Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
____UNITATEA DE INFRACIUNE__
1. Unitate NATURAL
2. Unitate LEGAL
Infraciunea SIMPL
UNITATEA NATURAL COLECTIV = UNC
Infraciunea CONTINU
Infraciunea
Infraciunea
Infraciunea
Infraciunea
CONTINUAT
COMPLEX
DE OBICEI (DIF de infraciunea de simpl repetare)
PROGRESIV
UNITATEA NATURAL
Infraciunea SIMPL se ntlnete n ipoteza n care (in)aciunea autorului
se constituie dintr-un singur act de executare, conducnd la producerea unui
singur rezultat / unei singure urmri, corespunznd n integralitate coninutului
unei unice NJ de incriminare.
- Covritoarea majoritate a infraciunilor, sunt simple
- Sanciunea aplicabil este cea din NJ de incriminare din Partea Special
sau dintr-o Lg penal special
UNC = unitatea natural colectiv se caracterizeaz prin faptul c (in)aciunea
Infraciunea Continua
= acea form de unitate de infraciune, cnd, DUP ntrunirea tuturor
elementelor de tipicitate i vinovie, (in)aciunea infracional se prelungete
n timp.
EX: lipsirea de libertate
Condiia 1: existena unui act de executare, care se prelungete n timp
Criterii de apreciere:
- Valoarea social protejat
- Modul de comitere
- NJ de incriminare
Condiia 2: unitatea de element subiectiv
= e necesar s se stabileasc c manifestarea de voin, ce a existat la
momentul iniial, se menine, pe toat durata svririi infraciunii(adic a
in/aciunii prelungite n timp)
Se poate comite cu ORICE fel de form de vinovie, dei, n legislaia special
actual, avem DOAR intenie.
(in)aciunii
EX: lipsirea de libertate n mod ilegal, deinerea de droguri, deinerea fr drept
de arme etc
EX: l privez de libertate, dar, de mil, l las 2 ore s sufle liber aici se ntrerupe
i nu mai e infr continu, ci se pune problema fie de un concurs, fie de o infr n
form continuat
2) Succesive = prin natura lor, totui, permit anumite ntreruperi fireti
EX: port ilegal de decoraiuni (uniform militar);
EX: conducerea sub influena alcolului pe drumurile publice Cluj-Feleac-Turda.
ntreruperea de pe Feleac, pentru a urina, nu are nicio relevan juridic, plus
c, dpdv juridic, e o ntrerupere fireasc. La fel ar fi fost i dac oprea pentru a
alimenta cu benzin.
4
UNITATEA LEGAL
Infraciunea Continuata
= atunci cnd autorul svrete, la diferite intervale de timp, Dar n baza
aceleiai rezoluii infracionale i mpotriva aceluiai subiect pasiv, (in)aciuni
care prezint, fiecare, n parte, coninutul aceleiai infraciuni.
Condiia
Condiia
Condiia
Condiia
1:
2:
3:
4:
CURS 2
Infraciunea CONTINUAT
4 condiii cumulative art 35 alin 1
Condiia 1: Pluralitatea de (in)aciuni, svrite la diferite intervale de timp
= spre deosebire de toate celelalte forme de unitate, nu are ceva specific al ei
= practic, e alegerea autorului, de a comite o infraciune n mod partajat, deci e
o modalitate de comitere, n principiu, a oricrei infraciuni.
Ce face ca actul de la UNC, aici, s fie (in)aciune ?! La UNC actele era fireti, la
I.Continuat sunt Nefireti. DECI elementul din latura obiectiva (=in/aciunea).
Intervalele de timp pot s fie mai lungi sau mai scurte, dar NU fireti, cci neam gsi n prezena UNC. Exact intervalul nefiresc ntre componente, este cel
5
Infraciunea COMPLEX
= ABSOARBE fie n coninutul su, fie ca circumstan agravant, o fapt care
constituie prin ea nsi o infraciune.
