Sunteți pe pagina 1din 63

PROIECT COMPLEX DE MODELARE ECONOMETRICA

FICTIUNE. INSTRUMENTE ALGEBRICE SI STATISTICE SIMPLE SI COMPUSE IN


RELATIILE DECIZIONALE PUTERNICE, SLABE, ASCUNSE, FALSE SI ILUZORII
ILUSTRATE CA SUPORT PENTRU PROIECTUL CERUT STUDENTILOR DIN ANUL
2, FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA DIN ACADEMIA DE
STUDII ECONOMICE BUCURESTI, PARTICIPANTI AI CURSULUI DE MODELE
ECONOMETRICE.

MODELE ECONOMETRICE: Nimic nou!?


Doar bazele Statisticii si ale Econometriei!
O noua abordare, proprietatea profesorului
Dr. Niculae V. MIHAITA, Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica,
Departamenul de Statistica si Econometrie din Academia de Studii Economice Bucuresti
E-mail: Niculae.Mihaita@csie.ase.ro; niculae_mihaita@yahoo.com
Atentionare: Intimplarile prezentate mai jos nu au fost si nu vor fi niciodata
adevarate. Orice asemanare cu fapte reale este pur intimplatoare. In combinaiile
de cooperare in realizarea unor proiecte legate de utilitai, autorul considera ca
minciuna si aranjamentele pot fi sesizate prin vibratia unor structuri de date. Sau
este sesizat tardiv doar impactul, efectul? In prima parte este reamintit un
mecanism de penalizare si recompense necesar in analiza preferinelor pentru
obiective si proiecte publice. Se identifica scenarii, strategii si tactici. Prin simple
calcule de algebra si analiza matematica si/sau statistica informaionala
se
realizeaza efectul vibraiei unor structure de date prin rezonana simpla sau efecte
dihotomice.
CERINTE IN PROIECT
1. Aplicarea algoritmului Clarke si Gloves pentru trei mari investitori (identificai de studeni)
interesai pentru trei obiective (inte propuse de studenti) cu sume alese de student. Formulai
ipoteze statistice cu interpretare utilizind variabile de segmentare geo-demografice, socioeconomice, psihologice, legate de caracteristicile proiectului, activitailor, deprinderilor.
2. Micul investitor considera promisiunile de cistig de la punctual anterior drept reintoarcere a
sumei investite de 10 unitati monetare dai fiecarui investitor (firma cu aciuni) Comentarii.
3.Aplicatie: Chi square sau Hi patrat pentru independena si/sau omogenitatea datelor din tabelul
originar. Interpretari.
4. Calcul: Variaia datelor impusa de inte (coloane), test Fisher cu interpretare economica.
5. Calcul: Variaia datelor impusa de linii (rinduri, investitori), test Fisher.
6. Variaia datelor produsa simultan de investitori si inte. Interpretari. De ce valorile calculate la
cerinele 4 si 5 difera de cerina punctului 6? Cum interpretai sistematizarea datelor sub forma
unei proiectari experimentale tip Patrat Latin cu A-inv.straine, B inv romanesti, C mixte.
7. Se formuleaza o minciuna din partea unui sau mai muli investitori: se reiau calculele si se refac
interpretarile de la punctele 1-6!
8. Este bine sa mini? Efectul asupra micului investitor.

9. Plan experimental cu trei factori la doua niveluri: doi investitori, doua tine in 2 alternative,
conflict/inelegere.
10. Identificarea si comentarea unei relaii statistice si/sau economice pentru luarea deciziei
privind implicarea unui investitor sau a tuturor pentru o inta sau toate.
Bibliografie si materiale ajutatoare: yahoo groups, bazestatase2012.

Introducere/Preambul
Ministrul Marilor Lagune Astrale citeste cu interes papirusul stellar
(Nota Bene, combinaie de fragmente laser ce pot fi arhivate coninind
conversatiile de o importanta de stat suprapuse dar potenial vizibile ca
un palimpsest prin puterea gindului subliminal) trimis de Premierul
Constelaiei Tinuturilor Inghetate pentru trimiterea unor fonduri tip
subvenii nerambursabile proiectelor de lagunizare stelara pentru turistii
Constelaiei. Pasionat de hiperhystory cauta studii de caz ale planetei
Terra din secolele XX-XXI din Biblioteca Sublima. Uite, mormaie ministrul,
gindul nerambursabil imi sugereaza
planul Marshal, dar si fonduri
germane in infrastructura Greciei sau ale Uniunii Europene.
Emoionat domnul M, ministrul, greseste gindul scotocitor care
odata trimis, Laguna Land, il direcioneaza pe un plan experimental facut
in Alba-Iulia, Bran, Sighisoara, si Snagov pentru patru activitai festival,
tirg, circ, turism, cu sponsori din industria turistica.
In urma cercetarilor, trei sponsori, oameni de afaceri doresc lansarea
unui Dracula Land in trei locaii posibile.
Ei isi exprima decizia privind investiiile pentru trei locaii. Pentru
investiiile lor au nevoie si de mici investitori. Cei implicai cauta sa
negocieze sau chiar sa minta privind inteniile.
Micii investitori platesc mai mult pentru fiecare cent cistigat.
Marii investitori au jocuri ascunse. Este bine sa mini sau nu?
In proiect se aplica planuri experimentale: Patrat Latin, Experiment
factorial, Identificarea interaciunilor de ordin doi si trei cu entropii,
energii informaionale si aplicaii decizionale cu interpretari.
Domnul M trimite un gind operativ: sa vina un econometrician.

INCEPUTURI
2

Drept urmare a unei interpelari, Biblioteca sublima propune analizei


Ministrului Marilor Lagune Astrale un plan experimental dintr-o istorie
apusa, tip PATRAT LATIN efectuat in Alba-Iulia, Bran, Sighisoara, si Snagov
pentru patru activitai festival, tirg, circ, turism, cu sponsori din industria
turistica.
Este o dimineata excelenta, remarca Ministrul Marilor Lagune Astrale domnul
M, sorbind o gura dintr-un pahar de juice de grapefruit. Il apasa insa un gind: oare
si-au facut bine temele Lagromanii, conducatorii proiectelor lacustre ai celor trei
departamente din subordine, domnii A B, si C unde domnul A este responsabil cu
Apa, B responsabil cu Energia si C raspunde de Constructii?
Daca Fondurile intrate in categoria subventiilor nerambursabile pentru trei
proiecte aprobate pot fi distribuite intre cele trei departamente. Aceasta nu este o
problema, gindi ministrul privind melancolic catre usa incaperii unde va avea loc
discutia. Problema consta in prioritatea demararii acestora, contributia ministerului
pentru inceperea lucrarilor si calitatea factorului uman. Au fost atitea necazuri cu
aceste fonduri strins controlate de Constelatia Tinuturilor Inghetate.
Ministrul focuseaza din Biblioteca Sublima o cercetare de marketing facuta pe
durata unei luni in patru saptamini, patru localizari si patru activitati turistice si
social-economice. Scopul declarat era obtinerea de date privind atractivitatea
locurilor cu activitati promovate. In studiul editat se specifica rezultatele unor
anchete si sondaje atit ca cumparatori cit si producatori, localnici si vizitatori,
sumele incasate pe categorii de activitati in perioada studiata timp de o luna.
Inainte de a incepe licitatiile Primria dorete s aprecize, cele mai bune
locuri de amplasare a panourilor publicitare ce vor anunta evenimentele successive
ale perioadei din an cind este planificata cercetarea de marketing. Dar Ministrul este
nerabdator sa vada anumite rezultate. El priveste numerele din tabele ca incasari
pe perioada unei saptamini la un eveniment, intr-un spatiu geo-demografic analizat.
Ministrul constata eficienta planului experimental. Teoretic sunt patru
evenimente (tratamente, activitati socio-culturale) in fiecare saptamina (rind) in
cele patru zone (coloane). Aceasta nseamn c pentru un table statistic cu trei
intrari (rind, coloana, tratament) sunt necesare 64 de observatii:
4 rnduri 4 coloane 4 forme ale tratamentului = 4 la puterea a treia
= 64 observaii.
Cercetarea de marketing a avut o procedura pe un plan experimental cunoscut
drept PTRATUL LATIN. O sinteza a imaginilor-text subliminale ii revine in
memorie:
ROLUL PTRATULUI LATIN I GRECO-LATIN N ANALIZA DATELOR
Ptratul latin reprezint un plan experimental incomplet pentru analiza a
trei factori prin folosirea unui model trifactorial ANOVA, n cazul verificat al lipsei
interaciunii ntre factori.
n acest fel se msoar efectele pe care le au diferitele niveluri ale anumitor
variabile simultan, n timp ce efectele altor variabile ar trebui meninute la un nivel
constant, sau aa cum se ntmpl n prelucrrile obinuite, ignorate i considerate
fr o influen esenial asupra rezultatelor proiectrilor experimentale.

Construcia ptratelor latine se bazeaz pe teoria corpurilor Galois iar


denumirea lor
provine de la folosirea literelor din alfabetul latin pentru desemnarea nivelelor
factorului al treilea (tratamentul).
Organizarea experimentului dup aceast metod presupune mprirea n
n tratamente, n rnduri i n coloane astfel nct fiecare tratament s
apar o singur dat n fiecare rnd sau coloan corespunztoare nivelurilor celor
dou variabile independente respectiv din rnd i coloan. Tratamentele vor fi
distribuite n mod aleator n celulele tabelului dar niciodat pe linie ori coloan nu
vom avea aceeai liter. In exemplul de mai jos, ele sunt literele mari iar r este
rindul pe care se afla.
Aceste 64 de observaii se reduc la 16 deoarece avem 4 forme ale
tratamentului (A, B, C, D) iar tratamentul este unul singur! Rezult c vom avea:
16 date observate n tabel = 4 la puterea a doua = 16 uniti de test.
Prin intermediul acestui tip de proiectare pot fi controlate simultan dou sau
mai multe
variabile independente care pot afecta concret rspunsul unitilor experimentale.
Acest control
simultan permite nlturarea efectelor variabilelor respective asupra erorii
experimentale.
Calculele analizei dispersionale mpart dispersia total n efectele distincte
ale
tratamentului, coloanei, rndului i eroarea experimental. Pentru a rezolva aceast
problem trebuie s se apeleze la proceduri manageriale de organizare i control
precum i la proceduri de experimente statistice pentru implementarea programului
de lucru i obinerea datelor la faa locului i nu n ultimul rnd, tratarea datelor
pentru obinerea de informaii i cunotine.
Rolul ptratelor latine n studiile de pia este faptul c prin
organizarea experimentului se reduc cheltuielile materiale i umane
(datorit tratamentului) iar controlul simultan permite nlturarea
efectelor variabilelor de segmentare alese asupra erorii experimentale.
Definim problema drept nevoia de a msura ori evalua i ierarhiza locurile de
interes unde merit s fie anuntate evenimentele. Aceasta nseamn
intervievarea persoanelor, urmarirea diferentiata a incasarilor i sistematizarea
informaiilor rezultate din datele culese la faa locului.
Ipotezele de lucru sunt: (1) rezultatele msurtorilor difer saptaminal
(2) rezultatele msurtorilor n locuri diferite variaz n sptmnile unei
Luni
(3) iar prima sptmn a lunii difer, (vezi traffic, incasari) de alt
sptmn sau celelalte ale lunii;
(4) conceptul de medie ascunde diferenele i nu corespunde realitii
spre exemplu
gospodin medie, salariu mediu, cultur medie, etc.
Modelul matematic este urmtorul:

Xijk = + i + j + k + ijk , unde i = j = k = n

n care fiecare dat observat Xijk este egal cu o medie a populaiei care sufer
abaterea liniei i, abaterea coloanei j , abaterea datorat tratamentului k i a unei
erori experimentale ijk.
Ipotezele statistice Ho si H1 pentru ptratul latin 4*4*4 sunt:
Ho pentru rind: ()i, i = 0, abaterea fata de media este nul, variabila din rind
nu influenteaza variabilitatea datelor din structura rindului.
H1 pentru rind: ()i, i 0, abaterea fata de media exist, variabila din rind
influenteaza variabilitatea datelor din structura rindului.
Ho pentru coloan: ()j, j = 0, abaterea fata de media este nul, variabila din
oloana tabelului nu influenteaza variabilitatea datelor din structura coloanei.
H1 pentru coloan: ()j, j 0, abaterea fata de media exist, variabila din
coloana tabelului influenteaza variabilitatea datelor din structura coloanei.
Ho pentru rind: ()k, k = 0, abaterea fata de media este nul, variabila din rind
nu influenteaza variabilitatea datelor din structura rindului.
H1 pentru rind: ()k, k 0, abaterea fata de media exist, variabila tratament
influenteaza variabilitatea datelor din structura tabelului.

Latin
Square
Time

Alba
Iulia
c1

Snag
ov
c2

Sighiso
ara
c3

Bran
C4

Schema
experimentala
c1
c2

c3

C4

week.1

85

79

76

78

week.2
week.3
Week.
4
Total

73
75

81
78

84
92

75
83

82
315

70
308

79
331

90
326

B tirg
D
turnir
C circ
A
festiv

B
D

A
B

C
A

Se explicitez seturile de ipoteze statistice pentru situaia descris la nceputul


acestui subpunct pentru tabelul de mai sus cu incasarile unitatilor valorice si se
verifica daca cele doua variabile independente, rindul/saptamina si coloana/pozitia
geodemografica nu sunt associate din perspectiva incasarilor.

ij

Alba
Iulia

Snago
v

Sighisoa
ra

Bran

Inv/Ti
nte

c1

c2

c3

Conform

week.1

78.3

76.5

82.2

81.0

week.2

77.0

75.3

80.9

79.7

week.3

80.7

78.9

84.8

83.5

Week.4
Cf.

79.0
T.1=3

77.2
T.2=3

83.0
T.3=331

81.8
T.4=326

Chi square
df degree
freedom
Cf.(2.1)
T1.
=318
T2.
=313
T3.
=328
T4.
=321
Cf.(2.3)

Pentru
risc de
5%

Risc
de
10%

3,84

2,70

5,99

4,61

7,81

6,25

9,49

7,78

5
6

11,07
12,59

9,24
10,64

(2.2)

15

08

In tabelul de mai sus sunt trecute valorile teoretice ale testului patrat
pentru 5% incredere in rezultat, asa incit se accepta o estimare gresita din douazeci
de incercari (5/100 = 1/ 20) si pentru 10%, valori mai relaxate, o data din zece.
Pentru tabele tip 4x4 valoarea testului

patrat pentru 5% este de 16,9.

Urmarind aplicarea algoritmului de calcul sau utilizind programele din EXCEL

obtinem pentru patrat calculat valoarea 12.7. Asadar, rezultatul din calcul este
mai mic decit cel admis pentru 5% risc si nu avem o asociere. In orice saptamina,
indiferent de tratament, sumele incasate sunt apropiate mediei, din punct de
vedere statistic.
Interpretation = IF(16.9> ^2,"no relationship",IF(C>0.7,"very
strong",IF(C>0.495,"powerful",IF(C >0.26,"moderate",
IF(C >0.12,"weak influence","not at all")))))
Asadar sumele incasate in fiecare saptamina nu difera semnificativ indiferent
de localizarea geodemografica sau tratamentele culturale ale primariilor; nu difera
pe localitate semnificativ indiferent de festivitate; nu se asociaza incasarile
saptaminale cu localitatile. Este o cerinta verificata pentru proiectarile
experimentale tip PATRAT LATIN pentru cele doua variabile independente
(caracteristici exogene, extrinseci, cauzale, stimuli).
Pentru interpretarea rezultatelor introducerii in schema experimentala a
variabilei tratament, manipulate (dependenta de observator, endogena, intrinseca,
efect, rezultat) avem urmatoarele calcule de executat:

Identificarea factorului de influenta; daca este considerate variabila din


coloane,

Se calculeaz numrul de grade de libertate df1 pentru fiecare factor de influen i


numrul de grade de libertate df2 pentru ntregul tabel.
df1 = r - 1 = c - 1 = k - 1 = n - 1 = 4 - 1 = 3
df2 = (n2 - 1) - (r - 1) - (c - 1 ) - (k - 1)
= n2 - 3n + 2 = (n - 1)(n - 2) = 6
pentru = 0,05 avem
Ft(3,6) = 4,76

10

11

n H40 funcia este: =IF(G40<G42, NU, DA). n H41 funcia este:


=IF(G41<G42, NU, DA)
Interpretarea este: variabilitatea datelor este mare in cazul tratamentelor;
circ si turnir cu incasari mai mici decit celelalte doua activitati, targ si
festival. Cele doua variabile independente si tratamentul actioneaza

12

simultan asupra DATELOR si in acest caz locul desfasurarii (identificat in


coloana tabelului) atentioneaza variabilitatea confirmata statistic de
testul F = 7.76
n anex vom prezenta cteva studii de caz pentru aplicarea metodelor
cantitative n Marketing. Menionm c nu sunt cercetri contractate iar exemplele
sunt fcute pentru a fi criticate (studiile de caz nu au soluii unice). Datele culese pe
baz de chestionare (la fel, criticabile), au fost sistematizate doar n scopul aplicrii
metodelor cantitative i interpretrii ct mai realiste. Ele nu sunt conforme cu
realitatea economic, mereu n schimbare, dar incit la cercetri aprofundate al
cror rezultat poate fi o decizie neleapt sau un portofoliu de decizii pentru
cazuri de avarie.
Corect 10240
ie
0
Frind
SPR =
29.5
MPR =
9.80
=
2.81
F col
SPC =
81.5
MPC =
27.17
=
7.76
MPTr
130.6
F trat
SPTr =
392
=
7
=
37.33
SPT =
524
SPE = SPT - SPC -SPR
SPTr
MPE =
3.5
Fisher(5%,
21
df1=3,df2=6) =
4,76
SPE =
Isi aminteste Ministrul de cerinta exprimata de trei investitori care au cerut
studiul pentru a avea idei de noi afaceri in zonele selectate. Ei au rearanjat datele in
urmatorul tabel avind in rind activitatile, pe coloana locul geodemografic studiat si
drept tratament, saptamina in care se desfasoara activitatile.
Au calculat apoi valorile asteptate in conformitate cu testul Hi patrat si cele
ce depasesc valorile reale sunt colorate in rosu, asadar sa incasat mai putin fata de
valoarea asteptata ij.
-

