitudine, in care persoana devine circumspecta spunand
"Ce faceti? ... vreti sa ma faceti sa recunosc ... ma inregistrati
ca apoi sa spuneti ca am recunoscut?". Daca expertul este
suficient de explicit ~i convingator, persoana sfar~e~te
a participa la acest test Dincolo de explicatii, sugestiv
edificator pentru subiect este faptul ca examinatorul va nota
pe chestionarul de examinare ca acest test a fost
seria de teste administrate, ca i s-a solicitat persoanei sa
raspunda afirmativ i nu a fost initiativa subiectului. Exista
situatii cand subiectii neincrezatori refuza acest test.
Scopul acestui test este acela de a verifica reactivitatea
subiectului la pronuntarea unui raspuns afirmativ fata de
"recunoa~terea" unei asemenea fapte. Teoretic se a~teapta
o reactivitate in oglinda fata de celelalte teste, in care se
raspunde prin negatie.

,
l

Testul complex de culpabilitate se

cu precadere
mult de doua
ersoanelor suspecte sau inculpate pentru
obligatoriu (du pa
ro~-' fapte similare sau nu ca gen de infractiune

parerea noastra) infractorilor recidivi~ti, condamnap pentru o

fapta similara cu cea cercetata in prezent Scopul e~ste acela de

a verifica daca nu exista o interferenta psihoreactiva intre fapta
demonstrata i cea cercetata, daca exista o distinctie evidenta
creata de o reactie specifics subiectului.

Reexaminarea. Este planificata ~i are loc in toate situatiile

mentionate anterior, dar in special cand nu s-a
un diagnostic precis, cand persoana a
testare sau este suspectata
a luat memcameme, ca
urmare a reactivitatii confuze, atipice, observate in diagrame.
caz concret de o astfel de situatie va fl prezentat ulterior
finalul acestei carti.
Pana sa dezbatem procedura reexaminarii, un prim aspect
11 reprezinta termenul la care planificam aceasta activitate,
timpul minim recomandat. Teoretic este bine s - ~tuam
reexaminarea subiectului mai devreme
2- sap1tam~. Este
o perioada de timp binevenita pentru subiec ul n strtfT1ecesara
reftexiei, introspectiei, contientizarii demersului metodologic
al examinarii, suficienta pentru stingerea ecoului in cercul de
prieteni ~i al familiei privind prezenta la examinare. Persoana
se acomodeaza cu noua situalie, cea de banuit/suspect
Este, de asemenea, o perioada de timp benefica solicitantului
aminarii, beneficiarului, In sensul ca pot sa apara elemente
'noilaare sa nu mai justifice reexaminarea sau cane
permita
iefrebari m11lt_rn_ai perti!.'er.:iie.i.~ Jn~L ~orn;rete (reinuntarea
cele anterioare partial sau in corpore) ori cazul
gase~te
rezolvarea intr-o maniera neluata in calcul (inexistenta
infractiunii, stingerea conftictului, inlaturarea pericolului,
recuperarea bunului etc.). Facem aceasta precizare pentru
de obicei exista o anumita precipitare, q dorinta fireasca
de rezolvare urgenta a cazuluiire ca este vorba de institu\iile
de aplicare a legii, fie de solicitarea unei companii private
catre un laborator particular, unde patronul
sa clarifice ~i sa tran~eze

10!

.
uneori
termen nu e posibil de
~
pentru
1exista un termen imperativ PE9~~ffil mai redus,
(.!I~ pentru
persoana urmeaza sa piece di~ra In baza unui
ahgajament sau contract anterior stabilit/fiVpentru ca apar
complicatii financiare, juridice fata de terti ('C"azul societatilor de
asigura~i)
et orice caz, se recomanda o perioada de
de mini
-5 zile g na la reexaminare.
Rare . aminarea se face ~ solicitarea subiectului
sau a partilor.
de solicitare a procedurii de reexaminare,
aparte fata
situatiile precizate anterior, a fost ~i atunci
cand exista o concluzie de certitudine. Acest lucru s-a derulat
cand Tn cazul unui omor intra-conjugal,
banuit o data ia solicitarea ofiterului de
politie, a doua oara la solicitarea parchetului, a treia oara tot
solicitarea parchetului (la solicitarea unui nou procurer) ~i
a patra oara
solicitarea instantei de judecata. Juridic este
vorba de o noua examinare, toate acestea in decurs de doi
ani i jumata1te. Tn toate examinarile s-au formulat concluzii
nesinceritate a subiectului ~i in final s-a aflat ca a fost
condamnat definitiv. D~J:etiout este faptul ca la fiec~re
exami!lare,
mod constant.._SYQi~QtuLinregistra reactii, de
parca f~~a~rfipetrecu{J~
--rrltimpul discutiei privind pregatirile de reexaminare este
sa se observe atent comportarea generala a persoanei
comentariile lui. Experienta a demonstrat ca
comentariile
unei persoane sincere difera de
,,,.,J};;;._ ..
acelea~aTf:funerpersoa
incere.
t Persoanelc:~ care au ceva de ascun par Yn general mai
grabite in a parasi laboratorul, vo
prima scuze adresate
examinatorului pentru a-i fi cauzat "atata bataie de cap" .
sincere ezita de obicei sa piece: ei par sa prefere
sa persevereze pana sunt lamuriti cu privire la rezultatele
se poate chiar oferi sa fie supus
unui nou test sau este indi9nt,, ca
pus speranta Tntr-un

fi'*

""-"~~"""':~~.,~

care nu Ii
Experienta a demonstrat ca persoanele sincere l!?I vor
aproape 1ntotdeauna consimtamantul anterior de
a fi reexaminat;\"-i1) numai rareori vor ui!a sa-~i respecte
reexaminare. In situatia celor
ace~tia sunt tentati sa nege consimtamantul
anterior
reexaminare sau chiar refuza sa se prezinte cu o
scuza oarecare pentru a-9i motiva decizia"f
de comportament caractflslikidJ:.tblizilor nesinceri
tentativele pe care le fac de c.1nfluenta examii"iatcici'.!!]>rin
alte persoane. Acetia pot 1ncerca ~rpu~i sa ia contact
cu-~xaminatorul i sa-i vorbeasca despre comportarile
~u~ sa 11 convinga ca este ~. victifr!~ a conjuncturii sau ca
patronul dore:;;te sa se razbune pe el etc.
intervalul dintre examinarea initiala 9i reexaminarea
programata pot avea loc consultari ale individului cu diverse
persoane, care ii pot sfatulsa*spuna adevarul ori i~i poate
un examen de contiinta. hotarandu-se sa spuna
adevarul. Atunci cand se intampla acest lucru, individul
recunoa9te minciuna de indata ce sosete pentru
reexaminare (daca nu a facut-o deja tata de politie sau
fata superiorului de la locul de munca).
in aceeai masura, persoana se poate documenta
privind tehn~af i cand va reveni pentru
reexaminare va invocaexceptii. pubiectii sinceri, de regula,
adopta o pozitie cooperanta dl:' la inceput pana la sfar!?it,
interesati in clarificarea tuturor aspectelor.
Procedura reexaminarii.
cu o scurta discutie, in care examinatorul
'
se informeaza asupra starii subiectului, daca au intervenit
de la ultima testare, ~i verifica daca sunt indeplinite
toate celelalte conditii ca !?i Tn cazul primei examinari.
realizeaza un nou chestionar de examinare sau se
situatie $i de rezultatele

111

discutiei cu beneficiarul. Recomandam utilizarea unui alt

format de examinare decat eel precedent, daca este posibil,
mai ales daca obiectivele testarii raman neschimbate.
Se reia procedura de anuntare a Yntrebarilor, chiar daca
sunt neschimbate, ~i se lntocme~te o
acord la examinare, conform celor precizate anterior, cu toti
pa~ii procedurali descri!?i.
Examinatorul va proceda la administrarea unui test cu
cartona~e. similar celui din cursul examinarii initiale, sau va
alege un altul In functie de situatie ~i de atitudinea subiectului,
deschisa, participativa sau evaziva, de eschiva, enigmatica.
_QyQ@ o. scurta pauza (5 mirn 1te). examinatorul va trece la
aplicarea testelor reale stabilite peotru aceasta examinare.
----1nacesfmoment examinatorul poate dispune de suficiente
Ynregistrari pentru un diagnostic.
Principalele ca
identificate de noi care conduc
0
diagnosticare
re~ita unt:
~ Starea de sana ate a subiectului - afectiuni nedeclarate
sau necunoscute de subiect, a caror 'lnregistrare grafica
interfereaza cu reacticvitatea normala a subiectului;
-:::,.. Formularea gre~ita a lntrebarilor in cadrul chestionarului
- deficiente metodologice sau sfidarea limitelor de
aplicabilitate;
--f" Evaluarea diagramelor - lipsa de experienta, lacune
pregatirea profesionala sau hazardul de dragul succesului.
Dupa cum lesne se poate observa atat din cele prezentate
pe pEaur~apitole, cat ~i din cele subliniate
final, roarea uma~ reprezinta principalul factor al unei
examin atate.

12

EVALUAREA DIAGRAMELOR
STAREA DE NORMALITJ\.TE REACTII CARACTERISTICE
'
COMPORTAMENTULUI Sll\1ULAT

Pentru formularea unei concluzii de

concordanta cu realitatea obiectiva trebuie sa lntelegem
'intai care sunt mecanismele psihoafective care determina
comportamentul simulat, apoi normalitatea ca stare a
homeostaziei, care sunt modificarile fiziologice care apar
asociate conduitei simulate, pentru ca In final sa decelam In
exprimarea lor grafica reactiile semnificative
procesul de
evaluare (interpretare) a diagramelor.
Tntelegerea omului lnseamna sa recunoa~?tem ca prin
Tnzestrare nativa ~i prin valorificarea sau nevalorificarea
poten\elor educationale, fiecare individ ari~ rezistente
diferite fata de tentatii. Trebuie sa cunoa~tem ~i sa
recunoa~tem ca exista limite individuale In privinta rezistentei
fata de bariere, fie ele morale sau legale. Tntelegerea omului
inseamna cunoa~terea faptului ca la omul
atitudinile sociale in genere sunt reversibile.
Comportamentul reprezinta ansamblul reactiilor
adaptative adoptate de o persoana ca raspuns la stimum
ambientali, proveniti din mediul inconjurator ,1 care sunt
obiectiv-observabi Ii.
in sens larg, reprezinta reactia totala a
care el raspunde la o situatie concreta, in funcpe de st1mu1an1e

ale
directie semnificativa.
comportamentului uman s-au intensificat
perspectiva "variabilelor" intermediare Tntre S
, acestea fiind sistemul neuroendocrin
(structurile cognitive).
Stabilirea corespondentelor dintre neurochimic (neurofiziologic)
esen\jala
pentru
intelegerea
comportamental
este
"'nrtamentului. 1 Rela\jile dintre fenomenele neurofiziologice
ificarile oomportamentale sunt deosebit de complexe ~i au
la simpla variatie concomitenta la cauzalitate !?i
diferite forme,
interdeterminan::. Aceste relatii sunt mediate
.. variatia concomitenta -- nivel scazut al dopaminelor
noreprinefrina) corelate pozitiv cu un
tip depresiv sau "evitarea senzatiilor";
cauzalitate prin varierea nivelului hormonal,
influenta nu numai mecanismele efectoare,
receptoare ale stimulilor din mediu;
covariabilelor neurochimic-comportamental,
modificare hormonala A nu induce
0
intotdeauna a1ceea~i modificare comportamentului B, se
cu alte modificari comportamentale (C,D, ... ). 2
po ate
p1arsonala marcata de expunerea repetata la
ridicate conduce la modificarea sensibila
comportamental la o stimulare hormonala.
neurofiziologice 9i cele comportamentale
mai multe ori un mecanism de mediere.
poate fi de natura mentala.
mentali cognitivi In dinamica comportamentului
contribuie
explicarea comportamentului impreuna cu factorii
neurochimici.
serie de comportamente (segmente de