7
INFRACIUNEA DE OBICEI
INFRACIUNEA PROGRESIV
= forma de unitate n care, DUP atingerea momentului de consumare specific
unei anumite infraciuni, are loc o agravare n timp a rezultatului, FR o noua
intervenie a autorului, rezultatul final, fiind, evident, mai grav i corespunznd
unei infraciuni mai severe.
NU toate progresivele sunt praeterintenionale, deci se poate comite cu orice
form de vinovie. Pentru rezultatul mai grav, autorul va rspunde, dar, din
9
Curs 3
___Pluralitatea de infactiuni___
O persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni. Pt existenta pluralitatii
nu intereseaza cand le-a comis, nici forma de vinovatie etc. Ele au relevanta pt
delimitarea pluralitatii. Formele pluralitatii: unele sunt reglementate expres,
altele nu pt ca nu atrag o forma de sanctionare diferita. Formele reglementate:
concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara. Exista si alte
situatii in care avem pluralitate dar nu cele de mai sus - pluralitate nenumita.
Concursul de infractiuni
Este situatia in care o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni,
inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Conditiile de
existenta:
Conditiile comune ale pluralitatii :
- acelasi autor ( poate comite in calitate de autor, coautor, complice,
instigator);
- persoana sa comita doua sau mai multe infractiuni ( cel putin doua
fapte care intrunesc toate elementele infractiunii).
Delimiteaza concursul fata de celelalte forme - infractiunile sa fie
savarsite inainte de condamnarea definitiva pentru vreuna din ele. Trebuie
sa stabilin doua momente: momentul comiterii fiecarei infractiuni si
momentul ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare. Din
coroborarea celor doua momente ne dam seama daca infractiunea se afla
in concurs sau in alta forma de pluralitate.
Cel putin doua dintre infractiuni sa atraga condamnarea
infractorului. Ea nu este propriu zis o conditie de existenta a
concursului. Concursul exista de la momentul comiterii infractiunii. Pentru
existenta concursului nu ma intereseaza daca infract au fost descoperite,
daca descoperite fiind au fost judecate. Ea este o conditie pt aplicarea
10
Daca s-au stabilit mai multe ped cu inchisoarea si mai multe ped cu
amenda, mai intai contopim pedepsele cu inchisoarea si ne da o
rezultanta. La fel facem ped cu amenda. Rezultantele se aduna.
12
13
Seminar
1. S-a retinut ca inculpatul x aflat in curtea scolii a agresat 3 colege lovindu-le
pe fiecare cate o data cu palma peste fata. Pt ce va raspunde acesta? - concurs
omogen formal - avem unitate de actiune alcatuite din mai multe acte de
executare.
2. In fapt inculpatul x a profitat de faptul ca victima y era singura acasa si prin
utilizarea fortei a obligat-o la consumarea a 3 raporturi sexuale la cateva minute
unul de celalalt. Prima instanta l-a condamnat pt 3 infr de viol in concurs.
Inculpatul declara apel aratand ca e vb de o unitate de rezolutie infractionala
astfel ca trebuia retinuta o unitate legala de infractiune sub forma infractiunii
continuate. Ce trebuie sa decida instanta de apel ? - unitate naturala colectiva.
Concurs cu conexitate etiologica ordinea este - rezolutie infractionala pt
infract mijloc, rezolutia infractionala pt infract scop, comitere infr mijloc ,
comitere infr mijloc. Primele pot fi inversate. Nu e necesara ca rezolutia privind
infractiunii scop sa fie anterioara rezolutiei infractiunii mijloc. Trebuie ca
rezolutia privind infr scop sa fie anterioara comiterii infr mijloc.
3. Inculpatul a fost condamnat la 2 pedepse de cate 3 ani fiecare pt infractiuni
comise in luna octombrie 2013. Instanta i-a aplicat inculpatului printr-o hotarare
din ianuarie 2014 pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare. Printr-o alta
hotarare acelasi inculpat a fost condamnat la doua pedepse una de 1 an
inchisoare si alta de 4 ani pt savarsirea a doua infract concurente cu primele,
infractiuni comise in luna ianuarie si februarie 2014. Pt aceste ultime infractiuni
instanta i-a aplicat pedepasa rezultanta de 4 ani si 3 luni. Inculpatul solicita
contopirea pedepselor rezultante de 3 ani si de 4 ani si 3 l intrucat toate
pedepsele sunt aplicate pt infractiuni concurente. Cum va proceda instanta?