Se ajunge la concluzia ca in Alba Iulia au fost incasari mai mari decit cele
asteptate la activitati tip festival si circ. In Bran au fost incasari mai mari
decit cele asteptate la activitati tip festival si turnir cavaleresc. In
Sighisoara si Snagov depasirea asteptarilor este doar la targ.
Rosul estimat al asteptarilor depaseste numarul negru, realizat;
ij Chi
Alba
square
SighiIulia
Bran
expected
(Ti.*T.j)/T..
Soara
Snagov

Inv/Ti
nte
A
festival

c1

c2

c3

c4

c1

82

79

84

83

80.7

B targ

85

81

92

90

85.6

C circ

75

70

76

75

72.8

c2
78.
9
83.
7
71.
2

c3

c4

84.8

83.5

90.0

88.6

76.5

75.4

13

D
turnir
Total

74.
73
78
79
78
75.8
1
79.6
78.4
315
308
331
326
315
308
331
326
comparabilit
Conform
y
0.03
(2.6)
C = sqrt(Chisquarecomp/(T..+
Chisquarecomp)
EXCEL
choice:
CHITEST
1
CHIINV
34.77
Cramer V
= sqrt(Chisquare/(T..*(r-1,c1)))
0.163 very strong
Ultimele calcule de mai sus ilustreaza valoare Hi patrat calculat, de 34.8
reprezentind o asociere puternica intre activitati si locul de desfasurare.
Activitatile comune si cultura locala au condus la dorinta de a investi in
parcuri de distractie tip Disneyland cu un alt specific cunoscut universal drept
Dracula Land. Repetitia gindului operativ obliga Biblioteca Sublima sa continue
mesajele subliminale datorate gindului codat. Ii reaminteste Ministrului de un curs
de microeconomie unde intr-un capitol se analizau externalitatile si interventia
guvernamentala. Ah, bombane Ministrul, ce speta era? Intirzierea in reactia
Bibliotecii Sublime se datoreaza gindului imperativ: oare si-au realizat corect
TEMELE Lagromanii, conducatorii proiectelor lacustre celor trei departamente din
subordine, domnii A B, si C unde domnul A este responsabil cu Apa, B responsabil cu
Energia si C raspunde de Constructii?
Fondurile Constelatiei Tinuturilor Inghetate pentru cele trei proiecte aprobate
pot fi distribuite intre cele trei departamente. Nu aceasta este problema, gindi
ministrul privind melancolic catre usa incaperii unde va avea loc discutia.
Rezolvarea problemei comporta prioritatea demararii acestora, contributia
ministerului pentru inceperea lucrarilor si calitatea factorului uman. Au mai fost
necazuri cu aceste fonduri strins controlate de CTI.
Biblioteca Sublima Ii reaminteste Ministrului de un cursul de microeconomie
unde intr-un capitol se analizau externalitatile si interventia guvernamentala. Ah,
bombane Ministrul, un gind rapid catre public policy si public sector?
Rasuceste fotoliul in spatiul mai mare al unui ecran proiectat de Biblioteca
Sublima pentru comoditatea si acuratetea unor cereri dar si a vizionarii simultane
din partea mai multor participanti. Apare imaginea unui dictionar de afaceri care se
rasfoieste; aha, mormaie el, uite definitiile:
public policy Declared State objectives relating to the health, morals, and well
being of the citizenry. In the interest of public policy, legislatures and courts seek to
nullify any action, contract, or trust that goes counter to these objectives even if
there is no statute that expressly declares it void. public sector The part of

14

national economy providing basic goods or services that are either not, or cannot
be, provided by the private sector. It consists of national and local governments,
their agencies, and their chartered bodies. The public sector is one of the largest
sectors of any economy; in the US, for example, it accounts for about 20 percent of
the entire economy. Usage Example Ford School of Public Policy at the University
of Michigan. aggregate demand Total level of demand for desired goods and
services (at any time by all groups within a national economy) that makes up the
gross domestic product (GDP). Aggregate demand is the sum of consumption
expenditure, investment expenditure, government expenditure, and net exports.
Read more: http://www.businessdictionary.com/definition/public-sector.html#ixzz3RqCSIjrq

Se ridica din fotoliu, revine la gindul codat Dracula Land dar atinge virtual
local governments din ecranul proiectat de Biblioteca Sublima care rasfoieste vizibil
o bibliografie. Stop sopteste domnul M: Maddala, G.S, Miller, anul 1989 iar titlul este
Microeconomics: theory and applications, ISBN 0-07-039415-6. Uite semnul pus de
mine: Chapter 19, Externalities and Government Intervention, page 549. Ia uite, si
un algoritm care l-am gasit interesant sub forma unui intrebari E bine sa minti sau
nu?. Sunt sume importante, le voi denumi unitati monetare (u.m.) pentru trei
proiecte iar propunerile pentru constructia prioritara este diferentiata pe fiecare
investitor.
Cerinta1. Aplicarea algoritmului Clarke si Gloves pentru trei mari investitori (identificati de
studenti) interesati pentru trei obiective (tinte propuse de studenti) cu sume alese de student.
Formulati ipoteze statistice cu interpretare utilizind variabile de segmentare geo-demografice,
socio-economice, psihologice, legate de caracteristicile proiectului, activitatilor, deprinderilor.

Biblioteca Sublima ii reaminteste Ministrului de o imagine subliminala drept


semn la o lucrare consultata in acelasi domeniu. Semnul pus este de fapt o sinteza
informationala sub forma: Mihaita N., Simple Quantitative Tools, prezentare la The
14th World Multiconference on Systemics, Cybernetics and Informatics June 29 th to
July 2nd 2010 in Orlando, Florida USA, vezi volum II al conferintei, ISBN13: 978-1934272-99-2 si adaugat, DOI: 10.13140/2.1.2582.2404 dar si un URL,
http://www.iiisci.org/journal/CV$/sci/pdfs/QN095PM.pdf. Pentru a ilustra mai bine
participantilor si studentilor variantele posibile ale cazului din capitolul
studiat profesorul a considerat ca ele pot fi supuse unor prelucrari unde
actori economici isi exprimau dorinta de a investi in parcuri de amuzament
tip Dracula Land in Bran, Sighisoara si Snagov.
Intra, spune domnul M sesizind o prezenta in apropirea incaperii, cu intentia
de a intra. In usa apare domnul N, secretarul dar si econometricianul chemat prin
gindul operativ. Ministrul stie ca se poate baza pe el pentru verificarea unor date
care cer prelucrari statistice si matematice.
-

Sa aveti o zi excelenta, spune domnul N, vad ca faceti calcule.


Tu esti nou angajat si nu stii ca situatia de luni, si intilnirea planificata cu
departamentele imi aminteste de o intimplare asemanatoare de acum
citiva ani. Ia loc, te rog deoarece am nevoie de tine pentru executarea si
interpretarea unor calcule.

15

Domnul M ii expune situatia analizata inainte de sosirea acestuia, referitor la


Patratul Latin ca plan experimental efectuat inaintea Proiectului DRACULA LAND, cu
alternativele de construire a acestui Parc de distrctii in Cetatea Bran, Sighisoara sau
Snagov, locurile unde a locuit sau a fost ingropat Vlad Tepes.
-

Stiu, cum sa nu! Spune grabit domnul N. Vlad Tepes, denumit si Vlad
Draculea, domnitor al Tarii Romnesti in anii 1448, 1456-1462 si 1476.
Aha, te uiti in Biblioteca Sublima pe Google, constata M.
Ct de sngeros a fost de fapt Vlad epe? (Adevarul din 28 februarie 2015)

Asa este, vedeti ecranul?


DA, este
o
o

Nscut

Soii:
1476),
Prini:

o
o

: 1431, Sighisoara
Decedat: 1476,
Bucureti
Ilona Szilgyi (cs. ?
Vlad Dracul, Cneajna of
Moldavia
Frai/surori: Radu cel
, Vlad Clugrul, Mircea

Frumos
al II-lea
o Copii: Mihnea cel Ru, Vlad IV Dracula
`
Bravo! Si acum fii atent! Povestea aceasta, sa intimplat in realitate, intr-o
istorie socotita ca necesara pentru punerea Romaniei in valoare si la un moment
dat, un prim ministru a incercat lansarea la Castelul Bran in turismul universal
bazindu-se pe notorietatea creata de legenda.

Hai sa analizam si sa simulam , propune el, cu departamentele mele drept


investitori iar proiectele propuse sa fie Dracula Land in Bran (P1), Sighisoara (P2) si
Snagov (P3). Daca este prioritar proiectul P1, departamentul Water (W) contribuie
cu 50 unitati monetare (u.m.) altfel pentru P2 si P3, cite 20 respectiv 10 u.m. Se
observa ca departamentul Energy (E) prefera P2 iar departamentul Construct ( C)
proiectul P3, a doua prioritate fiind P1.
- Am inteles, devine nerabdator domnul N, vom prelua acest exemplu si
comentam Proiectul DRACULA LAND cu posibilitati de amplasare in
Cetatea Bran, Sighisoara sau Snagov dar vom avea grija sa extrapolam
actiunile pentru LAGUNA CELESTA.
- Asa este! Si in materialul pe care ti l-am aratat, autorul tinea seama de
trei mari investitori A, B, C care isi exprimau preferintele. Se aprecia apoi
si contributia unor mici investitori cu o informatie completa. Ce era
realmente incitant era efectul minciunilor Marilor investitori asupra
acestor mici investitori in ipoteza ca ei retrag sau ascund o parte din bani.
- Doriti ca datele din aceasta speta sa fie utilizate atit ca prelucrari dar si
adaugarea de noi informatii pentru audienta prin simulare determinista,
schimbind temporar cite ceva. Ca si in original, a-ti decis ca proiectul cel
mai atractiv, care cumuleaza mai multe preferinte sa fie cel pentru care
sumele pot fi depuse in banca pentru ca acesta sa inceapa prioritar.
Acesta a fost proiectul P1 care insuma 100 u.m.

16

Asa este; si acum uite ce se intimpla cu sumele ramase in cazul refuzului


de a mai participa.

TABEL 1 Contributiile initiale si sumele ramase dupa retragerea investitorilor.


Dracula
Land
Big
investor
Water
Energy
Construct
Chosen

Bran
50
10
40

Initial discussion
Sighisoara
Snagov
20
60
10

100

10
20
55
90

without W
without E
without C

Dracul
a Land

Bran

Sighisoara

Snagov

E+C
W+C
W+E

50
90
60

70
30
80

75
65
30

85

Dar nu ati urmat aceeasi schema, vine replica de la domnul N.


Nu, am dat TEMA si expus speta Lagromanilor din departamentele Apa,
Energie si Constructii si am alocat cite o zona pentru fiecare varianta de
proiect dar, pentru a nu crea animozitati legate de faptul ca Dracula Land
nu sa realizat niciodata, vom crea o simulare cu PROIECTUL LAGUNA
CELESTA. Le-am aratat tabelul de mai sus inlocuind P1-Bran cu AstralA,
P2-Sighisoara cu AstralB si P3-Snagov cu AstralC, prescurtat AstrA, AstrB,
AstrC.

Uite cum fiecare dintre consilieri prefera un alt loc pentru Proiect, pentru
fiecare dintre alternative. Drept sa iti spun, tocmai eram cu gindul la
modul in care fiecare department dorea sa contribuie la o parte din efortul
financiar in speranta unor cooperari remarcabile. Dar au inceput cu
diverse tatonari. Am spus ca localizarea proiectului LAGUNA CELESTA va fi
acolo unde vor contribui cu cei mai multi bani. Au intrebat ce se intimpla
daca renunta si scot partea departamentului lor din banca.
Si avea-ti un raspuns, o metoda la o astfel de schema? Intreaba domnul N.
Da, imi place sa-l numesc mecanismul penalizarii si recompensarii
compatibile. Practic, a aparut in jurul anului 1971, realizat de doi
americani Clarke si Gloves iar mai tirziu a fost completat de Tideman si
Tullock. Ce parare ai, daca ma ajuti suficient cu tehnica in calcule
statistice si matematice, spune domnul M privind la ecranul laptop-ului,
poate mai adaugam o directie si o numim M-N, ha, ha!
Domnul N suride la gluma sefului si devine curios.

Si ce le-ati spus, va rog?


Daca, dupa depunerea banilor in banca scot partea lor si suma ramasa nu
acopera necesarul urmatorului proiect, sunt penalizati cu diferenta
necesara realizarii urmatorului proiect. Uite, valorile insumate ale
proiectului P1 ii ofera sa zicem pAstralind ordinea Cetatii AstralA.

Ministrul ii arata rezultatele calculelor in cazul retragerii unui partener si insumarea


preferintelor celorlalti.

17

A urmat intrebarea: si daca ma retrag si imi scot banii din banca? Pe fiecare
linie din tabelul/matrice de mai jos sunt sumele ramase in banca in urma
retragerilor pe rind ale lui A, B si C iar in rosu preferinte in acest caz fara cei care se
retrag. Acestea sunt:
TABEL 1- continuare. Penalizare si recompenserea proprie dupa retragere
Dracula
Land

Bran

Sighisoara

Snagov

penalty

E+C

50

70

75

= 25

W+C

90

30

65

W+E

60

80

30

= 20

savings
40

30

Gains
= 15

Water

Energy

= 10

Construction

Uite aici, spune el,: Preferata, P1 LAGUNA CELESTA AstralA are in banca
100 u.m.; daca A isi retrage banii, P1 nu mai este atractiv deoarece B si C
contribuie la acesta doar cu 50 u.m., in schimb la P2, cei doi contribuie cu
70 de unitati monetare iar la P3 cu 75 u.m. Asadar P3 trebuie realizat.
- Da, sare in sus domnul N, dar au in banca doar 50 de u.m. Ce vor face?
- Il penalizeaza pe A, raspunde domnul M, cu argumentul: am strins pentru
proiectul tau 50 u.m. si acum pentru proiectul P3 avem nevoie de 75 u.m.
asa ca te penalizam cu diferenta, 75-50 egal 25 u.m.
- Si cum reactioneaza A? Ce recompense compatibila ar putea exista?
- Pentru proiectul P3 consilierul A evaluase la 10 u.m. contributia
departamentului. Prin evidentierea preferintelor A demonstrase ca P1
trebuie ales. Daca insa ar fi fost ales P3 atunci in loc de 50 u.m. pentru
P1ar fi pus in banca doar 10 conform promisiunilor. Acum are diferenta, 50
u.m. 10 u.m. = 40 u.m. Daca scade penalizarea de 25 u.m., ramine cu
40 u.m. 25 u.m. = 15 u.m.
- Am inteles mecanismul dar vad ca in cazul retragerii consilierului B suma
ramasa in banca este cea mai mare deoarece 100 u.m. fara 10 promise
fac 90 u.m. in timp ce contributia A plus C pentru proiectul P2 este
minora, 30 u.m. (20 de la A plus 10 de la C) iar pentru P3 doar 65 u.m. ce
provin de la 55 u.m. fiind proiectul preferat de C si inca 10 u.m. promise
de A.
- Nici o problema, afirma domnul M, penalizarea consta in excluderea din
parteneriatul cu avantajele create de LAGUNA CELESTA la AstralB.
Domnul N se agita si intra nerabdator in joc.
-

Va rog, lasati-ma pe mine acum! Interpretez in aceeasi dualitate. Daca se


retrag banii pentru P1 datorita consilierului C vor ramine doar 60 de um
din diferenta 100 um minus 40 um. Celelalte preferinte insumeaza 80 um
P2 AstralB si respectiv 30 um, P3 AstralC, asadar cistiga in preferinte
AstralB. Dar in banca sunt doar 60 um cind este nevoie de 80 um.
Penalizare diferenta, 80 minus 60 egal 20 um. C ar fi dat 10 um pentru P2.
A scos din banca 40 prin renuntare la P1 si are 30 um. Daca plateste
penalizarea ramine cu 10 um din diferenta 4o um minus 30 um.
Interesant, spune domnul N.

18

Ce este mai interesant este ca preferintele initiale ale consilierului C erau


P3, AstralC, urmata de P1, zona AstralA. Culmea, in cazul retragerii lui
incepe proiectul P2, AstralB.
Ai deptate domnule N. De retinut, spune Domnul M: Preferinta cea
mai atractiva identificata prin sumele potential atrase este
AstralA (P1). Departamentul A avea drept preferinta AstralA (P1);
daca se retrage urmeaza AstralC (P3), cu un cistig de 15.
Departamentul B avea drept preferinta AstralB (P2) si daca se
retrage nu plateste penalizare deoarece ramine de realizat tot
AstralA (P1). Departamentul C are doua preferinte apropiate, intai
AstralC (P3) si apoi AstralA (P1). Daca se retrage, prioritar ramine
proiectul AstralB (P2) si un cistig de 10 um.

