aparente

a fascinat dar gi infricoqat oamenii secole de-a rdndul, datorit[

posibilitalii nefericite ca persoane aflate in aceastl stare sI fie ingropate ,,de

vll'.
in anul 1742 John Bruhier a scris, tn cartea sa,,Dizertalie asupra
incertitudinii semnelor de moarte" (,,Dissertation de I'incertitude des signs de
la mort"), depre 52 de cazuri tn care se presupunea cd subiecyii fuseserd
fngropali cdnd incd mai trdiau. Aceasta o alitnentat, in mare parte, frica
publicului larg fald de moartea aparentd Si ingt'oparea prematurd Si a creat
presiuni asupra lumii medicale a acelor vremuri pentru a uliliza semne mai
sigure pentru diagnosticarea morfil Medicii germani au ajuns le cancluzia cd
putrefaclia este cel rnai sigur semn de rnoerte, motiv pentnt care s-a considerat
util un interval de timp intre pronun{area decesului Si inhumarea cadavrului
pentru a apdrea putrefaclia. In casele mortuore din Germania secolului al
XIX-lea exista un loc in care cqdavrele erau linute sub supraveghere pdnd ce
apdrea putrefacyia. Inventarea, tn aceeasi perioadd, o ,,sio'iultti de siguranla"
subliniazd teama oantenilor de stat'ea de moarre oparenld Si neincrederea lor
fn metodele de stabilire a diagnosticului de nloarte. ,,Sicrittl de siguranld" era
prevdzut cu un dispozitiv clt care individul, dacd era ingropat in stare de
moarle aparentd, putea sd semnalizeze celor de la suprafard pentru a fi ajulat.
Au fost folosite Si o serie de metode mai drastice pent]'it a se evita silua{ia
lngropdrii unei persoane vii. (Jnii oameni, chiar. ou ct'Ltt prin testantent sd fie
decapitali sau injunghiali in inintd lnainte de a _ii ingt'opa1i pentru afi sigut"i cd
sunt decedali.

3. N{o arte a b iol o gic i (re al [) e s te o s -,erg-i=\;lt&:1a parcg1qflZgA-B"IlA

inqetarga-ge-tabCIlrs-muhu*c.cbiarji - rnoili:l c:r s tiu c lurale di strucliy-e. ale
cslulelsr.
Moartea biologic[ se instaleazd
- nlo artea s oruitim-G"iSte.rnic a )
-ry9?*qapslule&-ft .rtetesulsr4)
Wgilgq-;gtilalica (sistenic@ se cai'a:t:r-:-':z: nrtn incetarea cornpletd si
Sgyglgrb"il[-,a-frurcliitor xilalA--Geryratqne. c3::1Lr-c,r.-uiuto.i., n.**iil L
aceste condilii, organisrnul ufi1an nu n::i :cr:: t:;-;riona ca un intreg, iar
interacliunea sa cu mediul inconjurdtor o:" r: ii::osrbi16. Degi moartea se
instaleazd la nivelul organelor vitale. o sri-.e .: rroJ3se vitale mai persist[
pentru o anurnitlperioadi de tirnp in pai...e J::ltal3nte a1e organismului, ca

functie de rezistenfa lor ia lipsa de oxigen, celulele gi lesuturile mor la diferite

momente in timp. De pild[, pleJea oase]e, mu$ghiLpol.rezlS_tal_a_a-n_oXip_p_g3m

a.!Slfgg{3 lg1gi qg limp. Neuronii corricali sunr cei mai sensibili ta anoili}
ff"u4-dis,truii-.dup4 qir.qe 3-J"..-rnjt11-tp.iq.po3d!!ii" {p dgpfir?tg., ss!+p1e.ta"ge

oxigen.

Criterii

de diagnosticare a

morfii

ul c or di o-p ulnto nar

Conform criteriului cardio-respirator (numit gi criteriul tradilionai),
moartea unei persoane se instaleazd sfunci cind incete azd. activitatea cardiac6 si
C riteri

respiratorie.

Odat[ cu introducerea tehnologiilor rnoderne de menlinere artificialb a

funcliilor cardiacE gi respiratorie acest criteriu a devenit irelevant gi insuficient
pentru diagnosticarea

tro(ii.

Criteriul mortii cerebrale consider[ cA ryg.q$-?-_]l9l p-gl;ge]-e_

-s,]n ip.g
arulci ctl_{ilggl qreier (atdt-emislereie cerebrale cii'gi iruiichiul ierebral.l
iu-]lsptgazp-irey.rrbil ggli y !?Le? S uil i natori i ac es rui criteri u d c d i a gn osti care
a morlii aratb. cd,, de fapt, creierul este organul care controleaz[ gi determind
funclionarea organisnrului ca intreg, astfel incit atunci c6nd creierul este
distrus ireversibil, in totalitate, inceteazl func{ionarea orqanismuiui ca intreg,
ceea ce ecl'ivaleazl cu moartea intregului organism.

Stabiiirea diagnosticului de moarte cerebrard este

alupslq4g(ig_

deoseb*i-t dg.irypgrtgi.r-t

dg.grsate in scotiilG;spj;pta'{il.ioi.
Erts -e-q-eriiald
icipurt
si fie lecortrl. in tin p util (in cursur
ii.rt*
":iiil.1;cqtda).p:gty_q.q
perye!"gi 4_9-p-.!e,tlip
l?.qla1e de lerlfita ate tiansplantuluj. sa
iittg!lj-o_Ir-9-a-7e prq!1p-19a

creasc[.
*-Ellggt&_ds""djes+_rdffi;_.n;{{-;
1968 de comitetut ad hoc al

Cjp4*pr"&$d,

Ale|au fost formulate in

facultafiaffi;Ai;ffiE

care

nu este

cauzatd

anul

ta Hanard:

de o intoxicalie cu droguri

deprimante ale Sivc, hipotermie sau turburlri metabolice sau endocrine.

- L:Egjgp1gl,ii,"t_W.ggtge (trebuie si se excludd influenta substanfelor

blocante neuromusculare ti a rnedicamentelor curara-like care pot, la randul

1or, s5 inhibe respiralia spontan6).
- !:gtq p,!l949lo1 de Jrunch! qgrgbi'?l: pupile fixe, areacrive 1a luminl.
ab s enta re fl e {
g
I _g "T.e-er e, re fl ex rc i I i Uu i o -_o-c u I ar n 9 g a[iv,.
e_1

o,

- r_:p: a 4S lg:p919c itqnF_ qll_glgt

!a _e1
i
reflexului
a.9
li'introducerea
unui caterer in laringe
4,_9":.rfa
{esi1111ie

ffahee.

25

9i

- Teslul--ap-qe-9 i-CIle ne gatlv (lipsa apariliei respirafei spontane atunci ::rud

pacientul este deconectat de la respirator, in condilii de presiune cresc.-i ,t
CO2 in s6nge).
- Efectuarea de teste care si ateste cu certitudine moartea trunci-*,lui
cqlebral.
- Examinarea EEG-arati tlgs-qgri plate la exarniniri succesive.
ii fcs^tc-le paraclinice trebuie efecruate in conc ---m
qlg[g-rlpelggll corp.o-r:ql-q a pacienlului
'6 de pesre 35 giade Celsius,
trehrrie-sc-rerretate flgpL24",12 sau
oreir-fu-n_c1ie de legislalia fiecdre. -ur
- 'p-{egi{p !l dg yAti1?,pp_ql.g}g-iu1 !"1"9^o.},,9!!iq.care a dus la tezarea creierutui-

em";rAiU".a

id@

starea vegetativd persistentd (pernunentd., cronicd) se caracten::.pJ

prin
a emislerelor cerebralg,. i1"-.timp .q*e Eqi,:-iuul
cerehel..cSrtthla,.sa-fu*qSlig.irSze. Pj9&n$!-_sr"_el14.i!*t_!?rS-. d9 j_ogr1plol_,dmr
cu activitate cardiacf, li rqppir.atqrie sp9144ae, acestea fiind sustinute
ul{ilglg de c-1imr
c
vitali din trunchiul cerebral.
Starea vegetativl persistent[ a fost propusf, de unii autori drept crite:- ulw
stabilire a morlii, aceqtia considerdnd ci in aceastd stare se pierde cea C= ;-rig[
de fapt, definitoriu pentru natura umanf,: congtienfa gt cognilia. pa-. jS.
morncntul actual, acest criteriu nu a fost acceptat pentru a defini qi diagnl.;ru4
moaftea in nici o fard din lume.
;

:t

Stabilirea diagnosticului de moarte (semnele de moarte)

irz societdyile romand si greacd antice sernnele de moa,re erau

bdtailor cordului si respirayiei precum si instalarea pufi"efacyiei. in Ettl -'.
se obisnuia sd se plaseze o luntdnare arzand tn dreptul nastrlui si ,
persoanei presupusd decedatd; dacd -flacdra luntdndt.ii pdlpaia, acesi:
considerat un sentn de viald. Asrfel de sentne au fost respinse de anatoJacques Benigne ll"inslott in 1740. El recornanda ca resuscirarea ::
incercatd la toate persoanele care pdreau fara viald, prin stinri,.
diferitelor pdrli ale corpului qcestora utilizdnd; suc de ceapd, usturoi, :g-"
pttternice, biciuirea, introducerea de ace sub r.oryhii, etc.
Semnele de moarte pot fi grupate in trei categorii:
Semne precoce de moafte (semne negative de via16)
Semne semi-tardive

I.
II.

III.
i

Semne tardive

26

r.

sernnele qr.ecgce de rnoarte (semne negative de via{r)

se instaleazE
in momentul-mor,tii individului, fiind utile penku diagnosticarea mo4ii
ra

acestuia:

patul

- incetarea

'

activitdfii cardiace Si circulatorii

o absenfa b6tdilor cordului (la
ascultalia prelungit6)
o absenta pulsului
. traseu izoelectric pe EKG
.
- Oprirea respiraltei
r absenla migc[rilor respiratorii
. absenlamurmurului vezicular (ra ascultatia prerungitd)
^
- Incetarea activitdlii sNC
. abolirea stdrii de conqtienfE
r absenta tufuror reflexelor
.lipsa reacfiilor la atingere, durere, temperaturd
e absenla reflexelor corneene qi
de lumini (acesta din
urm6 dispare imediat ce nucieii din trunchiul ceiebral sunt
"
disrrugi de ischemie)
o

pupile fixe, areactive

ffaseu EEG plat

rI. Semne semitardive de moarte apar la scurt timp de la instalarea

mo4ii gi sint complet exprimate pe cadavru la 24 de ore de la producerea
decesului.
Semnele semitardive de moarte sint;

1. Rdcirea cadavrului
2. Lividitdlile cadaverice
3. Rigiditatea cadavericf,
4. Deshidratarea
5. Autoliza

I-

Rdcirea eadavrului (algor mortis) reprezint[ sciderea progresivf,

a

temperaturii corporzle a cadavrului.

Producerea de c[ldurd in organism inceteazd, dup6
moarte, astfel inc6t
gadayluf pierde keptat cdidura prin convec{ie, conducfie qi radialiepana ajunte
in echilibru termic cu mediul inconjurltor.

f.*peratura cadavrului se m[soar6 cu un termomefu special (denumit

tanatometru, care are
]5 cm lungime pi o scali de m6surare a temperaturii intre
0 gi 50 grade celsius). Acesta se introduce in rect, vagin

sau se plaseazi sub

27

ficatul cadavrului. O temperaturi intrarectal6 de 20 de grade Celsius sau m:

micd confirm[ decesul.
Existi numerogi factori care influen[eazd, rdcirea cadavrului :
- Temperarura mediului inconjurator- in mediu rece rdcirea cadavru -

este mai rapida.

