Analiza geopolitica a Irakului

Tarau Paula Liliana

Cadrul general
Irakul a fost cunoscut mai intai sub numele Mesopotamia, Tara dintre fluvii intre Tigru
si Eufrat , reprezentand leaganul civilizatiei babiloniene si asiriene. In comparatie cu multe
regiuni geografice, asupra acestui teritoriu nu s-a resfrant atat de mult influenta istoricii antice,
fapt pentru care interesul nostru se muta pe istoria moderna a acestui spatiu.
Irakul a facut initial parte din Imperiul Otoman, apoi in timpul celui de-al Doilea Razboi
Mondial a fost ocupat de Marea Britanie si cu ajutorul acesteia si-a castigat independenta in
1932, fiind recunoscut de asemenea in randul Ligii Natiunilor. A fost proclamat republica in
1958, dar in realitate sub aceasta titulatura, tara a fost condusa de adevarati autocrati, pana in
2003, ultimul fiind Saddam Hussein. Pentru o perioada de opt ani, disputele teritoriale cu Iranul
au degenerat intr-o lupta costisitoare si neconcludenta . In august 1990, Irakul a invadat
Kuweitul, dar a fost inlaturat de SUA si o coalitie ONU in timpul Razboiului din Golf,
ianuarie- februarie 1991. Ca urmare a eliberarii Kuweitului, Consiliul de Securitate al ONU, a
cerut Irakului sa predea toate armele de distrugere in masa si rachetele cu raza lunga de actiune
si totodata sa permita verificarea si inspectiile periodice efectuate de ONU.1
Irakul nu a respectat rezolutia Consiliului de Securitate impus pe 12 ani, fapt ce a dus la
invazia Irakului in 2003 si inlaturarea regimului Saddam Hussein de catre fortele americane.
Americanii au ramas pe acest teritoriu pana in 2009 , iar apoi sub un tratat de securitate
bilateral, antrenand si ajutand fortele de securitate Irakiene s-a transformat in mentorul
acestora.
In octombrie 2005, au adoptat o constitutie, ca urmare a unui referendum national.In
conformitate cu acest document a fost ales un Consiliu Reprezentativ alcatuit din 275 de
membrii . Vedem asadar cum s-a dezvoltat atat din punct de vedere guvernamental dintr-o
dictatura intr-o democratie parlamentara.
Geografia
Din punctul de vedere al elementelor geografice, gasim Irakul situat in Orientul Mijlociu, fiind
invecinat cu Golful Persic, intre Iran, Kuweit, Siria Arabia Saudita si Turcia.
O tara mare din privinta suprafatei, a 59-a Irakul insumeaza 438.317 km2, din care 950 km2
sunt acoperiti cu apa. Lungimea litoralului sau a coastei este de 58 km cu iesire la Golful
Persic.2
Climatul este in mare parte desertic cu iernile usoare si verile extrem de calde. Zonele
nordice experimenteaza ierni mai reci cu zapada. Terenul este in cea mai mare parte acoperit cu
ampii largi, maslini, trestii, zone inundate si munti de-a lungul frontierelor cu Iran si Turcia.

Unul din cele mai importante elemente geostrategice ale Irakului sunt reprezentate de
resursele naturale , care sunt predominate de importante si considerabile zacaminte de petrol,
gaze naturale, fosfati si sulf.
Irakul are adevarate carente in ceea ce priveste apa plata deoarece dispune doar de 94.4
km3 de apa, fapt ce atrage dupa sine acordul pe care acesta il are cu Turcia privind alimentarea
cu apa plata, de asemenea rationalizarea consumului de apa a determinat populatia Irakului sa
migreze in zone cu apa.
Pe langa aceasta problema Irakul se mai confrunta cu unele hazarde natural specifice zonei
precum furtuni de nisip si inundatii.
Din prisma geopoliticii, Irakul este o locatie strategica datorita Shaat al-Arab-ului si
datorita cailor navigabile din Golful Persic.
Populatia
Populatia Irakului este compusa din arabi(75%-80%), kurzi (15%-20%), asirieni si turkmeni.
Acestia in proportie de 97% sunt musulmani - religia oficiala din care 65% siiti si 35% suniti, 3%
sun crestini sau de alte religii. Limba oficiala este araba dar in unele regiuni autonome se vorbeste
si kurda sau limba turca.
Conform recensamantului din iulie 2011, Irakul are o populatie de 30.399,572 de
locuitori, ocupand dupa acest criteriu locul 39 in lume.. Rata de crestere a populatiei este de
2.399%, a nasterii de 28,81 nascuti/ 1000 de persoane iar cea a decesului de 4,82 morti/1000 de
persoane. Un element important este faptul ca in Irak rata alfabetizarii este de 74,1% din
populatie din care 84,1% sunt de sex masculine si 64,2% de sex feminin.3
Forma de guvernamant
Forma de guvernamant a Irakului este democratia parlamentara. Irakul are capitala la Bagdad si
are ziua nationala in 14 iulie. Asezarea geografica si-a pus amprenta asupra sistemului legal
deoarece sistemul este un amestec intre legile civile dar si cele islamice. Sfera politicului irakian
este una compilicata deoarece a fost marcata de schimarile de regim. Din aprilie 2006 in scaunul
presedintelui sta Jalal Talabani, acesta fiind kurd, cu un rol de mediator intre puterile statului.
Seful guvernului este Primul Ministru Nuri al Maliki, siit, din 2006.
Legislativul este format din Consiliul Reprezentantilor care este unicameral si intruneste
325 de locuri plus opt locuri pentru minoritati.
Juridicul se rezuma la Constitutia Irakina ce solicita puterii federale sa fie alcatuita din
Consiliul Judiciar Superior, Curtea Suprema Federala, Curtea de Casatie, Parchetul Public si
Comisia de Supraveghere a sistemului Judiciar. Tot in aceasta societate a guvernantei se inscriu si
grupurile politice si de presiune alcatuite din militant suniti, siiti sau alte partide politice.
Economia
Din punct de vedere economic, Irakul sta pe pilonii rezervelor de petrol si al gazelor
naturale. Un mediu de securitate imbunatatit si un val de investitii straine au ajutat economia
irakiana, pentru a o impulsiona in special in canalizarea fondurilor spre sectoarele de energie,
constructii. Fondurile s-au indreptat si spre imbunatatirea infrastructurii si pentru sectorul
sanatatii, astfel nivelul de trai este dictat in mare de liniile directoare ale politicilor