comportamentale)
procesele cognitive care le subdivid.
o analiza componentiala, a comportamentului
teoretic ~i practic.
Din punct de vedere teoretic:
.. '!:lnaliza componentelor unui comportament,
a
sau subrutinelor sale e reclamata de stabilirea
corespondentelor cu procesele neurofiziologice ~i cognitive.
Din punct de vedere practic:
analiza comportamentului e reclamata de necesitati.
Unitatea de analiza pentru comportamentul uman este
actiunea. Actiunea este transformarea realitatii de catre un
subiecUgrup uman in conformitate cu un scop.
Comportamentul deviant, atipic, sunt notiuni psihologice cu
ajutorul carora definim unele particularitati ale personalitatii
delincventului. Aceste particularitati se manifesta
insu~i comportamentul deviant (infractional), act care
analiza este rezultatul unui conflict aparut intre
individul neintegrat ~i colectivul din care face parte.
pentru delincvent este faptul ca el solutioneaza
majore intr-o maniera contrara a~teptarilor sociocolectivului din care face parte. Elementul
cu ponderea sa specifica trebuie sa fie privit
conditiilor concrete de viata ale individului,
obiectiv de factori de mediu sociali, fie factori cu
caracter accidental, fie spontan (ocazional). Orice act este Tn
o components a unui comportament al unui individ care
istoric determinate. 3
comportament, mai ales in formele sale invariante,
este inainte de toate un comportament social, Tn sensul ca
se produce in func\ie de o seama de prescriptii sau norme
care
cadrul cultural in care se produce.

"Psihologia consonantista 9i cibernetica", Scrisul

pag. 62.
, pag. 70

Bucure~ti,

1995,

115

Fata de sistemul de norme existent

arealul social
respectiv, individul uman poate avea un comportament
conformist, deviantsau aberant. Nu o data comportamentul
deviant este determinat de mici infirmitati de ordin ereditar
care, traite subiectiv, ca un puternic sentiment de
inferioritate, pot provoca fapte ~i atitudini antisociale.
Totu~i. textura intima intre elementul ereditar
este de a~a natura incat exclude incercarea de
a "biologiza" un fapt de ordin psihosocial cum este
devianta. Chiar daca avem In vedere labilitatea ereditatii
posibilitatea de mutatii in acest plan, ereditatea nu este
masura in care sa putem controla celalalt mare element
comportamentului uman !?i anume mediul. 4
Raportul dintre individ ~i mediile in care traie~te este de
permanenta interactiune, in care individul pe de o parte este
supus influentelor care se exercita asupra lui, iar pe de alta
parte !?i el actioneaza asupra mediului influentand direct sau
indirect, mai eficient sau mai putin eficient pe cei din
sau. Mediul social luat in general (cultura sau subcultura
data) ofera indivizilor idei, comportamente ~i deprinderi care
devin caracteristice tipice ale acelora care traiesc in mediile
respective.
Exista o subcultura de cartier care favorizeaza
comportamentele deviante.
Dupa constatarile lui Eysenck, infractorii 1n marea
majoritate se recruteaza din randurile extravertitilor a caror
caracteristica fundamentala pe plan psihofiziologic este
dificultatea de a fi conditionat cu alte cuvinte dificultatea de
a fi educati ~i reeducatL
Extravertitul veritabil este un element socialbil, ii plac
petrecerile, are multi prieteni, simte mereu nevoia
se adresa cuiva. Cauta mereu senzationalul, e gata

16

Dragomirescu, op. cit, pag. 242

ri~curi, ac\ioneaza sub influenta momeintului

este
impulsiv. II caracterizeaza optimismul, agresivits1tea, w1urinta
cu care i!?i pierde firea, lipsa de control asupra propriilor acte
~i vorbe. Jn aprecierea unor cazuri particulare e~ste nevoie sa
studiem interac\iunea individ-mediu in perfecta cunostinta a
particularitatilor celor doua elemente. 5
lnfractorii care au toate caracteristicile introvert~~ilor provin de
obicei din familii viciate, a caror influenta se exercita cu atat mai
u~or cu cat caracteristica principala a introvertitilor este tocmai
u~urinta condi~onarii, marea "facilitate" de a-~i Tnsu~~i deprinderile
rele, conceptiile imorale care domina mediul respeotiv.
lnfractorul provine din categoria celor greu conditionabili
nu suficient conditionabili, de aceea el percepe altfel
fenomenele din spatiul lui psihologic ~i reactiile lul antisociale
vor fi conforme cu aceste perceptii. Spatiul psihologic uman,
fond, este un spatiu social. Oamenii cu care
contact direct formeaza elementele cele ma.i importante
ale acestui spatiu. Relatiile umane ale individului cu ceilalti
oameni, relatii de atractie, respingere sau neutralitate
determina ~i actiunea desfa~urata de un individ 6
Comportamentul uman format in decursul nt'o ...,.N
subiectului cu societatea sufera anumite
YI influenteaza pe individ in bine sau rau,
nivelul intelectual al acestuia precum ~i de scc>purile celor
din jur, eel mai predominant fenomen de aciest gen este
manipularea comportamentala.

Se intelege prin manipulare comportamentala influentarea

subiectilor umani sa nu con~tientizeze discre~panta
propriile scopuri ~i scopurile indepartate
celor care
influenteaza. Manipularea comportamentala se bazeaza pe
conformare ~i supunere.

asume

5 Constantin Gorgas, Dictionar enciclopedic de oslhiatrie. vol.

Editura Medicala, Bucure~ti, 1989, pag. 500
6
Ion Mircea, Criminalistica, Editia a 11-a, Ed!itura Fundatiei
"Chemarea", la~i. 1994, pag. 253

1~

i 1mportanta imitatiei, care duce

unor comportamente diferite ca model
soc1etate. lmitarea la om este selectiva ~i ierarhica,
1
c::mc- 11 ,..~ ne insu~im acele modele carora le ata~am
sau
altul o anumita valoare. lmitam ceea ce .ne
impresioneaza, ne fascineaza 9i atrage, nu o data in pofida
nonvalorii sociale pe care modelul respectiv o ofera. lmitatia
ca 9i manipularea comportamentala sunt forme de simulare
mascate, dirijate i insuite involuntar de individ, folosite
interes oersm1al sau al grupului de aparenta.
de vedere psihologic, aspectul relational
se manifesta in principiu in trei atitudini
psihosociale fundamentale: atitudinea fata de munca,
atitudinea fata de oameni ~i atitudinea fata de sine insa9i. Nu
se poate intelege actul infractional fara intelegerea legaturii
intime intre :situatia de moment i personalitatea celui care
lndividul uman poate avea un comportament
sau aberant 7

Moral
Zona de comportament
conformist
II
Zona

comportament

de comportament
deviant moral

Ill
Imoral

de comportament
care sunt m contllct cu legea, dar care totu9i se incadreaza
normele morale existente. Tn acest cadran apare deviatia
care subiectiv sau obiectiv are intr-un fel o acoperire morala.
in cadrul II se grupeaza acele forme de comportament
care corespund prescrip\iilor legale 9i morale, astfel incat
se amplaseaza toate comportamentele conformiste.
c) 1n cadrul Ill putem individualiza aceleforme de comportament
care sunt in conflict cu normele morale, dar raman neutre fata
de normele legale.
aceasta zona se grupeaza deviantii moral,
care prezinta un interes marit pentru psihologi, deoarece
se recruteaza predelincventii.
d) in cadranul IV se amplaseaza acele forme de
care se indeparteaza atat de normele legale,
de
morale, constituind zona de aberanta. Aceasta
zona apartine sferei de activitate medicala.
lndiferent daca un comportament poate fi categorisit
deviantei legale sau socio-morale, esential ramane
deviantei in sine, adica faptul comportamentului
fata de normele generale. Alaturi
acest
special
om cunoa9tem existenta
inaparent sau ascuns, fata de care
nu se manifesta in niciun fel. Atingem
fundamentala a comportamentului uman
anume taptul ca in unele situatii omul este capabil sa
stimuleze o actiune, sa o disimuleze sau sa o amane.
sau o disimulare perfecta nu este posibila ~i
stranse intre manifestarile psihice
cele
(greu de stapanit), descoperirea comportamentului
uosibila pentru un observator avizat. 8
infractiuni de intentie implica intreaga
, potentialul
cognitiv l?i volitiv.
E, lnbau, Fred, E, "Truth ans deception the

the Williams Wilkins Company Baltimore 1

pag. 159.

119

120

Sub aspect psihologic, punerea in opera a proiectului

infractional este precedata de procesul specific al conceptiei
faptei penale, care cuprinde analiza posibilitatilor de actiune,
evaluarea avantajelor i dezavantajelor, a riscurilor actiunilor
ilicite, a masurilor de impiedicare a identificarii. Evaluarea
acestor elemente se poate finaliza fie prin renuntarea la
proiecte ilicite, fie, dimpotriva, prin asumarea riscurilor ~i
executarea proiectului infractional.
Procesele psihice care preced ~i inso\esc savarirea
infractiunii, precum ~i cele ulterioare acesteia sunt
integrate con~tiintei infractorului sub forma unei structuri
infractionale stabile, cu continut ~i lncarcatura afectivemotionala specifice ~i cu o proprietate fundamentala
- PSIHOSENSIBILITATEA.
Structura lnformationala psihosensibila are in continutul
sau patru etape (faze) psihologice care se diferentiaza
intensitate i se delimiteaza in timp.
a) Etapa primara insumeaza procesele psihice care
se nasc ~i se consuma pana la decizia de a comite
infractiunea proiectata. Aceasta etapa se caracterizeaza prin
perceperea ~i prelucrarea de catre persoana a informatiilor
declan~atoare de tendinte ~i motivatii antisociale, pe care se
fundamenteaza op\iunea pentru mobilul comportamentului
ilicit, adica deliberarea.
b) Etapa secundara cuprinde procesele psihice care
au loc din momentul luarii deciziei infractionale pana la
pregatirea materiala ~i savar~irea faptei. Aceasta etapa se
caracterizeaza printr-un intens consum launtric, problematica
psihologica fiind axata pe coeficientul de rise ~i. mai ales, pe
miza pusa in joc.
rol deosebit In luarea deciziei infractionale II are functia
de proiectie-anticipare, care genereaza campul reflexiei
asupra consecin\elor in raport cu reu~ita sau nereu~ita,
sentimentul satisfactiei coexistand cu trairea anxiozitatii,
nesigurantei !?i indoieliL