Daca cel putin una este pe ncp atunci totul se sanctioneaza potrivit ncp chiar
daca s-au facut pe vcp contopiri partiale ( dispozitie tranzitorie) Pb e de 4 ani. R
e de 6 ani si 4 luni.
4. In fapt, inculpatul aflat in executarea unei pedepse de 2 ani pt o infractiune
de furt ( hotarare definitiva la 20 febr 2014) comite o alta infractiune de furt in
penitenciar la data de 20 febr 2014. Cum se calculeaza pedepasa rezultanta la
15
Curs 5
___Pluralitatea de faptuitori___
Ipoteza in care o fapta prevazuta de legea penala e comisa de doua sau mai
multe persoane impreuna. Avem trei forme: naturala sau necesara, constituita
sau legala si ocazionala sau participatia penala.
1. Pluralitatea naturala - ipoteza in care participarea mai multor persoane la
comiterea faptei este impusa de natura faptei (fapta nu poate fi comisa de o
singura persoana). Ex-incaierarea, incest, bigamia. Fiecare persoana care
savarseste acte de executare la o infractiune caracterizata de pluralitate
naturala va raspunde in calitate de autor distinct la propria sa fapta. Nu e
necesar ca fiecare persoana sa fie condamnata pt fapta. E posibil ca o persoana
sa comita fapta fara forma de vinovatie tipica ssu in prezenta unei cauze de
neimputabilitate. De ex daca in cazul bigamiei persoana nu stie ca cealalta este
casatorita va comite fapta din culpa care nu e sanctionata. Sau in cazul
incestului daca o parte nu are 14 ani, lui nu ii putem imputa fapta.
2. Pluralitatea constituita sau legala - textul de lege/norma de incriminare
din partea speciala sau dintr-o lege speciala prevede in mod expres ca act de
executare conduite ca: initierea ssu constituirea sau aderarea sau sprijinirea sub
orice forma a unei structuri/entitati care are ca obiectiv savarsirea de infractiuni
pe viitor. - art 367 (constituirea unui grup infractional organizat - grupul
structurat format din trei sau mai multe persoane constituit pt o anumita
perioada si care actioneaza coordonat pt a comite doua sau mai multe
infractiuni). Fiecare persoana care participa la constituirea grupului va raspunde
distinct ca autor pt savarsirea infractiunii respective. Poate exista o situatie in
care fapta poate fi comisa doar ce o persoana, daca faci dovada ca el a incercat
initierea grupului ( mai greu in practica).
3. Pluralitatea ocazionala - participatia penala - art 46,52. - desemneaza
ipoteza cand doua sau mai multe persoane actionand in baza unei legaturi
16
Poate comite fapta cu intentie, cand vom avea participatie proprie sau
comite fapta din culpa sau in prezenta unei cauze de neimputabilitate,
cand vom avea participatie improprie
Autor (el singur), Autorat (el cu altii)
18
19
Curs 6
Complicele - persoana care cu intentie ajuta sau inlesneste in orice mod la
comiterea faptei de catre o alta persoana. Este complice si persoana care
promite anterior sau concomitent cu savarsirea faptei ca va tainui bunurile
provenite din savarsirea faptei sau ca il va favoriza pe autor/coautori.
Dupa caracterul actelor distingem intre acte materiale si acte intelectuale. dupa
semnificatia juridica a actelor distingem intre acte licite si acte ilicite. Ca regula,
actul de complicitate nu e necesar sa fie in sine ilicit, el de regula este licit.