guvernamentale. Investitorii straini sunt din ce in ce mai interesati de a investi in Irak dar
dificultatea achizitionarii terenurilor le blocheaza sau le incetinesc. Economia Irakului este
dominata de sectorul petrolier , aproximativ 90% din veniturile bugetare.
In 2011 Bagdad va creste exporturile de petrol cu 1,9 milioane barili/zi, ca urmare a
contractelor internationale. In 2011, Bagdadul a semnat un accord cu Fondul Monetar
International si cu Banca Mondiala, pentru punerea in miscare a unor programe de ajutor
conditionat care vor contribui la consolidarea unor institutii economice . Acesta s-a alaturat FMI
in anul 1945, ultimul acord avand valabilitate din februarie 2010 pana in iulie 2012. 4 Inflatia a
scazut in mod constant datorita faptului ca situatia de securitate s-a inbunatatit considerabil,
reducandu-se de asemenea si coruptia, in 2010 rata inflatiei a fost de 2,4%. PIB-ul inregistrat in
2010 la nivelul puterii de cumparare a fost de 113.4 miliarede de dolari, in comparatie cu anii
precedenti : 112.4 miliarde (2009), 107,9 miliarde de dolari (2008), 67 miliarde de dolari (1990).
Produsul Intern Brut, pe sectoare se imparte astfel: 21,6% in agricultura, 18.7% in industrie si
59.8% in servicii. Rata somajului in 2009 era de 15, 3%. Datoriile externe ale Irakului in 2010
erau de 52,58 miliarde de dolari.
Telecomunicatiile
Dupa ridicarea embargoului si eliberarea Irakului in 2003, sectorul telecomunicatiilor a
fost grav perturbat inclusiv la nivelul comunicatiilor internationale. Dupa acest impas eforturile
guvernamentale s-au canalizat in a reconstitui pe scara larga fibra optica ce a atras dupa sine si
dezvoltarea pietei telefoniei mobile. Posturile de radio si televiziune se afla in proprietatea
guvernului, fiind finantate din fonduri publice . Pe de alta parte Mass media sunt strans legate de
grupurile politice sau religioase. In Irak sunt 325.900 utilizatori de internet.
Transporturile
La nivelul sectorului de transporturi, Irakul are 104 aeropoarte, 21 heliporturi. Are 2,272
km de cai ferate si 44,900 km de sosele. De asemenea are 2,447km viaducte de gaz si 918 km
de conducte pri care trece gazul petrolier lichefiat. Caile navegabile interioare insumeaza 2.815
km pe Eufrat si 1.899 km pe Tigru. Are de asemenea si importante porturi maritime: Al Basrah,
Khawraz Zubayr, Umm Qasar.
Fortele militare
Analiza geopolitica a Irakului nu se poate face fara a acorda o atentie deosebita structurii
si efectivelor militare ale armatei si ale institutiilor de securitate. Fortele de securitate Irakiene
includ: Fortele de Combatere a Terorismului, Fortele de Operatiuni Speciale, Ministerul Apararii
(armata Irakiana), aceasta include Directia Aviatiei, Fosta Garda Nationala, Fortele Irakiene de
Interventie, si Batalioanele Strategice de Infrastructura, Marina ( Forta de aparare a Coastei) si
Forta Irakiana Aeriana. Costurile militare reprezinta 8,6%din PIB (2006) fiind a 5-a in lume la
acest capitol.
Armata a fost reconstituita dupa directivele SUA, acestea acordandu-le in acelasi timp
asistenta la toate nivelurile . Din august 2009, soldatii armatei Irakiene au fost organizati dupa
cum urmeaza: Comandamentul Fortelor Terestre de langa Bagdad, este forma de lupta cea mai
importanta, Divizii de Infanterie, Comandamentul Operational Ninewa( 4 divizii),