Se pare ca domnul N are mai multe intrebari.


Am inteles, spune el, dar fondurile sunt atrase iar conditia este ca lucrarile
sa fie demarate. Ce rol aveti dumneavoAstrala in afara stimularii
concurentei si creativitatii intre departamente?
- Aici am nevoie de tine! Deschide o foaie EXCEL, te rog. Datele de mai jos
reprezinta contributiile potentiale la fiecare proiect ale departamentelor
iar in ultima coloana contributia ministerului pentru inceperea lucrarilor,
indiferent de proiect. Practic sste un sistem de ecuatii. Ma intereseaza cit
ma costa fiecare u.m. ori altfel spus, portofoliile P1, P2 si P3.
- Nici o problema, dar ce anume va facut suspicios, intreaba domnul N.
Domnul M isi freaca miinile.
-

Domnul

Iti spun imediat ce bem o cafea. Sa chem secretara si pina vine, am si o


alta idee pe care vreau sa o verificam impreuna. Uite cum devine cazul in
speta: deoarece P1 era preferat de Departamentele A si C si daca se
retrag ramin cu o gramada de bani. In cazul dept.A, bani plus preferinta lui
C, P3. Daca se retrage B, nu este penalizat si se realizeaza tot P1, Cetatea
Bran pe care o prefera si avea cistig de cauza dept.A deoarece si dept.C il
sustinea, ca a doua preferinta. Pe de alta parte suspiciunea apare de la
faptul ca sumele propuse de catre dept. A sunt cele mai mici, 80 fata de
90 si 105 oferite de celelalte departamente.
Am inteles, spune curios domnul N. Si care este idea noua?
O idee excelenta pentru o simulare. Dar daca un tronson al proiectului
LAGUNA CELESTA este respins de Constelatia Tinuturilor Inghetate?
Vom proceda urmind acelasi mecanism dar luind in considerare transpusa
algebrica a preferintelor.
Excelent! Sunt incintat ca am vrut sa analizam impreuna. Deci, avem
datele:
N analizeaza tabelul :
TABEL 2. Sume propuse din evaluare si ramase investitorilor dupa o
respingere alternative.
Tinta
Inv A
Inv B
Inv C
Proiect Inv A
Inv B
Inv C
AstrA
50
10
40
Respin 30
80
65
P1
u.m.
u.m.
u.m.
s
u.m.
u.m.
u.m.
AstrB
20
60
10
Respin 60
30
95

19

P2
AstrC
P3
Max
inv.

u.m.
10
u.m.
80
u.m.

u.m.
20
u.m.
90
u.m.

u.m.
55
u.m.
105
u.m.

s
Respin
s
Max
inv

u.m.
70
u.m
Inv
A&C

u.m.
70
u.m.
Inv
B&A

u.m.
50
u.m.
Inv
C&A

Cel mai interesant si interesat, spune el, este investitorul C cu suma cea mai mare;
ar trebui sa fie lasat sa aleaga el proiectul prioritar (potential P3)
De acord, fara P1 proiect preferat si argumentat de Inv.A dar acum
respins, se impune preferinta investitorului B pentru proiectul P2; el a
propus proiectul si contributia departamentului este de 60 um. Valoarea
proiectului din fonduri europene este de 90 um diferenta fiind destinata
dept.A cu 20 um si dept.C cu 10 um;
- daca nu este aprobat P2, se dezvolta preferintele investitorului C in
ordinea P3 si apoi P1
- acum apare DILEMA! Fara P3 investitiile potentiale ale investitorilor A si C
sunt egale. Ce decideti?
- Stim, spune domnul M, ca P3 era preferat de dept.C ca prima preferinta,
dar P1 este tot o alternativa atractiva. Cred ca ar da suma de 50 dept. A
care are ca interes P1 si care are acum la dispozitie 120 um. Dept.B opta
pentru P2 proiect in care Dept.C era putin interesat. Cred ca P1 are cistig
de cauza, remarca M.
- Va rog sa facem si un calcul asemanator cu penalizarea. In
definitiv un proiect este respins daca nu este bine documentat si
vina este si a departamentului care il propune pentru atragerea
fondurilor Constelatiei Tinuturilor Inghetate.
- Bine, deci care este suma pe care Ministerul intentioneaza sa o puna la
dispozitie pentru inceperea lucrarilor?
Ministrul se rasuceste in fotoliu. Un moment te rog, spune el, privind catre
ecranul proiectat de biblioteca. Scotoceste avind ca reper un gind subliminal:
Copeland & Weston. Are o intreaga colectie de ginduri/imagini subliminale
atasate drept semne informationale prioritare intr-o sectiune hiperhystory a
Bibliotecii Sublime.
Pe ecran apare imediat: Copeland, E., Thomas, Weston, J., Fred. Financial
Theory and Corporate Policy, Third Edition, Addison-Wesley Publishing
Co.,1988, ISBN 0-201-10648-5.
- Pagina 113, murmura el catre ecran si raspunde domnului N: 20 de um
fiecarui departament. Dar astepta o clipa, te rog. Autorul articolului
MANAGING INVESTING DATA WITH VERY SIMPLE QUANTITATIVE TOOLS, o
varianta revizuita dupa conferinta amintita se ocupa si de situatia micilor
investitori. Algoritmul de calcul este un rezultat al aplicarii unui concept
financiar privind valorile pure, acele valori care platesc o unitate monetara
la sfirsitul perioadei pentru care au fost emise intr-un portofoliu al unei
stari daca acea stare se indeplineste, altfel se pierd. Este aici, la pagina
113.
-

Cerinta 2. Micul investitor considera promisiunile de cistig de la punctul anterior drept


reintoarcere a sumei investite de 10 unitati monetare dati fiecarui investitor (firma cu
actiuni) Comentarii.

20

Domnul N intreaba: Pot sa deschid o pagina EXCEL?


- Bineinteles, spune domnul ministru, am nevoie de interpretarea ta. Uite
datele stiute de micul investitor: daca investeste o u.m. in actiunile Inv1
primeste de cinci ori mai mult in cazul realizarii Dracula Land la Bran;
daca se realizeaza la Sighisoara isi dubleaza investitia iar in cazul realizarii
la Snagov, capata banii inapoi; daca o investeste in actiunile Inv2 si se
realizeaza Bran recupereaza u.m., pentru realizarea Sighisoara, cistiga de
6 (sase) ori si de doua ori daca se realizeaza la Snagov; daca investeste o
u.m. in actiunile Inv3 primeste de patru ori mai mult in cazul realizarii
Dracula Land la Bran; daca se realizeaza la Sighisoara capata banii iar in
cazul realizarii la Snagov, primeste de 5,5 ori mai mult.
- Am inteles, spune domnul N terminind de citit paginile si anexa referitoare
la valorile denumite securities. Este necesara rezolvarea unui sistem de
ecuatii cu datele promise unde necunoscutele sunt valorile pure. Ideea de
baza este ca matricea initiala inmultita cu inversa ei realizeaza matricea
unitate. Aceasta matrice are pe diagonala principala 1 (unitatea, cifra 1) si
zero in rest, asa incit realizarea unei stari este independenta de alta.
Realizez o unitate pentru o stare (coloana) dar pierd in cazul altor stari. Cit
dorim sa investim ca mici investitori?
- Cred ca pentru simplificarea calculelor si a interpretarilor sunt suficiente
30 u.m. intr-un portofoliu echilibrat de actiuni, asadar 10 um fiecarui
intreprinzato din Departament.
TABEL 3. Promisiuni pentru micul investitor de 10 u.m.
Promisiuni
P1 Bran
P2 Sighisoara
P3 Snagov
Mic investitor
Departament A 50 u.m.
20 u.m.
10 u.m.
10 u.m.
Departament B 10 u.m.
60 u.m.
20 u.m.
10 u.m.
Departament C 40 u.m.
10 u.m.
55.u.m.
10 u.m.
Nu avem nevoie de un analist financiar, spune domnul N, procedeul este
descris clar in articolul amintit. Practic avem un sistem de ecuatii si vrem de o
solutie algebrica.
Am sa reduc valorile prin impartire la 10 si atunci sistemul este:
5*v1+2*v2+v3 = 1; valoare v1 reprezinta costul promisiunii starii Bran pentru
obtinerea unei u.m.
v1+6*v2+2*v3 = 1; valoare v2 reprezinta costul promisiunii Sighisoarei pentru
obtinerea unei u.m.
4*v1+v2+5.5*v3 = 1; valoare v3 reprezinta costul promisiunii starii Snagov pentru
obtinerea unei u.m.
Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor si rezultatul il inmultesc cu
vectorul coloana unitar (toate elementele sunt 1). Solutia, cu interpretare, este
urmatoarea: daca se realizeaza Bran, la fiecare 14 centi se cistiga un euro daca
consideram ca u.m. este moneda euro; daca se realizeaza Sighisoara, investitia
facuta pentru fiecare 12.4 centi aduce micului investitor un euro; daca se realizeaza
Dracula Land in Snagov, la fiecare 6 centi se realizeaza un euro.
Am inteles, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, u.m. sunt pierdute
pentru o investitie in acel obiectiv.
Asa este, dar autorul tine seama de un investitor prudent, care NU isi asuma riscul
asa ca el cumpara toate starile (realizarea potentiala a obiectivelor) si in acest caz

21

pentru 32 de centi va cistiga, indifferent de obiectivul realizat 1 euro. Cit spuneati


ca investim?
30 de euro, spuse domnul M.
Cistigul este de (30euro)/0.32 = 94 euro, o triplare pentru capitalul initial investit.
Ha, ha, bun exemplu dar sigur irealizabil, hohoteste domnul M, promisiunile sunt
chiar exagerate.
Cerinta 3. Aplicatie: Chi square (Hi patrat) pentru independenta asocierii variabilelor din tabel
si/sau omogenitatea datelor din speta originara. Interpretari.

Domnul Ministru exclama: Sa privim acest sir de calcule facute atit pentru
explicitare, manual cum se spune, zimbeste domnul N, cit si folosind functiile EXCEL
din biblioteca sublima. Vad ca ai adaugat si rezultatele unor teste statistice pentru
5% risc in interpretarea rezultatelor.
TABEL 5. Calcul si valori tabelate pentru testul Hi patrat, prelucrare secventiala si in
EXCEL
Raw
data
xij
Inv/Ti
nte
r1
r2
r3
Tcoloa
na
Cf.
(2.2)

ij
Cf (2.4)

c1
50
10
40

c2
20
60
10

c3
10
20
55

Conform
80
90
105

100

90

85

275

T.1
T.2
T.3
Chi square expected
values

T..

5%

10%

Cf.(2.1)
T1.
T2.
T3.

1
2
3
4

3,84
5,99
7,81
9,49

2,70
4,61
6,25
7,78

T..

11,07

9,24

Cf.(2.3)
Fisher
5%

12,59
Fisher
(df1,df2)

10,64

F(2,1)

199,5

F(2,2)

19,00

F(2,3)

9,55

F(2,4)
F(2,5)
F(2,6)

6,94
5,79
5,14

29.09

26.18

24.73

F (1,1)

32.73

29.45

27.82

F (1,2)

38.18
Salience
Oij
20.91
-22.73

34.36
of xij

32.45

F (1,3)

-6.18
30.55
24.36

-14.73
-7.82

1.82

Pct.4

Chi square df
degree
freedom

F (1,4)

161
,4
18,
5
10,
13
7,7
1

22.55

Chi square procedure (xij-Oij)^2/Oij


15.0
3 1.46
8.77
25.26
15.7 31.6
8
8
2.20
49.66

22

17.2
Confor
0.09
7
15.66
33.02
m
30.9 50.4
0
1
26.63
107.94 (2.5)
Comparabili
Conform
ty
0.531
(2.6)
C = sqrt(Chisquarecomp/(T..+
Chisquarecomp))
EXCEL
choice:
CHITEST 2.00264E-22
CHIINV
107.94
Cramer V
= sqrt(Chisquare/(T..*(r-1,c1)))
0.443-0.531 Moderat puternic
-

Cum interpretam rezultatul Chi patrat sau Cramer V?


Valoarea obtinuta manual este 107.94 si este mult mai mare decit cea
tabelata, si anume 9.49 pentru 5% risc si patru grade de libertate iar
Cramer V arata o asociere foarte puternica.
Asa este; in cazul unei indiferente statistice, orice investitor accepta
colaborarea in idea ca toate tintele se vor realiza si efortul financiar este
distribuit conform valorii asteptate, ij.
Asadar primul investitor ar trebui pentru Bran sa puna in banca 30 u.m. in
loc de 50 u.m.?
Da, iar al doilea, pentru Sighisoara, tot 30 u.m.in loc de 60 um.

Cerinta 4. Calcul: Variatia datelor impusa de tinte (coloane), test Fisher cu interpretare economica.

De ce ne intereseaza varibilitatea datelor utilizind testul Fisher?


Intreaba domnul M observind tabelul urmator. Cum interpretam
rezultatul acestei noi abordari? Este contrariat domnul M.
- Sa vedem ce gasim in Wikipendia, the free enciclopeda din acel
secol, raspunde domnul N. Citeste:
Most F-tests arise by considering a decomposition of the variability in a collection
of data in terms of sums of squares. The test statistic in an F-test is the ratio of two
scaled sums of squares reflecting different sources of variability. These sums of
squares are constructed so that the statistic tends to be greater when the null
hypothesis is not true. In order for the statistic to follow the F-distribution under the
null hypothesis, the sums of squares should be statistically independent, and each
should follow a scaled chi-squared distribution. The latter condition is guaranteed if
the data values are independent and normally distributed with a common variance.
Am inteles domnule N, spune incintat domnul M; asa cum am observat si in
studiul cercetarii de marketing comandate cu variabile geodemografice aplicare a
schemei experimentale PATRAT LATIN, sumele patratelor apar notate romaneste in
SP si nu SS ca in aplicatiile cu pachetul de programe EXCEL. Dupa cum se vede in
definitie, Sums of Squares ar trebui sa fie acronim SS si am preferat ca in varianta
romaneasca sa avem suma patratelor drept SP la care se adauga, cum este aici
cazul, SPC, suma patratelor pe Coloana, sau SPT, suma patratelor pe Total tabel, ori
SPE suma patratelor Erorii statistice obtinuta din diferenta SPE = SPT SPC, coloana
-

23

fiind singurul factor de influenta (independent, cauzal, exogen, extrinsec) asupra


datelor din tabel (matrice).
- Desigur! Modelul matematic este urmtorul:

Xij = + j + ij , unde i = j = n = 3, iar ipotezele Ho si H1 sunt


Ho pentru coloan: ()j, j = 0, abaterea fata de media este nul,

variabila din oloana tabelului nu influenteaza variabilitatea datelor din structura


coloanei.
H1 pentru coloan: ()j, j 0, abaterea fata de media exist, variabila
din coloana tabelului influenteaza variabilitatea datelor din structura coloanei.
- Asadar pentru robustete sa spunem, autorul citat de mine Niculae Mihaita
a preferat pentru simplitate si rapiditate urmatoarea abordare pentru
testul Fisher pentru determinarea influentei coloanelor: Fc =

2 c/ 2 =

MPC/MPE = (SPC/df1)/(SPE/df2)
Da, adauga domnul N, si o alta simplificare, pentru nevoile interpretarii, fara garantii
statistice, este urmatoarea: Fc = (zgomot+semnal)/zgomot = 1 +semnal/zgomot; daca
semnalul este destul de puternic, el acopera zgomotul din mediu (environment) si este
luat in considerare ca un indiciu privind descompunerea (decomposition) variabilitatii
datelor ori altfel spus a dispersiei lor.

TABEL 6. Calcule conform algoritmului din Patratul Latin pentru Fisher


Fisher Test
PLat
application
in
Bran
Sighi
Snagov
Correcti
8402.7
Inv.
on
T..^2/number of data.
8
1
A
B
C
MPC
Inv.
SPC =
38.89
=SPC/df1
19.44
2
C
A
B
MPR=SPR/d
Inv.
SPR =
105.56
f1
52.78
3
B
C
A
SPT=
3422.22
SPE=
172.22 Columns influence
86.11
F=(zgomot+semnal)/zgomot)=1+sem
df1=c-1 df2=(r-1)*c
F(2,6)=5.14 nal/zgomot
3383. MPE=SPE/d
SPE=SPT-SPC
33 f2
563.89 Fc=MPC/MPE 0.034 < 1
- Fisher calculate este nesemnificativ ca valoare, 0.034 fata de cel
tabelat, 5.14! Zgomotul creat de variabilitatea altor factori decit
cel din coloana este imens. Variabilitatea datelor din tabel, ale
sumelor investite nu este explicata de localizarea geografica ce
poate conduce la atractivitatea lor.
- Asa este, incuviinteaza domnul M, si o alta interpretare trebuie sa tina
seama de factorii culturali, socio-economici chiar si psihologici legati atit
de zona dar si personalitatea locuitorilor sau a investitorilor. In modelul de
mai sus rindul care poate juca drept influenta asupra investitiei intra in
categoria erorii statistice datorate altor factori.
- Daca am rasfoit bine articolele, autorul prefera ca interpretare a
termenului ijk, drept influenta altor factori din mediu (environment) in loc
de eroarea statistica. Pentru el, daca F calculat < 1 inseamna nici o urma

24

de semnal, influenta iar pentru 1 < F calculat < Ftabelat, semnal


nesemnificatic statistic altfel, semnal semnificativ statistic pentru 5%
risc.
5. Calcul: Variatia datelor impusa de linii (rinduri, investitori), test Fisher.