Umiditatea aerului gi curenlii de aer- curenfii de aer aduc o canri:::

crescuti de aer rece in contact cu tegumentul cadavrului gi, astfel, r6c:-:li
cadalrului este acceleratd,
- Hainelg gi alte materiale care acoperd cadavrul determind izoli:-u
corpului de mediul inconjuritor qi incetinesc schimbul de c61dur6 cu me: inconjurdtor.
- Pozilia corpului dup6 moarte- pierderea de clldurd este influenlari I
accesul aerului la pielea cadar.ruiui. Astfel, un cadavru in pozilie fetali exp-:,r
mai putind suprafald cutanat6 contactului cu rnediul inconjurdtor gi, as:-:.
pierderea de cildurl qi ricirea sunt incetinite
- Suprafala pe care st5. cadavrul influenleazd. rlcirea cadavrului ;=
mecanismul de conduclie. Un cadavru care st6 pe o suprafal6 dc mera. ;s
rlcegte mai rapid decdt unul care st[ pe p6m6nt.
- Mediul in care se afl[ cadavrul- r[cirea este rnai rapidd la un cad:'-u'
care sta in apf, (mai alcs in apa curgitoare) decdt la unul care st5 in acr liber.
- Raportul mas6/suprafa![ corporald. Cadavrele de copii se rdcesc : -r
repede decdt cele ale adultilor pentru ci prezinti o suprafati corporalS nla : :l
comparalie cu masa
- Adipozitatea- cantitatea crescut6 de lesut gras subcutanat are rol izo..:-:
incetinind rlcirea cadar,rului

- Hemoragia importantf, inainte de deces deteminE r6cirea nrai rapr , *'

cadavrului datoriti efectului de scurtcircuitare a circulatiei cutanate in tir::lil
vietii, intr-un efort de menlinere a presiunii arteriale dar qi pentru cE hemo:,:r,1,
irnportantd deterrninl reducerea masei corporale.
,
- In cazul decesului prin hipotermie rdcirea este mai rapidd dar:.-i0i

- Atunci cind inainte de deces se produce hipertennie (de ei. mi

hemoragii cerebrale, infec{ii), temperatura inilial[ a corpului este mai r:.--:
il
astfel incit ricirea cadavrului este mai 1ent5.
i!
Se estimeazd. cd La o temperaturl a mediului inconjuritor de 18 g:,rr;fi
Celsius temperafma unui cadavru descreqte cu 1 grad Celsius pe ord in pn:.,,n*i
ore, apoi cu 2 grade Celsius pe or[.
Exist[ o serie de fonaule gi grafice utilizate in estimarea inten'a.
pofimortcm in func1ic de temperatura cadavruiui. Al5turi de ternper,
,

28

;.1
I

I
I

i
i
I
!

cadavrului acestea iau in calcul gi alli factori care pot influenlardcirea,in

fel inc6t deter.minarea sI fie cdt mai apropiatd de realitate.

aga

Metoda nomogrameL intaginatd de Henssge, ajtttd la estimarea

intervalului postmortenx in funcyie de temperatura cadavrului, temperatura
mediului inconjurdtor, gr"etttatea cadavrului, hainele cadavrului (uicate sau
ude), prezenla sau absenla curenlilor de aer, apd stdratoare sau curgdtoare (tn
cazul cadat,relor gdsite in apd), Aceastd metodd are o marjd de eroare de +/-

2,8 ore.

o situalie particulard este fncdlzirea postmortem (caloricitate

postmortem), in care temperatura cadavrului se menfine constantf, sau chiar
poate creqte tirnp de cdteva ore de la instalarea decesului, pentru ca abia dup[
aceastA perioadd sI inceapi rdcirea.
Aceastd situalie poate fi intiinit6 in cazuri de deces prin insolalie,
hernoragie pontina (mecanismul tennoregllrii este profund 'dereglat inc[
dinaintea producerii decesului), tetanos, intoxicalie cu stricninr (datoritl
cantitalii rnari de calduri generatd in muqchi inainte de deces)" febra tifoida (ca
ulmare a activitdfii bacteriene excesive gi a faprului ci bacteriile continud si
traiascd dup5. moartea victimei)
Intportanla medico-legala a rdcirii cadatt.ului :
- este ce]4Al prg.coge dintre sgllrrele semitardive de moarte.
- are utilitate in estimarea intenralului postmortern.
2. Lividitdlile cadaverice reprezintd pete de culoare roqie sau

roqiecare apar pe pa4iie declive ale corpului dup[ ,ioarte.

'iolacee
cauza apariliei._1ivi-4itali.tor cada.v_elce este 'oprirea, circg.La,:ei-.sanguine

.ril;;.;, i,

dupa deces $i
_;3lseluJ, is- ypie, u..rr, fiioJ
:jgry:r
dec1ivealecorpu1uisubac!iunea&4eig'r.aYit"aJionaie.
Caracteristici ale tividitayitor cadoveriii'
- Culoarea este, de obicei, rogie sau rogie-violacee.
Existi, insd, o serie de situalii padiculare, in care lividitrlile pot fi:
o violacei, in anoxii acute
. rozii, in intoxicalia cu monoxid de carbon
. rorii-rnaronii, in intoxicalia cu toxice methemoglobinizante

p?rfl,

- Lividitalile cadaverice apar pe pa4ile declive ale corpului,localizarea

fiind in funcfie de pozilia cadvrului dupa moarle. ^De exempiu, un

acestora

cadavrul in decubit dorsal va prezenra lividitati cadaverice felele posierioare

29
i

l
I

i
i
I

,.

ale trunchiului 5i membrelor. Lividi6file cadaverice nu se formeazd.in zone.,

in care vasele de sAnge sint cornprimate intre planul osos 9i suprafala pe ca::
stf, cadavrul (zone de comPresiune)

- intinderea lividitaqilor cadaverice depinde de: volumul de singe care ::

afl[ in vase in momentul decesului (c8nd volumul total de singe este sca:-j
datoriti unei hernoragii, suprafafa iividit{ilor este redusi, iar acestea apar pa-.
qi de perioada de timp cdt s6ngele rdmine fluid dup6 moarte.

in functie de inten alul postmortem lividitatile cadaverice evolueazi

trei stadii:
Stadiul de hiposta:d
- sdngele t. ufla in totalitate in interiorul r aselor de s6nge
- lividitigile dispar la d_igitopresiune qi reapdr dupi incetareapresiunii
- dac;. se schimbi pozi,tia cadavrului, lividi6li1e dispar din zona in care ..
formaserl qi apar pe noua parte declivd a corpului
- acest stadiu se instaleaza in primele 10-12 ore dupi deces
sradiul de sraii
- se instaleazdla 18-20 de ore dup6 deces
- o panc din sdnge exlrat'azeaza 5i irnpregneaz6 lesuturile
- lividitalile cadaverice dispar sau p6lesc la digitopresiune pulernicd
- dacd se schirnbS pozilia cadavmlui, lir,iditatile apar in zana pe care s-rl
format inilial qi pe noua parte declivi
stadiul de imbibilie,,
- se instaleaztrla20-24 ore dupi deces
- singele exvayazeaz[ in totalitate qi impregneazd lesuturile
- lividitllile cadaverice nu dispar la digitopreiune
- dac6 se schimbi pozilia cadavrului, iividitalile nu igi schirnba sediul.

Lividitatile cadaverice trebuiesc diferenfiate de echimoze. acestea

urm6 fiind leziuni cu catactet vital care au, in rnajoritatea cazurilor, etiol:.
traunraticl. La inctzarea qi sp[larea cu ap[ a lesuturilor, la nivelui lividita '
cadaverice nu se constati cheaguri de singe, iar singele poate fi inlitura.
ugurin16, in timp ce la nivelul echimozelor se constatd cheaguri de s'--m
aderente de lesuturi, ce nu pot fi inldturate prin sp6lare cu ap[.
Itnportanla ntedico-legald a lividitalilor cadaverice
- reprezinti un seuln cert de moafte,
30
:
I

1l

1l

il

F:]:

- ajuta in stabilirea intervalului postmortem;

- oferd informagii privitoare la pozilia corpului dupd,roarte;
-

uneori, ofer[ indicafii cu privire

la

cauza

mo(ii (de ex. lividiHli

cadaverice de culoare rozie orienteazf, spre deces provocat de intoxicalie cu

monoxid de carbon).

3.

Rigiditatea cadavericd (rigor mortis) reprezintd iafepenjreg

opl:S,qi.sgl_*g{Sa muqchilor dupd moarte, de cele mai multe ;ri arpa

"'"ff*',:',fi,'j.t Ti$i:',iiT::iT+
.ur:

uu 19.

"

*,r*r"r*

.a urTnare a unor
lu_lirclrl ergt.in.lor din frbr.l. ,ur.rlurr, .^rg_dp.qE6Eild*

In cursul vielii energia necesai--coritracliJi musculare este oblinut6 prin

eliberarea unei grupiri fosfat din ATp, care este transformat in ADil. o parte
din energia ob1inut5. prin transfonnarea glicogenului in acid lactic este folosita
pentru resintetizarea ATP-ului din ADP. DupI nioarte, convertirea glicogenului

in acid lactic, cu eiiberarea consecutivd de energie, nu mai este poribile qi,

astfel, in mugchi scade cantitate-a dq gJp-ilise=ggrir-y-1g,"? zd, acid,l""ii.
,..rt"
condilii, affia gi miozin a fuzioneazi lou.rJbitJrb fo.na
face ca rnuqchiul sa devin[ rigid. Acest proces are loc, dupd moarte, in
toate

i,
,,r;i-;;1,-;;;;;

tipurile de rrugchi: striafi, netezi, cardiac.

Rigiditatea cadavericd incepe sr se instaleze c6nd concentralia de ATp
din niugchi scade la 85% din valoarea normal[ qi atinge maximum de
intensitate cand cantitatea de ATp scade la 15% din vaioarea iormal[.
Exist6 o serie de factori'care influenleazd instalarea rigiditalii cadaverice:
- Temperatura mediului in care st6 cadavrul- in mediu rece instalarea
rigiditAlii cadaverice este incetiniti gi vice-versa.
- Activitatea fizicl, a subiectului inainte de moafte

Activitatea fizic[ intens5 inainte de producerea decesului determind

coniumarea in mare parte a glicogenului musCular, ceea ce face ca resinteza
de
ATP sa scad[, iar rigiditatea cadaverici sr se instaleze foarte rapid (de ex. in
intoxicatia cu stricnind, in cate moartea este precedatl de convulsii generalizate
puternice, rigiditatea cadavericd se instaleaza foarte rapid dup6 producerea
decesului).

- Cauzamor(ii
De
.intoxicalieexemplu, rigiditatea cadavericd se instaleaza rapid in decesul prin
cu stricnind sau acid cianhidric qi lent in intoxicalia cu ciuperci.

31

Obiectivarea rigiditilii cadaverice se face prin irnprirnarea de miqc[ri ;

flexie qi extensie pasive articulafiilor cadavruiui. In acest mod, in Sglnentir:
corporale la care s-a instalat rigiditatea cadaverici articulagiile apar,,blocate'

Stadiali:are -.Stadiul de irctq!_ar:e..',

- apare aupa o perioadl

dg relax.3re muscularl ce

- rigiditatea apare inilia! la qp;Chil

f"e,!-g.i

dure-az6

3-6

:rlr

9i co_ntinu6 sd se instaleze in s:rl

cranio-caudal (la muicularura gdrului. centurii scapulare, menrbr. r

superioare, trunchiului qi membrelor inferioare) ;
- in acest stadiu dac6 rigiditatea cadavericd este invins6 prin miqcdr. ur
flexie gi extensie ale articulaliilor, se va reface.
Stadiul d, sglgl{Ege
dup[ circa 24 de'ore de la producerea decesului rigiditatea cadar'::":$
este generalizati (cuprinde tiili muqciji striali 5i netezi);:
:[ac[. rigiditatea este invins[ prin migciri de flexie 9i extensie u*
articulaliilor nu se mai reface.
-

---_\

Stadiul de re:olutic
- dupl 24-36 de ore de la producerea decesului rigiditatea cadar:
incepe s[ dispar6, in aceeagi ordine in care s-a instalat, incepAnd c.
nu scu i atura felei .(t; g ula*i"N k ten)
- disparilia rigidit4ii cadaverice coincide cu debutul putrefacliei, da::
qgsterii cantitelii deam_oniac din rmr,schi gi crearea la acest nivel a unui tl..r
alcalin.
e-

Siluagii particulare

Spasntul cadaveric (rigiditate instatttanee) reprezinti

inlepe-

rnuqchilor irnediat dupl producerea decesului, cu eludarea stadiului de rei.'

muscular[.
De cele mai multe ori, spastnul cadaveric este o continuare a sta:contracgie a muqchilor dinaintea decesului.
Spasmui cadaveric afecteazd numai rnuqchii cu activitate voluntari.
deosebire de rigiditatea cadaverici ce intereseazl iolii muqchii (stria:.
netezi) gi poate sI apar6 in decese cauzale de leziuni grave a1e trunc:cerebral, dureri mari din ulcerul perforat etc;
Mecanisurul de producere al spasmuiui cadavcric nu este inci
cunoscut; se presupune c6 are cel pulin parfial o componentd neurogeird.
-a
1/

faptul cd in cere mai murte cazurivictimere

sunt supuse unui
mtens stress emolional sau fizic imediat
inainte o. p.oau..r.a decesurui.
].:.^r_o_n:1o.ru!ie

inyepenirea muschiror ca

tlrnlare a cdrduriise produce Ia temperaturi

de
peste 70-75 grade celsius, prin coagularea
proteinelor musculare.
cadavrur are un aspect caracteristic
1,,pozi1ie a. prgiliri,), determinat de
scurtarea marcatd, a mugchilor (coroana
vertebrarI

membrele superioare gi inferioare sunt

mugchilor flexori)

est! in opistotonus. iar

in flexie,
*E!v'r!s musei mai mari a
- ---' auto.iia
'rr

Ref igerarea (inyepe_nirea muschiror.

daroritd

fi-igurui) se produce ra
temperaturi de sub minus 5 grade ceisius,.datorita
ingilelEri"ffiia"ro, din corp.
In plus, se produce. solidificarea gri.similo,
ain l.Iutui rri.uturut, ceea ce
confer[ un aspect
rigid _eeneralizat c]adar,rului.

cind cadavrur este adus intr-un rnediu cu temperaturi

crescut. aceastl
inlqnqlire dispare gi se insrareazd,, in scurt
timp, rigiditatea
cadavericl

veritabild.