Fiind intime :;>i deosebit de intense, toate aceste procese

psihologice sunt caracterizate printr-un mare consum de
energie nervoasa, manifestandu-se la unii infractori printrun anumit grad de surescitare. In acest stadiu intentia
infractionala primara prime~te un contur precis, generand
reechilibrarea sferei afectiv-motivationale,
primul plan
trecand, de aceasta data, procesele reflexiv-volitive.
Etapei secundare Ii sunt specifice procesele
analiza
sinteza a datelor detinute ~i de structurare a
pe
variante de actiune, din care se va alege varianta optima.
Activitatile specifice etapei secundare se desfa~oara sub
forma reprezentarii mentale a unui plan de actiune privind
mijloacele :;;i modalitatile de realizare a scopului, timpul de
savar~ire a infractiunii, asigurarea rezultatelor acesteia,
masurile de acoperire !?i sustragere de la
raspundere ~i alte elemente necesare reu~itei.
Un rol deosebit in prelevarea !?i anticipa1rea mentala
a finalitatii actiunilor proiectate II au stabilitatea
antisociale ~i experienta din trecut a
fiind componente esentiale ale potentialului
Odata definitivata hotararea de a comite
imaginativ-prospectiva a acesteia este urmata
materiale cu caracter pregatitor. Specificul actelor preparatorii
consta In procurarea de instrumente ~i materiiale
pentru actele de executare a infractiunii, contactareia
culegerea de informatii despre victima(e), despre
supravegherea obiectivului ~i studiul acestuia, recunoa~terea
locului faptei, experimentarea privind patrunderea i ie~irea de
locul faptei, posibilitati de acoperire in caz de surprindere
Rezultanta comportamentului infractorului din
actelor
preparatorii poate fi fundamentarea in plan a hotararii
a comite
fapta prin realizarea conditiilor optime reu~itei
fie desistarea
amanarea, In a!?teptarea unor conditii ~i lmprejurari favorizante.
c) Etapa tertiara cuprinde procesele psihologice care
insotesc savar~irea infractiunii (in faza tentativei si a

1:

In tirnpul comiterii infractiunii, agentu!

stari emotionale deosebit de intense. Actele
care se deruleaza in campul infractiunii sunt
i neprevazutului, care genereaza
sentiment de precipitare i teama.
obiectele, fiintele sau fenomenele percepute
infr<0>.-.+..-.r in timpul comiterii faptei (instrumentele
infractiunii, valorile care constituie
al infractiunii, victima (victimele), contextul
al desfaurarii activitatilor specifice
etc.) in functie
proprietatile lor fizico-
' forma, marime, culoare, dispunere
rezi:stenta victimei etc.) determina trairi 9i reactii
atat imperfectiunii simturilor, cat i
surescitarii nE~rvoase in care aceasta se deruleaza.
Teama de a nu fi descoperit, necesitatea de a gasi
solutii la situatii
fapt neprevazute, trairea reala a riscului
structurile emotionale i precipita actiunile
unui autocontrol, caracteristic pentru un
i;;i gandire in situatii normale, genereaza
cazul infractorilor care opereaza
, din cauzele mentionate, infractorul
personale in campul faptei, uita obiectede urme sau uita sa tearga anumite
renunta In cursul activitatii infractionale

. se accidenteaza
Etapa a patra cuprinde procesele psihologice care se
produc dupa savar~irea infractiunii, In intentia sustragerii de
raspundere~a penala.
caracteristic psihologiei infractorului dupa1
savar~irea faptei penale este efortul de a se sustrage
identificarii, inculparii ~i pedepsei. Tn general, comportamentul
agentului infractor In aceasta faza - postinfractionala - este
activitate psihica fiind dominata

revista a celor petrecute.

TEORU CARE STAU LA BAZA DETECTIEI

COMPORTAMENTULUI SIMULAT
care sta la baza reactiilor psihofiziologice a
explicat prin intermediul a trei teorii (Davis, 1961 )'
Teoria raspunsului condifionat - sustine
raspunsui fiziologic este consecinta unei activari emotionale
de un stimul conditionat. Cand un stimul
asociat cu o emotie puternica, se va
amplu. Teoria este sustinuta ~i de
parametrii fiziologici
semnificatia itemilor
subiect. Dar aceasta teorie nu explica de ce
detectarea comportamentului simulat are loc in conditii cu o
motivatie scazuta ~i rnai putin amenintatoare.
Teoria conflictului- activarea simultana a doua
conflictuale (motivatia de a minti
produce aroussalul fiziologic. (Luria,
nu explica detectia In cazul .,Testului cu

pedepsei- frica de consecinte

FOG) este cea care activeaza emotia.
Posibilitatea descoperirii infractiunii, precum ~i consecintele
acestor fapte genereaza reactii emotionale ample,
ales In cazul infractorilor care au comis fapte grave.( V.
I. $tefan,
Carjan, 2003 pag. 254 ',.
Teoria motivatiei (Gustafson & Orne, 1963, 1964)
a reactiilor fiziologice la subiecti motivati
sa evite detectarea.
Teoria prezumtiei de nevinovatie (Lykken, 1960,
1974) -sustine
simularea va fi evidenta la intrebarea
relevanta, deoarece subiectul e con~tient de vinovatia sa.
f) Teoria focalizarii atentiei (Waid & Orne, 1981) - raspunsul
reflecta gradul de expectanta a stimulului.
dihotomizirii (Ben Shakhar, 1977; Lieblich &
stimuli
lmpartit in doua categorii

123

distincte: relevant ~i irelelevant. Subiectul se concentreaza doar

pe unul dintre cele doua aspecte, ignorandu-se alte aspecte.
Materializarea grafica a conduitei simulate - Reactii

psihofiziologice.
Modificarile traseelor grafice se vor
de urmatoarele criterii:
Amplitudinea ~i frecventa semnalului;
Durata;
Abateri de la linia de baza;
Complexitatea - lnsumarea a doua sau a
modificari sem1ificativ caracteristice;

TIPURI DE MODIPICARI

24

Reactia galvanica a pielii GSR/GSG.

semnificativa a raspunsului electrodermal este esentiala
pentru o evaluare corespunzatoare a datelor lnregistrate
de catre galvanometru, In instrumentele poligraf. Variatiile
nivelului electrodermal sunt datorate cre~terilor In activitatea
secretoare a glandelor sudoripare.
punct de vedere anatomic, pieiea este formata din
trei straturi, numite epiderma sau epiderma exterioara,
derma situata sub epiderma ~i hipoderma sau epiderma
subcutanata, unde se gasesc glandele sudoripare. Stratul
extern al epidermei, cuprinzand mai ales celule moarte,
impuritati, este un strat urned ~i ofera o rezistenta
pentru orice sarcina electrica. Derma este puternic inervata
i vascularizata, iar In stratul hipoderrnei regasim terminatiile
celor doua tipuri ale glandelor sudoripare. Glande sudoripare
_.dtt'd sunt In general plasate in zona axilara ~i Yn zonefe
genitale, prin urmare nu este o zona potrivita pentru
inregistrarea activitatii electrodermale. Glandele sudoripare
erine au o larga repartizare la nivelul lntreg
o concentrare sporita pe suprafata palmara,
suprafetele (talpile) picioarelor. Aceste g

se gasesc lntr-o forma rasucita In straturile hipodermei

cuprind un canal de excretie, care strabate! derma pana
cand atinge .Pt~r.Vf~Y9C?rtp~r de pe suprafata pielii, pe unde
transpiratia iese din corp.' Glanda sudoripara
inervata
doar de catre sistemul nervos simpatic, fa1ra implicarea
fibrelor parasimpatice. De aceea, revenirea
electrodermal catre nivelul tonic depinde
pasiva, precum ~i de reabsorbtia activa.
in timpul conditiei homeostatice,
este goala, in mod normal, prin urmare lntr-o examinare
psihofizio!ogica, senzorul GSR/GSG lnregistreaza
tonic sau media nivelului de umezeala a
atata timp cat pielea ramane uscata,
inregistrator va ramane in centrul mecanic
baza), sau va coborl lin, constant, catre
Aceasta situatie este rezultatul unui inalt
!?i In mod esential o lipsa a secretiei din canalul glandelor
sudoripare. Glanda sudoripara lncepe sa secrete transpiratie
cand prime~te un semnal de la sistemul nervos simpatic.
Tn timp ce nivelul secretiei (transpiratia)
In canal,
exista un mecanism biologic cunoscut sub denumirea de
reabsorbtie pasiva, cu rolul de a preveni ca
devina foarte
umeda. De asemenea, exista ~i un alt mecanism
sub denumirea de reabsorbtie activa, care are
elibereze transpiratia din canal ~i lntoarcerE!a
homeostatica. Fenomenul prezentat
cre~teri i reveniri ale semnalului fata de
semnalului GSR/GSG. Astfel, amplitud
electrodermale este rezuitatul cre~terii
canalul glandei sudoripare r;;i durata
continuarea producerii de secre\ie care
umplut. Nivelul tonic reprezinta nivelul
pe suprafata pielii, iar latenta este perioada
activarea raspunsului, fiind grad
ratata, atunci
nd stimu

mediu umed latentele vor fr mai scurte,

lnalte deoarece pielea este deja
hidratata ~i va facilita trecerea transpiratiei prin canal, facand
reabsorbtia pasiva. lnvers, 1ntr-un mediu uscat,
amplitudinile vor fi mai mici :;;i latentele mai lungi.
care masoara l?i 1nregistreaza
rezistenta
a pielii - GSR, iar altele care masoara
lnregistreaza conductanta galvanica a pietii - GSG.
o masura exosomatica, care exprima
curentul prin piele. Tn cercetarea ei este
se determine valorile ~i nivelurile
conductantei u~ureaza compararile
de aceea
masura preferata de catre toti cercetatorii
(Weinstein, 1994). Oricum, cercetarile au aratat ca fiind
nesemnificative diferentele lntre maanitudinea GSR-ului

tu mu

electrodermal este

- sensibilitate ridicata

ilitate med ie

cu

11

(5

(areactiv) - sensibilitate 0

RESPIRATIA

grafica a semnalului Tnregistrat, provenit

inspirare/expirare, este determinate atat de

a actului respirator in sine,

complexa

a tubului pneumograf. Astfel, cu

....

jurul abdomenul

mai mare si invers.

5 cm (1 inch).