1. Complicitatea materiala - forma de complicitate ce exemplificativ se
comite prin procurare de catre complice a instrumentelor, mijloacelor necesare
pt comiterea faptei prin inlaturarea obstacolelor, piedicilor, care s-ar putea ivi in
calea autorului/coautorilor, respectiv prin ajutarea acestora in orice alt mod.
Complicitatea materiala prin procurarea, oferirea de instrumente, arme,
metode, mijloace apare daca avem doua conditii cumulative:
A. Instrumentul ( in sens larg) sa fie remis efectiv autorului/coautorilor ( pus la
dispozitia)
B. Instrumentul sa fie utilizat efectiv la comiterea faptei. Daca a doua conditie
nu e indeplinita devine complicitate intelectuala prin intarirea hotararii.
2. Complicitatea intelectuala se realizeaza prin intarirea hotararii
infractionale deja luate a autorului/coaut, materializata in cazul concret prin
incurajari, simpla prezenta/asistenta la locul si in timpul comiterii faptei sau prin
promisiuni anterioare sau concomitente cu savarsirea faptei de tainuire sau
favorizare.
Complicitatea prin promisiuni anterioare de tainuire sau favorizare - tainuirea
sau favorizarea sunt doua infract distincte reglementate la 269,270 cp.
Promisiunea anterioara sau maxim concomitenta cu savarsirea faptei complicitate intelectuala. Daca e ulterioara atunci nu mai vorbim de
complicitate, ci de savarsirea infractiunilor distincte. Chiar daca ulterior
complicele nu isi mai respecta promisiunea ramane tot complicitate
intelectuala. Forma de complicitate se stabileste pana la momentul savarsirii
faptei.
Ril 2/2008 - diferente intre tainuire, favorizare.
20
Curs 7
23
25
Curs 8
Interzicerea unor drepturi - continut similar cu pedeapsa accesorie.
Pedeapsa complementara
Pedeapsa accesorie
Ambele presupun interzicerea pe
o anumita durata a exercitarii
drepturilor prevazute de art. 66
CP
Ambele, in caz de neexecutare,
pot conduce la retinerea unei
infractiuni de sine statatoare (art.
288 CP)
Ambele se leaga de o pedeapsa
principal
Insoteste
o
pedeapsa
cu Insoteste o pedeapsa cu detentiunea
27
pedeapsa
complementara de executa de la
condamnarea
definitiva.
Alta
exceptie in caz de suspendare a
executarii
pedepsei
principale,
pentru ca pe durata termenului de
incercare,
cum
pedeapsa
principala
e
suspendata,
se
suspenda si pedeapsa accesorie si
atunci
opereaza
pedeapsa
complementara.
Mod de operare se poate 1. Daca pedeapsa principala este
dispune obligatoriu sau facultativ. inchisoarea, pedeapsa accesorie preia
Este obligatorie atunci cand legea in mod automat continutul pedepsei
28
Individualizarea pedepsei.
A. Individualizarea judiciara - instanta stabileste o pedeapsa concreta.
Criteriile generale de individualizare a pedepsei: in art 74.
Instanta mai trebuie sa tina seama de cauzele care atenueaza sau
agraveaza raspunderea penala. Exista doua categorii de imprejurari - cauze
de atenuare sau de agravare si circumstantele atenuante sau agravante.
1. Cauzele - institutii de sine statatoare care isi produc efectele asupra limitelor
de pedeapsa. Cauzele de agravare: recidiva, concursul, infractiunea continuata.
Cauzele de atenuare - tentativa, judecata in caz de recunoastere a vinovatiei.
2. Circumstantele - susceptibile de clasificare in raport de mai multe criterii.
Dupa efecte : atenuante si agravante. In functie de modul in care
opereaza: legale ( prevazute expres si limitativ de legiuitor si sunt obligatorii
de catre instanta) si cele judiciare (prevazute exemplificativ de lege, de regula,
si a caror retinere este facultativa pt instanta). In functie de momentul la
care intervin:
- anterioare savarasirii faptei
- concomitente
-ulterioare.