Intportanla medico_legald a rigiditoyii

cadaverice
- este un sen:a valoros de moarte:
- ajura Ia srabilirea inten,alului postrnoftern;
- oferi indicafii cu privire la po)4iacorpului
dupa moarte;
- uneori poate orienta asupra cauzei
de moarle.

4. Deshidratarea reprezint6 pierderea

de apa din corp dupi producerea

decesului.

Dupd deces, circulatia sansuinl

rtir qg!+loljlnul,

detennind evaporareffiei

in..pari

Oin

inc,9;teazF,,,

rtittuffiinpiffiiale

ceea ce

aie corputui.

Obiectivare:

- deshidratarea

este mai evidenta in.legiunire qu.p_i.e_ig

subflre (buze,
care Alrlryg,;orggiitaigp- teggppii-tului
(c x c ori ati il ina
rgi n i e p ag i r o r). p
;
uri, G .culoare
gafbeqarrxronie, aspect care este
denumitpei Eaaiir,";-'-':..-.- - gulpa d-egetelor este incretitd:
- deshidratarea detcrmlnl opicifierea
corneei (proces care se produce
mai
rapid
scrot) gi Ia nivelul

teziunilorlmilriice

ril #;,#[,I*;ffi;3.

daci ochii rarn,n deschisi oupa

(presiunea intraocurarr devine

eguta.u

*orrt.i;;'ir;;i;# *,ou,,o, ocurari

r.r. h;r;; il;"* d; Ia moarre).

JJ
j

=f
**

in consideralie faptul c6 ?n cele mai multe caztrivictimele

sunt
inreas
stress emolional sau

fizic imediat

r"rt ;;

supuse unui

dr;;;;;..r* decesului.

inyepenirea muschilor ca uftnare a cdrduriise

produce la temperafuri de

peste 70:75 grade celsius, pria coagularea

proteineror musculare.
cadavrul are un aspect caracteristic (pozi1;ea"

prgilirt't, determinat de
scurtarea marcatf a muEchilor (coloana'vertebralE
opistotonus, iar
membrele superioare gi inferioare sunt in
flexie, Outoriia *usei mai mari a
mugchilor flexori)

;#;

Refrigerarea (fnlepe_nirea mugchiror- datoritd

frisutut) se produce la
temperaturi de sub minus 5 grade ceisius,.datorita
fughe1'ariitiuaeto. din corp.
In plus, se produce. solidificarea gresimil,or dt;
f.ilriilubcutanat, ceea ce
confel-u1 aspect rigid generalizat c;davrului.
cind cada,mr este adus intr-un mediu cu temperatur6
crescutf, aceast6
in{epenire dispare gi se instareazE, in
scurt timp, rigiditatea cadaveric5

veritabiid.

Importanla medico-legatd a rigiditdyii

cadaverice
- este un semn valoros de moarte;
- ajut6 la stabilirea intenalului postmortem;
- oferE indicalii cu privire rapoiiliacorpurui
dup6 moarte;
- uneori poate orienta asupra cauzei
de moarte

0...r,1*lr"hidratarea
DupE deces,
determinl evaporarei

reprezint, pierderea de apd din corp

dup[ producerea

mcepan d clm straluritrqsuperfici ale

?6

corpul u i.

Obiectivare:

33

.:;

:!
:i
i!
7
,ii
:1

.,

rJ
.3

Importan{a medico-legald a deshidratdrii

- reprezintd un setrm ceft de moarte
- deshidratarea nu are irnportanla in estimarea intervalului postmortem
5. Autoliza (auto-

pe sine; risis- distragere) reprezinti inmuierea

_.

lichefi erea lesuturilor dupd moarte.

Attoliza este un proces enzimatic ce se produce ca urmare
a eiiber[rii ;:
enzime din celulele, dup[ moarte, fiind procesul care
-piegateye terenupentru instalarea putrefactiei.

Autoliza incepe la-circa 3-4 ore posfmortem, la nivelul

organelor .-:
conlinut mare in enzilne (pancreas, glande suprarenale, rnucoasa
[astrica) .
continui timp de 2-3 zile.
Acest proces poate fi impiedicat prin refrigerarea cadar.rului
Aspecte specifice:

Diversele aspecte determinate de autolizd sunt vizibile

doar -u
examinarea inteml a cadavrului.
- Pancreasul capdtd o cororalie cenugie, iar structura sa devine
treF:r{
estompati gi dispare, interlobular se obsen 6 dungi rogietice.
Mucoasa gastricE devine- intumsqentd, de curoare vioiacee
murdatd. :u
dungi-eafenii (produse de hcmarina acida difuzata din ,,.ra),,pJ..t,i;;;j;.
_
gi au consistenf5 redusd

- Glandele suprarenale prezintd demarcatie clari intre corticale *l

a lichefreni zonei rericularc a corlicut.it, lur;
,;;;;
:l..j"r}il..
dupi
moarte, :r-,rr,:
medulara se lichefiaza qi se transformd irtr-o *ug*e
i.lrr.,
rogie-bruni
III. semne

tardive de moarte (procese cadaverice tardive) debute,

la minim 24 de orepostmortem.

Existd doul grupe de procese cadaverice tardive:

- Procese cavaderice tardive distructive

- Procese cadaverice tardive conserratoare

Procese cadoveri ce tardive distructiye

1. Putrefuclia este procesul prin care materialul organic
este transfor

gi care determinr, ra finarui s6u,

transfoma
'-,
cadavrului in schelet.
Putrefactia este un proces bacterian, initiat de bacteriile
din intencadavrului" mai ales cele din colon, qi continuat de
bacteriile din r:re:
in material anorganic,
.

34

inconjurator. Primele bacterii care acfioneazE sunt cele ,aerobe, urmate de

bacteriile anaerobe, pri_n umare, oxigenul este
pentru a.uut i

t$.qiar

putrefap1iei.inmedii1ipsitedeoxigenu..,tp.o..,nuffiiu..p.oa,...

in ,r,na

deschiderii, dupd rdzboi, a gropiror con,tune s-a constatat cd

putrefaclia era mai avansatd la cadm,rele de la suprafayd, comparativ cu cele
aflate la fundul gropii. Acest lucru a fost posibit datoritd conceltraliei ntai
rnari de oxigen la suprafala gropii, ceeo ce a favorizat ittstalarea evolulia
si
putrefacyiei
As p ecte caroc teris tic e :

Prirnul semn de putrefaclie, vizibil la examenul extern al cadavrului este

,,pata verde de putrefaclie", care apare in fosa iliacd dreapfi.. Exteriorizarea
putrefactiei se face la acest nivel deoarece cecul conline o cantitate mare de
bacterii, iar in fosa iliac[ dreapt[ intestinul gros este cel mai superficial (cel
mai apropiat de peretele abdominal).
Culoarea verde a petei este determinat[ de . sulfmethemoglobina care
irnpregneazl pereteie abdominal, fiind rezultatul reactiei dintre hidrogenul
sulfurat (produs de bacteriile din colon) gi hemoglobina eliberata din hematiile
hemolizate.
Pata verde de putrefaclie apele dupa

24 iile de la producerea decesului

in climat temperat. ulterior se extinde progresiv 1a intreg corpul, iar culoarea
pielii se modifica in irerdelnahis, chiar,negru.
Pe misuri ce putrefactia aianGizd se produ c gazele de putrefaclie
(hidrogen sulfurat, co2, hidrogen fosforat, amoniac, metan) care detennini
mrrirea semnificativd a volumului cadavrului, aparilia rnirosului neplrcut
specific de putrefactie, iar trds[turile cadavrului nu mai pot fi recunoscute.
Factori care afecteazd procesul de putrefacyie:
- Temperatura mediului inconjurator- mediul rece intdrzie aparilia

putrefactiei gi vice-versa;

- concentralia de oxisen- concentralia scrzutE a oxigenului duce la

intarzierea instaldrii putrefacliei: se estimeazi c6 un cadavru care st[ in aer
se
descompune de doud ori rnai repede decat unur care st[ in apd gi de patru
ori
mai repede dec6t unul care este ingropat in pdm6nt.
- umiditatea favorizeazi multiplicarea rapidd a bacteriilor, motiv pentru
care orgarlole cu conlinut crescut in apd (de ex. creierul) putrezesc mai
repede.
- Virsta cadavrului

35

* la nou-n6scufi colonul nu contine bacterii; la cadavrele de nou-ndscu:

putrefacfia este mult intdrziatd gi incepe la nivelul orificiilor respirato:(acestea sunt primele colonizate cu bacterii)

* la copii rnai mari putrefaclia

este intArziatd, ca unnare a uraiditi.::

scf,zute a corpului
- Cauza morlii
* in decese prin septicemie, putrefaclia este rapidd ca urrnare a

numiru.:

mare de bacterii diseminate in intreg corpul

* in decese prin boli consumptive putrefacfia este inthrziatd, ca urrnar:

cantit1lii sc6zute de sdnge, atrofiei lesuturilor gi umiditilii sc[zute.

rl

Circulalia postumd este un aspect particular ?n putrefacfie, in care va.=,,ru

superficiale (in special cele de la baza gAtuiui, membrelor, umerilor), apa: itr
un desen arborescent sub piele;
Acest aspect apare ca umare a depunerii pigmenlilor rezultali rot
dcscompunerea sdngelui in perelii vasculari.

2, Insectele necrofage
Diferite specii de insecte populeazi qi distrug cadavrele la dii::rm
inten ale de timp.
Primele insecte care apar pe cadar,ru sunt speciile de ntuSte near':fit
(Calliphorae, Lucilla, etc) care sunt atrase de rnirosul de putrefaclie qi igi d-:rm
ouile, in special in regiuni cu umezeald crescutd (la nivelul p16gi1or, oci .ffir.
nasului, gurii, vaginului, anusuiui). in ciimat cald, acestproces are loc la -=s
18-36 ore de la producerea decesului; dupa 24 de arc din oui vor iegi 1a:-:tH
larvele se transfonn[ in pupc dupa 4-5 zile, iar acestea devin rlu$te adulte :$
3-5 zile. Intervalul de timp dintre depunerea oudlelor qi fonnarea lar :@.
depind de temperatura mediului ambiant gi specia de rnugte.
Dupd mugtele necrofage unneaz6, la inten,ale variabile de tirnp, ir:.
din speciile Coleoptere, Lepidoptere qi Acarieni. Nu se pot afla doul s:
diferite de insecte pe acelagi segment corporal, in acelaqi timp, pentru ci
consum6 substante diferite din cadar,ru gi sint atrase de mirosuri emans":
substanle de putrefactie diferite.
Studierea insectelor necrofage gi aprecierea intervalului postmore:
funclie de acestea sunt apanajul unui donreniu distinct denumit entontL
medico-/egald.
Procesele cuduverice tardfue consen'otoare sint procese naturale i:,

prin diferite rnijloace, in condilii de mediu particulare, impiedic6 sau c

putrefacfia, determinind consen/area cadar,rului.
36
i
i:

I
I

1. Mumi/ierea se produce prin deshidratarea rapid5 a cadavnrlui

in
coadifii climatice speciale: temperaturE crescutr gi ventilafie bun6 (de ex.
cadavre inhumate in ni{p, in regiuni cu temperaturi crescute). Temperatura

crescuti determiu[ inhibarea activigtii bacteriilor, iar curen{ii'de aei produc

deshidratarea rapidfl a cadavnrlui.

In funcfie de volumul cadavmlui gi de condifiile de mediu, mumifierea

unui cadavnr se produce lo circa 3-12 luni dup[ deces.

La vechii egipteni, Anubis era considerat zeitate:a care proteja cimitirele

gi care a inventat imbdlsdmsrea. El a ajutat-o pe Isis sd-l cinserve pe
osiris,
fratele sdu mort. osiri* este tnfiligat ca un gacal negru satt un bdriat cu cap

de qacal negru- Culoarea ne*grd in care este ilustrot Osiris simbotizeid

pdmdntul bogat al Egiptului dar gi aspectul unui cadavru mumifiat.
Aspecte specifice

pieiea cadavrului mumifiat este uscatr, durr, de c.uloare brun-

neg1icioas5., aderentd de oase;

- cadar,'rulnu emand mirosul specific de putrefaqie;

- lesuturile moi se rslia dar igiprsheazd. cuacteristicile din
timpul viefii;
- dimensiuaile corpuiui se reduc;
- organele interne au aspectul unor mase uscate.