127

Respiratia externa reprezinta transferul oxigenului din

alveole catre capilare ~i invers Respiratia interna reprezinta
schimbul oxigenului lntre capilare iji celule. De aceea,
transportul oxigenului catre plamani este
sau ventilatie pulmonara. Respiratia externa are
plamani. Structura de tip arborescent, "copacul"
este alcatuit dintr-un numar mai mic de tuburi progresive,
care includ bronhia ~i bronhiolele primare
secundare.
Peretii bronhiolici au mu'chi netezi ~i sunt controlati de
ambele subdiviziuni ale sistemului nervos vegetativ,
parasimpatic. Bronhiolele sunt inervate de catre
nervoase parasimpatice de la nervii vagi l?i se contracta cand
sunt stimulate de catre acetilcolina. Stimularea simpatica,
determina producerea de norepinefrina
relaxeaza bronhiolele. Cele mai mici
terminale, la sfarl?itul carora lntalnim saculeti de aer
alveole. Fiecare alveola este constituita dintr-o singura celula
cu pereti foarte fini, inconjurati de catre o retea de capilare
proprii unei singure celule, care permite schimbul de gaze,
furnizarea de oxigen $i transmiterea dioxidului de carbon.
Astfel, sistemul cardiovascular functioneaza
cu aparatul respirator transmitand oxigenul
(Weinstein, 1994; Matte-Reuss, 1995).
Actul respirator implica volum $i presiune. Volumul este
determinat de constructia biologica a cutiei toracice
capacitatea pulmonara. Presiunea este data
atmosferica exercitata asupra pieptului versus
interioara. Tn timpul inspiratiei, volumul de aer crei;;te i?i
interna scade, fortand aerul sa umple plamanii, pentru egalarea
presiunii externe exercitate asupra cavitatii pieptului.
Folosind doua pneumografe separate, examinatorul poate
monitoriza modelul respiratiei intercostale $i
(Weinstein, 1994; Matte-Reuss, 1995).
In timp ce lnregistrarile grafice ale mervarn muscu
nivel toracic $i abdominal par sa fie aproape similare,

ele sunt conditionate

Procesul initial al inspirarii sau

exterior lncepe cu activarea nervului

mul?chiului diafragmei sa se contracte.

intercostali activeaza mw;chii intercostali
partea exterioara a coastelor, pentru a
excesiva a cavitatii toracice. lnspirarea la acest
activa. Expirarea normala este pasiva
diafragmei ~i a mu!?chilor intercostali externi.
eliminarea unui plus de aer este necesara,
fortata sau activa f?i este facilitata de
intercostali interni situati In partea interioara a
Contractarea acestor mu!?chi intercostali este
impulsuri transmise prin nervi. Expirarea
fi accentuata ~i prin contractarea mul?chilor
lmpingand organele In sus, forteaza
se mareasca In cavitatea toracica, lmpingand
din plamani. Expirarea fortata este, activa
normala este pasiva, datorita elasticitatii
asigura forta pentru expirare. Mu~chii
trahee, precum i In bronhli :;;i brontiiole, su
ramificatiei bronhiale, fiind inervati de cele doua sisteme
nervoase, simpatic !?i parasimpatic. Sistemul nerves simpatic
controleaza deschiderea acestor tuburi - structural vorbind,
sistemul nerves parasimpatic le
con~tient al respiratiei este realizat
somatic, care produce inervarea cu ajutorul
care stimuleaza diafragma, precum ~i cu
intercostali. (Weinstein, 1994; Matte-Reuss, 1
Respiratia este controlata prin centrul
de asemenea ca centrul respirator, care
maduva spinarii. Respiratia normala este
una automata deoarece este controlata de
inspirator care se autostimuleaza. Atunci cand
sine se produce, un impuls este trimis

12S

lmpulsurile
vor
muchii intercostali pentru a se
contracta.
centrul inspirator se inhiba, el trimite
un semnal care oprete activarea centrului expirator. Dar,
secunde, centrul inspirator este inactiv,
somatici lipsei;;te, muchii Ynceteaza
inhibarea centrul expirator este oprita.
este pasiva, centrului expirator este
expirarea fortata. Astfel, o respiratie
afectata de catre sistemul nerves central,
pneumografului va reflecta In mod
corespunzator ciclurile de inspiratie i expiratie.
modificari caracteristice traseelor respiratorii
continuare.

descre~teri

cretere - descretere ale amplitudinii/

frecventei i modificarea

amplitudinii

131

Apnee

Semnificatia reprezentarii grafice a unei respiratii

general dezordanate ( eratice) este un criteriu
paate aparea sub mai multe farme, ca

nivelul bazei graficului in frecventa

ca madificari atat la nivelul bazei, cat !?i Tn

Exemplul prezentat aici este elocvent

TENSIUNEAARTERIALA ~I PU:LSUL
Principalele modificari au urmatoarea forma grafica:
Cre~teri ale amplitudinii

- respiratie eratica - posibile manopere de d

volitiva
-

Artefact - Subiectul
ofteaza

13
- - - - . ---- - -

---

-----~-~!

Afectiuni ale aparatului cardiovascular

- 'inregistrarea lor grafica

\.)

"'~~

o-

CV

Vom prezenta in continuare cateva zone

din diagrame obtinute In cazuri reale, ale unor persoane
care au fast diagnosticate ca nesincere ~i care
du pa
examinare, i-au recunoscut faptele comise.
aceasta
ocazie vom putea observa reactiile subiectului
interdependenta, in integralitatea lor, aa cum
interpretate in etapa evaluarii.

E
E

C>

u
~

C'G

5:

0
-U

1!;;;

"'~
~

-~

137

Dia rama :3.

ReaJtme inre istrate de un autor al unei talharrii.

0 sa prezentim in continuare 0 testare cu un

caracter mal aparte, complet diferit de cazurile ti

situatiile clasice, cotidiene.

Tn anul 2001, G.T- expert criminalist a cunoscut o
persoana de sex feminin, care exersa tehnici de
sub coordonarea unei persoane din Republica Moldova, care
avea puteri paranormale. Aceasta a relatat ca
controleze tensiunea arteriala, pulsul etc. !?i ca
concentreaza simte ceva aparte, greu de definit, dupa expresia
ei. Nu era foarte interesata de tehnica poligraf, considerand, ca
altii, ca este mai mult loterie decat ~tiinta. Persoana avea
varsta de 22 ani !?i era studenta la drept.
cu
A fast rug a ta sa fie de a cord sa f aca catev<a
poligraful ~i a acceptat In final. Din punctul nostru de vedere,
tentatia era mare, iar curiozitatea uria~a.
Tntr-o zi s-a organizat aceasta testare
asupra unui test, de genul celor cu numere,
trebuia sa scrie o lista cu 1O nume masculine,
includa numele prietenului ei actual, desigur fara
vreun fel cunoscut. Ne-am asigurat In cadrul
ca avea un prieten stabil Ii mi-a confirmat ca avea o relatie
stabila de 1 an ~i jumatate cu o persoana
care Ii oferea suportul afectiv necesar.
S-a realizat instructajui minim necesar
unei astfel de situatii
s-a procedat la efectuarea testelor.
Pentru a realiza un gen de acomodare al subitactuiui cu
examinarea ~i pentru a obtine mostre de reactivitate, s-a
convenit ca la primul test sa nu-i adresam
Urma ca dupa calibrare, ajustarea parametrilor
anuntul nostru "testul a inceput", persoana sa
ce este obi~nuita sa faca atunci cand se concentmaza
lncerce sa li induca stari!e de care povestea.

141

MINISTERUL

DE

lN

E R N E

INSPECTORATUL GENERAL Al

l
i

il
\,

l
f

TRA TAT

PRAC~TIC

DE
CRIMINALISTl()A
Volumul II

CONST AT AREA TEHNICO-$TllNTIFICA

$1
EXPERTIZA URMELOR LASA TE DE OM

SERVICIUL EDITORIAL
1 9 7 8

Partea a treia

CONSTATAREA STRESSUlUI PSIHOlOGIC

CONSTATAREA STRESSULUI PSIHOLOGIC

CU AJUTORUL POLIGRAFULUI

1. Fundamentul

al c::onstatarii

a) lndicatori psihofiziologici de depistare a nesinceritatii.

cunoscut

in
fenomene
rita ? $i nu neam
altor persoane
gerea ochilor,

manifestari ca
pe cl'l ce intreaba
o monotonic
o contralntrehare de
eu
o cerere
mi~cari ale miinilor ~i
ariitind o
o act1v1tate marita a marului lui
si multe altc
de naturi'\ asemanMoare ?"
Deosebit de frecvent, asemenea mani
festari se intilnesc 1n domeniul
de urmarire oenala. de ascultare a

respi:raiie, voce
2

~i

scris.

J. E. Reid, F. E.

Technique, Baltimore, 1966, pag.

Truth and Deception, The polygraph (Lie Detector)

370

...;_:~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~.~~~~
Constatoreo stressului

-----psihologi<;
Constatarea stressului psiholopic cu ojutoml poligrafu!ui

din urmu de a sc apiira de

dindu-i chiar cistiir de

<le ope.rare
voluntnr ramine
se nfli\ in t1~0
atunci cin<l exista un
ascundii. La o reactie

s11 j,.

silvlr.<irnn

"~~:

1-

rare au

de
na~tere

Inca din momentul in care hanuitul este

a da relatii legate de
manifestare :
- Starea initialii a
de a fi identificat ~i demascat
reg!alor, !utr-o stare de

~i,

!n aencral. cuuosc urmi\toarea dinamica

cazul umn

cont.racaiarea
cmotionale slnt
motiYat de curiozitatc ;;1 mteres
Ele sc realizeaziL de asemenea,
reflexe ~i au un caracter difuz

b) Mecanismul p$ihofiziologic al producerii stCirilor emofionale.

fo

~i

Starile emotionale iau

371

penale

de
,.teama de
care apa.re
de cunoa~tere ee fuudamenteazii
tionale care fundamenteaza minciuna.

in tenmod

de
t972, pag, 190.

~f)CCHHJWte,
1

:1

ronu1ncasci1
s-a

C. T. Morgnn, Physiological ps1;chology, :\:!cgrnw-Hill Book, Hl65, pag. 337 ~i nrm.

Tiberiu Bogdan, op, cit,, pag, 10-2 ~i urm.

Constatoreo stressului psiholagic

372

Constotoreo stressului psihologk cu ojutorul ooligrofului

373

cercetarile asu pra

face altceva decit sii denisteze
activatorii
pot fi identificate deoarece s!nt trimsmise de o parte
nervos. Putem snune ea sistemul nervos al omului are
componente. Una somatica responsabilli de transmiterea impulsurilor
nervoase somatice musculare si de posturii a scheletului. Alta. mai veche ~i
relativ independentil de sistemul nervos central, cea autonomica sau
se ocupii cu activitatea vitala subcon$tienta. Noi respiram,
hormonii sint eliminati In debitul sanguin care trece
se dilata sau se contracta, filra
schimbari includ

In 1west sens exista corelatii directe intre

cardiovasculare. Accelerarea @mulur cardiacJin
cunoqcuta cu mult
inainte ca problCma sa fie
Experimental s-i1 ohtinut tahicardie in cursul
au introdus o stare J .. ------ t'T'L: .
chiar daca

Ax constalii valori mai mari

.i!ecit in cea de fricii. Chevanes pune in
de aparare care intiiresc subiectiv stimulii cu
micii reflectatii de HED" 3.

4<Ininie:>

sistemului
bioxidului de carbon.
A. Ruckmick face in 1934 o trecerc in revista a studiilor
observind modificarea acesteia in diverse stiiri emotionale : ritmul
ar cre;;te in cazul unei stimulari
uneia ~nepli\cute. Benussi ...
.semnificativ mi'.trit inaintea
pe durata citorva cicluri resp1ra10rn.
l/E este ceva mai mic decit
riispuns mincinog al
una, doua uncle
se blocheazii nn moment sau capatii un caracter
de

~i

modificari electrice
psihocercetare vizind condiPenguin Bocks, 1966, pag. 78.
urm.

Tbidem.
2L
Comportamentul simulal, Ed. Aoodemici R. S. Homfrnia, Dueure~li, 1914,
pug. 38-39 ;
3 I. Fl. Dumitrcscu, Omul ~i mediul electric. fenomcne bioclectrice
snprafata,
Ed. ~tiintificu ~i encfrlopcdica, Bucure~ti, HJ76, pag.
4 !. Cio!u, op, cit., pag. 38-39 ; G9 ; 72 ; 75.