In functie de sfera de incidenta distingem intre circumstante generale
( prevazute in partea generala si au vocatie de aplicare pt un numar
nedeterminat de infractiuni) si speciale (prevazute pt o anumita infractiune sau
pt o anumita categorie de infractiuni).
Circumstantele atenuante legale: in numar de 4.
A. Starea de provocare: se retine atunci cand infractiunea a fost savarsita
sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare
din partea persoanei vatamate, provocare realizata prin violenta, atingere grava
adusa demnitatii sau alta actiune ilicita grava.
29
Curs 9
Circumstantele agravante
1. Art 77 savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna. Se
numara toti faptuitorii concomitenti ( autorul, coautorii si complicii
concomitenti). In legatura cu notiunea de concomitenta - ncp este obligatoriu,
alternativa si temporala. Ea nu se va retine niciodata la pluralitatea constituita!
( deoarece prin ea insasi trebuie sa fie 3 sau mai multe persoane, ea e
valorificata deja ca element constitutiv) - a se vedea art 377. La pluralitate
naturala - in cazul incaierarii nu se poate retine, la altele da. Circumstanta e
compatibila cu pluralitatea naturala dar nu cu acele infractiuni cum ar fi
incaierarea la care numarul mare de persoane este valorificat la element
constitutiv.
2. Savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la
tratamente degradante.
Prin cruzimi - prima conditie - provocarea de suferinte vadit inutile victimei ce
nu erau necesare pt consumarea faptei. A doua conditie - starnirea unui
sentiment de oroare tertilor. Este o circumstanta reala.
Supunerea victimei la tratamente inumane - victima sa fie supusa la un
tratament inuman si sa existe provocarea unui sentiment de oroare.
3. Savarsirea infract prin metode sau mijloace de natura sa puna in
pericol alte persoane sau alte bunuri. Aceste mijloace, metode trebuie sa
aiba potential de a periclita alte persoane/alte bunuri decat cele vizate de
faptuitor initial. Nu trebuie sa fie puse in pericol ci ca instrumentul avea
potentialitatea de a pune in pericol. Este o circumstanta reala.
4. Savarsirea infractiunii de catre un major daca fapta a fost comisa cu
un minor. - nu conteaza varsta minorului. Nu conteaza forma de participatie a
minorului la comiterea faptei. Aceasta circumstanta nu se retine niciodata
minorului. Este o circumstanta reala.
5. Savars infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a
31
32
33
Curs 10
Amanare
Suspendare
Definitie
modalitatea de
individualizare judiciara
ulterioara stabilirii
pedepsei ce consta in
amanarea aplicarii
acesteia pe o durata
determinate
Conditii cu
1.pedeapsa stabilita de
instanta sa fiende cel
mult doi ani, inclusiv in
caz de concurs.
2.Maximul prevazut de
lege pt infract comisa sa
fie mai mic de 7 ani.
modalitatea de
individualizare a exec
pedepsei ulterioara
aplicarii acesteia
constand in suspendarea
exec pedepsei sub
supraveghere pe durata
unui termen stabilit de
instant
pedeapsa
aplicata,
inclusiv
in
cazul
concursului
este
inchisoarea de cel mult 3
ani.
Suspendarea nu poate
opera
daca
discutam
doar
de
pedeapsa
amenzii.
Pedeapsa sa nu fi fost
initial amanata iar apoi
sa fi fost revocata.
infractorul sa nu fi fost
condamnat anterior la
ped inchusorii mai mare
de 1 an. Exceptie - yoate
de la amanare plus
condamnarile pt faptele
din culpa.
infractorul
si-a
dat
privire la
fapta/infractiune
Conditii cu
privire la
infractor
34
Termenul de
supraveghere
Amenda care
insoteste inchisoarea
Masuri de
supraveghere
Obligatiile de
supraveghere
Efectele
In
raport
de
pers
infractorului, de conduita
sa
anterioara,
de
eforturile
sale
pt
inlaturarea
sau
diminuarea consecintelor
faptei precum si din orice
alte elemente privind
posibilitatile
de
reindrrptare
ale
persoanei
instanta
considera
ca
este
oportuna masura.