,/

in rdndul preolilor

budisti din Japonia, mai oles a celor din secta

Shingon, s- au descris cazuri de auto-mumffiere. se estimeazd cd numdrul
cazurilor de auto-mumifiere reusitd {care este, de
fapt, o formd de suicid) este
de 16- 24, desi numdrul preogilor care au incercat-o"rit luou este mult
mai
mare. Practica a fost lawatd de un preat, pe nume Kuukai,
fondatorul sectei
shingon, cu mai mult de 10l,0 de ani tn in*. Auto-*u*iprruo propusd
de
Kuukai se derulemd in trei etape, intreg proeesul dur,find pdni la l0
ani.
Prima etapd constd fn schimbarea dietei; tidlvtdul r,
uino numai nuci qi
"on
seminle care pot fi gdsite tn pddurile din jurul templului
sdu. Aceastd dietd ie
intinde pe parcursul a t 00a de zile, timp in care iidividul va
face munci fizice
solicitante. Rezultatul este cd lesutyt adipos, parte a corpului core intrd-rapid
in putrefaclie dupd moarte, este tnldturat apioape total.:in q doua
erapd dieta
devine mai restricti.vd. pentru o perioadi de l0a0 de zile individul poate
mdnca nurnai o cantitate micd de icoaryd
si rdddcini de pin, Lafinalul icestei
etape corpul este emaciat, cu un conlinut
ce face
faarte redui de opi,
conservared mai facild. spre finalul acestei de-a doua etape,- individul
"ero iniepe
sy bea un ceai special Jilcut din seva unui copac numit arushi, ceai care
este
deosebit de toxic pentru oameni, detertninfnd'vomismente, traispira;ii
p;rf*;
37

poliurie, cat'e reduc Si mai rnult conlintttul de apd a corpttlui. Pe de a.::

pirte, acumularea toxinelor in organism va determina ntoartea insectelor cd-:
Si

ar putea sd deg'adeze corpul dupd moarte. Ultima etapd a procesului coris')

din tng"oparea de viu intr-un ntormint din piatrd, suficient de mare pentnt:'r
om care std in pozilia lotus. Acest morminl conturticd cu exteriorul printr';:t:
tub care pernzite pdtt"underea aerului Si printr-un clopolel pe care-l folose: :
cel din nionttdnt pentru a qtxula cd incd esle tn via1d. Cdnd ntt se mai at,:-:
clopo;elul monnintul este sigilat. Dupd o perioadd, ntormitttul este desigii;
Cei csre sttlt gdsili mumifiali sunt ridica1i la rangul de Buddha. Cei care si':'
ptrtrefiali, deSi strtt respectalipentru rezistenla qivoirtlo lor, sint aEezali la i-:
in ntorntintele lor care sint sigilate la loc. Intrebarea cat'e se pune este de :i
unii dintre cei care finalizeazd acest proces se nlumtfiazd Si alyii nu? ::
ntuntele Yudono din Japonia se gdseSte un izvot' considerat sfint de prec ;
budiSti. Ei considet'd cd izvorul are intporlante propt'ietdli medicinale, iar t,'":
obiSnuiesc sd consurne apd din aceasld stn'sd inainte de a fi introduSi :
mormint (nu se Stie dacd cortsunlarea de apd din acest izvor este o port. ;
ritualului descris de Kuukai). Analizele chintice recente au ardtal cd izt'o-,
conline cantildli foarte ntari de arsen care se acunruleazd in orgattisnt ,
distruge bacteriile Si alte nticroorganisrne care ar dtrce la descompltnei':;
c a davrzr I ui, fa c i I i t in d p r o du c er e a m u m ifi er i i.

2. Lignffierea este un proces consenator natural ce se produce '

cadal'rele care stau intr-un mediu bogat in acid tanic ai humic (mlaqtini, mi:-

lavi vulcanic6).
Aspecte specifice
- pielea este duri, de culoare maronie
- oasele pierd calciul gi devin foarte moi

cadavrul este foarte bine conservat pentru lungi perioade de

tr6slturile qi leziunile de violenli pot fi recunoscute.

tir:

omul cliL Tollund a trait la sidrqitul secolttlui al S-lea t.Hr si/sau ;

inceputul secolului al 4-lea f, Hr. Et a fost ingropat tntr-o mlastind bogati :,
ttrrbtd clin peli1sttla Jutland din Danenrarca. Otnul din Tollttnd esle un c:
deosebit cleoarece este atit de bine conservat fncdt pare cd a decedat tcril. :"t
zitra de 6 mai t 950, doi fi'aYi dintr-un mic sat numit Tollund taiau turbd peh.-t'
a ofolosi tn gospoddrie, tn ntlaqtina Biaeldskovdal, la 10 hn:'est de Silkebc';
Daitentarca. in timp ce lucrau, cei doi fi"a1i au zdrit irt stt"atul de turbd o fayo -w
om atdt de bine consetl)atd, incdt au fost convittsi cd au descoperit vict
unui orttor contis recenl Si au anunlat irnediat poli1ia din Silkeborg. Omul :;

38
j

-l

Tollund afost gdsit tn pozi{iefetald, sub circa 2 metri de turbd. purta o bonetd
inchisd sub bdrbie, tnjurul taliei avea o curea, tn rest ero dezbrdcat. Pdrul era
'tuns foarte scurt, fncdt era fn tatalitate acoperit de boneta pe care o purta. Era
bdrbierit, dar pe buza superioard gi bdrbie se puteffit observafire scurte de pdr
ceec ce sugerafaptul cd nu se bdrbierise tn ziua mor,tii sale. in jurul gitului s-a
gdsit un la{ canfec[ionat din piele, ale edrui capete attrnau pe umeri si spate.
Testele cu carbon !4 efectuate pe rtre de p6r au indicat cd omul din Tollund a
murit, cu aproxima{ie, tn anul 35a lHr. Acidul din turbd, combinat cu lipsa de
oxigen ou conservat foarte bine lesufrtrile moi ale coryului. Examinirile ca
raze X au indicat cd nu suferise leziuni craniene, iar cardul, pulmonii gificatul
erau foarte bine conservate. S-a stabilit cd acest bdrbat ovea cel pulin 20 de
ani deoarece molarii de minte erau prezenfi. Specialigtii muzeului Stlk"borg au
estimat cd avea vdrsta de 40 de ani gi talia 16l cm, degi existd posibilitatea ca
talia sd se fi micSorat fntr-o oarecare mdsurd datoritd mediului tn care q stat
cadavrul. omul din Tollund afost, prababil, sptnzurat cu la{ul care afost gdsit
in jwal gttului. Lalul a ldsat urzne clare pi piele, sub bdrbie q; pe pir;ite

lateralg ale gftului dar nu s-a identificat nici o urmd pe fola posterioard a
gitului, unde a fost gdsit nodut. Datoritd descompunerii scheletului nu s-a
putut preciza dacd o suferit weo fracturd a colaanei vertebrale cervicale.
Examenul conlinutului gastric gi intestinal a relevat cd ultima masd a
decedatul a constnt dintr-o supd preparatd din legume gi semin/e, unele
cultivate altele sdlbatice. Dupd stadiul digestiei s-a stabilit cd bdrbatul a trdit
circa 12-24 de ore dupd ultima masd. in prezent, cadovrul numit omul din
Tollund se afid la muzeul Silkeborg din Danemarca

3. Adipoceara (sapanificarea) este un proces cadaveric conservator care

const[ din hidrolizarea lesutului adipos al cadavrului in acizi graqi insolubili.
Acest proces se produce, de cele mai multe ori, in mediu ume4 cum ar fi in
condilii de submersie a cadavrului sau la cadawe ingropate in sol umed, dar se
poate produce gi in cripte uscate, lichidele din cadavru fiind suficiente pentru
aparilia adipocerei.

sir Thomas Browne, medic, biolog, filozof gi istoric engrez, considerat de

mullt un pionier in arheologia forensicd, a descris adipoceara in lucrarea sa
,,Hydriotaphia, um Burial" din 1658, aceasta fiind prima referinld stiinlificd
tn care se vorbegte despre aceastd substanld care, dupd spusele autorului, are
aspect asemdndtar cu sdpunul si seformeazd tn cadavrele uffiane fngropate in
mediu umed qi lipsite de aer. chimistul Antoine Froncois Fourcroy (lzss1809), tmpreund cu Mickel Augustin Thouret, unul dintre pionierii igienei, au
studiat cadawele gt scheletele din cimitirul St. Innocents din paris, tiperioada
39

I'

ii'
il'

I
t;l

;i

lI.a
li

in care acestea au fost rnutate in Catacombe. Cu aceastd ocazie, cei dc: t,

descoperit cadavre acoperite de adipoceard, care erau bine consetnotl
ciuda perioadei mari de la inhumare. Intre 1790 Si 1793 Fourcroy a pub.:;,
trei articole pe aceastd temd fn revista Annals of Chemistry and Plrysi;: '
care a ardtat cd adipoceora este asemdndtoare, din pLolet de vedere fi:.:
chimic, cu sdpunul. Tennenul de ,,adipoceard" afost creat tn arutl I7[:
Fourcroy prin combinorea a doud cuvinte latineSti: ,,adipis"- grdsin :
u

,,cit"e"- ceard.
Adipoceara este fonnatd din acizi gra$i tatxrafi (stearic, palmitic), sllt
de calciu, proteine, etc.
Adipoceara se formeazl in circa 3-12 luni, dar se poate produce r
timp mai scurt (chiar 3 sipt[mdni) 9i persisti pentru lung timp, chiar s:;Llr
dup[ producerea decesului.
Adipoceara este de multe ori parcelard, pa4ialf,, resrul cadar'rului lln
pu6efiat sau pa4ial mumifiat (posibil in morminte uscate). Adipocea:-"
fontteazd cu precf,dere in anumite zone ale corpului, bogate in gesut a;m
poraefi, orbite, torace, perete abdominal, fese.
Aspecte specifice

- in primul stadiu adipoceara are culoare g[lbuic- albicioasd, consi-,-gffi

unsuroasa, tniros rinced; ulterior devine gri- albicioasf,, casanti, iar n::lm
rdnced se estompeazi; uneori cele doui stadii coexist[;
- adipoceara poate fitdiatd, cu u$urinte, plute$te pe apa qi arde cll:-:-:ti
gllbuie, degajind un miros de amoniac gi cornpugi sulfurici.

4. Refrigersre(t rcpreztntd un proces consen'ator care se produc: rilr

expunerea cadavrului la temperaturi sclzute, care inhiba activitatea bac:.-:1tr
gi, irnpiicit, putrefaclia.
Aspecte specifice

- corpul este rigid;

- cadavrul este perfect consenlat pentru lungi perioade de timp;
- cind cadavrul este adus in mediu cu temperatur[ crescutd put::rd
apare gi evolueaz[ foarte raPid.

];r

li
t

ll
:i

Importanla rnedico-!egald a proceselor tardive conset'vatoare

- ajuta la estimarea intervalului post-mortem
- permit identificarea cadavrului
- ajut6 in stabilirea cauzei mo4ii
4A

t,
l

I'lti
Lli

l
I
I

I
I

- dau indicatii cu privire la mediul in care a stat cadavrul.

Din punct de vedere medico-legal, rnoartease clasifici in:

l. Moarte violentd, consecinla acliunii unor factori (agen!i) externi
asupra corpului omenesc.
Aceqtia pot conduce la instalarea decesului in trei moduri:
- direct, ca uffnare a gravitl1ii leziunilor produse de agentul cauzal
(raport direct de cauzaLitate intre traumatism gi deces)
- favorizat de factori patologici preexistenli, fEr6 de care nu s-ar fi putut
produce decesul (raport de cauzalitate direct condi{ionat intre traumatisrn qi
deces)

- prin complicatii ale traumatismului (raport de cauzalitate indirect intre

traumatism gi deces).

Din punct de vedere juridic, moarlea violenti poate fi: accident, suicid
sau crimi.
2. Moarte potologicd, produs6 de diferite condilii patologice (fatori
interni).