Constotareo stressului psihologic

Constatorea stressului psihofogic cu ojutorvl poligrofului

374

375

d) Eventualele posibilitcliti de eroare in folosirea tehnicii poligrcd.

pina la

este in acest caz un factor cu mult nun prear putea fi detectata (Maurice Floch). De

provoaea
realizabil
tii
de a se

de
Ceca cc aocmcnea
eel indicat
minciuna
care trezesc
recurg la o seric

c) Criteril ce stau la baza folosirii poligrafului.

de alcool etc.). 1'u rare sint ~i cazurile

pc care le
subiectii incearcii sa
eforturi d~ autocontrol.

stau

~i

spusu
anumita stare
- Producerea
luntare ale
in trezirea prin aceasta a
-- Prin folosirea poligrafului nu se lezeaza
individului, care-~i conserva toate

evidencaracte-

~l

musculare ~i
atunci cind apar la aplicarca testtilui
eartona9e, sint indicii ale nnor tentative
2. Mijloace tehnic:e de examinare

afective.
- Folosirea
\amintul
cu
sale.
AL

Ro~ca,

Psihologia martorului, Cluj, 193'1, pag. 124.

~:

urm.

t.actici

variantele
tensiune arteriala gistrarea rellexului
nalii permite
presiunii musculare

395

Constatoreo stressului. psihologic cu ojutorul vodi

unii e<'reelatmi lrenrnrul fiziologic. can csle de fapl o ondulatie salt

oscilati1 miuusculii ee eorcspimde frccYentPi de 8-14 Hz. poate fi atrihnit
undelor alfa.
Atunci dnd o persoarn1 nu este slressatiL !rcnmrul fiziologic arr o inlnsitate maxirnil. Jn momentul instahirii strl'ssului. tremurul fiziologic scade In
inlensitalc sau
Aceast1! sc11derc ,:au eliminarc n
Lrem urn lui
dr stress. Deci.
eerca sau elimimlJ'{'a
cu intensitatea stre:,;;;ulni care actiorn11z11 asupra
Modificarea ~it.ezei.
mmme a r<>ducmii san Piirnini\rii
fundanwntal
Schimbiirilc la nivelul
tonului fundamcnl;1] sc instaleazt.
in
{k
domt"niu necontrolat in

II
CONSTATAREA STRESSULUI PSIHOLOGIC
CU AJUTORUl SONAGRAFULUI
$1 Al DETECTORULUI DE STRESS PSIHOLOGIC IN VOCE

~tiin~ific: al starilor emoiionale

puse in evidenta prin voce

Fundamentui

~J raponarnentul minlal:. ,orProcesele

sau unagm:irea unor lucruri etc. sinl inso\it<' de
hirea interioara.
~i 1wohservabile. care pol fi 1onslalale in mod
unele manifostari
obiectiv, datoritil unor 1nodific11ii rnuscularP, vascular er~brak, d<:' ltrnpc
raturii a
('('l't't'l.<''tGindirea
llHIS<'lllar
rilor cfoct.ual<',
crescut. o
Activitatea muscularti a lnringelui si a coardelor voeah an o
directt1 asupra dehitului SOIHH'
1'11
a frenen\ci furnlnnwnlal<'. ~i rnni
asuprn celorlahP JHlr\i ah nparatuh1i fonator. Pa buzP. limh:I si rnaxilarc.
Cele mai afnclah' d<' slnna <'llJO\ional1'\ a vorbitomlui sint
care au un efect dimct asu1ira volulllului aernlui fonalm
Modificihih' fiziolnuic<' gemTall' de Pmojie 2 ca
sau un <'X<'<'S de
n10torii,
a v"a o influent!\ nsnpra
a
vibratiilor coardelor
;)
Cel mai mult al' eel at de stre,sul
existent la niYdnl tu!uror mu~t'liilor care act1oneazi:\
tremurul
nl mu~chilor
coardele yocah"

:15.

n.

dr

fJ:silw[i:.iologie.

vnL L

Ed.

,\e.ndt.'miei

Detectorul de
analizarca spc{lro lui neauzibil al
OT'!C(;
in
modifoarc
Datele oferite de literuturi:\ permit sti sc demonstreze ci:\
torii cei rnai sensibili ai Pmo\iei ;;:1 lnscriu $i caracterist.icile eonlurului
lonu!ui fundamental al vocii rfo-a lungul unei rostiri. ca urmnr<' a mndifici'\rilor
de 01din fiziologic 111 aduc\ia $l abduc\ia cmlJ'delor voe.ale.
Modificiiri ca unnan' a stressului sp pol
'in int ensitatea

lui fundamenlaL 'in

~i intensitate
fo1'!narr nornrn!i\ a

2. Mijloace tehnic:e de examinare

Pentru stahilinm disimulfll'ii a<le\'i'1mlui cu ajuLOrul ,ocii
pot folosi casetofo~meh' .5i dispozitivell' simple de analiza a
exarnineazil

vorhirii s1
cu cart' ,'-'('

analizurii
asen1ent'~1

tehnic:'\.

182.

de aparatmti

mai

rnulit

a semnalului sonor al r1'tspunviteza de 19,05. care a

sului

S.

J J\.fui
rUturU muscu\nr{L

cunnst~Hl :in litNnlura dt'

'-'pecialiLate :;;1 suL <l_enurnirca tlc n1ierotrcnn1~

Criminclk"

pour l'analysY: ties

png. 82.

'i. 1

oix, ln

~,Revue

lnlernationak de Polic1'

Constotcreo stressului psihologic

396

In

\"O\'C

cricrr>a

~i lran~(TiPren cu
~i \"orhirc en urrnarr'

JH'

i11
-

a
m'<' si Yorhirc
~i .. :rlit Mii

\"O('t HlTHillC
1

se poat\' face
<'art

slimulul dnl
olitinule

a lnlurnr modificiirilor
lnlite d\ suhicct ,
dr
702H-,\ Jn trnnsin
modifieilrile
pnndul de vederc

din

transcriu.

lntrebtlrile pus\'
1n111srricrcn sp11mahdui sono1

dat.

397

Constctarea stressului psihologic cu ajutorul vocii

--------

strcssului in
dcla lii ale rnodr'-

vocc. in 32 de
lcJor de stress.
are pnlru rnoduri
transeriu diagramele
de transcriere
fiecare din aceste
t'her, sc ob~in
ri:ispuns dat de

penlru

ln

acela~i

ncest aparat se lranscriu modificilrile de

direct cu rnodifici1rile valoriilor trernurului
de stresc; resim tit de subiect.
1est!irii subiectul po ate
inLrucit anaratul nermitc ~1 exnrrn
;;au frazc.

h;;. 182 - Magnctofonul

Nagra.

3. Caracteristid care pun in evidenta

determinata de disimularea adevcmilui
evident:!
cfectuale p1nil ]n prezent au pus
CerceU\rilE
in yoce ~i vorbire genernte de disimucaractcristici.le care mnrcheaz[;
!area adevarului.
In eek ce urmeazil se
caracterul ]or
evidentierea
de disimu

in voce sc face

Frecventa tonului fundamental al vocii

limitelc
sinceril
mininw ~i maxime ale frecvcn\ei fundamentale
la eea care arc
scop disimularca adevarului.
PenLru ca nu1suriltorilc si'i noatil fi efectuate, se cer a fi mm;pilrnt.e
de a se pune subiectului douil
cri uoscut far ii inc;)rc:1 t tml

(de

?. In caz afirmatiY vn
iar in caz
.
- intre:. ,1ri
de asemcnca,

Fig. l83 -

de

Jn care.

cvah1ator de stress

de
tonului fundamental mmm1a
date dB subied
intrebilrile cu
tonului fundamental intereseaza ~i

398

Constotarea stressului psihologic

I~

-------'

lonului fundamental se poate

conslata
can'
literalnra
indientor
ar fi lPamai ~i
a adcd\mlui mu in conlraziceri. U cre~lere a rilmului
va nvca ca unnarP o
crescuU:i in tirrmu! vorbirii. ear\ la r1ndu I stw va da
a Lonului fundamental rnai
de Sl!JW!E' cu VOCE' tare in
ritmul vorbirii.
de

Constotoreo stressului psihologic cu ojutorul vocii

399

Cind datorillr slressnlui rcduceren tremurului

apaN' mi descn in formii de romb
Cind cantilalea de stress
estc mare. trcmnrul
pnwl
anihilal. pc diagTam[t aparc nn d('scn in forrnii de

pe

p:1trnl

pol

motor.
efocle
avea influen~:\ asupra difrritclor
nentc
sistermtlui vorhirii. inelusiv a
direel in conlrolul frecventei l.onului fundanwnlal. i\ctivi
situa\ia In care se aW\ coardclP vrwnle vnr tffPa
asuprn dehitului sonor ~i. Jn i>~weial. nsupra

dr- yomh

111

1)f"~cn in forn1;)

il"i.l1!H'rltwca unui

In

de

vocale

tonului
apare pe rllagrama rcallzat[l cu a1utorul l'::ll,t1lu1 snh nmi rnullc
prezcntalt' in conlinuarc
185 cslc prezentali1 diagram a unui r1hpuns de .,nu .. dal de un

sc
inlr-o siluatic de strPss.
cind st ressul reduce In mai mica m:':tsur;l trernurnl l'izioloitic. pc
apnrP 11 n dt>sen in form ii de holl:"i

.. nu"

nrsinC'fT.

u1uu rtt'-'pnn~
JH''>inc0r.

d('

d',,;cluate nu pus in c\id<'n\1\ 11rrn(t101mI( modi

fumlnnicnlal. In cazul disirnularii adcY{1rului. fntil de
smccrc
1orrnlui fundnmcnl:il cslc. de
mai ridicall'\ <lc-n
(a lit
mc<liu. cit
limitelc

fidin
cea

~i maxime
tahclul <l(' mai
staliililc JW haz;J unui

filrii lnciircalur;1

In

NL

lkseu in form'' de 1lrepl11nglii

188

1.ran~rrit>r(':i

Subiectul

sint rcdntc

1nnului fundamental

Stare-a emotionala

medie

ii'

Fo mlnimfl-

maxima

121-10(; llz

c.rninie<rad in

f[,ri[

c:rninic-radio

e-motiP

wn llz

1.)1-260 l l z

artor

ft1.r:\ f'Bwtie

1:is Jh

1 l l-Hi8 llz

I lz

.111-280 Hz

!'AU'('

Ol\RO\

IGO l lz

CTP$lC

a simuJnt
1,

actor

CHI'('

cmc-\if"

('l'{~~h'

n sirnulnt

una snu doui\ silalw

dente. cena ce indicii

din
pronuutale al
Fig. 1.85

~~

Diagrama vocii
ncstrei:;sute in

Fig. iSG
Desen in forrnii
<l\ Loltrt in lranserierea um1 i
rl'tspnns de .. nu'" nesinccr.

ale
sau in

vocea neutra

tonului fundamental de la
tonului fundamental

SUS

Constatoreo stressului psihologi~

400

Constotoreo stressului psihologic cu ojutorul vocii

401

de uuelc lnmmiituri
I

in

Durata e1111s1c1 voeale constilrri<' o alli\ caracl('1istictt n nicii can~ poatc

stnren dr rmo(i<' g1m'f'alir rlr disirnulnria arJ,.,f\rulni.
p111w in
dr>cluall'. f'l'C~leria 1lnrnlt'i tlc
emu a rczultal di11
rnarcalti atil de
durnl"i ,ocalPlm. cil si. nuii nit>. d" nlllrirea doral<'r
consoanclor

nw

Fig,

,\t:isurarea \ ill'Zt'I

l;i::.:. l!JI -

.\lnrcana t1mpuloi de laten\a.

th' al'tif'nlav(',

4. Etapele examinarii

\J
Fig. 189

. t.l

'b

Penll'll

Modific-O.N'Al duratci cnus1e1 vocule in raport

en strcssul psihologic.

cu lestnrca la

Intensitat.ea eonsoaudor exvlozivc. Sliirile emotiv.: pot genera. in

a consoanclor
pare a 11 mai binc ddiniti\ in cazul
ncutrn. lntrucit modific<lrilc de intcnsitatn
consonantclor ~i la clibcnlrilc accstorn sint mai
Yiteza de articulare crc~lc ln
rnlui dat la intrebare.
In cursul ccrcetarilor experimc
rnina pc vocograme Jn bauda

de inciirdl.tura
vitcza

de latenta se masoari\ pc
care se termina Jntrcbarea
suhiectul da raspunsul la intrcbare
incearca si\ disimulezc
ncutrc.
G. E. Williams, K. N.
in The Journal of the Acoustical
pag. 1238-1249.

a riispu11

dcler
barn.la lati':i

Emotions and Speech : Some Acoustica.l

of America, vol. G'.!, Number Ii (Part

~i

acPsl Pi metode
('fin JlOal e
l'<~alizaUI in
s(parat - 11'ebuip par(11rsc urmi!lomp]p clnpc

a) Etopo elobororii testelor.

t'U intrdJi'1ri YO!' fi !ntocmitt' in eomun de ei'!lrt <'xaminal.ornl
~i cxaminalorul ea11 folose~1e melodn stahili1ii disi11111liirii adc\ ii
\ oeii ~i ,orhirii.