Daca pot continua, adauga el, modelul matematic pentru determinarea


influentei doar al factorului psihologic personalitatea investitorului aflat in rindul
tabelului este urmtorul:

Xij = + i + ij , unde i = j = n
Ho pentru rind: ()i, i = 0, abaterea fata de media este nul, variabila
din rind nu influenteaza variabilitatea datelor din structura rindului.
H1 pentru rind: ()i, i 0, abaterea fata de media exist, variabila din
rind influenteaza variabilitatea datelor din structura rindului. Aici intra in scena
factorul calitativ si as cita iar dintr-un dictionar de business:
http://www.businessdictionary.com/definition/inference.html#ixzz3Sb0MltJn
Definition inferenceAn assumption or conclusion that is rationally and logically made,
based on the given facts or circumstances. An inference is based off of facts, so the
reasoning for the conclusion is often logical. "Before she was weighed at the gym,
Jill made an inference about Susan's weight based on her knowledge of Susan's
eating and workout habits." "Although the data was not conclusive, upon analysis
he was able to come up with a reasonable inference that satisfied his boss and
allowed them to move forward with the project."
TABEL 7a, Calcule Fisher RIND, Tabel 7b, RIND si COLOANA, Tabel 7c PATRAT LATIN.
Rows influence
F(2,6)=5.1 F=(zgomot+semnal)/zgomot)=1+semnal/
df1=r-1
df2=(c-1)*r
4
zgomot
3316. MPE=SPE/
SPE=SPT-SPR
67 df2
552.78 Fr=MPR/MPE
0.095 < 1
Cerinta 6. Variatia datelor produsa simultan de investitori si tinte. Interpretari. De ce valorile
calculate la cerintele 4 si 5 difera de cerinta punctului 6? Cum interpretati sistematizarea datelor
sub forma unei proiectari experimentale tip Patrat Latin cu A-inv.straine, B inv romanesti, C mixte.

Fishert
est

Rows and columns simultaneously influence over the


raw data
df2=(r-1)*(c-1) 5% risk
F5%(2,4)
6,94
3277. MPE=SPE/
Fc=MPC/MP
0.02
SPE=SPT-SPR-SPT
78 df2
819.44 E
4
0.06
Fr=MPR/MPE
4

<1
<1

Deoarece media patratelor erorii este mai mare, distributia este realizata cu
df2= 4. In timp ce un singur factor se distribuie pe df2 = 6.
- Domnule Ministru, sa aplicam planul experimental din cercetarea de
marketing pe cele patru activitati in patru saptamini in patru locatii.

25

Sunt de acord. Ce propunere ai?.


Tratamentul A inseamna asocierea cu investitori straini, B asocierea cu
investitori romani iar C, licitatii mixte.
Fisher Test
application

Correcti
on
SPC =
SPR =
SPTr =
SPT =
SPE =

T..^2/number of data.
MPC
38.89
=SPC/df1
MPR=SPR/df
105.56
1
3105.56
MPTr=SPTr/df1
df2 = (n-1)*(n-2) =
3422.22 2
F 5%
172.22
(2,2)=19

8402.7
8
19.44
52.78
1552.78

PLat
in
Bran
Inv.
1
A
Inv.
2
C
Inv.
3
B
df1 =2

Fishers

Sighi

Snagov

C
Fc =

A
0.45

86.11
Fr = 1.23
Ftr =
36.06
F=(zgomot+semnal)/zgomot)=1+sem
nal/zgomot

Ai dreptate, actiunea simultana a marit valorile iar tratamentul este


evident semnificativ statistic, deci variabilitatea datelor se datoreaza
asocierii cu alti investitori reducindu-se astfel influenta mediului
informational.
- Sa ne reintoarcem la posibile interpretari cu proiectul LAGUNELOR
ASTRALE unde presupun ca nu sunt admisi investitori straini care sa
coopereze, deci altii decit cei trei care sau asociat pentru a aduce
ministerului fondurile CONSTELATIEI TINUTURILOR INGHETATE, (CTI). Cite
u.m. ar fi contributia Ministerului Lagunelor Astrale pentru demararea
lucrarilor?
- Cite 20 u.m. fiecarui department. Hai sa codificam separat proiectele:
AstralA pentru Laguna Albastra, AstralB pentru Laguna Balneara
si AstralC pentru Laguna Cazinourilor Celeste. Sau prescurtat in
tabele, AstrA, AstrB, AstrC.
- Va rog sa imi permiteti, este curios domnul N, am inteles care este
motivul-directiva din partea C.T.I.ca si o incredintare de bona fides
(bunacredinta). Dar care este motivul de a incepe lucrarile cu 20.u.m.
puse la dispozitia fiecarui Lagroman cind inca nu se cunoaste evolutia
datelor illustrate in papirusul stellar?
Am sa iti spun, raspunde domnul M, dar vad ca subconstientul meu, poate
sunt putin oboist, a activat Biblioteca sublime in sectia de hiperhystory si a afisat
dragoman cu o varianta dintr-un DEX al secolului XX unde filologul Gh.Pop (1971)
arata ca o posibilitate de a te numi dragoman nu inseamna neaparat traducator dar
si conducatorul unei lucrari forestiere cu mesteri germani in Transilvania.
In ceea ce priveste suma de 60 u.m. incredintata celor trei departamente
este conforma proportiei create de regula degetului, 20/80 regula retinuta tot din
sectiunea de hyperhystorie a Bibliotecii sublime, Principiul lui Pareto sau regula
minimului efort, pentru cazul unui bune convietuiri sau chiar a supravietuirii: 20%
dintre produsele vindute creaza incasarile, 20% pesti mari si 80% pestisori, 20%
bogati versus 80% pauperi, etc.
-

26

Vilfredo Pareto (1848-1923), economist italian, a descoperit prin studiile sale ca 20%
din locuitorii Italiei detineau 80% din avutiile acestei tari. Dr. Joseph M. Juran ( 19042008), inginer american de origine romana (nascut in orasul Braila !!!), extrapoleaza
rezultatul studiilor lui Pareto in domeniul calitatii: 20% din defecte cauzeaza 80%
din problemele de calitate.

www.deklausen.ro/articol.aspx?aid=37&cid=2

The Pareto principle (also known as the 8020 rule, the law of the vital
few, and the principle of factor sparsity) states that, for many events, roughly
80% of the effects come from 20% of the causes
Asadar, cum cele trei proiecte au fost evaluate la 275 u.m., dar cum stiu din
experienta, ca apar chetuieli neprevazute mai ales la inceputul derularii proiectelor
am estimat en-gros 300 u.m. si 20% inseamna 60 u.m., cite 20 pentru fiecare
department al Lagromanilor.

entropy
The measure of the level of disorder in a closed but changing system, a system in which
energy can only be transferred in one direction from an ordered state to a disordered
state. Higher the entropy, higher the disorder and lower the availability of the system's
energy to do useful work. Although the concept of entropy originated in thermodynamics
(as the 2nd law) and statistical mechanics, it has found applications myriad of subjects such as
communications, economics, information science and technology, linguistics, music. In day-to-day life it manifests in the
state of chaos in a household or office when effort is not made to keep things in order.

Read more: http://www.businessdictionary.com/definition/entropy.html#ixzz3YiMj2avI

...

Learn more about this term


Usage Example
Since the universe was born and lives in an extremely chaotic state, it is thought that
once that entropy ceases to exist so will the universe. Caci eu din haos m-am nascut/si
m-as intoarce-n haos/.. mie sete de repaos.

Va rog sa fiti de acord, spune domnul N, sa prezentam acest tabel drept un


exercitiu de simulare Lagromanilor departamentelor, avind in introducere
urmatoarele:
- 1. Proiecte in curs de realizare si contributia ministeriala;
- 2. Valoarea unei u.m. pentru fiecare proiect care realizeaza aceasta
unitate doar daca el se realizeaza;
- 3. Sfatul Matricei Inverse pentru o recuperare rapida a contributiei
ministeriale indiferent de prioritatea in declansarea executarii ;

27

4. Redistribuirea procentuala a sumei puse la dispozitie de Minister pentru


obtinerea din primul proiect propus si realizat pentru recuperarea ei
integrala.
TABEL 8. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.

Proi
ect

Astral
A

Astral
B

Astral
C

M.Inv
.

datel
e

Matri
cei

inver
sa

valoa
re

Valoa
re

inv
esti
tie

c1

c2

c3

Cf.

Apa

Energi
e

Constr
.

Utila

Pura

Inv. 1
50

20

10

20

0.023

-0.007

-0.001

10
40
100
T.1
Astral
A

60
10
90
T.2
Astral
B

20
55
85
T.3
Astral
C

20
20
60
T..

0.002
-0.017
0.008
23.9%
14.34
+

0.017
0.002
0.012
37.5%
22.5o
+

-0.007
0.020
0.012
38.6%

Inv. 2
Inv. 3
Total

60 =

lambd
a
=1/.0
32
31.1
0.032
100%

0.277
0.248
0.117
0.642

23.16

= 1/0.032 = 31.1 reprezinta multiplicatorul lui Lagrange, masura in care


utilitatea creste daca suma pusa la dispozitie de minister creste cu o unitate
monetara (u.m.). Alt mod de obtinere este produsul dintre vectorul procentelor
obtinute in tabelul de mai sus si matricea promisiunilor privind contributiiile
investitorilor in fiecare proiect.
Spre exemplu,
pentru AstralA: 23.9%*50um+37.5%*10um+38.6%*40um =
12um+3.7um+15.4um=31.1 um;
pentru AstralB:
23.9%*20um+37%*60um+38.6%*10um=4.7um+22.5um+3.9um =31.1
um;
pentru AstralC:
23.9%*10um+37.5%*20um+38.6%*55um=2.4um+7.5um+21.2um =
31.1 um
TABEL 9. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE ASTRALE.
COLOANE PROMISIUNI
RECUPERARE NORMA
Astral Astral
AstralA B
C
c1
50

c2
20

c3
10

MINISTER
M.Inv
.
Lagun
a
20

datel
e
Apa
0.023

MATRICE INVERSA
Matric
ei
Energi
e
-0.007

inver
sa
Constr
.
-0.001

Ritm
Astral
A
2.5

RITM
recu
pe
Astral
B
1

rare
Astral
C
0.5

28

10
40
100
T.1
AstralA

60
10
90

20
55
85

20
20
60

T.2
Astral
B

T.3
Astral
C

T..
Dl. M

0.002
-0.017
0.008
23.9
%
14.3
4

0.017
0.002
0.012

-0.007
0.020
0.012

37.5%

38.6%

22.5o

23.16

0.5
2

3
0.5

1
2.75

Este rezultatul aplicarii functiei create de sistemul de ecuatii descris anterior


si constringerea Lagrange cu suma ce ar trebui data de minister departamentelor
Procedam ca in cazul micului investitor cautind solutia sistemului de ecuatii:
50*v1+20*v2+10*v3 = 20; v1 reprezinta costul pentru minister pt inceperea
lucrarilor la AstralA pentru obtinerea in final unei u.m.
10*v1+60*v2+20*v3 = 20; v2 reprezinta costul pentru minister pt inceperea
lucrarilor la AstralB pentru obtinerea in final unei u.m.
40*v1+10*v2+55*v3 = 20; v3 reprezinta costul pentru minister pt inceperea
lucrarilor la AstralC pentru obtinerea in final unei u.m.
TABEL 10. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.

Matrice
Apa

inver
sa
Energ
ie
0.007
0.017

Const
r.

Ritm
recuperare

M.Inv.
Lagun
a

Valoare
Unei um.

2.5

20
20

0.277
0.248

0.5
2

0.5

3
1
93.36
0.5
2.75
22.5
0.117
14.34
o
23.16
-0.017
0.002
0.020 20
Solutia este: v1 = 0.277; v2 = 0.248; v3 = 0.117; v1+v2+v3 = 0.642.
Rezulta ca pentru 64.2% dintr-o u.m. obtin in final o unitate monetara,
indifferent de proiect. Regula de trei simpla, inventata chiar inainte de
ABAC. Daca la 0.642 revine 1 um, cele 60 u.m. aduc 93.3 si anume de trei
ori valoarea multiplicatorului Lagrange.
0.023
0.002

-0.001
-0.007

TABEL 11. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.
VERIFICARE SUMA REVENITA, pe componente
componente
Incas
Suma
start
Ritm
ari
De la De la De la
Astral Astral
Astral
Astral Astral
Inv !
Inv 2 Inv 3
A
B
AstralC A
B
C
20
2.5
1
0.5
20
10
50
20
0.5
3
1
60
20
10
20
2
0.5
2.75
10
55
40
diago
matri
nal
x
85
matrix vector
100
90

80
90
105
275

29

TABEL 12. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.
VERIFICARE SUMA REVENITA REVIZUITA, revizuita
componente
Incas
Suma
start
Ritm
ari
De la De la De la
Astral Astral
Astral
Astral Astral
Inv !
Inv 2 Inv 3
A
B
AstralC A
B
C
14.34
2.5
1
0.5
35.85
14.34 7.17
22.50
23.16
Diago
nal

matri
x
-

0.5

11.25

67.5

22.5

0.5

2.75

46.32

11.58

63.69

Total
57.36
101.2
5
121.5
9

matrix

vector

93.42

93.42

93.36

280.2

Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor investitionale in urma


cistigarii proiectelor Constelatiei Tinuturilor Inghetate si rezultatul il
inmultesc cu vectorul coloana cu toate elementele 20. Solutia, cu
interpretare, este urmatoarea: daca se aproba AstralA, la fiecare 28 centi
se cistiga o u.m.; daca se realizeaza AstralB, investitia facuta pentru
fiecare 25 centi aduce ministerului 0 u.m.; daca se realizeaza PROIECTUL
LAGUNELOR ASTRALALE in AstralC, la fiecare 12 centi se realizeaza o u.m..
Am inteles, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, sumele
exprimate in u.m. sunt pierdute pentru o investitie in acel obiectiv.
Asa este, dar autorul tine seama de un investitor prudent, care NU isi
asuma riscul asa ca el cumpara toate starile (realizarea potentiala a
obiectivelor) si in acest caz pentru 64 de centi va cistiga, indiferent de
obiectivul realizat o u.m.. Cit spuneati ca investim?

60 u.m., spuse domnul M, cite 20 u.m. fiecarui departament. Sa vad in


cazul AstralA cum este: 50 um* 0,277 + 20* 0,248 + 10* 0,117 egal
aproximativ cu 13,8+5+1,2 egal 20 um.
- Da, este in regula. Costul unei u.m. din P1 este mare, aproape 28 de centi
iar cel mai mic, este pentru P3 de 12 centi.
Aprecierea domnului N vine imediat: P1 este preferat si de A si de C iar P3 doar de
C.
- Asa este, spune domnul M iar preferintele departamentului A promit doar
80 u.m. si doreste pentru Proiectul LAGUNA CELESTA construirea la AstralA
bazindu-se cred si pe aportul substantial al departamentului C care ar
contribui cu peste 105 um. Cred ca daca incep lucrarile cu un imprumut
de 20 u.m. fiecarui department ma astept sa primesc respectiv 100, 90
sau 85 u.m. dupa realizarea proiectului LAGUNA CELESTA in toate
Lagunele Astrale.
- Asa este, priviti tabelul ce contine sumele intoarse ministerului datorita
avansului oferit pentru inceperea lucrarilor si a celor obtinute prin efort
propriu de angajatii ministerului. Sumele din coloana P1 A, c1 se obtin din
-

30

produsul valorii pure 0.277 din TABELUL ADEVARAT cu sumele promise


proiectului AstralA din acelasi tabel; pentru P2 B se procedeaza la fel,
valoarea pusa a acestei stari fiind .248 iar pentru P3 C, valoarea .117.
Efort propriu pentru proiecte se realizeaza din diferenta revenirii
contributiei initiale a Ministerului si a sumelor obtinute de la CONSTELATIA
TINUTURILOR INGHETATE pentru proiecte.
TABEL 13. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.
TABELUL DISTRIBUTIEI EFORTURILOR FINANCIARE
P2
P3
Minist Efort propriu
Minister
P1 A B
C
er
pentru
Valoare
Inv/Tint
Confor
e
c1
c2
c3
m
AstralA AstralB AstralC
Proiect
rind 1 13.8
5
1.2
20
36.1
15.0
8.8
59.9
rind 2
2.8
15
2.2
20
7.3
45.0
17.8
70.1
rind 3 11.1
2.5
6.4
20
28.9
7.5
48.6
85.0
27. 22.
Tnecesar
7
5 9.8
60
72.3
67.5
75.2
215.0
Contrib
37
17
=
utie
46% %
%
100%
34%
31%
35%
= 100%
Structu
ra
10% 8%
4%
22%
26%
25%
27%
78%
- Vad, spune domnul M, ca in cazul proiectelor AstralA si AstralB, u.m. vor fi
redistribuite in detrimentul proiectului posibil aprobat, AstralC. Ma
enerveaza! Vreau sa fiu sigur ca am acelasi cistig in minister indiferent de
cine cistiga proiectul. Imi dai o idee?
- Da, voi asculta de sfatul matricei inverse, spune domnul N.
- Ce anume? Intreaba domnul M.
- Uitati-va la ultima linie a tabelului, sub totalul contributiilor. Sunt sugerate
sumele investitiei initiate din partea ministerului dar diferentiat in sensul:
14.33 u.m. primului department, 22.5 pentru al doilea si 23.16 u.m.
pentru al treilea, Constructiile.
- Si ce obtin?, intreaba domnul M.
- Intre timp domnul N calculeaza. V1 devine 12.6; v2 = 26 centi si v3 =
28.3, insumate dau 66.9 centi.
TABEL 14. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.
Proiect
investi
tie
Inv. 1
Inv. 2
Inv. 3

TABELUL ADEVARAT cu modificarea contributiei ministeriale.