Autopsia (neuopsia) medicoJegald

Autopsia a fost efectuatd incd din antichitate. Medicii greci efectuau

autopsii cu 2500 de ani in urntd. in secolul IV i.Hr., tintp in care ay tr.dit
Aristotel si l{ipocrate, concepliile religioase considerau cd strfletul si ttupul
sunt entitdyi separate, as{el incdt disecliile erau acceptate. in tintpul
imperiului t"oman, insd, aceastd practicd a -fost interzisd, asa inc6t pentru cir.ca
1a00 de ani oantenii de stiin{d au fost nevoiyi sd se limiteze la diseclii pe
animale. Faimosul anatomist gtec Galen, ale cdrui lucrdri au constituit baza
pentru stttdii de anatomie pentru circa 1400 de ani si-a bazat constatdr"ile pe
diseclii pe porci.Si mainrule. in timpul Renasterii aceastd atitudine a inceput sd
se schimbe. i,t ocea perioaid disec;ia cadavrelor era consideratd
indispensabild tn educalia medicald; anatont$tii din ocea perioadd
fdceau
eforturi deosebite pentru a procura cadavrele necesare instruirii studenlilor.
Leonarda da Vinci a folosit cadavre umane pentru desenele sale anatontice lrt
care detaliazd sistentul osos, tnuscltlar si vascular uman c?.on nu o ntai
ficuse
nimeni fitainte. La mijlocul anilor I600, Andreas Yesalius, considerat pdrintele
anatomiei, a publicat tratatul de anatomie intitulat ,,De humani corporis
fabrica", ce con{inea o serie de grat'wi fn /emn ce reprezentau detalii ob{htute
ht cursul disecliilor pe cadavre. Din pdcate, vesalius a pldtit cu viala
curiozitatea sa stiinlificd, fiind acuzat si executat pentr.u ,i o, fi efectu,at
diseclii pe oarneni aflali in stare de moar"Ie aparentd.
+t

fost acceptatd oficial. Se considet'i N

fundantentul teoretic al autopsiei a fost creat de medicul italian Giot';"n
Abia in anul 1687 autopsia

Batista Morgagni din Padova care afirma cd diferitele boli produc modif :m,
organice mai mult sau ntai pulin specifice care pot "fi detectate prin auto:.-a'
Perspectiva lansatd de Morgagtti cu mult tirnp in urntd a fost continuai: w
zilele noastre de Williant Osler, ntedic canadian care a practicat Si pr:.m
medicina tn Statele Unite ale Americii la sftrSitul anilor 1800. Oslet", cc-i,;
efectttat peste 1000 de autopsii, a plasat autopsia in centrul educaliei mea.-a[n
iuslindnd cd aceasta le poale oferi studenlilor cunoStinle rnai valoroase ,;:fit
'w
lectura unor tratate ntedicale. Perspectiva lansatd de William Osler a
preluatd Si accentuatd la inceputul anilor 1910 de Richard Clarke Cabot :m;
a studiatfisele de observalie Si rapoartele de autopsie a cdteva mii de po: ffi
din Massachusetts General Hospital Si a obset'vot cd fn cir"ca 40ok '.:'mt,
cazuri rezultatele autopsiilor au ardtat cd diagnosticele clinice erau greS;:: V',
bazo aceslor date el a suslirtul irnportanya deosebitd pe care autopsia o;-,
educayia Si practica medicald,
El

tn

RomAnia, autopsia medico-legalS este obligatorie

in urmitc:lc

situalii:
^
1. In toate cazurile de moade violent6
2. Atunci cindcauzamo(ii este suspecti:
.ll'roarte subita
. decesul unei persoane a cbrei stare de s[ndtate, prin natura
periodic din punct de vedere n-redical
verificatd
este
. deccs carc sun'inc in timpul unei misiuni de sen'iciu.
institutiiiintreprinderi
. deces in custodie (in penitenciare, spitale penitenciare, spit:
psihiatrie, arestul poiiliei), moartea asociat[ cu activitdti ale polit.=
rnilitare, orice deces care ridici suspiciunea nerespectirii drepturilor omu.
o multiple decese produse ?n serie sau concomitent
. cadavre neidentificate sau scheletizate
. decese produse in locuri publice sau izoiate
o cind cauza morlii este necunoscutd
o cind se suspicioneazd ci decesul este unnarea

acordarea asistenlei medicale

decesul pacientului
diagnosticI sau terapeuticf,
o

in timpul sau la

scurl tirnp dupl

Autopsia medico-1ega15 se face cu respectarea anumitor reguli:

42

- se efectueazi numai la cererea organelcir de anchet6, inbaza unui act

oficial numit ordonanyd
- Familia nu poate refuzaefectuarea autopsiei medico-legale
- Autopsia se face Ia cel pulin 24 de arc de 1a constatare decesului
- Autopsia trebuie s[ fie completi
- ConstatErile din cursul autopsiei se eotrsemneaz[ ?ntr-un raport de
autopsie care este inaintat organului de anchetE care asolicitat autopsia.

43

REACTII VITALE, MANIFESTARI POSTVITALE $I

SUPRAVITALE
Reacliile vitale reprezinta modific5rile generale gi locale care apar
organismul viu ca rdspuns la o tratun6.
Se descriu reaclii vitale locale gi generale.

Iui

Reacfii vitale generale

Hentoragia
Infiltrarea tesufurilor cu sdnge este una dintre cele mai valoroase re,.mdi
vitale. O serie de autori au demonstratcd pi5gile produse dupd moarte p.'_ rh,
rindul ior, sd singereze, mai ales atunci cdnd se afli intr-o regiune a corpul: ffi.
care se gf,sesc gi lividitali cadaverice. Dincolo de aceste observa{ii, herno.i-lw'
este cea mai importantl reaclie vitalA obsenabil[ macroscopic in pra:um,
medico-legal6..
Un semn macroscopic rraloros de hemoragie vital5 este anemia ylsr.-'..uflfl
(aspectul palid al organelor, la seclionarea acestora se scurge o cantitate r.:-C&!i'

de singe).

ill

Paznicul unei fentte a fost gdsit de colegul sdu in baraca in cat.e /. ,,C
tntins pe o saltea,.fard a da senme deviala. Dupd cum este creStinegte, o,',"
aprins o luminare la cdpdtiiul celui decedat Si a plecat pentru a da tes =- $
celorlalli colegi. Lmninarea a cdzut pe saltea, core a luat foc Si odc::

aceasla Si corpul celui decedat. La atlopsie s-a conslalat carbon;::

cadavrului dar examettul microscopic al eSantioanelor de piele recohate :
cadavnt a pus in et,idenld prezenla infiltratului hentoragic, ceea ce a p.
aprecierea cd subiectul era in yiald, irt stare de agonie, fn rnornentul proti: ar,surilor !

2. Coagularea sdngelzi in cursul vielii determind aparilia de th.

friabd{scrupsu u;uruUaL .
f,fiiinE.
/^ ,-__-\
Cheagurile produse(pstr-mglgdsint lUclASe, elgsti!:e, nu contin &
lg :u$-1gggIg l.trg.ptgzinlt aderenta.fala .de lcruurile. din jqr.
Brouardel a lansat teoria care ii poart[ numele, conform cf,reia.
moarte, singele coagtleazd., iar dup[ o perioada de timp devine din nou
printr-un proces de decoagulare. Intervalul de timp in care singele der.i:.
nou lichid este variabil qi depindc in parte de cauza deccsului.
44

\l

3, Retraclia lesuturilor este mai evidentd la nivelul marginilor plrgilor

.
.
vitale.

Datoriti retractiei, marginile unei pl[gi produse in cursul viefii

sunt

deplrtate, dind falsa impresie de lips6 de

fesut.
Rekacgia losuturilor depinde de o serie de factori:
tipul lesutului- pielea gi muqchii a\ ceamai mare retractibilitate
virsta gi natura pHgii
modul de intersectare a fibrelor elastice qi musculare- atunci
cdnd fibrele
elastice gi muscuiare sint sec{ionate transversal, retraclia
lrsutor;to, este mai

evidentE.

Pl[gile produse d].pi.yo*r uu

E@tJb_ryi, oe?*qfiate, neretractare,
caracteristici care permit diferenfier"a lor ElHgile vitale. cu
toate acestea, o
serie de autori au observat c6 pielea gi mugchii igi p[streaza
capacitatea de a se
reB:acta o anumitd perioadd de timp dup6 moarte.

4.Intlamafia
Majoritatea autorilor sunt de acord, cd, i

a!@&a*s.*s-rodus-ttr--arffi f r1tffi
-* : leqssgfuzp
gygesitcr'
rg?etiqg
* "*:H* :l?S? r3e*,-intt-+s,sl-'s
.eil!
rg?ruefl1$i
de*leu
te
g*t -vpg-elqi. A itea
t
it e
"*gury,y"l,etge

uti le

.l

in

cazuffi

coci

?n'

!-

Effir,i*"tt'

ce

s?n

o s eb

&rp; ;;r*;tiim. rote*arur de

t]*p,* care se produce acumularea de leucocite Ia locul leziunii are limite
destul de largi, fiind estimat la 3:Z-4
-de^ge, unii autori .orgin chiar c6 acest

a6Jffi*

proces se produce mai devreme

S-a constatat c[ raportul intre leucoc-it_e-pi
!qgr.gtii".9;1e-.c^{.e-qcyt:n.Si1}gglg

dM

i dishofia gi necroza sunt procese cert vitale, existi doud probleme

in
evaluarea caracterului vital al unei leziuni pebazalor:
este aproape imposibil sE stabilim o limit[ intre via![ gi
moarte folosind
aceste procese pentru c[ celulere mor la diferite momente
au

posibilit{i de reacfie pentru o

i, ti*p; unele celule

oarecare perioad[ de tirnp de la producerea

decesului organismului ca intreg;

iin cazul in care moarlea se produce rapid nu existr suficient
timp pentru
ca aceste procese si se manifeste.

45

6, ModiJicdrile de curoare are echimozei demons treazd.

c[ victim; :
supraviefuit un oarecare interval de timp dupi traumatism
gi, mai mult, pen:-:
estimarea inten aiului de supraviefuire.

II. Reacfii vitale getcrah- .tec"ie

l.Aspiratul pulmonar
Prezenla diferitelor particure shf,ine (funingine, singe,
conlinut gasr:
etc) in alveolele puimonare este o reaclie ,ituti de" mare
certituc: =
dernonstrind cf, victima respira atunci cind particulele
str[ine uu par-r. .
cai le respiratorii superioare.

Unii autori suslin ci identificarea diferitelor substante straine

in stor-constituie, la rindui siu, o reaclie vital5. Totugi, ur.rt
urp..t nu este ia fel -.
valoros ca aspirarea de substanle strrine pentru cE substanfele
pot p6trunc; :
moarre. un semn mai valoros ar fi a.pirturiu ,rur"r,-.::ollu.^pi,dupi
slralne rn duoden.

2- Embolia reprezintr transportarea in .curentul sansuin a diferi:. :sllbjta$.e":?.,{:" l, se gdsesc la acest nir,rel. in moA oUifiuii.- IdeifFria::* ;
emboliei, indiferent de tipul acesteia, indic[ existenla circuialei qi
actir i'-:" g
cardiace in momentul producerii acesteia.
Se descriu:
4r:lplgegw (in singe sint transpofiate particure de grrsi,re), pro;_.;i
in cadrul fracturilor osoase, zdrobirii tesusturilor etc. particulele de g.ar_=*
sint identificate prin examen microscopic in vasele pulmonare.
tr
Ent.bolia tkulald (in singe sint transportate fraEnente tisularer.
,.
produce'Iiaailft;nruziilor .itirr. ale organelor intei-re. Eprbolia tisu,,: ii
poate detennina producerea de infarcte in diferite organe,
care reprezinti. {i;
rindul lor, reaclii vitale.
ry:!:kSg*gpi (in vasele de singe pltrunde aer), se produce in sp::*
^.^
ln sectlonarea vaselor mari de rabaza gitului sau in ,uruf scafandriloi;:.:
revin brusc la suprafala apei.
,:

ill

Reacfiile Yitale specifice sint particulare pentru diferite cauze

de rrocr-:

I't lnec
l-'-

- prezen[a apei ?n alveolele pulmonare

- identificarea dra!0me-c_l,o-r in organe cu circula{ie
teiminal[
- diferent5 intre punctul crioscopic ar singeiui din cavitElile stinr
drepte ale cordului.