Cond comuna - infract nu
s-a sustras de la urmarire
sau de la judecata, nu a
incercat
zadarnicirea
aflarii adevarului etc.
2 ani
Amenda va fi si ea
amanata
Prevazute
expres
de
lege,
nefiind
la
latitudinea instantei
toate sunt facultative pt
instanta
Una
din
oblig
este
prestarea
muncii
neremunerate in folosul
comunitatii
Comun - tb sa isi execute
oblig civile cu cel tarziu
trei
luni
inainte
de
exprirarea termenului de
supraveghere
nu se aplica pedeapsa.
35
acordul pt a presta
munca neremunerata in
folosul comunitatii
Aceleasi criterii
Revocarea
Efectele revocarii
Anularea
36
recidiva
postcondamn
sau
pluralitate
intermediara
aceleasi conditii
Daca rezultanta obt pt
concurs
sau
plural
intermediara
indeplin
cond
legale,
instanta
poate
dispune
suspendarea
executarii
rezultantei
37
Curs 11
Confiscarea extinsa - masura de siguranta care presupune scoaterea din
patrimoniul condamnatului a unor bunuri a caror dobandire pare a fi fost
realizata din activitati infractionale.
Conditii in care opereaza:
- persoana sa fie condamnata pt una din infractiunile prevazute de art 112 ind.
1.
- infract comisa sa fie de natura sa-i procure condamnatului un folos material.
Nu este nevoie ca acest folos sa fi fost obtinut efectiv.
- infract sa fie de o anumita gravitate - ped prevazuta de lege sa fie de cel putin
4 ani.
- bunurile obtinute intr-o perioada de 5 ani anterioare emiterii actului de
sesizare a instantei trebuie sa depaseasca in mod vadit veniturile licite ale
persoanei respective.
- instanta este convinsa ca bunurile obtinute in perioada mentionata provin din
activitati infractionale de natura celor prevazute in lista din art. 112.
Confiscarea poate opera in natura sau prin echivalent.
Masurile educative - sanctiuni principale aplicabile minorilor care raspund
penal. Ncp - minorului care nu raspunde penal nu i se pot aplica decat masuri
educative.
A. Masuri privative
B. Masuri neprivative- reprezinta regula.
Putem aplica o masura privativa in doua situatii: daca vorbim despre o
infractiune grava pt care legea prevede pedeapsa detent pe viata sau
inchisoarea de cel putin 7 ani ( nu e oblig sa ii aplic) si atunci cand
38
CURS 12
Minor + concurs de infraciuni: APLICARE GLOBAL.
n cazul n care minorul svrete un concurs de infr, nu se aplic sis. de sanc
40
41
PERSOANELE JURIDICE
DPDV sistematizrii noii reglementri, n Noul Cod s-a preferat
sistematizarea n sensul de a se consacra un titlu distinct, care regrupeaz toate
textele cu privire la rspunderea PJ.
Art 135 alin 2 imunitatea instituiilor publice NU mai privete dect
infraciunile sv n exercitarea activitii care nu face obiectul domeniului privat.
Aadar, dac pe vechiul cod Banca Naional nu rspundea penal pentru
orice ar fi fcut, acum ea nu rsp doar pentru infr sv n exercitarea activitii
care nu face obiectul domeniului privat.
Exemplu: dac B.N.R comite o infr cu privire la emiterea de monede, nu rsp
pentru c nu face ob domeniului privat, ns dac ea comite o dare de mit cu
privire la o operaiune de zugrvire, atunci da, ea rspunde penal.
Art 240 din legea 187/2012 - n aplicarea dispoziiilor art 135 NCP, n sensul legii
penale, prin autoriti publice = doar cele reglementate explicit n C.R.
(^^ nu se cere la examen!!)
PEDEPSELE aplicabile PJ
- 2 categorii de pedepse:
I.
Pedepse principale (de fapt, e doar una)
II.