Astral Astral Astral M.In
Matri
inver valoa
A
B
C
v.
datele cei
sa
re
Energi Constr
c1
c2
c3
Cf.
Apa
e
.
Utila
14.3
lambd
50
20
10
3
-0.007 -0.001 a
0.023
22.5
=1/.0
10
60
20
0
0.002
0.017
-0.007 32
23.1
40
10
55
8
31.1
-0.017
0.002
0.020

valoa
re
Pura
0.126
0.260
0.283

31

Total

100
T.1
Astral
A
-

90
T.2
Astral
B

85
T.3
Astral
C

60
T..

0.008
23.9%

0.012
37.5%

0.012
38.6%

Dl. M

14.33

22.5o

23.16

0.032
100%

0.669

Sa verificam: 50*0.126+20*0.26+10*0.283 = 6.3 + 5.2 + 2.83 = 14.33

TABEL 15. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.

Minister
Inv/Tinte
r1
r2

Astra
lA

Astra
lB

Astra
lC

c1
6.30
1.26

c2
5.2
15.6

c3
2.82
5.64
15.5
4
24.0

Minist
er
Confor
m
14.32
22.50

Efort propriu
pentru
AstralA
43.7
8.7

Valoare

AstralB
14.8
44.4

AstralC
7.18
14.4

Proiect
65.68
67.50

r3
5.04
2.6
23.18
35.0
7.4
39.42
81.82
Tnecesar
12.6 23.4
60
87.4
66.6
61.0
215.0
Contribu
=
tie
21%
39%
40%
100%
41%
31%
28%
= 100%
Structur
a
5%
9%
9%
22%
32%
24%
22%
78%
Sumele sunt mai bine proportionate, efortul propriu mixt, in functie de
valoarea Proiectului Astral. Alegerea initiala pentru proiectul cel mai atractiv, AstralA
(100 u.m) impune un efort comun, cum personal propun, pentru inceperea
lucrarilor, spune domnul M.
TABEL 16. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.
VERIFICARE SUMA REVENITA

Suma

start

Inv !

Inv 2

Inv 3

14.34

22.50

23.16

Ritm
Astral
A
3.49
0.44
1.73

Incas
ari
Astral
B
1.4
2.7
0.4

AstralC
0.7
0.7
2.4

De la
Astral
A
50.0
9.9
40.1
100.0

De la
Astral
B
20.1
60.8
9.3
90.1

De la
Astral
C
10.0
15.8
55.6
81.4

Total
80.2
86.4
104.9
271.5

VREAU SA CISTIG CONSTANT PENTRU TOATE PROIECTELE? SAU


CIT MA COSTA SA CISTIG DIFERENTIAT DACA DAU BANI
PRIORITAR?
Cerinta7. Se formuleaza o minciuna din partea unui sau mai multi investitori: se reiau calculele si
se refac interpretarile de la punctele 1-6!

32

Domnul N continua sa citeasca articolul de pe ecranul virtual. Priviti aici


situatia in care Inv3, cel principal, din Constructii isi mentine oferta pentru
doua locatii iar ceilalti doi investitori ascund adevarul in legatura cu
sumele pe care le-ar investi. Uitati-va pe ecran:
TABEL 17. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.
The big lies of Water and Energy, less money for Bran (-20) and Sighisoara (-40)
Big
Dracula
Bra
investors
Bran Sighisoara Snagov
Land
n
Sighisoara Snagov
Water
30
20
10
No W
E+C
50
70
75
Energy
10
20
20
No E
W+C
70
30
65
Constructio
n
40
10
55
No C
W+E
40
40
30
Chosen
80
50
85
persuasiune on Bran

Da, ai dreptate, pare un aranjament din care iese in cistig cel care nu a
modificat sumele propuse initial, Inv C. In cazul retragerii Inv.A preferinta,
este adevarat cu bani mai putini, ramine tot Snagov, si inv A nu este
penalizat.
Si sa nu uitam ca a declarat cu 20 u.m.mai putin decit in variant iitiala,
banii necesari de la Uniunea Europeana, adauga domnul N.
Asa este, iar In cazul retragerii inv B atractivitatea revine Branului,
interesat fiind inv A, iar penalizarea este pentru inv. B de 5 u.m. rezultata
din diferenta intre 70 u.m. necesare acum si cele 65 u.m. ramase in
banca.

Domnul ministru urmareste sagetile: pentru Snagov erau alocate 20 u.m. iar
pentru Bran doar 10 u.m. asadar, gindeste el cu voce tare, are un cistig de 10
u.m.; fara penalizare tot ramine cu un cistig net de 5 u.m.
-

Si sa nu uitam, adauga domnul N ca a pus deoparte 40 u.m. din


fondurile proiectului Sighisoara, daca acesta este aprobat de UE. Deci
cistigul este de 45 u.m.
Cred ca acum apare DILEMA; daca inv C se retrage, pe linga faptul ca
ramin foarte putini bani, doar 40 u.m. atit pentru Bran cit si pentru
Sighisoara. Poti sa faci calcule pentru fiecare varianta de penalizare, el
renuntind practic la Snagov, convenit anterior ca primul construit cu
atractivitatea cea mai mare?
Imediat Excelenta, spune domnul N..

8. Este bine sa minti? Efectul asupra micului investitor.

TABEL 18. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.
Dracula
Land
E+C

Bran

Sighisoara
70

Snagov
75

penalty
0

savings

Gains

lies
+ 20

33

W+C
W+E

50
70
40

30
65
40
30
persuasiune on Bran
persuasiune on
Sighisoara

10

10

15

10

45

35

= 5+40

- daca este ales Branul, penalizarea pentru Inv.C este de 10 u.m.; el dorea
Branul ca al doilea obiectiv si diferenta fata de Snagov este de 15 u.m. (55
um 40 um) asa incit Branul este realizat fara el si mai ramine cu un cistig
de 5 u.m. Branul va fi realizat de cine a pus deoparte 20 de u.m. iar fata
de evaluarea initiala lucrurile se complica. Poate investitorii mici sa fie
cointeresati pentru a investi in diferenta.
- Lasati-ma pe mine pentru varianta Sighisoara; penalizarea este tot de 10
u.m., in banca avind doar 30 u.m. si este nevoie de 40 u.m., dar cistigul
pentru inv B este de 45 u.m. (55 u.m Snagov fara promisiunea de 10.u.m.
si fata penalizarea de 10 u.m. duce catre un cistig net de 35um dar fara
realizarea niciunui obiectiv.
Daca intelegerea tuturor este pentru Sighisoara, spune Ministrul, este o
dovada ca sunt ceva intelegeri privind cele 40 u.m. pe care InvB nu le-a
justificat.
- Ce credeti, Branul unde InvC este interesat si invA a declarant o suma
mai mica, sau Sighisoara, unde minciuna printr-o intelegere sau omisiune
ori altceva este mai mare?
- Nu stiu, dar cu micul investitor ce se intimpla?
- Da, spune ginditor domnul N, sa vedem. Sistemul de ecuatii este:
3*v1+2*v2+v3 = 1; valoare v1 reprezinta costul promisiunii starii Bran pentru
obtinerea unei u.m.
v1+2*v2+2*v3 = 1; valoare v2 reprezinta costul promisiunii Sighisoarei pentru
obtinerea unei u.m.
4*v1+v2+5.5*v3 = 1; valoare v3 reprezinta costul promisiunii starii Snagov pentru
obtinerea unei u.m.
- Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor si rezultatul il
inmultesc cu vectorul coloana unitara (toate elementele sunt 1). Solutia,
cu interpretare, este urmatoarea: daca se realizeaza Bran, la fiecare 4
centi se cistiga un euro daca consideram ca um este moneda euro; daca
se realizeaza Sighisoara, investitia facuta pentru fiecare 40 centi aduce
micului investitor un euro; daca se realizeaza Dracula Land in Snagov, la
fiecare 8 centi se realizeaza un euro.
- Am inteles de prima oara, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un
obiectiv, u.m. sunt pierdute pentru o investitie in acel obiectiv. Cel mai
rentabil este Bran, daca iti asumi riscul si ai informatii ca invC Nu
realizeaza Snagov!
- Asa este, dar sa tinem seama de un investitor prudent, care NU isi asuma
riscul asa ca el cumpara toate starile (realizarea potentiala a
obiectivelor) si in acest caz pentru 52 de centi va cistiga, indifferent de

34

obiectivul realizat 1 euro. In loc de trei ori suma investita el cistiga acum
doar de doua ori!
Asadar, daca marii investitori mint sau se fac aranjamente, micul
investitor pierde.
Daca ar fi un caz real, cistigul lui ar fi atractiv, chiar daca un parc de
amuzament tip Dracula Land ar dura 5 ani, suma primita ar depasi
dobinda la o banca.

TABEL 19. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.
Minciu
na
r1
r2
r3
Tcoloan
a
Oij

xij-Oij
sau
(dij)

(dij)^2/
Oij

Correcti
on

c1
30
10
40

c2
20
20
10

c3
10
20
55

80
50
85
T.1
T.2
T.3
Chi square expected values
22.33 13.95
23.72
18.60 11.63
19.77
39.07 24.42
41.51
Salience of xij
-Oij
7.67
-8.60
0.93

6.05
8.37
-14.42

T linie
60
50
105
215
T..

T1.
T2.
T3.
T..

-13.72
0.23
13.49

Chi square procedure (xij-Oij)^2/Oij


2.64
2.62
7.94
13.19
3.98
6.03
0.00
10.01
0.02
8.51
4.38
12.92
6.64 17.16
12.32 36.12
comparability
0.379
C = sqrt(Chisquarecomp/(T..+
Chisquarecomp))
2.7EEXCEL choice:
CHITEST
07
CHIINV
36.12
Cramer V = sqrt(Chisquare/(T..*(r1,c-1)))
0.379
Fisher Test application
5136.1
T..^2/number of data.
1

A=
B=

105
80

C=

30

SPTr

972.22
486.11
5.42
2.26
9.21

very strong toward


Fc
4.53

0.29
Semnal

Fr

Moderat

10.84

35

MPC
=SPC/df1
MPR=SPR/d
SPR =
f1
Pt Patrat
SPT=
Latin
Columns influence
df1=c-1 df2=(r-1)*c
F(2,6)=5.14
1650. MPE=SPE/d
SPE=SPT-SPC
00 f2
Rows influence
SPC =

238.8
9
572.2
2
1888.
89

119.44

Ftr

18.42

286.11

SPE PL

105.56

A
C

B
A

275.00 Fc=MPC/MPE

0.434

Moderat

C
B

<1

<ns

F=(zgomot+semnal/zgomot)=1+semnal/
df2=(c-1)*r
F(2,6)=5.14 zgomot
1316. MPE=SPE/d
Semn
SPE=SPT-SPR
67 f2
219.44 Fr=MPR/MPE
1.304
> 1 al
Rows and columns simultaneously influence over the raw data
5% stats
F5%(2,
df2=(r-1)*(c-1) error
4)
6,94
SPE=SPT-SPR1077. MPE=SPE/d
SPC
78 f2
269.44 Fc=MPC/MPE
0.443
< 1 < ns
Semn
Fr=MPR/MPE
1.062
> 1 al
df1=r-1

Domnul M analizeaza un moment datele.


TABEL 20. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
drept minciuna
Proiect Astral Astral Astral M.In
Matri
inver valoa
A
B
C
v.
datele cei
sa
re
investi
Energi Constr
tie
c1
c2
c3
Cf.
Apa
e
.
Utila
Inv. 1
lambd
30
20
10
20.00
0.036 -0.040 0.008 a
Inv. 2
=1/.0
10
20
20
20.00
0.010
0.050 -0.020 52
Inv. 3
40
10
55
20.00 -0.028
0.020 0.016 19.23
Total
80.0
50.0
85.0 60.00
0.018
0.030 0.004 0.052
57.7
T.1
T.2
T.3
T..
34.6 %
%
7.7 % 100%
Astral Astral Astral
20.77 34.62
A
B
C
60 = +
+
4.61

ASTRALE
Valoa
re
Pura
0.08
0.80
0.16
1.04

= 1/1.04 = 19.23 > 20 cit ar da ministerul si reprezinta multiplicatorul lui


Lagrange, masura in care utilitatea creste daca suma pusa la dispozitie de minister
creste cu o unitate monetara (u.m.).
Este rezultatul aplicarii functiei
Procedam ca in cazul micului investitor cautind Solutia sistemului de ecuatii:

36

30*v1+20*v2+10*v3 = 20; v1 reprezinta costul pentru minister pt inceperea


lucrarilor la AstralA pentru obtinerea in final unei u.m.
10*v1+20*v2+20*v3 = 20; v2 reprezinta costul pentru minister pt inceperea
lucrarilor la AstralB pentru obtinerea in final unei u.m.
40*v1+10*v2+55*v3 = 20; v3 reprezinta costul pentru minister pt inceperea
lucrarilor la AstralC pentru obtinerea in final unei u.m. Solutia este: v1 = 0.08; v2
= 0.80; v3 = 0.16; v1+v2+v3 = 1.04.
3% 19% 6% = 28% plus effort propriu 34% 5% 33% = 72%
TABEL 21. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.
COLOANE PROMISIUNI
MINISTER
MATRICE INVERSA
RECUPERARE NORMA
Astral Astral M.Inv
Matric inver
recu
AstralA B
C
.
datele ei
sa
Ritm
pe
Lagun
Energi Constr Astral Astral
c1
c2
c3
a
Apa
e
.
A
B
30
20
10
20
1.5
1
0.036
-0.040 0.008
10
20
20
20
0.5
1
0.010
0.050
-0.020
40
10
55
20
2
0.5
-0.028 0.020
0.016
100
90
85
60
0.018
0.030
0.004
T.1
T.2
T.3
T..
34.6 % 57.7 % 7.7 %
Astral Astral
20.77 34.62
=
AstralA B
C
Dl. M
+
+
4.61
60um

RITM
rare
Astral
C
0.5
1
2.75

Sa vad: 30 um* 0,08 + 20* 0,80 + 10* 0,16 egal aproximativ cu 2,4 +
16,0 + 1,6 egal 20 um.
Da, este in regula. Costul unei u.m. din P2 este mare, aproape 80 de centi
iar cel mai mic, este pentru P1 de 8 centi.
Aprecierea domnului N vine imediat:

P1 este preferat si de A si de C iar P3 doar de C.


Asa este, spune domnul M iar preferintele departamentului A promit doar
80 um si vrea pentru Proiectul LAGUNA CELESTA construirea la AstralA
bazindu-se cred si pe aportul substantial al departamentului C care ar
contribui cu peste 105 um. Cred ca daca incep lucrarile cu un imprumut
de 20 um fiecarui department ma astept sa primesc respective 80, 50 sau
85 dupa realizarea proiectului LAGUNA CELESTA.

TABEL 22. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.
invers

Matrice a
Apa

Energ
ie

M.Inv.
Constr Lagun
.
a

0.036

0.040

0.008

20

Valoare
Unei
um.
0.080

Ritm
recuperare
1.5

0.5

0.5

57.7

37

0.010

0.050

-0.020

20

0.800

-0.028

0.020

0.016

20

0.160

20.77

0.5
34.6
2

2.75
4.61

Solutia este: v1 = 0.08; v2 = 0.80; v3 = 0.16; v1+v2+v3 = 1.04. Rezulta ca


pentru 4% in plus (patru bani sau centi dintr-o u.m.) obtin in final o
unitate monetara, indiferent de proiect. Regula de trei simpla, inventata
chiar inainte de ABAC. Daca la 1.04 revine 1 um, cele 60 u.m. aduc 58 um
inapoi in visteria ministerului si anume de trei ori valoarea
multiplicatorului Lagrange.
TABEL 23. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.
VERIFICARE SUMA REVENITA, pe componente
componente
Incas
Suma
start
Ritm
ari
De la De la De la
Astral Astral
Astral
Astral Astral
Inv !
Inv 2 Inv 3
A
B
AstralC A
B
C
20
1.5
1
0.5
20
10
30
20
0.5
1
1
20
20
10
20
2
0.5
2.75
10
55
40
diago
Matri
nal
x
85
matrix Vector
80
50

60
50
105
215

TABEL 24. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.
VERIFICARE SUMA REVENITA REVIZUITA, revizuita
componente
Incas
Suma
Start
Ritm
ari
De la De la De la
Astral Astral
Astral
Astral Astral
Inv !
Inv 2 Inv 3
A
B
AstralC A
B
C
Total
20.77
1.5
1
0.5
31.2
20.8
10.4
62.3
34.62
0.5
1
1
17.3
34.6
34.6
86.6
4.61
2
0.5
2.75
9.2
2.3
12.7
24.2
Vect
or
57.7
57.7
57.7
173.1
matrix vector
- Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor investitionale in urma
cistigarii proiectelor Constelatiei Tinuturilor Inghetate si rezultatul il
inmultesc cu vectorul coloana cu toate elementele 20. Solutia, cu
interpretare, este urmatoarea: daca se aproba AstralA, la fiecare 28 centi
se cistiga un euro daca consideram ca u.m. este moneda euro; daca se
realizeaza AstralB, investitia facuta pentru fiecare 25 centi aduce
ministerului un euro; daca se realizeaza LAGUNA CELESTA in AstralC, la
fiecare 12 centi se realizeaza un euro.