46

,i

W^r;1

TE"fiitrut din flictene conline leucocite

9i fibrind

- vasele de singe din zona afectat6 sint dilatate gi

conlin trombi de singe

- prezen[a carboxihemogrobinei in s?ngele din vasere

profunde

W*tii1
L+--*EJ
- detectarea toxicului in organe gi in urin6

producerea de leziuni specifice

supraviefuieqte sufi cient timp)

in

diferite organe (daca victima

vitald valoroas[

Manifestirile postvitale se' datoreaz5 faptului cd dup[

moafiea
organismului ca intreg (oprirea funcliilor sNc, .urair.a
qi respiraiorr4
diferitele eelule, lesuturi sau orgare pot-'osupraviegui,, pentru
intervaie variabile
de tirnp. Aceast, "via{d reziduald" in anumite pa4i
url
uman are
la.bazd.rezistenfa variabiH ra anoxie a acestora,-in "rg"ir*.rui
funi1ie Je gradur lor de
diferenfiere. celulele. pi lesuturile mai pulin airererliate
Lu o reristanl d mai
mare la anoxie. Astfel:
- mitozele leucocitare continui incr 5-g ore postmortem
*spermatozoizii igi menfin mobilitatea incai4
zile postmortem
* cilii epiteliali respiratori, plasali
?rtr-o solulie atcatina,
------' pr*rirre
miqcari
rlauL^\rs !.r?w*rr

pentru circa 5 ore postmortem

- excitabilitatea electricI a muqchilor scheletici persistS inclt 2-6v
ore, iar
urv,
ror
miocardului 15-45 de minute
-ansele intestinale pot prezenta conkacfii postmortem qi realiza

postmortem

de invagina[ie intestiplar

Fa

caracteristice invaginaliei vitale

ca pereteie ansei ,a

pL*r,

aspectul

rnodificrri

*nervii periferici igi menlin excitabilitatea pentru

l_2 ore postmortem.

Manifestrrile supravitare constau din capacitatea unui

organism cu
Ieziuni tanatogeneratoare de a sfectua o serie de acte
mo;;i ,ururt. vital. in
literaJur6 sint raportate astfel de cazuri, de exempru,
o p.r*o*a impriqcatE in
cap decide sr se sp?nzure, ridicarea kunchiului .uauu*rui
r- decapitare prin
tren, migc[ri ale pleoapelor qi buzelor la decapitafi

etc.

47

ffi

Manifestirile supravitale sint acte motorii care, in mod obignuit,

putea fi efectuate de victimE, raportat la gravitatea leziunilor pe
prezin6, care au cu certitudine caracter letal. Din acest motiv sint mai
infeles, acceptat gi, mai ales, de explica! in condiliile investigirii unui

48

MOARTEA PRIN AGENTI MECANICI

A. LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE

Leziunile traumatice primare rcprezintd,

m_odi{i_cnri sau

distueeri ale

p5umgr sau ortingor survenite ca urrnare u

dg,gg{t!ffi3Lgl
*g{rigjueen{i vulneranfi) asupra corpului omenffir** '--*'
cinci grupe de agenfi vulneranfi:
ii!e,gtoqnle, alice
r"gggqgti cor?ln Jgltond'ente,
t:r" B gl4e51gl tre m e, el e gtri c i tatea, ple s iun ea
Se descrilr

{le

9,,.1

-i-clmiai' substante toxi ce

-

t_f dqgig, - bacterii, V[u-qi, par azi1i,

p$rnicistress-ul emolional
'**-*L

inses_te, animal e

clasificorea leziunilor fraumatice primare

in funclie

de integritatea

tegumentului distinge douE grupe principale:

1eryj_twtlsfiSS_pNmy*if_Sgrp*l9runS.fi
- eritemultraumaiic,

u!_esteintesa:

-4rm9l3*-,
- hematomul

-l<:-)

t:SZ!-allt-tlglUtglic*e-printsre.tncqLeinlegrilsleq-l"e*fr qry'Wiestelezatd:
.'excoriatiat
\..-,"-."..,+
- oldsile.
l'-*"-J

O descriere complet[ a leziunilor traumatice primare trebuie sd conlin6

urmitoarele elemente:
-- WAti4g;;b leziunii,in tuncfie de:
- regiuneaanat'omlo5

@stor$ry
delglgr

- un p}nct

Dd. pe suprafapa corpului

PrecizareaWffAmnbdu

Precizareaffiffuiilox

49

\--l.1illr1;.

rn...''

j)
1'-1..' l:

ir,

.l

:-rr--'j

;l

I
.J

-=wreprezint5oc-o-le-c.!!q*{.q5!,xg9-fory1ataintesuturicaunIa::t
r,anmea echimozei depinde de mai murti
factori, printre care:
-.P*quep1'"..a$qqJg!-u"uil94l9.se

4cumu.leaz{.ireJr.l}; lesuturile lar. n

acumuleazr o cantitate mai rnire de singe
exemplu, ta^nivetut preoap;.:lr
scrotului) pe cind in regiunile in care 1de
exiita 1.rr,'nu.o, dens qi/sau fas;i*,
acumularea de singe este redus5 (de
exemplu, echimoz.t. upu, rar ra
nir;_u
plantelor sau felei palmare a miinilor).
- Uglqrqghqgglegiqi.q.are, la rindul
sdu, depinde de:
a
treuil
a!.
?jis-gglu i
]_ Tt: urt
-- P}Sg.Etg]9sg1$re in regiuasa tlerumatizatd
rygr1a1ea vg;gglaai sau rurbu-rrrire de coaguiire a singeru.
Eyolu!ia ternporald a echinrczei
Ca urmare a desradirii chimice a irernoglobinei,
culoarea echimoz.
modifica odatd cu trecerea timpului,
ceea ce ne permite sd estimdm :_ml
producerii fraumatismului.

tll:,

are cyjoare rgale, dat: -ni

;:: in colectia hematicd a oxihe sa, echimoza
prezenlei
dar ;i aatoriia vfroiiiu,..*
ri!-en-oslgblgei
locale;
+
- ulterior, culoarea vir-eazi in
pierde oxigenul, transfomindu-se ^allasliu-1i_oJ1.*r, deoarcce hcrnogl. - :u
in henrog-ioSina redusa: aceasta
r:
persistnl2-3ZIe'l

,ffift"1T|1:'o,cerea

i,

- dupa f3-5 z,g) hemogrobi,a

se scinde azd. in srsbba qi

Lqqqgtini. iur
se transton,S
transfonla in b!i3bjn6,
bili-rr.rbin6, iar echi*roia
echi*oza
,*
.:, n*
a_
c-*,&xle; culoarea cafenie este dard
9i de fonna,.; h;ilila.,i".i prin oxi..xu
fierului;
- in s*Ledrul"umato; apare biiiverdina prin
oxidarea bilinrbinei, cee: ffi
conferd echirnozei o cJ*Logl*:_eJzr,rtg,-!lAi
ales ia rnarcini.
hematina,
^rvfrruua'sr

dufr"?ffi.ae
uuv.
\,E; Irrerue ,eruI
fierul

ulterior. fagocitcte gi

.ni*.r. iiri,rir.t"i"i

deren,ina

rez(::*
cornpleta a echirlozei, proces care
are o durat[ variabilS, intre g gi 20
de zi,.
unele

in

er4iveiii.

situa{ii echimoreie-

-p.-ieii;ljll+*tnr

{;: $Tf{igTffii;#ffi
"""

fesrrturitc,lg"spelsle-_gu sp4 - iq--q_L4yl

sjjpqlq.

qcg11g_frind

aderenr.

,e*jmg;ei- .-:::D-':
id;1.ffiral.in-{esutu_4ffi

Echimo2ele. in iunci';e de localiza:

pri'ire ta

cauza

;"

;di

;:

."#;i;::ii',Tfr.,:*i:?fl1,X?

constat6 echimoze de fonna o'aiarf,, pioduse

l,il#

a.!r.rrrn.u'J^.r.itut6 de p;m,
degctclor agresoruiui qi excorialii
de formi curbi
vs produse
prin aci;:ra
Yrvuq
unghiilor.
50

.ryT
.''l,:i'

l
I

I
I

i
I

Hematornul este o colectie deSiAgC_:lorutalai.tfes:rturi,,q:gane--Sau'

cgy{4r-arglbgxaJe, p-rqdusi p-rin rupqlt9-*ro-r},a!-.gJ.9
mare decit
'"'. -'' ';' 9uLiq
"'::"::--':"*ui
'''-'..'-.'

ur

Daci hematomur este superficiar, tegumentur care

acoper d zona rezatd,

are un aspect echimotic.

Hematoamele

pot comoi:p_a prin:

f"p.r*;i rnalomi c e (n ervi, vase, mu gchi), situaii
iniervenlie crirrurgrciia peniru evacuarea coiecliei
sanguine

se

comp-ri rnalea unor

cg{:g$mgZglgl

in care
- l.fj^:i:l
lnlectle <.- -l_'-- catctltcale

He-matoamere rocarizate in cavitdli preformate,

prin compresiunea
exercitat[, pot duce ia deces-(de .r.*pir, hematomui.r**aurlt
cu vorum de
peste 100-120 mr poate produce decesul prin
compresiun"
a-ffia
--- ---*r substantei
cerebrale).
'--

. Excorialra esre ..u lyi-:yp..rficia,la leziune traumaticd primard in

integritatealgglp_elgl$ejls*f #aia;dioquqepaild.n".du&6j_i-;:nufi carc
'- .'""" -''.*:';'"":r'
Mecanisnt dep'odllt:er-e

il'

- Acliune taggenJigJa a agenturui vurnerant fala de suprafala

pierii. in
aceast[ situalie este posibil sE se determine direclia
de acliune a fo4ei care a
produs excorialia, prin detectarea capitului elcoriatial;io;s?nt depozitate
resturile de lesut detaSat prin abraziune.

- Impact +!+io al agenrurui

.
produc aqa numitele
wlnerant

(ex

wrnerant asupra pierii. in acest caz se

excorialii de strivire care pot reproduce forma agentului

corialii marker).

Evolulie temporald
Excorialiile pot fi superfic_lq[e, in cazur in care este
lezat doar epidermur.
In acest caz, inrcdiat dupl produ...e, suprafata .r.oriu1i.i
,e acoperi cu o
se1o1i.tgj9-g"a1h19,-l-9?"le in deiurs de cite'a.pr_e_,se
transfonne i,
excorialiiloripibft id;; agentul vuloeiiri teie;le prpa.f jr*rr..
.
vase de singe), ,iifel incit sqp:afa11_9rgg-.r311.i'.rr.'ai'
ad cu singe, iar
ulterior cu o crusta de culoare mqlet!g_4;.n.1ar!2n[ (cru;;
l
in unnatoarere 3-4 zile cruitiir..p. sr se detageze, incepind
de ra
margini spre centru, pentru ca in decurs de 7-g
zile aceasta sr se desprindd
coft-plet. Pe"iegument rdmine o zand albicioasi-rori.,
*.. dispare dupd o
perioada variabila de tirnp, {Era a 15sa nici
o un,5 pe tegulnent.

;16l;.r;

i.rr;;#

n;;fii

Pldgile reprezintf, leziuni traumatice primare care

rezeazii intreaga
fo_qlne a tegu-m_entu1ui. Ele pot fi superficiale ru, profrnJ..
-51

^t

Pldgile profunde, la rindul lor, pot fi:

- nepenetrante
- penerrante (atunci cind pdtrund infi-o
cavitate preformatl)
----'
- perforante (afunci cind p,trund intr-un
viscer.uurturj
- transfixiante (cind traverseaz[ un
organ sau un segment corporal)
In tunc1ie de agentut vulnerant.rr.
- plagi contuze
- plSgiprin anne albe (arme asculire.;

l;t;;l;;;;;;il;ffi;lil

Plaga contazd (zdrobitd) este produsa

iwire-a cu sau de un

contoddent.

Corpuriie contondente prezintr, s u!:g_lgiq

$r_q-g{gg,
strivirea tesuturilor.
Caracteristi cile pI dgii

-.I=T_si!Lngsgl9

ac|

on

:m

aza :i:r

ciiiitii),,rt t,

- intre marsinile olSgii.se constuu prezenla

unor bcnzi de t_esut inter_
. irt t: g, . pr.r. r, i, J ..i, i
--=
;; r; ii.
1ii
- in regiunile acoperiteffiar,-acesta
este intcgru ,r; ;;;;;;;t'
33{1,t nte-s, .'T. lgga.q.tqgg, .,."sfrJ,,a"ffii

FUI{U

;;Hit*

- princip ata co rnpt

ic

j.r,##ii'
fr6iffi i . r";;;;J;;ft;;r": !1t123'!

l'?.Y"!y*:lS,:.t:

o,varietate. de

,i

ptagi contuzr produsd prrn

ac:

***::'i:E*::::1":l':unco1,pr"s,;;,il#;;##il##i..t:
o:,:!:':i:,:
jffi
:: !? :*srniter., ,,* ffi

1::J*

ffr

;Jffi ::..;:

Tiffi ' ;ffi [ T:.

li'J"ff x'i. ll:iio^:l3' j# "::i:: -l l.t"?sa eo "ffi
r...,' r. .=.nffi.
g..'

istic

i.