Pedepse complementre
!! nu avem pedepse accesorii, pentru c[ ele se leag de o pedeaps privativ de
nchisoare, ori PJ nu are aa ceva
42
Dac la PF aveam ca modalitate de exeutare fie prin plat, fie prin munc n
folosul comuniti, ori, dac nu, nlocuirea amenzii cu pedeapsa nchisorii, la PJ
avem doar executare prin plat efectiv. Evident, dac nu se poate aa, se
poate trece la executare silit. Idem PF, I PJ poate obine o ealonare a plii,
care se poate ntinde pn la 2 ani.
II.
PEDEPSE COMPLEMENTARE ale PJ
Pot fi dispuse cumulativ, excepie fiind dizolvarea, cci odat aplicat ea, nu
mai ai la ce cumula o alt pedeaps.
Spre deosebire de PF, unde aveam doar 3 pedepse complementare, aici avem
mai multe, adic 6 la nr, deci dublu la nr.
1) DIZOLVAREA cea mai grav, deci mai sever dect pedeapsa principal
= particularitate a ped complementare la PJ!! Se dispune n cd foarte
restrictive 3 ipoteze:
a. Atunci cnd PJ a fost creat n scopul svririi de infraciuni.
(scop nedeclarat, evident, cci cel declarat trebuie s fie n concordan cu
legea);
totui, nu e nevoie ca toi fondatorii s fi urmrit acest scop, unii pot fi chiar
de bun-credin.
Aici vorbim de infraciuni intenionate.
b. Obiectul de activitate a fost deturnat n vederea comiterii de infraciuni,
iar pedeapsa prev de lege pentru infraciunea care a atras condamnarea
este nchisoarea mai mare de 3 ani(Max Sp).
43
44
Curs 13
In ceea ce priveste efectul cauzelor de atenuare si agravare, ca regula, se
aplica dispozitiile referitoare la pedeapsa amenzii pe care le avem la persoana
fizica. Prin exceptie, la recidiva, in cazul persoanelor fizice, nu putem avea
amenda la ambele termene. La persoana juridica nu avem un plafon al amenzii,
ci trebuie doar ca infractiunile sa fie intentionate.
46
47
TERMENUL DE PRESCRIPIE
- susceptibil de ntreruperi i suspendri.
- Dac prescripia sancioneaz o pasivitate a creditorului, trb ca o
eventual ntrerupere a prescripiei s fie legat de aceast ieire din
pasivitate.
- MOTIVUL NTRERUPERII = efectuarea unui act de procedur n cauza
respectiv.
Ex: audiere martori, luare declaraie suspectului, se ia o msur preventiv etc.
49
51
52
Retragerea plngerii
1. Natura
actului:
act
unilateral
al
persoanei
vtmate
2. Sfera infraciunilor n raport
de care opereaz: doar n
cazul infraciunilor care se
urmresc la plngere
mpcare
1. Act Bilateral = nelegere/acord
ntre pers vtmat i inculpat
2. n cazul infraciunilor care se
urmresc din OF, dar s NU
nelegem
c
la
orice
infraciune din oficiu, ci doar la
care legea spune expres c e
posibil mpcarea.
Exemplu: la omor, dei se urmrete
din OF, nu se poate mpcare, nici
chiar la tentativa de omor. Aa c de
unde
tim
cnd
e
posibil
mpcarea ?! idem cod/lege
special mpcarea prilor nltur
rspunderea penal
3. Intervine n toat faza de UP i
PN LA NCEPUTUL JUDECII, adic
a
citirii
actului
de
sesizare
(rechizitoriu)
53
la
amnistia
antecondamnatorie
se
poate,
DAR i la prescripia rspunderii
penale inculpatul are aceast
posibilitate.
La
retragerea
plngerii,
inculpatul
POATE
s
cear,
pentru c retragerea e un act
unilateral al pers vtmate.
Exemplu: vine X i depune PP
pentru viol. Dup o sptmn,
retrage
plngerea,
dar
inculpatul, pentru onoarea sa,
tiind c nu a violat-o pe X,
insist s se continue judecarea,
54
55
56