T(:sl.elc

Teslcle vor con1int' cd pulin urrnr1toarele ealeg:orii dP inlrebiiri, ce Yor

oferitt de vncogmnw
- inlrebiiri nmilrc
nmlc ~i v1:rificatc de exami
nal.or. can sinl rn'l'l>san !H'nl ru
;;incer urin .. da ..
sau .. nu
lntrclitiri la eat'!' subi.rclu] sii fie
s1\ disimuleze adevi\rul
t'l! .. da" sau .. nu" :
intrelnhi cu inciirciil11ru legate de corniterca
Ja l'Hl'C
suhiec!.ul va raspundc eu .,da" sau ,.nu"
inlrebi1ri fictiv reali1:alc pe
de
la c1ire sn!Jieclul
va
eu .. da" sau .,nu".
Praclica l.estiirii cu
vocii a consaeral mai mullc
de tolrnin
de cxanunarc.
enre
tPhnica drfului dJ IPnsimw.
tcst.ului
genPra

Constotoreo stressului psihologic

402

403

Cons!otoreo stressului psihofogic cu ojutorul vocii

tehnica intrebarilor amestecate, tehnica testuJui

tehnica testului de compozitie pe zone,

medic a tonului fundamental :

minima ~i maxima a tonului . fundamental
virfurilor ascendente ale frecventei tonului fundamental :
tonului fundamental de la o silabii la aha
a frecventei tonului fnndamcntnl,

examinatorul va pre
incarcal:ura si fictive, pentru a
la care subiectul

sau
durata:
vocalelor ;.
-- durata emisiunii consoanelor :
intensitatea consoanelor
viteza de articulare :
de

va
niiscut in
niiscut in
nl1scutii in
sint nascuta

marcarea datelor pc
care sint In mi'isurii si'i

b) l!tapo intervil1v61ii subiectului fi inregislrario raspunsurilor.

Atit intrebarile puse de

handa de
teshllor
care subiectul
banda
pnnerea

c) l!tap11 lranscrhilrii pe vocogrome

Pcntru transnicrea
de
cu
ficate ;
cu
en

date de suhiect
se

ii pune intrebari
Raspunsurile
un material mu:lt
voeii ~i
~i

~i

folosindu~se

~i

Formularea concluziei.

in tehniea st.ahilirii

in vore poale formula urmiitoal'cle

A.

diagrame.

Yrenn
SC

date in mod sincer la intrebarile veriIn care subiec:tul a disinmlat adevarul ;

la intrebarile cu incarciituril le!!'ate d<'

- ccrtii
ficari caractcristic; stressului

- de
t.eristice la teslarea

sau frazc
care a raspuns afil"mativ sau
la
intrebaril!' pnse.
Transcricrea
face pe vocograme in handa ingusta ~i vocograme in
banda lata. lntrnc!t iwflslea pun in evidenti toate caracteristicile prezentatr

la transcrierea

se vor marca

De

.. Numitul 0. V. nu
la !ntrehiirile cu

modi-

se pot stahili modificari caracacesta este holnav

5. Unele rezultate obiinute pe plan mondial

Datelc
de literatura de specmlltate rn _
care le
,ocen ~i vorbirea penlru detedarea conduitei
de restrlnse.
ln mod
as<'mcnea date ofedi literatura de specialitale din ST
o utilizare fr<}cventa a testarilor cu tehnica
de
PSE cste utilizata nu numai
de noi infractiuni. Astfol.
din
suspendarea executarii pedepsei esle pronuntatil de
daea in urma testarii cu PSE inculpatii
nni; n,,qry" sa comita alte fopte penalc. De asemenea, tcstarea oe
caznl eel or liberat i conditi mat. pentru a se Vf'rifica

riispuns cu
de acesta pentru

ansamblu :;;i
d) Etapa inlor1matorii vocogramolor 'i a diagramelor.

trebuie filcuti'i

sa

deosebita
aibii 1n vedere :

~i

trehuic

prevenitNt rl<'lincvPnff'i,

in

DEIMOS IMAGE
Redactor: Sorin Chifulescu

conf. univ. TUDOREL BUTOI

criminalist - psih. dr.

asist. univ. IOANA-TEODORA BUTOI

- avocat aparator -

Tehnoredactare: Bianca Dobreanu

Corecturii: Ruxandra

Burliba~a

Toate drepturile rezervate Editurii PHOBOS.

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiatii tara
scrisii a Editurii PHOBOS.

In strainatate

Drepturile de

In exclusivitate Editurii PHOBOS.

Editura PHOBOS

Bd. luliu Maniu nr. l52A

bl. K, sc. A, ap. JO, sector 6

),.n,.rtomPnt

difuzare;

(021) 769.68.72;

(02 l) 769.68. 72;

TRATAT
UNIVERSITAR
DE
PSIHOLOGIE
JUDI CIARA
- teorie

Comenzi la:

~i

practica -

C.P. !OJ - 0.P. 76 Sector 6 Bucurei?ti

ISBN 973-85820-9-1

PHcfBos
PUBLISHING HOUSE
W~D""-K~ER

Copyright 2003 PHOBo's

Bucure~ti,

2003

202
6.17.

I J~f~l'llll

din

fti!lVC't"\O.l"ti'\

legislatiei romfme

Secthmea a IV-a - Concluzii cu caracter practk-aplicativ

6.4.L Din punct de vedere al anartenentei miiloacelor de
6.4.2. Din punct de vedere
6.4.3. Din punct de vedere al

Simptomatica comportamentului simulat1

a stresului emotional

6.4.4. Din punct de vedcre al exigen\elor tehnicii fa~a de cuno;:;tintele unui specialist ....
6.4.5. Din punct de vedere al necesita\ii materializarii concluziilor in rapoarte de
constatare
6.4.6. Din nunct de vedere al statului

VJ

----~,

262
262

pe tererml duplicitatii
indici orientativi in detecfia matricei infractionale
tehnica .. lie detector"
Pvligra/id es1e 1111 mijivc auxi/iar de invesliga/ie
folosiror daccl rezu/twe/e obrinute cu C(futorul siiu sum
valori/icaie fn cadrul urnu!ririi penale .. Deparre de a/i w1
probcl, el 1w
fnlocui o temei11icc/ muncc/ operatiwl ,~i de cercetare.
ci va trebui
ca/iind un instrument apar/iniind tehnicii ,1i mcticii
crifninalislice, cu ajutorul ciirwa ..-a: eliminii 1a101uirile, se diminuet/S{l
riscurile injustiriei ,1'i se de/ o corectcl oriemare prime/or aclivita(i
decurg din imerogarea per.wane/or inc/use in cercurile de bclnuifi..
es1e din toatcl
in structura
(matricea infiacfionahi),
ace/a al prelucriirii urme/or
creealc de om ..
De aceea suntem primii care avertizcim C(/ a nu (inc seama de
relativitatea concluziilor
101 atc/1 de grav
a le acorda un creJit Jotai sau a ignora cu de.\iiviir~vire,.
Omul se poatc ascunde de nrnlte dar de sine nu .. "

I Comportamentul infractional
din perspectiva psihologka
judkiara asupra

ca atitudine psihica

~i

social se reflectii o anumita

normele dreptului penal, ceca ce face ca

trasatura de natura morala, subiectiva, constand in

sii fie expresia unei anumite atitudini psihice a
de a savar~i fapta ~i con~tiinta caracterului ~i a
contrare intereselor

a (persoanei) faptuitoruiui fata de

fatii de consecinfele acelei fapte,
autorul a avut-o la momentul savilr$irii faptei ilicite, mai
anterior savllr$irii acesteia, fafa de faptii ~i urmarile ei.
~i

----~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

l. Pentm interesante

iudiciarii dm N. Mirrofan,

iccep\irnie~ lcctor univ. avoent 7rtr<>nuh''"

Biodetec~ia

l 992 (in

Tratat 1111iversitar de psihologie judiciarii

- teorie ~i practicii Teoria normativa a vinovatiei
Pentm orima data, Frank Reinhard a conceput vinovatia ca o
al faptei, ea exprimiind un raport de contrarietate intre
de drept, fiind resimtita la nivel afectiv ca traire, sentiment de cu,avun"'"
ccea ce prive~te cele doua fonne sub care se
considera ca faptul intentionat este un fant involuntar care nu
repro~eaza vointei ca nu a impiedicat
astfel ca 0 atituctme rf'nrn<nh1
sale fa\a de
baza vinovatiei.
aceasta teorie, vinovatia devine un concept autonom rara un
se face dupa criterii individuale :;;i sociale. Criteriul
de comportare a altei persoanc care, intr-o situatie similara cu cea in care s-a
~i aviind acelea~i insu~iri ca :;;i accasta
acummt in alt mod, respectand legea.
individuale ale agentului
persoane luate ca tennen de referin\a.
concomitente faptei legate de
agentul ~i au influentat asupra motivat:
In cadrul acestei teorii se subliniazii
un proces psihic care explica finalitatea ~i caracterul
un factor revelator al atitudinii interioare a agentulm
normativa nu conduce la o desprindere a proceselor
luarea hotararii de a ae}iona :;;i in punerea !n execut1e
acestora. la o exarninare a lor !n lumina
muta deci, de la procesele psihice
,..,.,,.,....,...,.,.rt ...M fliptuitorului,

b) Teoria psihologica a vinovafiei

Teoria psihologica a vinovatiei considera ca aceasta nu
responsabila, capabila sa-$i dea seama de com.upu-.
faptei :;;i sa-~i coordoneze activitatea in raport cu
psihofizice, agentul poate comite doar
Rezultatul nociv pe care 1-ar putea
ca o consecinta rnecanica, pur eauzala a mi~carii membrelor persoane1 mcamwm;;
Distinsul prof.univ.dr. George Antoniu 2 subliniaza cele doui!i ioostaze
de element al conceptului de infractiune ~i aceea de
subsidiar, traire