Comandamentul Operational Diyala ( 3 divizii), Comandamentul Operational Basrah (3 divizii),

Comandamentul Operational Anbar (2 divizii).
Fortele Navale Irakiene au ca principala responsabilitate protejarea litoralului, coasta cat
si activele din larg. In februarie 2011 era alcatuita din 5000 de militari , 5 escadrile pe linia de
plutire si doua batalioane maritime. 5 Momentan rolul marinei este de a proteja largul, de a stopa
traficul de persoane , de petrol si arme si de a proteja platformele de petrol ale tarii.
Fortele Aeriene sunt responsabile de asigurarea controlului frontierelor internationale si
supravegherea operatiunilor nationale. De asemenea actioneaza ca o forta de sprijin a fortelor
navale irakiene6 Burke Chair ( purtatorul de cuvant al SUA), a declarat ca Irakul care nu are
avioane de lupta va fi vulnerabil la un atac aerian timp de cel putin un an dupa ce se vor retrage
trupele americane . In timp ce fortele irakiene vor fi in posibilitatea de a face fata oricaror
amenintari la adresa securitatii interne, tara nu face fata la un atac aerian pana la livrarea
avioanelor F-16 luptator americane. Pentru a reduce riscul unui atac aerian diplomatia este o
modalitate foarte buna, deoarece capacitatile sale aeriene sunt depasite de cele ale vecinilor sai.7
In comparatie cu Irakul, Siria are 555 de avioane de lupta , Turcia 426, Iranul 312,
Iordania 102, iar Irakul care are doar 98 de aeronave desi toate sunt pentru formare profesionala,
transport si recunoastere.
Membrii misiunii NATO de Instituire-Irak au deschis un colegiu intrunit in Bagdad cu
300 de formatori. In lista curentelor echipamente se afla arme mici produse in Uniunea Sovietica,
AK-47 si arme mici americane, explozive si arme antitank. In mai 2005 Ungaria a donat 77 de
tancuri T-72, SUA le-a vandut tancuri de bataie M1A1 Abrams, elicoptere de atac si vehicule
blindate Styker, radiouri moderne toate costand aproximativ doua miliarde de dolari.8
Stim ca dupa ridicarea embargoului, in 2003, americanii au invadat Irakul, in perioada in
care trupele americane au ramas pe teritoriul irakian , acesea au infiintat institurii representative,
au oferit asistenta la tote nivellurile posibile mentorizandu-i pe irakieni. Cei opt ani de la
inlaturarea lui Saddam au fost traumatizante atat pentru irakieni cat si pentru americani. In acelasi
timp experienta impartasita a construit relatii de simpatie intre cele doua populatii. O relatie
staransa intre Irak si SUA ar putea fi un atu pentru ambele tari. Rolul Irakului ar fi extrem de
important in evitarea unei crize majore de energie la nivel mondial in urmatorii ani.9
In contextul retragerii trupelor americane din Irak , Iranul se vede pentru prima oara,
dupa foarte mult timp la realizarea obiectivului de a-si extinde controlul strategic in Golf 10.
Extinderea influentei iraniene in Orientul Mijlociu o ingrijoreaza si pe Arabia Saudita care prin
retragerea sau diminuarea trupelor americane in Iraq se vede lipsita de o mare parte a protectiei
de care beneficia din partea americanilor. Arabia Saudita percepe un Irak sub o dominatie siita ca
o amenintare la propria securitate. Astfel in ultima perioada au avut loc reuniuni bilaterale intre
ministrul de externe al Arabiei Saudite si Iran. In Irak pana in septembrie 2010, bazele militare au
fost reduse de la 500 la 92.
Problemele si disputele transnationale
La nivelul problemelor transnationale si a disputelor se inscriu problema statului autonom
al kurzilor in Irak si problema traficului de persoane, foarte des practicat in Irak. Pana la caderea

lui Saddam Hussein , Irakul a fost cunoscut sub numele de Scut al arabilor deoarece acesta a
impiedicat Iranul in a se extinde spre vest. Turcia de asemenea are aspiratii de lider regional.
Toate aceste probleme vor iesi insa la iveala si vor cere solutionare dupa retragerea trupelor
americane din Irak.
Irakul reprezinta regiunea de tranzitie , oglinda si echilibrul Orientului Mijlociu atata
timp cat in Irak exista stabilitate, modelul acestuia va fi preluat in timp si omogenizat.

Bibliografie
1. Francu Marin, Potentialul economic si principalele companii de comert exterior din
tarile arabe ale Orientului Mijlociu, ed. Institutul de Economie Mondiala Bucuresti,
1993.

2. Philippe Ronot, Istoria Irakului, ed Corint, Bucuresti 2003

3. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/iz.html
4. http://www.imf.org/external/country/irq/index.htm

5. www.cfr.org
6. www.ingepo.ro
7.

http://csis.org/program/burke-chair-military-balance

8. http://www.defenseindustrydaily.com/iraq-receives-t72s-bmps-with-anotherarmored-brigade-planned-01512/#more