0r.,
arcadelor
l*i:,;,:1, idenrare,
:1,1i
ajuta
iu T,
ia.ntii,.ui.u"ffi;J[1
":,:T. poate i,.
a

**, :i

:\

co1.
rove;te
t'':'"*^*;:!1,^::::,T,i:'
agoryyi-ui in iare.pt.teu se-ana
"d^ jriimediat c9ntondent
deasj
upra
unul
(cre_1q!a
,rd iibieif
r.rorci, icilp,
scal), genut?iri,..g.
plaga plesnitf,
senunctri.
are,*ahtrff"
,"#[
decit pBga
oecrt
nl
plagaconfuz5..clasic6"'si.iilan,,,;ilj.;,,,.';i^^:.^.-.
contuzl "craslci,' gr, ii-ur*iir.
1gg-193e

,i*^iii r. r*rr-r.fi,|l:rri._.].

de plaga tdiata.

Diferentiere, ,. fu.. ,.Jn fagtul

nro^^ piesnira
ca plaga
-i^^_-,., pr.rini;
gri1, rr"n,, ci
ti :
d e lesur integru intre
margini, i ar 1es uiuri; ;#j
.,r#::X,T:illlprezm

";

Pjdgile produse prin arme olbe (arme

oscrtlite)
Clasificare
plaga.infgpata
I plaga tilatit
52

i.?.;

i
I

l),+

plaga inleoat-t[iatd (?njunghiatE)

plaga despreala

-:1,

,';!!l:r?!Ei.U*"e

produs[ prin acfiunea unui c95g inleparor (ac, andrea,

cui, dinte de fi.rc[, pila, floreU etc),

corpurile inleprtoare prezinti *'ri.disq,_u

.
si rezeazdtegumentur cind
sint impinsersau*a@se gi rdsucite in jurul axutuitoi.
PI aga inlepat[ prezinri: .gg[@,
Lrqa] si',;JfierrldrlHre (mai

corfrI irit,epdior;;. ffi

IH:^:::l,::l
.cind
l*lciredus[).
alectat are grosime

rru ,.gr.rtur

corporal

Diametrul orificiului de intrare depinde de grosimea

agentului vulnerant
folosit. cind inleparea se face cu un ac, pe tegument vom
o*"*u un punct de
culoare rogieticE sau acoperit .u o .*ria hematici.
canalai pragii
paPrr.g!* fesuturilor, iar aspectul seu deprnde a. ,gl*rit*lnerant.se afl6 in
canalul
de un ac, de exempru, apare ca un skiu de culoare
rogietica, de lungime

r:::r
redusa.

Principala complicalie_ a pl[gii inlepate este dffioraeia,:

care poate fi
importantl., uneori letali (de exemplu,- ?n inlepa.ea'c-Jiruil-d6;;
fontanelei Ia nou-ndscut).

prin ac$gn-eg unui.cbrp rf,ietor (culir, ciob de

--":.'-=''="'
^.,H:,:.rf
stlcla,
brict, ,i\lgeste.produsd
lamd de ras).
corpul tEietor se caracteri zeazil pnntr-o margiiii t4ioasd,
;::-:--' mecanismul de
ac{iune_fiind,ggggnpSrea gi deplasarru p. t.grr6it.-

r}.gu trati eiie o pldgd

^
prorunzlrnea.

.#

6;"mta-iungime mai mare

decit

* F:ll. dedireclia d*_+plirue a 9-{r$st}J_,tdglgr_,se por produce:

--plaga,1ryg"r{,,cind g.orp_gl qei[lr aclioneazd

verticbl pe iegumenr

,iTb:u, prrn dreclie rarlgenliald

fa1[ft geggglent
.i;G1;X*ffi*I*rr*u
:Hgel.,l
corpul-te t'ietaare, ac'lionind ;;
unol

.se*mente corporale (de exemplu,'

l_"tXlTl?.-,
pavrtionuiur urechii etc).

ffitu..u

chiar
nasului,

"curat", (nu prezintd lesuturi devrtalizate), poate

53

- plaga t[iati este mai profunda la incepuful traiectului, devine din ce I

ce mai superficiaif, spre finaiul sdu, iar uneori se continu5 Ia capdtul termi:
cu o excorialie numitb.coada" plegii. Aceste caracteristici de profunzime s
identificarea excoriatiei terminale sint importante deoarece pennit stabili::ri
direcliaeide tiiere.
produsi de corpuri care au yi{(stilet,
tiioasg
culit cu virf gi o margine

llPlaga inlepat-tdiatd (it{unghiatd)

ascu{it gi una sau mai_m_ulte margini
tdioasa, briceag, purnnal etc).

este

|,lagq inlqpaltaiatdprezintdmai multe eletnente: n[g-a a.q lqtrare, ian:qi pl4gq de iegire.
- Plaga de intrare gi cea de ieqire au,-marginf regqlaIe; netpeg=llonate, iar

formi,,lo{epinde

nurnirul de tdiquri ;te aqngi_fgtoii1e A!1g-eJ'1fiiLqnx;

are,un singur-@iq, plaga de intrare gi cca dc iegire aq foryra tri"unghiu-lafa (r.:r
corespunde marginii tdioase); dacd are doui l6igriri au formd de butonierd (c doui unghiuri asculite); dac6 aflra are 3 sau 4 tiipuri, plaga de intrare gi de :-;
iegire au fonni stelat[.
Canalui plAgii se aflE in profunzimea lesuturilor, in ca',,itdii naturaie
(plaga penetrant6), poate leza organe cavitare (plaga perforantl) sau travers,
organe (plag5 transfi xiant[).
in functic dfl{gsg1anaiului gi lungimea plagii de intrme, sc pot;',-.
aprccicri privind.dirnensiunil6' lamei folosite. r:rai exacte atunci cind regi un..
aicctati are schelet osos (extrelnitate celalic5, torace. bazin). Astfel, lgpgir:pla-eii de intrare reprezinti l[1imea lnaximd a Lamei,-iar lungi_mea cqqqlylui
reprezinG lun$imea miriima a lamei.
in plus, direclia canalului plAgii in lesuturi este impofiantd pentru cd
poate da indicalii cu privire la directia de lovire.
dq

i1\

'

t ' Plaga 4".!Wqld este produs[ de un agent vulnerant care prezintd o

margine ascu-tit6 qi greutate rnare (topor, sap6, ghilotinS etc).

Mecanisrnul de producere al acestei p15gi este o cgrlpinaiiq intre tdie::
(la suprafala teguglg.nluiui)rgiglriviie (in profunzimea leiutu_nlor). Agadaip.laga dcs.picatdprezintd atit caiacteristicile pl5gii tdiate (ia
luprafala) cit 9i-.p ligi^i*contuzc (in pro fi.rnzim e)

--"Piagadespicatieste,dece1emaimu1teori.demaregravitatedatorit]

greutblii armelor folosite in producerea sa. Astfel, frecvent se produc fractuosoase, dechiderea cavit6lilor naturale, leziuni grave ale organelor interne :.
deces.
I
l.

l,

{i

54

ll,

Leziunile de apirare s?nt acele leziuni care rezulti ca-urmare a incerclrii

victimei de a se proteja impotriva unei agresiuni.
.
Lezi,,tnile de aplrare pot fi echimoze, e4gsn_a{ii,plEgi, cu aspecte variate
in funclie de agentul vulnerant.
Ele pot fi localizate:
- in apdrJrea-pasiv[: pe fala dorsalf,-a-miinilor (de exemplu, victima
plaseazd miinile inaintea capului pentru a se proteja) sau pe marginea cubitali a

- ?n apdrarea activd- pe fala palmard a miinilor, ca ufinare a incerc[rii

victimei de a prinde anna cu care este atacatd.. Dac[ arma utilizatd este culitul,
pe fala palmari a miinilor victimei se yor constata multiple piigi t5iate.
Importanla medico-legald a leziunilor traumatice primare :
- Prin aspectul lor ajutd la stabilirea tipului de agent vulnerant foiosit in
producerea 1or. Exist[ situafii in care leziunea reproduce cu fidelitate forma
agentului wlnerant (leziune marker) permilind identifi carea acestuia.
- Stabilirea rnecanisrnului de producere a leziunilor. De exemplu,
leziu-nile localizate pe pe4ig1grgg11ggpte ale corpului sugereaz[ mecanismul de
cadditsil Echimozele qi excoffiiie di ta nivelul gitului sugereaz5 producerea lor
pnn sugnxnare.
- Estimarea datei producerii traumatismului.

Sindromul copilului bitut (sindromul Silverman - Tardieu)

Descris pentru prima dat[ de radiologul american Caffey
sindromul copilului bdtut reunegte leziuni traumatice care apar
produse in mod intenlionat de plrinfi.

in
la

1946,
copii,

Existd o serie de elemente care caracterizeazdacest sindrom:

- existi o disctepEfiE intre tipu.tr le-zrr;_nilor, localizarea ior qi explicaliile
oferite de pdrinfi cu priviie la modul de producere a traumatismului

existr

o fotifzGre intre momentul pro$ucerii

prezentarea copilului ia

fraumatisrnului gi

*dal.

- pe corpul copilului se pot identificatoiietipruiiejde hziuni, de la cele

mai uqoare la cele rnai_severe, aflate in stadii diferite de evolgfie, ceea ce
demdn3ireaz6 cd acel copiLeste agresat firic iri'mod:irp.tue
- este posibil ca copilut sa fi fost examinal anteriir de alli medici pentru
leziuni asemdndtoare.
-Fe'Corpul victimei se observ[ variate tipuri de leziuni kaumatice, aflate
in stadii diferite de evolulie, ceea se sugereazi agresarea repetat[ a copilului.
Se pot constata:
55

"t

- Echirnoze, localizate mai frecvent:

* in jurul pd4ii distale

a bratelor, determinate de stringerea

zgil\ibea copilului
* la ni,elul felei, in jurul gurii ca urmare a presiunii
cu r_ru
pentru a opri copilul sI plin_ed sau sd strige

pe fala vestibularI a

qr

buzeror se pot obsen'a infiil

ru

hemoragi-ce gi, uneori ruptun ale frenului buzelor

Leziuni cranio-cerebrale. mai ares fracturj cr4giene gi hernato,a

$n[$u1q!e, 19es_te.1trx urmd fiind produse adeiea prir
- ryErtlprg fracturi"r localizate frecr enr Ia oigele lunei si .ourt.. in c.a
suspicionarli sindromului copilutui b6rut. un
;t"rlgiE;F,,fi.,
esen1ial. Acesta poate releva aspecte caracteristice: fracturi multiple =*
coastelor, fracturi epiftzare ale oaselor lungi, calcificiri periostale. Elegre::u
esenlial este depistarea de fracturi osoase rnultiple, in diferite slari:

rgiltii;."pifihi*

.ffi*

dnr

uu,

vildecare.
- l*eztUqt ale organelor interne, mai frecvent rupturi.
{g_gc4t, in!sq!r::

meZgnler.

._.

- Arsuri,cu lichide fierbin{i, cu

ligara aprinsd, fire.electrice.
Victimele acestui sindrom sint in gdeial copiii de virstE rnic6 (sub tr.
ani), bdielii fiind mai afectati decit fetele.
Parinlii sint in generai tineri. imaturi ernolional (de exempiu, tatil :
fi gelos pe copil pentru c6 acesta capteaz| mare pafie din atentia rru*..
mama se poate simti criticard atunci cind copilul plinge). au rnai multi :
n5scuti in succesiune rapidi, de multe ori au fost ei inqigi victirne ale abr.-.
fizic in copil[rie, iar familia este, de re_uul6 izolatit de rude qi prieteni.

56

l
I

B. TRAUMATISME CRANIO.CEREBRALE
Traumatismele cranio-cerebrale reprezinti

a catzd frecventi de deces in

practica medico-legalE.

Exkemitatea cefalici este o parte a corpului cu o vulnerabilitate crescuti

din mai multe motive:
- capul este cea mai grea parte a corpului comparativ cu dimensiunile
sale

este situat pe coloana vertebral[, intr-o pozifie de relativ6 instabilitate

creierul este situat in cutia cranian[, o cavitate rigid[, care

ii

permite

un grad redus de expansiune.

Circumstante
jrgresiuni;

de

producere :

diferiteEcidente: de trafic, de munc[, sportive, domestice etc;

a-cte suiii&.re.

Clasilicdri
i I..l Luind in considera{ie comunicarea structurilor intracraniene cu
exteriorui,__traumatismele cranio-cerebraie pot fi :
- ficiise:1' traumatisme cranio-cerebrale in care este pdstrat[ intesritatea
scalpului-fl a oaselor craniene, iar strucrurile intracranierfrTi=comuii;a cu

extbriorul:
- --:.