38

Am inteles, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, sumele


exprimate in u.m. sunt pierdute pentru o investitie in acel obiectiv.
Asa este, dar autorul tine seama de un investitor prudent, care NU isi
asuma riscul asa ca el cumpara toate starile (realizarea potentiala a
obiectivelor) si in acest caz pentru 32 de centi va cistiga, indifferent de
obiectivul realizat 1 euro. Cit spuneati ca investim?
60 u.m., spuse domnul M, cite 20 u.m. fiecarui departament. Sa vad: 30
um* 0,08 + 20* 0,80 + 10*0,16 egal aproximativ cu 2,4+16+1,6 egal 20
um.
Da, este in regula. Costul unei um din P1 este mare, aproape 28 de bani
iar cel mai mic, este pentru P3 de 12 bani.

Asa este, priviti tabelul ce contine sumele intoarse ministerului datorita


avansului overit pentru inceperea lucrarilor si a celor obtinute prin efort
propriu de angajatii ministerului.
TABEL 26. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE
ASTRALE.
TABELUL DISTRIBUTIEI EFORTURILOR FINANCIARE
Minist
Efort propriu
Minister
P1 A P2 B P3 C er
pentru
Valoare
Inv/Tint
Confor
e
c1
c2
c3
m
AstralA
AstralB AstralC
Proiect
rind 1
2.4
16
1.6
20 27.600
4.000
8.400
59.9
rind 2
0.8
16
3.2
20 9.200
4.000
16.800
60.1
rind 3
3.2
8
8.8
20 36.800
2.000
46.200
85.0
40.
13.
Tnecesar
6.4
0
6
60 73.600
10.000 71.400
205.0
Contrib
utie
11% 67% 23% 100%
47%
7%
46%
100%
Structur
a
3%
19% 6%
28 %
34 %
5%
33 %
72 %
- Vad, spune domnul M; in cazul AstralaA si AstralaB imi vor mai cere bani,
in detrimental proiectului posibil aprobat, AstralC. Ma enerveaza! Vreau sa
fiu sigur ca am acelasi cistig in minister indiferent de cine cistiga proiectul.
Imi dai o idee?
- Da, voi asculta de sfatul matricei inverse, spune domnul N.
- Ce anume? Intreaba domnul M.
- Uitati-va la ultima linie a tabelului, sub totalul contributiilor. Sunt sugerate
sumele investitiei initiate din partea ministerului dar diferentiat in sensul:
20.77 u.m. primului department, 34.62 pentru al doilea si 4.61 u.m.
pentru al treilea, Constructiile.
- Si ce obtin? Este curios domnul M.
Intre timp domnul N calculeaza. V1 devine 12.6; v2 = 26 centi si v3 = 28.3,
insumate dau 66.8 centi.
-

3% 18% 6% = 27% efort propriu 34% 5% 33% = 73%

39

TABEL 27. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.
Astra
lA
Inv/Ti
nte
r1
r2
r3
Tneces
ar
Cf.
(2.2)

Astra
lB

Astral
C

Minister

c1
30
10
40

c2
20
20
10

c3
10
20
55

Confor
m
20
18
22

80.0

50.0

85.0

60

T.1

T.2

T.3

T..

M.Inversa
Energi
Apa
e
0.036
-0.040
0.010
0.050
-0.028
0.020

Constr.
0.008
-0.020
0.016

lambda=
19.23

0.018

0.004

0.052

34.6%

0.030
57.7%

Valoare

7.7%

Utilitate

100%

= 1/0.052 = 19.23 reprezinta multiplicatorul lui Lagrange, masura in care


utilitatea creste daca suma pusa la dispozitie de minister creste cu o unitate
monetara (u.m.).
Este rezultatul aplicarii functiei
Procedam ca in cazul micului investitor cautind Solutia sistemului de ecuatii:
50*v1+20*v2+10*v3 = 20; v1 reprezinta costul pentru minister pt inceperea
lucrarilor la AstralA pentru obtinerea in final unei u.m.
10*v1+60*v2+20*v3 = 20; v2 reprezinta costul pentru minister pt inceperea
lucrarilor la AstralB pentru obtinerea in final unei u.m.
40*v1+10*v2+55*v3 = 20; v3 reprezinta costul pentru minister pt inceperea
lucrarilor la AstralC pentru obtinerea in final unei u.m. Solutia este: v1 = 0.277;
v2 = 0.248; v3 = 0.117; v1+v2+v3 = 0.642.
-

Asadar, continua el, inversez matricea promisiunilor investitionale in urma


cistigarii proiectelor Uniunii Europene si rezultatul il inmultesc cu vectorul
coloana cu toate elementele 20. Solutia, cu interpretare, este urmatoarea:
daca se aproba AstralA, la fiecare 28 centi se cistiga un euro daca
consideram ca u.m. este moneda euro; daca se realizeaza AstralB,
investitia facuta pentru fiecare 25 centi aduce ministerului un euro; daca
se realizeaza LAGUNA CELESTA
in AstralC, la fiecare 12 centi se
realizeaza un euro.
Am inteles, spune domnul M; daca Nu se realizeaza un obiectiv, sumele
exprimate in u.m. sunt pierdute pentru o investitie in acel obiectiv.
Asa este, dar autorul tine seama de un investitor prudent, care NU isi
asuma riscul asa ca el cumpara toate starile (realizarea potentiala a
obiectivelor) si in acest caz pentru 32 de centi va cistiga, indifferent de
obiectivul realizat 1 euro. Cit spuneati ca investim?
60 u.m., spuse domnul M, cite 20 u.m. fiecarui departament. Sa vad: 50
um* 0,277 + 20* 0,248 + 10* 0,117 egal aproximativ cu 13,8+5+1,2 egal
20 um.

40

Da, este in regula. Costul unei um din P1 este mare, aproape 28 de bani
iar cel mai mic, este pentru P3 de 12 bani.
Aprecierea domnului N vine imediat:
-

P1 este preferat si de A si de C iar P3 doar de C.


Asa este, spune domnul M iar preferintele departamentului A promit doar
80 um si vrea pentru Proiectul LAGUNA CELESTA construirea la AstralA
bazindu-se cred si pe aportul substantial al departamentului C care ar
contribui cu peste 105 um. Cred ca daca incep lucrarile cu un imprumut
de 20 um fiecarui department ma astept sa primesc respective 100, 90
sau 85 dupa realizarea proiectului LAGUNA CELESTA.
Asa este, priviti tabelul ce contine sumele intoarse ministerului datorita
avansului overit pentru inceperea lucrarilor si a celor obtinute prin efort
propriu de angajatii ministerului.

TABEL 28. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE LAGUNELE


ASTRALE.
P1

P2

P3

Contributie

30.00

20.00

10.00

10.00

20.00

20.00

18.00

40.00

10.00

55.00

22.00

80.0

50.0

85.0

60

Proiect aprobat
30.0
20.0
10.0
20.0
40.0
10.0
80.0

50.0

20.00

SFAT
rec.
valoarea
10.0
0.18
20.0
0.00
55.0
0.00
85.0

SFAT urmat
20.77

INVERS
E

v.pura
0.00
0.036
-0.040
8
0.176
0.02
0.010
0.050
0 lambda= 0.660
0.01
-0.028
0.020
6
19.23 0.152
0.0
0.018
0.030
04
0.05 0.988
35%
58%
8%
100%
34.61
4.6
20.77
5
15
unei u. m. in portofoliu
contributie start
0.00
0.00 5.28
13.20 1.52
0.66
0.00 1.76
13.20 3.04
0.00
0.15 7.04
6.60 8.36
14.
08
33.00 12.92
ritm recuperare

0
34.61
5

4.615

60 means
0.988
??? =
1 u.m.

1.5
0.5555
56
1.8181
82

===

1
1.1111
11
0.4545
45

0.5
1.1111
11
2.5

31.1
5
19.2
3
8.39
58.
78

20.77 10.38
38.46 38.46
2.10 11.54
61.33 60.38

60.729
41

contributie
start
5.28
13.20

1.52

1.76

13.20

3.04

7.04

6.60

8.36

14.08
23%
7%

33.00
55%
15%

12.92
22%
6%

P1

P2

P3

30.00

20.00

10.00

10.00

20.00

20.00

40.00

10.00

55.00

80.0

50.0

85.0

Proiect aprobat
30.0

20.0

10.0

10.0

20.0

20.0

40.0

10.0

55.0

80.0

50.0

85.0

efort
investitori
Total
20.00
24.72
6.80 8.48
40.00 60.00
16.9
18.00
8.24
6.80
6
32.00 50.00
46.6
22.00
32.96
3.40
4
83.00 105.00
72.0
60.00
65.92
17.00
8
155.00 215.00
100%
43%
11% 47%
100%
28%
31%
8% 34%
72% 100%
INVERS
Contributie
E
v.pura
0.00
20.77
0.036
-0.040
8
-0.600
0.02
34.62
0.010
0.050
0 lambda= 1.846
0.01
4.62
-0.028
0.020
6
19.23 0.185
0.0
60
0.018
0.030
04
0.05 1.431
0.0
0.346
0.577
77
SFAT
34.61
4.6
rec.
20.77
5
15
valoarea unei u. m. in portofoliu
contributie start
18.0
-0.60
0.00
0.00
0
36.92 1.85
0.00
1.85
0.00 6.00
36.92 3.69
24.0
0.00
0.00
0.18
0
18.46 10.15
48.
00
92.31 15.69

SFAT urmat
20.77

ritm recuperare
0

1.4

1.0

0.5

0
34.61
5

0.3

0.6

0.6

4.615

8.7

2.2

11.9

60 means
1.431
??? =
1 u.m.

===

30.0
0
10.0
0
40.0
0
80.
00

20.00 10.00
20.00 20.00
10.00 55.00
50.00 85.00

41.935
42

contributie
start
-18.00
36.92

1.85

20.77

48.00

-6.00

36.92

3.69

34.62

16.00

-24.00

18.46

10.15

4.62

64.00

-48.00
-80%
-22%

92.31
154%
43%

15.69
26%
7%

60.00
100%
28%

128.00
83%
60%

Ministe
r

Astra
lA

Inv/Ti
nte
r1
r2
r3
Tneces
ar

c1
13.8
2.8
11.1

Astra
lB
c2
5
15
2.5

Astra
lC
c3
1.2
2.2
6.4

Minist
er
Confor
m
20
20
20

efort
investitori
-16.92 8.15
16.3
-16.92
1
44.8
-8.46
5
69.3
-42.31
1
-27% 45%
-20% 32%

Total
39.23 60.00
15.38 50.00
100.38 105.00
155.00 215.00
100%
72% 100%

Efort propriu
pentru
AstralA
36.1
7.3
28.9

AstralB
15.0
45.0
7.5

Valoare
AstralC
8.8
17.8
48.6

Proiect
59.9
60.1
85.0

27.7 22.5
9.8
60
72.3
67.5
75.2
205.0
14.3
22.5
23.1
Sfat
2
0
8
60.00
23.9%
37.5%
38.6%
100%
- Vad, spune domnul M ca in cazul AstralaA si AstralaB imi vor mai cere
bani, in detrimental proiectului posibil aprobat, AstralC. Ma enerveaza!
Vreau sa fiu sigur ca am acelasi cistig in minister indiferent de cine cistiga
proiectul. Imi dai o idee?
- Da, voi asculta de sfatul matricei inverse, spune domnul N.
- Ce anume? Intreaba domnul M.
- Uitati-va la ultima linie a tabelului, sub totalul contributiilor. Sunt sugerate
sumele investitiei initiate din partea ministerului dar diferentiat in sensul:
14.32 u.m. primului department, 22.5 pentru al doilea si 23.18 u.m.
pentru al treilea, Constructiile.
- Si ce obtin, intreaba domnul M.
Intre timp domnul N calculeaza. V1 devine 12.6; v2 = 26 centi si v3 = 28.3,
insumate dau 66.8 centi.

Ministe
r

Astra
lA

Astra
lB

Astra
lC

Inv/Ti
nte
r1
r2
r3

c1
6.30
1.26
5.04

c2
5.2
15.6
2.6

c3
2.82
5.64
15.5

Minist
er
Confor
m
14.32
22.50
23.18

Efort propriu
pentru
AstralA
43.7
8.7
35.0

AstralB
14.8
44.4
7.4

Valoare
AstralC
7.18
14.4
39.42

Proiect
65.68
67.50
81.82

43

4
Tneces
ar
Sfat
-

12.6
14.3
2

23.4
22.5
0

Astra
lC
C3
10
20
55

50.0

85.0

T.1

T.2

T.3

Ministe
r

Astra
lA

Astra
lB

Inv/Ti
nte

c1

r1

2.31

r2
r3
Tneces
ar
Sfat

0.77
3.08

c2
15.3
8
15.3
8
7.69

6.15
11 %

23.4
67 %

AstralA

Astra
lB

Astra
lC

C1
30
10
40

C2
20
20
10

C3
10
20
55

50.0

85.0

T.2

T.3

C1
30
10
40

80.0

80.0
T.1

60
60.00

87.4

66.6

61.0

215.0

23.9%

37.5%

38.6%

100%

al departamentului C care ar contribui cu peste 105 um. Cred ca daca


incep lucrarile cu un imprumut de 20 um fiecarui department ma astept
sa primesc respective 100, 90 sau 85 dupa realizarea proiectului LAGUNA
CELESTA. Vreau sa fiu sigur ca am acelasi cistig in minister indiferent de
cine cistiga proiectul. Imi dai o idee?
Da, voi asculta de sfatul matricei inverse, spune domnul N.
Ce anume? Intreaba domnul M.
Intre timp domnul N calculeaza.
Astra
lB
C2
20
20
10

AstralA

24.0
23.1
8

Minist
er

M.Inversa
Energie Constr.

Apa

Valoare
Utilitate

Valoare
pura

0.077
0.769
0.154
1.000

19.23
19.23
19.23
57.69

0.036
0.010
-0.028
0.018

-0.040
0.050
0.020
0.030

0.008
-0.020 lambda=
0.016 19.23
0.004 0.052

T..

20 %

33 %

5%

Astra
lC
c3

Minist
er
Confor
m

1.54
3.08
8.46
13.0
8
22 %

Efort propriu
pentru

100%

Valoare

AstralA

AstralB

19.23

27.69

4.62

8.46

40.77

19.23
19.23

9.23
36.92

4.62
2.31

16.92
46.54

30.77
85.77

57.69
100 %

73.84
47%

11.55
7%

71.92
46%

157.31
100%

Minist
er
confor
m

20
18
22
60
T..

58% din

Apa

0.036
0.010
-0.028
0.018
20 %

AstralC

Proiect

M.Inversa

Valoare

Valoare

Energie

Utilitate

pura

-0.040
0.050
0.020
0.030
33 %

Constr.

0.008
-0.020 lambda=
0.016 19.23
0.004 0.052
5%

58% din

0.176
0.660
0.152
0.988
100%

44

Proiect
investi
tie
Inv. 1
Inv. 2
Inv. 3
Total

Astral
A
C1
5.3
1.8
7.0
14.1
23 %

TABELUL ADEVARAT cu modificarea contributiei ministeriale.