Tudorel Butoi

loana-11eodon:i Butoi

]1npiedicare a identificarii. Evaluarea acestor elemente se poate finaliza fie

proiectele ilicite, fie, dimpotriva, la deliberarea ~i asumarea riscurilor
e1'ecutarea proiectului infractional.
ocedeele psihice ce preced ;;i 1nsotesc savar~irea infractiunii precum ~i eele ce succed
acesteia sunt integrate con;;tiintei infractorului sub forma unui patem infractional stabil, cu
.7i !ncarcatura afectiv-emotionahl specifica :;;i cu o caracteristica fimdamentala
psioosem>ibilitatea - in virtutea careia este posibila conservarea in structurilc mcmoriei a
psihice obiectivata In mod fascinant la nivclul amintirii

stimulilor de natura
Definita strict, matricea infrac~ionala este o realitate a con~tiintei

filmul netrucat al derularii infrnctiunii, autoimplementat

secven~a

cu

memoria infractorului.
6.1.3. Comportamentul infractional din perspectiva reperelor sale psmuml!ICe
6.1.3. L Dinamica secventelor comportamentale
arc in coniinutul sau patru secvcn\e distim:te sub
care sc ct!1crentiaza in intcnsitatc :;;i sc dclimiteaza Jn
Secventa primara insumcaza m'"'"N'I"
de a comitc infrac\iunca
de catrc agentu] infractor a
se fundamentcaza optiunea pentru mobilul
Secven*a secundara cuprinde proceselc psihice care au loc din momentul lu;1.rii deciziei
infractionale pana la pregiitirea materiala ~i savan;;irea faptei. Aceasta etapa se caracterizeaza
intens consum launtric, problematica psihologica fiind axata pc coeficientul de
mai ales pe miza pusii }n joc. Un rol deoseb1t 1n luarea dec1ziei
care stimulcaza campul ret1ectiei asupra consecintelor
sentimcntul satisfactiei coexistand cu trairea
Fiind intime ~i deosebit de intense, toate aceste procesc
mare consum de energie nervoasa, manifestandu-se la unii infrm:tori
de surescitare. In accst
,wv1v~11.,,

6.U. Matricea infractionala (culpabilizatoare), Matricea morala din mrsnectM

contradictorialitatii
punerea in opera a nroiectului
conceptiunii faptei penale care
evaluarea avantajelor ~i dezavantajelor, a
2. G. Antoniu - Vinovi\lia penalii. Ed, Academiei Romane, Bucurc~ti, 1995.

3. Doctrina dreptului clasic acceptii urmiitoarct: evolufie: aparifia motivului. lupta motivelor, adoptarca
hotlirilrii si, in fine, executarea ac\iunii.

Tn1tat u11iversitar

207

Tudorel Butoi
loana-Teodora Butoi

acestea fiind
O data
acestcia

infractorului din faza actelor preparatorii poate fi,

material a hotararii de a comite fapta prin realizarea
in asteotarea unor conditii si imoreiurll~''

6.1.3.2 . .Etiologia suportului psihologic

conceptia,

trebuin ta, motivul,

Mobilul, ca element subiectiv al confinutului infractiunii - 1..,,omportamentuJ uman

este detenninat de modificarilc interne (neuro-endocrine) ~i de stimuli (excitanti) externi care

oerccpme de agcntul infractor in t

actiunii, valorile cc constituie obi
al desta~u
lor fizico-chilmao,
victimei etc.) deter
cat $i surescitarii ne
necesitatea de a giisi noi solufn u
realii a riscului bulverseaza structurile emotionale
unui autocontrol caracteristic pentru un mod de
chiar $i in cazul infractorilor ce opcreaza
infractorutui i se diminueaza autocontrolul,
uita obiecte corp-delict purti\toare de
in cursul activitatii infractionale
exploatate de politia ~tiintifica, pril!!:
cauzei.
se produc dupa savar~ird
Elementul caracteris~
este efortul de a se sustraaf
comuortamentul agentului infractor In aceastf
lui activitate psihica fiind domin~

'
lstoria
$i scenarii de contracarare a
a autorilor.
in contextul acestor
ca era
aHuiu1u1,

stratagemn utilizata este,

~i de a aoarea cat mai curand in alt

Modificarile osiho-fi7iolmrir"" detennina starea de tensiune

Motivatia
primar care asimileaza $i
1111rnc:111t:1t: externe ~i va genera fapta, persistand pana la reducerea tensiunii
sau desistarea de la producerea
individuala este rezultatul interventiPi 111111i ansarnblu de factori

stari tensionale sau chiar

~"";"nb~;

lri'iite

de contracarare a identificarii si a probarii infractiunii prin

-- asasinii prof. Racu Julian in feb. 1994. Se va evidentia
criticii, fusese blocatil prin !nzapezire, documentele oficiale ale CFR fiind
or care justificasera absen\a din Bucure;;ti, tocmai prin deplasarea la la~i
ciilatoria cu trenul fond nractic imposibilil. in final, autorii vor recunoa~te comiterea omornlui, de
recun1>rflnrl11-<P ~""""";1~ dclicte: 2 butelii ~i I ceas de buzunar din aur

Tratat imiversitar de psihologie judiciarc1

- teorie ~i practicii Convingerile stabilizeaza propriile aprecieri despre unele fenomene ~i si
psihosociale, infractorul intervenind sau aqionand pentru mentinerea sau ln!aturarea
care nu-I satisfac. Derularea existentei sociale poate sa fie idealizata de infractor In
unor modele comportamentale sau a anticinarii unor solutii care sa justifice p
sa atitudine infrac\ionala.
Idealul infractorului va constitui un
suprem
atat sub aspectul formei de realizare, cat ~i a finalizarii acesteia rei::>re:zerttfu1d
!nalt grad de pregatire actionala idealizare infractionala ce trebuie sli caracitenze;ze
scopul ~i modelarea intregii activitati infractionale a unui
Sfera conceptului de motiva\ie c01nportamentala se incheie cu
despre viata ~i societate a infractorului, ca orientare fondamentala a comportamen
individual spre domeniul infractional. Conceptia despre rezolvarea conflictelor individ
sociale numai prin infractiune (ca rezultat al experientei proprii) se caracterizeaza
mai rnic de 'in\elegere a exigen\elor sociale ~i este o negare a eui.t1.;aue1
Mobilul (motivul) actiunii - inacpunii infracfionale reprezinta elementul subiectiv
infrac\iunii ~i consta 'intr-o cauzli determinata, un imbold
declan~eaza fapta socialmente penculoasa. Mobilul dezvaluie natura mo
Reprezentand o caracteristica de impuls afectiv dupa selec
exteme, mobilul se materializeaza !n ob

_____.

Tudorel Butoi
Joana-Teodora Butoi

art. 75, lit.d C.pen. ( existen\a rnotivelor

sunt perceptibile ;ii inedite, atipice, de manifestare bizara a unor motive

unor pedepse pfma la maximul
se va adauga un spor in Jimitele prevazute de a1i. 78
infraqional se dezvolta, in generc, inaintea debutului
acpummo ~i devenind o circmnstanta subiectiva a
fonnarea mobilului ~i acceptarea acestuia de catre
afuctivitatii individuale care este preponderent ~i stabil
neacceptare a exigentclor sociale, explicand din ce motiv a fost
Scopul, ca element subiectiv al continutulllli infractiunii - Scopul
este
reprezentat de considerentele fixate In mod con~tient de infractor care se vor realiza In mod
concret prin savar;;irea unei aqiuni-inactiuni. Prin scop, infractorul anticineaza rezultatul
taptei care urmeaza a se definitiva ulterior. Scopul este rezultatul unui
deliberari prin care ftiptuitorul anticipeaza satisfacerea unor interese
modul de actiune concreta pentru a se finaliza rezultatul oroous. In sens
reflectarea subiectiva, con;;tienta a unui rezultat
eceptat de infractor. In sens larg, scopul semnifica stabilizarea o;.;uw;-ucuui,
mfra,..tnn1lui asupra unui obiectiv, deliberarea ~i
~i conditiilc concrete de
Sensul scopului se precizeazli in contextul actiunii, exprimand caracteristica procesulu
.;tietwnal, a insu$irilor, a circumstantelor in care va avea loc
Scopul este dependent de rezultatul infracfional, fiind element
doar in anumitc conditii. Scopul realizeaza joncriunea
intre actul dcliberativ, volitional ~i rczultatul urmlirit, insii nu in toate cazurile sfera ~i felul
urmarit de fiiptuitor face parte din sfera ~i felul scopului incriminat ca element
subiectiv al continutului unei infracfiuni. Daca scopuJ infraqiunii concrete se ocupa de modul
cum este organizata aceasta pentru produeerea rezultatului, infrac\iunea abstracta stabileste un
soop generalizat socialmente periculos pentru intreaga catcgorie de
realiza. In aeest mod, scopul devine element subiectiv al continutuJui
doar in
in care fapta a urmarit realizarea scopului generalizat, socialmentce pcricu!os. In
scopul este utilizat sub infelesurile de destinatie, de rezultat ~i de
circurnstanta ~i face parte din latura obiectiva a
6.1.4. Matricea morala
lnainte de a fi un concept, matricea morala (aflata in raporturi de incompatlumu:ne

cu matricea infractionala) este o realitate mentala,, un construct cognitiv-in1telectiv

umune,
bi nivelul con~tiinfei individuale ~i u~or identificabila la fiecare individ al

necesi ta te

Mrmal din punct de vedere bio-psihic.

Premisele demersului se pot constitui din definirea moralci: ,,Morala
puncte de vedere; ea poate fi definita ca ~tiinta binelui ~i a fericirii.
~i a terapeuticii raului. Ea este filozofia ~i igiena fizica ~i
echilibrului social, ~tiinta moralitatii i imoralitatii, a dreptunlor, a mdatnnr
~i a virtutilor. Morala este ~tiinta rnoravurilor, a ansamblului regulilor care
mntwt._.,.;le dintre oameni, ea este ~tiinta acordului sau a societatii,
~i arta de a le evita: ~tiinta prudentei ~i a prevederii,
7. Odobleja St.

Psihologia Consonantistii, Ed. Stiintificil

~i

Enciclopedica,

Bucure~ti.

1982. pag. 553

211

.
o mora
ceea ce trebu
ce trebuie sa omi
in fiecarc din noi, este matrfo
sau cum spunea Kant - ,,lide

Tudorel Butoi
Joana-Teodora Butoi

in care individul incearca sa ofere ratiuni cat mai

unor f!reseli sau a unui comportament pe care
de mascare o constituie
voit componcntc sau atitudini ale,altor persoane.
proeedec de mascare a motivelor

fi modificata, to
transforma raul in bi
se supune unm smgur comandament, eel
rativu!ui

in sinteza, matricea morala este o constelafie de exigenfe mornl~etice structurata

nivel mental intr-un construct cu rol de filtru selectiv, afiata in raporturi de exdudere
matricea infracfionala, vis.-11-vis de care dezvolta la faptuitori sentimentul culpabilit

aceasta

care sunt surse ale

fonna exprimata verbal

demasca.
Ceca cc este fals
adica sensul care

(vinovafiei) de fiecare dati cand exigentele sale sunt incalcate.