-:.:.-

__

ileschisei t*t*t*tipp*g granio:cerebrale in care existf, leziuni'iale

scalpului-.$r oq[e-lg1 clalu*ene, iealizind comunicarea strqcturilor intracraniene
cu exteriorul. ln aceast[ categorie pot fi incluse gi haumatismele craniene
soldate cu fracturi ale bazei craniului care, prin comunicarea cu cavit[fi ale
fe1ei, casa timpanului, favoizeazd producerea de compiicafii septice
intracraniene.
--i--

in managementul traumatismelor craniene al

Colegiului Regal a1 Chirurgilor din Anglia a propus in 1999 o clasificare ce are
labazd starea pacientului la internare. Din aceast5 perspectivd, se pot identifica
trei tipuri d_e_traumatisme cranio-cerebrale:
- miyod- perioada de internare in spital nu depigeqte 48 de ore
- nedii- internarea in spital este pentru mai mult de 4g de ore, dar
pacienlii 'riu necesitd asistenli medical[ ?ntr-o secfie ATI sau interventii
neurochirurgicale
II. ..Grupul de lucru
'.

57

grave- necesite internarea pacienlilor intr-o secfie ATI

sau intene*
neurochirurgicale
Deficienla acestei clasific[ri este aceea ci nu ia in considera]ie
rezulta:d
oblinute prin tratarea pacientilor.
Mecanisme de producere a trauntatisnteror cranio-cerebrare
L Mecanisnte direcle
I. l. Accelet"afia se produce atunci cind capul, aflat
in repaus, este lor.i:
un obiect in migcare (de ex. rovirea capurui cu un corp contondentj.
unnare a acestui mecanism se produc reiiuni cranio-cerebrare
gravitate variabilr, localizate toate la locul de irnpact (coincidenf6
de sec::
leziunilor cranio-cerebrale).
1.2. Deceleratia se produce cind capul, aflat in migcare,
lovegte un o.cr*.
sau o suprafat[ stalionard (de ex. ciderea de la acelagi
nivel cu impact crarur
pe un plan dur).
urmare a acestui mecanisrn se produc doui grupe de leziuni:
- leziuni la Iocul de irnpact
- Ieziuni de contrarot,iturd, rocalizate ra porur opus fald de rocu- ,
i[rpact. Acestea, sint detenninate de deplasarea creierului in
interiorul c-:n
craniene, consecutir,i. irnpactului, qi ioviiea sa dc partea
cutici cranicne c:$
locului de irnpact. De exernpiu. in cadrur unei caaeri ., id;;;;;;
leziunile de contralovifurr vor fi localizate la partea anterioara
a creier-lui
Leziunile de contralcviturf, sint mai severe decit iele de impact
direct penr:- [
ele sint pri*ele care se prod.uc: i,rediat dup6 impactul
cra,iului pe un pr- *,
creierul se deplaseazI spre partea opus6, iou"qi. structurile
orour. oi i, *
,ivel gi apoi, cind mare pafie din energia cinetic5 este absorbi; ;;;;=-1,
pozilia iniliala gi se lovegie de locul de impact. Aqadar,
i, .uarui *.t"rir,.:t
pri,rul momenr se produc teziunite a. .ont.uio;il;;:'r_"il
lntr-un moment secundar, de cele de irnpact.
'i
[,3,Mecanismmixl(acceleratieuinatddedecelet,ayie)
in aceasti situalie, capul stafionar este lovit de un'obiect in migcar-.
l{i
ulterior capul, aflat i, rniqcare, rovegte un obiect sau plan
stationar (d. ud
lovirea capului ?n cadrul unei agresiuni, urmatd de c5derla
,irrlr*L
.--:l
- --' *
-* i.d
cranian pe un plau dur).
consecinla acestui mecanism este producerea unei cornbinapii
^--..r
-- le:uii
prin acceleralie qi leziuni prin deceleratie.
' de

dl

in

*j:::!tie..in

il.

llfecanisme

indirecte

Mecanismele indirectc sint caracte rizate de producerea traurnatisr:jd

cranio-cerebrale fErd irnpact asupra extremitrtii cefaiice.

s8i

1i

{
fi

il

11.1. Acceleralia sau deceleralia

fdrd impact asuprq capulti se produc
frecvent in accidentele de trafic, ra ocupanfii vehiculului, in situatia
in .ur*
capul sufer6 o rripcare brutali ca urmare a frinErii sau accelerlrii
brugte.
Consecinla este producerea unor leziuni la nivelul joncliunii cranio-vertebrale.
o formi particulari de leziune produsi prin acest mecanism este fractura
*-hiplash (,,in lovitur[ de bici"), la nivelul Coloanei cerv.icale inalte,
consecinla
unei combinalii de hiperflexie qi hiperextensie brutalI a capului.
IL2. Leziuni cranio-cerebrale prin impact in sltd rrgiun, a corpului
cind irnpactul este la nivelul picioarelor sau ischioanelor, mai ales in
situalia in care oasele membrelor inferioare qi coioana vertebrala r6min
integre,
energia cinetica a impactului se transmite de-a lungul acestora, in
etajele
posterioare ale bazei craniului. Consecinta este infundarea
coloanei vertebrale
cervicale la nivelul gdurii occipitaie, cu producerea unei fre.-hifi
cif.uhre in
jurul acesteia, insolitl, de regul[, de leziuni severe ale maduvCfG;i-r"r.
ii
bulbului rahidian.
in situalia in care impactul este la nivelul mentonului, iar mandibula
r6,rine indemn6, energia cinetica se poate transmite de-a hingul ramurilor
mandibulare pina in etajele mijlocii ale bazei craniului, producind
fracturi
osoase gi leziuni cerebrale la acest nivel.
Ill. Alte necanisme
III. I. Penetrarea rmui corp stt'ditt in caviraka cra,iand (proiectil, cu{it
etc) detenlind producerea de tmumatisme cranio-cerebrale cu potenfial
septic
deosebit de ridicat
III. 2. Contprimarea capului irttre doud planuri dure
IIL 3. Mecanismnl de suflu, produs in cadrul expioziilor, detemina
creqterea marcatd a presiunii intraalveolare pulmonare, ceea
ce ya detenlina
hiperiensiune
principaia
c-erebrald.
consecinl6 morfologicd este
-'yerroesa
apariliade sufu?iqgi. heuroragice difuze, diieminate la nivelul intregului
creier.

Leziunile scalpului
Aspectul leziunilor p[4ilor moi epicraniene (scalpului) este,
in general,
acelagi ca in alte regiuni ale corpului, depinzind ae ilpui
ug.nturri r,.Lr1n-erant gi
de mecanismul de producere al traurnatismului.
cu toate acestea, existi o serie de aspecte particulare determinate de
prezenla prrului capiiar cu rol protector al scalpului qi
de existenla planuiui
osos (cutia craniani) imediat sub scalp.
Excoriayiile sint greu vizibile la nivelul scalpului datoriti
efectului
protector al pdrului capilar. cu toate acestea, mai alis in
cazul in care sint
consecinla unei forte care actioneazd peqpendicular pe scalp,
excorialiile pot
59

;::::*:.

fonna agenfului vulnerant

si, implicit, pot ajuta ta identific::ir

Echimozele Si hematoamele

,,,, .,tl:ii#i

x;Iff :iJ iT ; l#:*

"

azd v izuatizare a

ch i m oz

eIo

sca

rp ru,

Acumurarea de singe, care caract

erizeazd, echimoza. poate
actiunea fo4ei gra'itulion-rt..in
rrr. iaryi ut..**.riiriii?ari.e. ,,rnigra.. a
De exer:_:rr
un rmpact in regiunea frontarr
poate o.i..mina o-r.r"irri.
de
singe care. nu
acliunea fo4ei gravitationale,
,, ,rag..r. Ia nivelul orbirei.
Atunci cind cantitur-Lea de singe
acumulati este mare, echimoza
insotita de formarea ircmato,nuiu
:m
o#i
-.-,
perceput Ia paipare gi
tumefiere u
vizual :u
-,4u'1an'

r.ffiiri.

Plaga contuzd
La nivelul scarpuiui, ca umare
a qfaaurui osos superficial,
praga co:-::r
are un aspect ,"Tl::111
ttasa pliittird. Aceasra i." ,ru.gi,rite resu_,u
purind preta
le
confuzii
ptugi ,aiura. Diagnosticui?ferential
cvidentierea elementelo.
se br.an
'a
.rru.r.rl"l.. pirgii conl uze :
prezenfa puqrilo:*d-g-1ssu.
inlre
rnarginire Prdgll'
'^Y rrrqrslrlrls
pragii. lesururire n:-m
complet seclionate:

.,

exisrenla unor leziuni in

lesururiie din jurul plagii:

pdru]

,.

?.,

r*Giu

piagil pi.rnire poate

ind.,* sau z&
," i,.1,,, d. p ;."
l;;."'0,..',; ; i, i;;,

:i?fiffi :'.Tll:lll I'i,'. f ,,ffi

o
,

leziune parti cular,

scalpului.

.:,

;r;;-r";dp&b,r' qurud
adice inr,rurarea
llllarurarea p aryiar.tr*u
P
ro-*ol

Istoria contine.consermdri
cutrernuratoare dcspre
obiceiur

rX?iJ.l','#'ffi'ilnnlfgxi;.ii :::,r,:.{,.

inh- un ai'po.riii .ure se

invirte
cazul in care victima este
tir?td.,

r",, J p-a

.,

"u;r'JH'r:)(3xrTj'lif;
.upJa.
gosea).

*o.

3..

accid :

i;lTili

oo,

J
6

Ist.or"icul grec

al antichitdyii,

t,icilor ,riti io )-"; ,.^r^^ :.-^.-.:Heroda

.. tt' povesteste despre oi
';:2?:;'J:;;;'l:!:i;:;:,!*
j:;/,,,ri;ii"!;:}:f

;':,';,,'ff!j;i,,?i

T;:;:f;,Xf:!::',,1!,,')*'!:::i:!i;,;e;;;i,7*i,ti,'i,'",lil,,if
i,'oi!,ii,i,
ff;fr':,i':':,r:,:l:;:i::,,:,:: ji;,;;;;':,,;;i":;"'::'i:;;"1r';;'
::;;:;:;i:;!,,;t;:::,;i;,,*;;;;e:;:::';,,,,::':;'':;:,;:l:::;;;,1:;
"
;;;f:i:'',lxr/f,ii
?u::::i,! :,1,y:.::,,,7,i,;;;;;;;;,';'
ry, i
;
:;
;',";
:;
::;,' ; ;: f::';i:
tr;;''{ : i#:,:, ::,'":,:: :'": 1 " 1,,,' ;;
yi,:,i^:'::"!::,"',o;;,:";';',,;;,;'";:i:^::;1i"':;::,'
un
mijloc de rdzbunare. Inreresa",
":f;"::{;':;:

ir,ri

"rrZ'

60

"r:ur:r;;

Tiifl"";li,r,:

f.

#
5

ft


]'
i

cumpdrau scalpuri, pldtind preluri substanliale pentru acesteq.

$ansele de
supywieluire ale victimelor scalpdrii depindeau fu primul rind de suprafala de
scalp care era fnldturatd. Cu cit aceasta era mai ?ntinsd, cu attt mortalitatea
era mai crescutd, generatd in principal de infecyii severe.

numf,ru1

Fracturile craniene
Funclie d, bSql,?g!, fracturiie craniene pot fi:
fracturi ale bol$i'craniului
fracturi ale [azei, raniului

ae@$,t se descriu:
fracturi liniar.d
fracturi coryinutive

Funclie

.
t

Fr1rinfundare
oI-infundere- e-I-tryz-lJe - eschilele osoase sint indreptate spre exterior
linq#yp - eschiieili"oilase sint indreptate spre interior
Funclie de tfl$iile inte"resate, pot fi:

fractud incomplete (fisuri)- doar una dintre cele doud tdblii

extemi

este

afectatb,, de obicei cea

- fracturi complgTe- arnbele tiblii sint interesate

Funcfie d" *gggllyld9-py9_!.tfiere, fracturile craniglls pot fi:
- fracturi direcie-- ldii,zai6 ti l icul imp acrului
- fracturi Uldirecle)

- fracturi filgaiue- energia cineticr se tianspmite prin intermediul

rahisului sau mandibulei, impactul avind loc in alt6.rgiun. decit capu1.

Mecanismul de pr o duc er e a fracturil or craniene

Fracturile directe iau nagtere ca urnare a modific6rii formei craniului cu
dep[qirea lirnitei elasticitllii oaselor, in urma aplic6rii unei forte.
Forma fracturii directe depinde de regiunea craniului in care a fost
aplicat6 forla' Dac[ agentul vulnerant determin[ turtirea unei suprafele curbe
a
craniului, rezultd mai multe linii de fractur6 care pleac[ din punctul de aplicare
a forfei. Aceste fracturi se numesc meridionale sau de indoire.
61