Astral Astral Astral M.In
Matri
inver valoa
A
B
C
v.
datele cei
sa
re
Energi Constr
c1
c2
c3
Cf.
Apa
e
.
Utila
30
20
10
20
0.036
-0.040 0.008
1/.05
10
20
20
18
0.010
0.050
0.020 2=
40
10
55
22
-0.028 0.020
0.016 19.23
80.0
50.0
85.0
60
0.018
0.030
0.004 0.052
T.1
T.2
T.3
T..
35 %
58 %
8%
100%
Astral Astral Astral
A
B
C
Dl. M 14.33 22.5o 23.16
Astra
lB

Astra
lC

C2
13.2
13.2
6.6
33.0
55 %

C3
1.5
3.0
8.4
12.9
22 %

Astral
A

Minister
Inv/Tinte
r1
r2
r3
Tnecesar
Contribu
tie
Structur
a

c1
5.3
1.8
7.0
14.1

Minist
er
Start
20
18
22
60
30 %

Astra
lA
24.7
8.2
33.0
65.9
43%

Astra
lB

Astra
lC

c2
13.2
13.2
6.6
33.0

c3
1.5
3.0
8.4
12.9

Efort
propriu
pentru
Astra Astra
lB
lC
6.8
8.5
6.8 17.0
3.4 46.6
17.0 72.1
11% 47%

Valoare

Valoare

Proiect
40
32
83
155
60 %

Total

Minist
er
Confor
m
20
18
22
60

Efort propriu
pentru

42 %

23 %

55 %

22 %

100 %

7%

15 %

6%

28 %

AstralA
24.7
8.2
33.0
65.9

Pura
0.176
0.660
0.152
0.988

60
50
105
215
100%

Valoare

AstralB
6.8
6.8
3.4
17.0

AstralC
8.5
17.0
46.6
72.1

11 %

47 %

31 %

valoa
re

8%

34 %

Proiect
40
32
83
155
100 %
72 %

componente

Suma
Inv !
20.77

start
Inv 2

Inv 3

Ritm
Astral
A
1.5

Incas
ari
Astral
B
1.0

AstralC
0.5

De la
Astral
A
31.2

De la
Astral
B
20.8

De la
Astral
C
10.4

62.3

45

34.62

0.6
1.8

1.1
0.5

1.1
2.5

20.8
8.3

38.1
2.3

38.1
11.5

96.9
22.1

4.62
Matri
x
60.2
61.2
60.0
181.4
matrix Vector
Sumele sunt mai bine proportionate, efortul propriu mixt, in functie de
valoarea Proiectului Astral. Alegerea initiala pentru proiectul cel mai atractiv, AstralA
(100 u.m) impune un efort comun, cum personal propun, pentru inceperea
lucrarilor, spune domnul M.
diago
nal

AVEM INSTRUMENTE PRIN CARE PUTEM ACCELERA AFLAREA INTENTIILOR


SI/SAU MOTIVATIA PE CARE STRUCTURILE IN VIBRATIE ALE DATELOR NE POT
OFERI INFORMATIE SUPLIMENTARA?
GARANTII STATISTICE PENTRU PLANURI EXPERIMENTALE.
PLANUL EXPERIMENTAL CU TREI FACTORI LA DOUA NIVELURI, 2^3
Experimentele factoriale au la baz studierea influenei factorilor asupra datelor
observate, n condiiile n care factorii acioneaz simultan, independent i apoi n
interaciune cte doi, trei etc. Pentru a se realiza acest fapt se iau n calcul nivelurile
factorilor n comparaii aritmetice.
Cele mai utilizate experimente de acest fel sunt: experimentul 22 (doi factori cu
dou niveluri), 23 (trei factori cu dou niveluri) i 32 (doi factori cu trei niveluri).
n vederea prelucrarii datelor i a transformrii lor n informaii, cea mai simpl
metod este constituirea tabelelor de contingen bi sau tridimensionale,
tabele cu 2-3 intrri. Acestea pot rezulta din orice fel de baz de date, din
prelucrarea datelor dintr-un chestionar prin ncruciarea rspunsurilor la ntrebarea
A cu alternativele Ai, unde i = 1,.., r aezate ca rnduri (r) ale tabelului (de
obicei variabila dependent, endogen, reacie), i B (presupus cauzal, stimul,
independent), cu alternativele Bj, cu j = 1,, c aezate n coloanele (c) ale
aceluiai tabel.
n mod obinuit, ntrebrile considerate variabile cauzale (atribute
independente, variabile de segmentare, caracteristici extrinseci, categorii
exogene, stimuli) sunt aezate n coloanele tabelului (figura 1), dar vom lua n
considerare influena simultan a alternativelor i din linii i j din coloane asupra
observaiei xij .
nsumrile la captul liniei presupun neluarea n considerare a variabilei din coloane
sau a altor variabile-ntrebri reprezentnd mulimea de rspunsuri care exist
pentru fiecare alternativ i a unei ntrebri (sau probleme ridicate) A ce depinde de
respondent (atribut sau caracteristic dependent, efect, intrinseci, endogee) de

46

aceea totalul parial este notat cu Ti. , unde punctul este simbolul indiferenei fa
de variabila din coloan.
n acelai fel, T.. reprezint totalul (numrul) celor ce rspund la cele dou ntrebri A,
B (i poate fi mai mic sau egal cu cel al colectivitii intervievate) indiferent de
alternativele de rspuns i sau j

T..

x ij

xij

xij
j1 i 1

Ti. =

j1

T.j =

i 1

(10)
Matricele prezentate bidimensional sunt desfcute n matrice elementare pentru o
mai bun explicitare a legturilor ntre datele coninute i mai ales pentru
identificarea interaciunilor deoarece, la fel ca la experimentelor factoriale, se
pot obine att informaii validate ct i incerte ce mping la alte noi cutri. Pentru
fiecare alternativ k a celui de al treilea factor, Ck, matricea va fi urmtoarea:
Elementul xijk corespunde datei (numrului, frecvenei, scorului) din linia i, coloana j a
matricei cu numrul k. n acest caz, totalul populaiei existente n cele trei dimensiuni,
va fi notat cu T..., iar Ti . k va reprezenta totalul liniei i, din matricea k. La fel, T..k va fi
totalul general al matricei k. Este fireasc notaia T, pentru totalul general al
cubului de date. Construcia statistic a tabelului 7, cu tripl intrare, de mai jos
conine la intersecii codurile alternativelor 0 i 1 ale variabilelor A, B, C.
3 variabile, 2 alternative
C
A

1
c0
Total
c1
Total
TOTAL

a0
a1
c0
a0
a1
c1 (ac)
101 AbC
=

Tabelul 7
CARACTERISTICA B

b0
000
100

b1
010
110

TOTAL
t 0.0
t 1.0

t.00

t.10

t ..0

001
101

011
111

t 0.1
t 1.1

t.01
t.0.

t.11111
t.1.

ABC(abc)

t ..1
t

Domnul N. comprim n figura.3,


trei modaliti de vizualizare cu cele 23
110 ABc(ab)
Abc(a
)
combinaii n100
care
nivelurile
A, B, C (trei variabile la dou niveluri) se afl succesiv i
alternativ la nivelurile 0 i1. Realizarea salturilor pe diferite niveluri este ilustrat
prin succesiuni de litere mici i mari.
011 aBC(bc)
001 abC(c)

000 abc(1)

010 aBc(b)

47

Trei modalitati de a arata


-

lipsa interactiunilor printr-un numar cu doua zerouri sau un cod


cu doua litere minuscule ori un caracter intre paranteze;

interactiuni de prim ordin, un numar cu doua elemente unitare


sau un cod cu doua litere majuscule ori doua caractere intre
paranteze;

interactiune de ordin doi, numarul 111 sau trei litere majuscule


ori trei litere intre paranteze.

Figura. 3 - A, B, C, succesiv i alternativ la nivel 0 i 1.

Figura urmtoare (4) ilustreaz efectele directe ale factorilor A, B, C, folosind


cubul de date i sugereaz ccmbinaiile de prim ordin i de ordin doi care vor
rezulta din caruselul factorilor.

Toate variabilele sunt la nivelul 0, efect subliniat de literele mici a.b.c., adic
nivelul de baz (1). Atunci cnd a intervine, notaia este 100 adic 1 pentru trecerea
de la a la A, celelalte la fel (0), deci (a); cnd b i c i schimb nivelul simultan,
combinaia este 011 sau aBC ori (bc). Cele 3 cifre din numr sunt poziiile
variabilelor n cele dou alternative.

c
48

C
Figura. 4 - Cubul influenelor directe ale factorilor A, B, C
n tabelul 8, E.I.M. cuprinde n forma tabelului cu 3 intrri notaiile pe
care le va utiliza n cadrul aplicrii experimentului factorial cu trei factori
la cte dou niveluri fiecare i n conformitate cu figura tridimensional 3.
El construiete tabelele 8 i 9 care conin notaiile subtotalurilor rezultate
din cumulul datelor din experiment i repetiie.
Tabelul 8
3 variabile, 2 alternative repetiie
A
C
a0
2
c0
a1
Total
c0
a0
c1
a1
Total
c1
Total
=

B
b0
(1)
(a)
t.00
(c)
(ac)
t. 0 1
t. 0 .

b1
(b)
(ab)
t.10
(bc)
(abc)
t.11
t.1.

Total
t 0.0
t 1.0
t..0
t 0.1
t 1.1
t . .1
t

Tabel 9

3 variabile, 2 alternative
1+2

b0

b1

Total

c0

a0

t1
ta

tb
tab

t 0.0
t 1.0

tc
tac

tbc
tabc

t 0.1
t 1.1

a1
Total

c0

c1

a0
a1

Total

c1
49

T1

Total

Efectele principale, de prim ordin i ordin secund se obin din nsumrile


acestor subtotaluri. Tabelul 10 conine semnele de adunare ori scdere ale
subtotalurilor.
Tabelul 10

1
+
+
+
+
-

A
+
+
+
+

b
+
+
+
+

c
+
+
+
+

ab
+
+
+
+
-

ac
+
+
+
+
-

bc
+
+
+
+
-

abc
+
+
+
+
+
+
+
+

Total
T1
Ta
Tb
Tc
Tab
Tac
Tbc
Tabc

Se are n vedere c factorul A ctig influennd patru


subtotaluri, notate cu litera t i anume, t a, tab, tac, tabc; pentru a obine
efectul lui A, indiferent c este simplu sau combinat, vom scdea din suma
ctigului contribuiile celorlali fr factorul A, i anume, ali factori din
mediu (1) t1, ctigul lui B fr A i C - tb, ctigul lui C fr A i B - tc,
ctigul combinaiei ntre B i C fr A . Situaia se repet i pentru
factorii B i C.
Pentru identificarea acestor interaciuni domnul N construiete un tabel cu
intrri multiple cu doar dou niveluri (alternative) ale variabilelor A, B, C. Pentru
evidenierea relaiilor (interaciunilor) este necesar repetarea experimentului.
n aplicaiile statistice dependen nseamn acelai lucru cu relaie,
interaciune sau semnificaie statistic. Similar, termenul de independen este
sinonim cu fr diferen statistic sau fr legtur (relaie). Pentru dezvoltarea
testului de independen i pstrarea semnificaiei statistice Domnul N ine seama
de faptul c: datele din tabele sunt obinute ca frecvene, celulele tabelului sunt
mutual exclusive i independente, deci nici un obiect particular al msurrii nu
poate aprea n mai mult de o csu, ntr-o csu trebuie s existe minimum cinci
frecvene ateptate, categoriile, caracteristicile alese pentru analiz sunt logic
legate de ntrebarea (peoblema) n chestiune (independen sau reacie-efect, da
sau nu). Domnului N. i se pare util sinteza pailor urmai n experimentele
factoriale. Fie c cel care se hotrte s foloseasc proiectrile experimentale face
calculele manual, fie c folosete programele EXCEL, mecanismul este acelai
1 un exemplu de trei factori la dou nivele:
FACTORUL

A
50

nivel 0

nivel 1

FACTORUL
nivel 0

nivel 1

FACTORUL
nivel 0

nivel 1

2. se calculeaz numrul de grade de libertate df1 pentru fiecare factor de influen


i combinaia lor, i numrul de grade de libertate df2 pentru ntregul tabel:
df1 = nr. niveluri 1
df2 = [23 x (nr. repetiii 1)] -1

T12
23 nr.repetit ii

3. se determin factorul de corecie dup formula:

4 se calculeaz suma ptratelor SP pe fiecare factor de influen i pentru


combinaiile lor, un exemplu fiind cel pentru factorul A, pentru ceilali calculul e
similar

Ta2
SPA 3
2 nr.repetit ii
5 se calculeaz suma ptratelor pentru repetiie:
2
Trep
C
3
k 1 2
2

SPRep

6 se calculeaz suma ptratelor pentru ntregul tabel:


1

2
SPT x ijkl
i 0 j0 k 0 l 0

7 se calculeaz suma ptratelor pentru eroarea experimental:


SPE = SPT SPA SPB SPC SPAB SPAC SPBC SPABC - SPRep
8 se determin media ptratelor MP pentru fiecare factor de influen i pentru
combinaile lor, dup exemplul de mai jos

51

MPA
MPE

SPA
df1

9 se determin media ptratelor pentru eroarea experimental:

SPE
df2

10 se determin rapoartele Fisher pentru fiecare factor de influen i


pentru repetiie, dup exemplul de mai jos:

Fa

MPA
MPE

11 se compar valorile coeficienilor Fisher obinui cu cel tabelar, n


funcie de nr. gradelor de libertate i de o eroare admis, de obicei = 0,0,5
12 problema cea mai incitant, dar i delicat n acelai timp este interpretarea
rezultatelor a crei consecin este luarea (rapid i corect) a unor decizii.
Interpretarea are la baz setul de comparaii:
n cazul n care Fcalc > Ftab, se respinge ipoteza nula - H0 i este acceptat ipoteza
n antitez cu H0, H1 stabilite de cel care face analiza la startul procedurii de lucru;
n cazul n care Fcalc < Ftab este admis ipoteza nul sau altfel spus:
Dac valorile calculate sunt mai mici dect cele tabelate atunci factorul
nu induce variaie n sistem i deci nu este stimul sau cauz potential;
n cazul unor diferene semnificative ntre nivelurile acestor variabile
combinate cu factorul presupus cauzal, coeficientul Fisher calculat este
SIMULARI
PLANULUI
mai mareALE
dect
cel tabelat.EXPERIMENTAL CU 2^3 FARA GARANTII

STATISTICE

De ce simulari? Deoarece, in cele ce urmeaza domnul M ia in considerare


rezultatele deciziilor din cazul istoric DRACULA LAND si il transpune in LAGUNELE
CELESTE. De ce nu au garantii statistice? Deoarece, pentru simplificare, in cele c a
urmeaza, domnul N utilizeaza doar elemente de calcul cum este spre exemplu,
planul experimental, iar interpretarile au la baza structura din tabelul statistic cu
trei intrari aa cum este cel de mai jos iar din jocul semnelor se obin efectele
interaciunilor:
C

A
Investitori

negociere

Opiniediferita
TOTAL
Consens
TOTAL
Total general

Inv 1
Inv 2
Opiniedif
Inv 1
Inv 2
Consens

Places
AstrA

B
AstrB

50
10

20
60

60

80
29
33

62
122

26
29
55
135

Total
General

70
70
140
55
62
117
257

A
Investitori

Inv 1
Inv 2

Places
AstrA

B
AstrB

50 (1)
10 (a)

20(b)
60(ab)

Total
general

70 (T1.)
70 (T2.)

52

Opiniedif

60 (T.1)

80 (T.2)

140 (T..)

Chi^2
robust
=
((1)*(ab)-(a)*(b))/SQRT(T1.*T2.*T.1*T.2)
=
(50*6010*20)/sqrt(60*80*70*70) = 0.62 strong influence.
=IF(Chi^2)>0.7,"very
poweful
influence",IF(Chi^2>0.495,"strong
influence",IF(Chi^2>0.25,"moderate
influence",IF(Chi^2>0.12,"weak
influence","non existing influence"))))
Semnele aritmetice pentru evidenierea interaciunilor rezultate ale
produsului lor algebric
Ab
1
A
b
c ab
bc
Total
Ac
c
+5
+1 +20 +2
+6
+3
+2
+2
0
0
9
0
3
6
9
257
T1
-50 +1 -20
-29 +6
+3
-26 +2
0
0
3
9
7
Ta
-50 -10 +20 -29 +6
-33 +2
+2
Tb
13
0
6
9
-50 -10 -20
+2
-60 +3
+2
+2
Tc
-23
9
3
6
9
+5
-10 -20
+2
+6
-33 -26 +2
Tab
79
0
9
0
9
+5
-10 +20 -29 -60 +3
-26 +2
Tac
7
0
3
9
+5
+1 -20
-29 -60 -33 +2
+2
Tbc
-27
0
0
6
9
-50 +1 +20 +2
-60 -33 -26 +2
Tabc
-81
0
9
9

Pentru
interpretarea
diferenierilor directe (interaciuni de ordin 0) si , cele de prim ordin masurate
statistic cu Fab, Fac, Fbc, sau cele de ordin doi Fabc. Vom ierarhiza valorile din TOTAL
luate in valoare absoluta.
Aceste rezultate sunt Tabc, Tab, Tbc, Tc, Tb, Ta si Tac la egalitate:
- Tabc interpretare: interaciune de ordin doi, atenia este atrasa de
investitorul 2; cind sunt diferente de opinii si se doreste prioritate in
inceperea lucrarilor, el va impune AstrB; daca este compromisul prin care
se asigura executia tuturor porturilor AstrALE, el este de accord cu
inceperea in Laguna Albastra; asa se poate explica de ce la runda
urmatoare el declara cu 40 u.m. mai putin. In cazul consensului, atit AstrA

53

ori AstrB incep lucrarile cu 29 u.m. iar valoarea adusa ministerului este tot
275 u.m. (vezi aplicatia Chi square)
consens
TOTAL

Inv 1
Inv 2
Consens

29
33

26
29

62

55

55
62
117

Tab interpretare: in cazul indiferentei celui de al treilea investitor, inv2 are


un cuvint de spus, mai important decit oponentul sau. El ar ajuta AstrA in
loc de suma initiala propusa (10 u.m.) cu 33 u.m. in timp ce acesta
planificare 20 u.m. pentru AstrB si dupa consens ar da 26 u.m.
Tbc interpretare: in cazul aprecierii atmosferei generala fara a lua in considerare
doar opiniile Inv 1 si Inv2, avem interactiune, in care atractivitatea (suma de u.m.
mai mare) este AstrB (80 u.m.) in cazul in care se impune Inv 2 urmata de AstrA (62
u.m.) in cazul consensului:
Opiniedif

60

80

140

Consens

62
Total

55

117

general
-

122
135
257
Tc: interpretarea este data de ultimul rind al tabelului anterior si anume
daca banii vorbesc, atractivitatea este data de inv 2 cu AstrB o proportie
mai mare, 80/135 = 59% fata de 60/122 = 49%; La drept vorbind,
diferentele surprinse in Ta, Tb si Tc sunt prea mici pentru afectarea
deciziei.Sa continuam analiza cu importanta AstrC pentru Inv 1 si Inv2.
Datele extrase din tabele conduc la:

C
negociere

opiniediferita
TOTAL
Consens
TOTAL
Total general

A
investitori

Inv 1
Inv 2
Opiniedif
Inv 1
Inv 2
Consens

Places
AstrA

B
AstrC

50
10

10
20

60

30
29
33

62
122

25
28
53
83

Total
General

60
30
90
54
61
115
205

Semnele aritmetice pentru evidenierea interaciunilor rezultate ale


produsului lor algebric
Ab
1
A
B
C
ab
Ac
bc
Total
c
+5
+1 +10 +2
+2
+3
+2
+2
0
0
9
0
3
5
8
205
T1
-50 +1 -10
-29 +2
+3
-25 +2
0
0
3
8
-23
Ta
-50 -10 +10 -29 +2
-33 +2
+2
Tb
-39
0
5
8
-50 -10 -10
+2
-20 +3
+2
+2
25
Tc

54

+5
0
+5
0
+5
0
-50

-10

-10

-10

+10

9
+2
9
-29

+1
0
+1
0

-10

-29

-20

+3
3
-33

+10

+2
9

-20

-33

+2
0
-20

3
-33

5
-25
-25
+2
5
-25

8
+2
8
+2
8
+2
8
+2
8

49
37
21
-51

Tab
Tac
Tbc
Tabc

Cum aminteam anterior, pentru interpretarea diferenierilor directe


(interaciuni de ordin 0) si, cele de prim ordin masurate statistic cu Fab, Fac, Fbc, sau
cele de ordin doi Fabc. Vom ierarhiza valorile din TOTAL luate in valoare absoluta.
Aceste rezultate sunt Tabc, Tab, Tb, Tac, Tc, Ta si Tbc aproape de egalitate:
- Tabc interpretare: interaciune de ordin doi, atenia este atrasa de
investitorul 2 care in cazul consensului prefer AstrA la fel ca Inv 1;
- Tab interpretare: daca initial inv 2 prefera AstrC (cu 20 um fata de 10 pt
AstrA), optiunea inv 1 si inv 2 este in cazul consensului general, AstrA;
- Tb arata clar ca atractivitatea cea mai mare in cazul ignorarii AstrB si a inv
3 este AstrA (ulima linie a tabelului, Total general cu 122 versus 83, din
care rezulta diferenta de 39 um)
- Din analiza componentei Tac rezulta ca indiferent de locatie sumele sunt
asemanatoare, in jur de 60 u.m. dar inv 1 in cazul prioritatii (AstrA) si inv
2, consensului dar primul construit ar fi tot AstrA; AstrC nu prea are sanse
daca inv 3 este ignorat!
C
Mediu

prioritate

Orase

Total

Big
investors

Bran

Sighisoar
a

genera
l

Energy

10

60

70

1
Big
investors

Constr.