Psihobiodetectia cste posibila tocmai in virtutea realitatii ~i caractcrului modificabil
matricci morale sedimentara. mental a speciei umanc, pcntru ca psihobiodetectia sc adrese
unui comandament moral - comandamentul adevarului ~ sinceritatii, coordonate
morale a omuluL
in virtutea acestor realitati, toate experimentele
ca sindromul relevant sc afla in consonanta cu
In timn ce eomoortamentul simulat se afla In

care

a ll-a - Comportamentul simulat

6.2.l.

'4.nHnitii

asupra comportamentului simulat

Una dintre formele de simularc (sau disimulare) o constituie

Rousseau comcnta defir,i\ia in felul urmator: ,,a min\i lnsea
, afirrnfmd totodata ca trecerea sub tacere a ace

riscul ~i reeompensa pe care le presuptm).

de:

de

La

interese etc.,
comportamentale:

anx10~1,

Cle exemplu, se
Simularea lmbraca in exterior

uuu:>eaia

simu!at pag. 5 L

etc.

vizibili ~i controlabili,
imluenteaza ~i intarzie

~i (R),

vizibiL

Trawt universitt1r de psilwlogie j11diciartl

- teorie $i practicii -

----------~~~~~~~~--~~~~~-

care, in uncle
fom1cle inaparente
pentru conduita simulata, ~i anume:
- primul element este reprezentat de mornentul In care stimulului i se "''"v"""'~
reactualizcaza o anumita scmnificatie oentru subiecL semnificatie care
decat cea unanim
- al doilca element U constituie
de aqiuni. Aici se controleaza
traduca intr-un stadiu a.parent intentiile asupra carora a
f'nwimnre gasite a fi convenabile.
a doua schema, comportamentul
in aqiunea de simulare: stimul schema care apartine lui Smedslund este de retinut existenta a doua ,,zone
lawful! region") in care sunt introdu~i factori de incertitudine: una
o a doua inaintea raspunsului cfectelor. Prima zona indica
~i o anume semnifica\ie constanta. A doua aratii lipsa acestei
rf'<:ne:ct1vil ~i scnmificatia personala locala. Rezultii ca odata cu sau
un raspuns poate fi !ntarziat, viciat, falsificat cu un altul care nu corespunde
ca depersonalizat. A doua zona de incertitudine
posibil, momentul ~i locul eel mai caractcristic pentru
demascatoare a aspectului inaparent din comportamentul de simulare. In care obiectiv
de patnms daca ea n-ar fi strans
de efectul atitudinii pregatitoare ~i
tm rise pentru individ.
inaparcnt al simularii exista unele
'-""a;;.urn11.0a acestor etape nu are loc flira un anumit ecou efectiv,
le o anumitil. consistentii, adica, o implicare in primul rand a manifestiirilor
musculare ~i glandulare care lngroa~a cu mult latura

Ca o concluzie referitoare la folosirea metodei asociatiilor

yjteza de reacfie verbala este diferita la cuvintele c:ritice fatii de acelea
subiectul refuzii riispunsul la cuvintcle critice sau repeta voit, In lipsa unui cuvant inlocuitor
Ja indemiina, raspunsurile verbalc anterioare - atunci vinovatia simultanului
poate fi dovcdita".
,
b) lndicatori vegetativi. In rnulte cazuri
s-a constatat ci1 stimulii
subiectului au ~i un aspect afectiv, dar eel
context
se schimba. Sirnularca constituic tocrnai unul dintre acestc cazuri:
estc mai viu. datorita insusi contextului afectiv 'in care este silit
infractorul. De aceea, indicatorii
care le produc: pulsul cre$tC imediat
inscrise estc modificati'i. Dintre
ca EDG are o mare eficienta in detectarea
care lucreaza in criminalistica opiniaza insa ca
EDG are o eficienta intr-adevar mai
cum ar fi prcsiunea
c) lnregistri'irile fiziologice sunt asociate cu alri indicatori de detcqie a simuliirii ~i
contribuic considcrabil la detcctarea comportamentului simulat.
d) Un alt indicator, expresia sonora a raspunsului verbal, a stat la baza
simuiat intr-o metoda ousa la punct de Olechowski.

6J!.3.1. Indicatorii fiziologici, semnificafia ~i sensul stimulilor declan~atori de

in simulare
1900, cercetarile i'ntreprinse in directia ,,detectiirii simuliirii", ,,a minciunii", au fost
tot mai numeroase, speciali~tii plecand de la faptul ca stiirile de tensiune
aparute In
mornentele de nesinceritate, cum sunt ~i cele specifice invinuitului sau incul.patului care cauta
sa ascunda adevarul, determinii o serie de modificari fiziologice. Uncle dintre aceste modificiiri
fragu~eala, congestionarea. crisparea, sciiderea salivatiei, dereglarea ritmului
~i a
eelui cardiac etc.), pot fi sesizate direct de catre eel ce efectueaza ascultarea, dacii are
de osiholrnzie. fiziologie eyi, bineinteles, spirit de observatie adecvat
de la manifestarile specifice
a incercat chiar stabilirea unor
inocenta. Astfel, potrivit Jui Le Clere:

6.2.3. Indicatorii verbali, motori ~i fiziologici ai conduitei simulate in

aparenta (semnificatia ~i sensul stimulilor declan~atori de emofie)

eh

Folosirea metodei asocierilor verbale in

de o stare momentana ( emotionala, men,.....
unci metode adecvatc. un singur instrument investigator.

Tudorel Butol
loana-Teodoni Butoi

213

212

a) raspunsul vinovatului este mai lent ;;i

eel al inoeentului este spontan,
detaliat ~i descori indignat;
b) vinovatul suporta mai greu
spre deosebirc de inocent care
mai u~or;
c) inoccntul face ape! la corectitudinea sa ~i cauta sa demonstreze cii nu ar avea nici
tm interes pentn.1 faptcle care i se imputii;
d) inocentul da mai greu
spre deosebire de vinovat care
e) inocentul este inconsecvent iE
Tchnicile de investigare, care detcctcazii
esenta, pc unnatoarele elemente:

~ansa

de a

------~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

11. E. Stancu

Criminalisticii. pug. 145.

$i nu cauzeazii acestl~ia, sc

111

Tratat uni11ersitar
- teorie

214

Tudorel Butoi

215

Joana-Teodora Butoi

o serie de manifestari emotionale 12;

aceste manifestari emotionale.

- in momentul
- persoana ascultata
Indicatorii fiziolorrici
tchnici de

tensiunii emotionale folositi in actualele

sau a nesinccritatii, sunt consecinta unor procese
sistemului nervos vegetativ), cum ar fi:

l.

manifestate
prccum $i In tensiunea artcriala;
modificarca carnctcristicilor normale ale
de vine

tn ritmul

~i

amplitudinea

care. in prezcnfa emotiei,

denurnita reactia electrodermicii

modificarea caracteristicilor nonnalc ale

schimbarea tremurului fiziologic al
5. modificarea caracteristicilor scrierii. indeosebi in
care poatc acccntua sau

fonatoric influentata de
fonorespirator;
vitczei de executie ~i a

Cl!

aminti" $i o

, disimularea $i
perceptiva avand un factor comun:
starea de
c) testul de apercepfie tematica
agresivitate
simulata poate avea ca rezultat evidentierea incercarilor de a da
0
d) testul de frustratie ROSENZWEIG - acumularea
sau mediata.

Secthmea a HI-a - Detectarea ~tiintifica a conduiteJor duplicitare

(simulate-mincinoase) - utilizarea tehnkii ,,Lie detector" - Poligraf14
seama de relativitatea concluzii!or
tot atiit de grav cu a nu le Lua
in seama sau a le aeon.la un credit total. "
Prof dr. Tudorel Butoi - nrim expert in tehnica

sunt

prin intermediul
fiind un indicator

6.2.3.2.

6.3.L Scurt istoric

~i

in materie

de detectare a tensiunii psihice cuprinse in chestionare

nesincere.
rolul stimularilor in cercetarea psihologica,
!leneral. asupra imbunatatirii modelului

a
Sc observa indici de simulare in:
a} chestionarele osiholol!ice

rnsmmn

anumitor tcmatici - in care o partc dintre

examinatorului. In cazul in care indivizii
"-~~h~n cbestionarului, il constituie
fonnare a raspunsurilor, cu 0
pentru a oreveni falsitatea

!2. Vezi ancxa: T. Butoi $i I. Butoi

Psihologhl comportamentului criminal - ghid de observatie,
Ed. Enmar. Bucure~!i, 1999,
137 11nnat.
T. Bogdan. T
practic de criminalislicii, vol. II, pag 368.

Pentru diagnosticarea minciunii $i sinceritatii, V. Benussi a utilizat

Problema pe care ;;i-a pus-o Benussi a fost daca se schimta respiratia cand se rninte, cu alte
cuvinte daca se pot preciza sau nu simptomele respiratorii pentru minciuna. Tehnica utilizata
de Benussi a constat In urmlitoarele: subiectului i se prezentau diferite bucati de hartie pe care
erau imnrimate cifre. litere sau ima11:ini. El (subiectul) trebuia, !ntr-un caz, sa spuna sau sa
iar 1n alt caz sa declare semne care nu se
adevarul. Experienfcle au fost !acute in prezenta unei
al caror rol era acela de a observa atitudinea $i fizionornia
lor daca subicctul '' mintit sau a spus adevarul. In
14. Integral opera colectivii Tudorel Butoi. Tiberiu Bogdan-~ Tratat practic de criminalisticl\, vol. Tl. Ed.
M.l.. 1985 -cap. referitor la identificarea stressului emoiional prin telmica poligraf
J 5. J. Pinatcl El detector de mentiras Mundo-Policial, nr. 25.1974, Buenos Aires. pag. 58.
16. M. Sicot - A la barre de !'Interpol Paris, 196 l, pag. 170.

TUDOREL BUTOI

'ct-

J(f"ZW.4 ~Ji~~
~"('Clo~( {

CRIMA SUB LUP J\

DETECTORULUI DE MINCIUNI
.

INVESTIGATIA CONDUrrELOR
SlMULATE
- tehnica ,,LIE DETECT()R" -Studiu aplicativ de psihocriminalistica
judiciara

EDIT PRESS MIHAELA

1997

(
ft

!?

UTltlZAHU
l.OAt:EI,on HE
A S'I llESSULlH Rl\IO'fJONAl.
Statutul let11al al utilizarii m.ijloaeelor de detectie - studii,.
OJ)inii ~i argmnente j1nidict' in p1acliea ~i teol'ie en pl'ivfre
cbestium~

~1

vante

80

6-c. 724

ciara
a accstorf ... ,

considerate

vate
admit di aparatul este
la bila ~i ]n investigatiile
15

.82

Leaa Newsletter,
du
; nr. no

teste
du

17 Minoru
tudinea tribunalelor
Revista
l 978 .

83

lll
20

21

.84

cit., p. 268 .

85

in

sau nu sunt

test;:'lrii.
2)

expertul
depuna
lamuriri
3) - polonezii
de redactare

sa

tehnica
86

87

, JV
'SOl.lTTH
JlllUIHCE SI
'
, DE L\l,OHIFICAHE PHAC:TICA
IHI MIJI~OA(:EJ,OH TEIINICE HE
lll,l!l EMOTIONAL 1N PHOl:l~SlJJ,
J1l,TATUI I!\:VINllITl
'

,,.

89