40

10

50

Orase

Total

prioritate

50

70

120

-0.66

armonie

Energy

29.09

26.18

55.27

-1

Constr.

38.18

34.36

72.55

Mediu
AB
AC

10
40
60.0
0
29.0
9
10
38.1
8

247. fx=AB
8 S
-2.7

2.73

13.3

13.27

7.8
80.9

7.82
80.91

37.3

37.27

55

Total

armonie

Total general
C
Mediu

prioritat
e
Total
armonie
Total

A
Big
investors

67.27

60.55

127.82

0.00

117.27

130.55

247.82

Orase

Bran

Snagov

BC
ABC

prioritate
Energy
Constr.

50
29.09
38.18

75
24.73
32.45

125
53.82
70.64

-0.08

non existing
influence

-1

diag.secund

armonie

67.27

57.18

124.45

0.00

117.27

132.18

249.45

Big
investo
rs
Orase
Mediu
AB
AC
BC
ABC

40
20.00
29.09
55
38.18
24.73
32.45

79.1

79.09

Hi^2
influenta

20
55

10

26.73

general

10
40

26.7

Total

Energy
Constr.

Total general

26.1
8
34.3
6

30
95

Hi^2 consens
non existing
influence
diag.secund

249.5 fx=AB
S
81.8
81.82
14.9
-0.5
3.6
-48.2
-35.1
-6.4

14.91
0.55
3.64
48.18
35.09
6.36

SIMULAREA PREFERINTELOR
La fel, pentru interpretarea diferenierilor directe (interaciuni de ordin 0) si ,
cele de prim ordin masurate statistic cu F ab, Fac, Fbc, sau cele de ordin doi F abc, vom
aborda problema preferintelor prin prisma jocului intern, intrinsic astfel: investitorul
1 se propune pe el ca prima preferinta sip e inv 2 drept urmatoarea; inv. 2
procedeaza in acelasi mod, preferinta pentru sine cind inv1 este de acord cu
preferinta pentru un alt investitor si daca acesta ar cistiga, pentru el ca a doua
preferinta. Daca sansele din jocul negocierilor revin investitorului 3, preferinta
secunda (pentru altul, simplificat ptaltul) pentru inv1 si inv2 revine investitorului 3.
Vom proceda la fel conformei schemei experimentale 2^3 fara garantii statistice.
Vom ierarhiza valorile din TOTAL al distributiei semnelor, luate in valoare
absoluta.
Rezulatele ierarhizarii sunt: Tab 139, Ta la egalitate cu Tac 41, Tbc 39, Tabc
21, Tc 19, Tb = 1.
Primeaza interactiunile de orin second.Tab, Tac, Tbc.

Inv 1

Total

56

Inv 3

Inv 2

2ptalt
pref2el
TOTAL
nu pt 3
pt 3
2ptalt
pref2el
TOTAL
pt 3
Total general

pref1el

1ptaltul

50
10

20
60

nu pt 3

60

80
49
40

89
149

10
60
70
150

general

70
70
140
59
100
159
299

Semnele aritmetice pentru evidenierea interaciunilor rezultate ale


produsului lor algebric
Ab
1
A
B
C
ab
Ac
bc
Total
c
+5
+1 +20 +4
+6
+4
+1
+6
0
0
9
0
0
0
0
299
T1
-50 +1 -20
-49 +6
+4
-10 +6
0
0
0
0
41
Ta
-50 -10 +20 -49 +6
-40 +1
+6
Tb
1
0
0
0
-50 -10 -20
+4
-60 +4
+1
+6
Tc
19
9
0
0
0
+5
-10 -20
+4
+6
-40 -10 +6
Tab
139
0
9
0
0
+5
-10 +20 -49 -60 +4
-10 +6
Tac
41
0
0
0
+5
+1 -20
-49 -60 -40 +1
+6
Tbc
-39
0
0
0
0
-50 +1 +20 +4
-60 -40 -10 +6
Tabc
-21
0
9
0

Sa interpretam rezultatele ierarhizarii:


- Tab interpretare: interaciune de prim ordin, atenia este atrasa de
investitorul 2 care in cazul in care are ca a doua preferina proiectul
investitorului 1 scorul este 6:1 in timp ce preferina inv 1 fata de 2 este de
5:1 dar putem observa si datorita influenei mai puternice semnalata de
Chi Patrat robust, conform extrasului de mai jos.
A
Inv 2

2ptalt
pref2el
nu pt 3

Inv 1
pref1el

B
1ptaltul

50(1)
10(a)
60(T1.)

20(b)
60(ab)
80(T2.)

Total
general

70(T.1)
70(T.2 )
140(T..)

Chi^2
robust
=
((1)*(ab)-(a)*(b))/SQRT(T1.*T2.*T.1*T.2)
10*20)/sqrt(60*80*70*70) = 0.62 strong influence.

(50*60-

57

=IF(Chi^2)>0.7,"very
poweful
influence",IF(Chi^2>0.495,"strong
influence",IF(Chi^2>0.25,"moderate
influence",IF(Chi^2>0.12,"weak
influence","non existing influence"))))
Dar dorinta de consens, in sensul dau altuia? In cazul inv 1, 20/50 = 0.4 fata de
inv 2; in cazul inv 2, 10/60 = 0.17, mai putin interesat in proiectul inv1.
- Tac
A
Inv 2

2ptalt
pref2el
Pt. Inv 3

Inv 1
pref1el

B
1ptaltul

50(1)
40(a)
90(T1.)

10(b)
60(ab)
70(T2.)

Total
general

60(T.1)
100(T2.)
160(T..)

Chi^2 robust = (50*60-40*10)/sqrt(90*70*60*100) = 0.42 moderate influence. In


acest caz, atenia este atrasa de investitorul 2 care in cazul in care are ca a doua
preferinta proiectul investitorului 1 scorul este 6:4 in timp ce preferinta inv 1 fata
de 2 este de 5:4 dar putem observa si datorita influentei moderate semnalata de
Chi Patrat robust, conform extrasului de mai sus.
Dar dorinta de consens, in sensul dau altuia? In cazul inv 1, 10/50 = 0.2; in cazul
inv 2, 40/60 = 0.67 fata de proiectul inv3!
Din analiza simultana ale celor doua tabele, investitorul 2 este mai dur fata
inv 1 dar mai relaxat fata de inv 3, urmat de inv 1 mai dur fata de 3 si usor relaxat
fata de inv 2.
- Tac
A
Inv 2

2ptalt
pref2el
nu pt 3

Inv 3
Pref3el

C
3ptaltul

70(1)
70(a)
140(T1.)

100(b)
160(ab)
260(T2.)

Total
general

170(T.1)
230(T.2 )
400(T..)

Chi^2
robust
=
((1)*(ab)-(a)*(b))/SQRT(T1.*T2.*T.1*T.2)
=
(70*160100*70)/sqrt(140*260*170*230) = -0.1 no influence.
=IF
(Chi^2)>0.7,"very
poweful
influence",IF(Chi^2>0.495,"strong
influence",IF(Chi^2>0.25,"moderate
influence",IF(Chi^2>0.12,"weak
influence","non existing influence"))))
Dar dorinta de consens, in sensul dau altuia? In cazul inv 1, 20/50 = 0.4 fata de
inv 2; in cazul inv 2, 10/60 = 0.17, mai putin interesat in proiectul inv1.
- Tbc
C
Inv 3

3ptalt
Pref3el
Pt. Inv 3

Inv 1
pref1el

B
1ptaltul

60(1)
90(a)
150(T1.)

80(b)
70(ab)
150(T2.)

Total
general

140(T.1)
160(T2.)
300(T..)

Chi^2 robust = (50*60-40*10)/sqrt(90*70*60*100) = -0.13 influenta slaba.


C
invB

nu pt el

A
invC

invA
1ptel

B
1ptaltul

3ptalcul

50

10

Total
general

60

58

3ptel
nu pt el
3ptalcul
3ptel
TOTAL
pt 3
Total general
TOTAL
pt 3

40
90

55
65

50
10
60
150

20
55
75
140

95
155
70
65
135
290

Semnele aritmetice pentru evidenierea interaciunilor rezultate ale


produsului lor algebric
1
A
B
C
ab
Ac
bc
abc Total
+5
+4 +10 +5
+5
+1
+2
+5
0
0
0
5
0
0
5
290
T1
-50 +4 -10
-50 +5
+1
-20 +5
0
5
0
5
30
Ta
-50 -40 +10 -50 +5
-10 +2
+5
Tb
-10
5
0
5
-50 -40 -10
+5
-55 +1
+2
+5
Tc
-20
0
0
0
5
+5
-40 -10
+5
+5
-10 -20 +5
Tab
130
0
0
5
5
+5
-40 +10 -50 -55 +1
-20 +5
Tac
-40
0
0
5
+5
+4 -10
-50 -55 -10 +2
+5
Tbc
40
0
0
0
5
-50 +4 +10 +5
-55 -10 -20 +5
Tabc
20
0
0
5
Tab = 130; Tac=Tbc =40; Ta = 30; Tc = 20 = Tabc; Tb =10
Tab 139, Ta la egalitate cu Tac 41, Tbc 39, Tabc 21, Tc 19, Tb = 1.
Primeaza interactiunile de orin second.Tab, Tac, Tbc.
Ministrul trimite un gind operativ: Lagromanii sectoarelor Apa, Energie si
Constructii sunt asteptati in cabinetul Ministrului. Toate temele sunf facute,
domnilor? Intreaba domnul M.
Nu mai are timp sa sesizeze raspunsul deoarece Biblioteca Sublima semnaleaza
primirea unui papyrus stellar de importanta Lagunara. Domnul M accepta rularea
lui. Cu pupilele dilatate citeste: proiecte aprobate de Constelatia Tinuturilor
Inghetate: Astral A, 100 u.m.; Astral B, 90 u.m.; Astral C, 85 u.m.
EPILOG
Relaxat, plutind in aromele Gradinei Suspendate, Domnul N primeste un papyrus
Ministerial: Sunteti numit Lagroman Suprem Controlor al Proiectelor Constelatiei
Tinuturilor Inghetate. Semneaza: Ministrul Marilor Lagune Astrale. Priveste traseele
stralucitoare a trei navete care apparent se indreapta spre Tinuturile Nordice
Indepartate, si ofteaza: inapoi la Proiectul Complex de Modelare Econometrica.
Pag. 1 Fictiune, atentionare, cerinte in proiect.
Pag. 2 Imagini coperte 3 volume carti; Introducere/Preambul; INCEPUTURI
Pag. 3 ROLUL PTRATULUI LATIN I GRECO-LATIN N ANALIZA DATELOR;
Pag. 4 Model matematic, ipoteze, grade de libertate
Pag. 5 Datele patratului latin, schema experimentala
Pag. 6 Modalitati de calcul din vol.II ilustrat, cap.2; valori asteptate pt.X^2, risc 5%,
10%.

59

Pag. 7 Continuare algoritm de calcul. Valori CramerV


Pag. 8-12 Calcule aplicatie patrat latin plus varianta EXCEL
Pag. 13 Calcule pentru valorile asteptate ale asocierii X^2 conform algoritmului si
utilizind fx
Pag. 14 Cerinta nr.1 pentru student: Definitii, Clarke si Gloves, public policy, local
government;
Pag. 15 Clarke si Gloves, Dracula Land, adevar TABEL 1 Contributiile initiale si
sumele ramase dupa retragerea investitorilor.
Pag. 16 Dl.N; Vlad Tepes; propunere pt.Lagromani de simulare studiu drept LAGUNA
CELESTA
Pag. 17-18 Dl.M si dl.N comenteaza datele din Dracula Land drept Lagune astrale,
AstralXXX.
TABEL 1- continuare. Penalizare si recompenserea proprie dupa retragere
TABEL 2. Sume propuse din evaluare si ramase investitorilor dupa o respingere
alternativa.
Pag. 19 Cerinta 2 pt studenti. Micul investitor TABEL 3. Promisiuni pentru micul
investitor de 10 u.m.
Pag. 20-21 Cerinta 3 pt studenti . Hi patrat,
asociere/independent/omogenitate.valori 5%, 10%
TABEL 5. Calcul si valori tabelate pentru testul Hi patrat, prelucrare secventiala:
Theta, valori asteptate, Fisher 5%, df, calcul Hi patrat fx EXCEL
Pag. 21-22 Cerinta 4 pt studenti, Fisher influenta coloanelor.
TABEL 6. Calcule conform algoritmului din Patratul Latin pentru Fisher
Pag 23 Cerinta 5 -6 pt studenti, Tabel 7a, 7b, 7c, F rinduri, F simultaneitate
rinduri&coloane, Patrat Latin
Pag.24. TABEL 8. TRANSPUNERE DRACULA LAND CA SUME ACCEPTATE pentru
LAGUNELE ASTRALE.
Pag. 25 Pareto 20/80; Laguna Astrala, contributia ministeriala, valori pure, ritm
recuperare
Pag. 26-27 Comentarii contributii ministeriale, contributii 20um, redistribuire
Pag. 28 Cerinta 7 pt studenti, DRACULA LAND varianta minciuna
Pag. 29 Cerinta 8 pt studenti, Este bine sa minti? Efectul asupra micului investitor.
Pag. 30 Calcule pentru minciuna, reluare pag.6-14 (Cerinta 1-7 pentru studenti)
Pag. 31 Interpretare LAGUNA CELESTA, AstralA, AstralB, AstralC pentru consecintele
unei minciuni similar incazul temelor propuse Lagromanilor ca TEMA
Pag. 32-36 Sumele revenite Ministerului, micului intreprinzator, eforturilor
Lagromanilor.
Pag. 37 Putem simula posibilitatile unor aranjamente? Da, experimente factoriale
m^n
Pag. 38-43 Garantii statistice pentru planul experimental 2^3 cu trei factori la doua
niveluri.
Pag. 44 Simulari ale experimentelor factoriale 2^3 fara garantii statistice.
prospectus

60

non-callable
uniform franchise offering circular (UFOC)

Definition

Add to FlashcardsSave to FavoritesSee Examples

Legally mandated document published by every firm offering its securities to public for
purchase. It must comply with strict legal requirements and is filed for approval with
the country's securities inspectorate such as the Securities & Exchange Commission
(SEC) of the US, or the Securities & Investment Board (SIB) of the UK. A prospectus
must disclose essential information such as (1) firm's objectives, (2) primary business
activity, (3) background and qualification of principal officers, (4) current financial
position, (5) projected financial statements, (6) assumptions underlying the projections,
(7) foreseeable risks to the firm, (8) offering price on the stock (shares), and (9) (in
case of bonds and notes) how the interest and principal will be paid. Sometimes, a
prospect is preceded by an offering circular (called a red herring) and/or a preliminary
disclosure (called pathfinder), but they, although legitimate, are not legal documents.

Read more: http://www.businessdictionary.com/definition/prospectus.html#ixzz3VCJlYuwq

61

62

1. ustekinumab Center - Laguna Beach, CA - MedicineNet


www.medicinenet.com ... ustekinumab article
Laguna Beach California physician directory - Ustekinumab (Stelara) is a drug
prescribed for the treatment of plaque psoriasis for adults. De aici Astral B???
Dragoman, scrie Gh.Pop in 1971 era posibil sa provina de la conducatorii unei lucrari forestiere
coordonata in Transilvania de mesteri germani. De aici Lagroman in loc de Maestri.

63