Sunteți pe pagina 1din 11

TUSEA CONVULSIV

Conf. Dr. Mirandolina Pric

Definiie
Boala infectioasa si foarte contagioasa, specific
umana, determinata de bacili din genul Bordetella si
caracterizata clinic tuse caracteristica
1906- Bordet si Gengou au izolat agentul etiologicBordetella pertussis
Este o boala grava la copii nevaccinati < 2 ani, !
deoarece nu se transmite imunitate trasplacentara

Epidemiologie
Rezervor de infectie: strict uman, bolnavi cu forme tipice
sau atipice de boala (adulti care si-au pierdut
imunitatea postvaccinala)
Poarta de intrare: respiratorie
Calea de transmitere: aeriana, contact interuman direct
indirect (obiecte contaminate cu saliva (rar)
Contagiozitatea (lunga): ultimele zile de incubatie, invazie,
2 sapt din faza de stare
Receptivitatea: generala, chiar pt nn din mame imune
(suportul Ac IgM ce nu traverseaza placenta)

Etiopatogenie
Bordetella pertussis (90-95%) si parapertussis (5-10%)
=cocobacili G(-), nu imunizeaza reciproc
Necesita medii speciale, cu sange (Bordet Gengou)
Secreta o serie de toxine ce confera patogenitate
Bacteria se multiplica in epiteliul ciliat respirator traheobronsic
(germene neinvaziv), toxinele care difuzeaza sunt responsabile de
modificarile generale
Inflamatia locala irita terminatiile vagale ce constituie aferentele
reflexului de tuse (tuse bronhogena)
Tuse neurogena: declansata de stimuli senzitivosenzoriali, datorita
conexiunilor intre centrul tusei si alte proiectii corticale, tuse
persistenta luni dupa infectie

Tablou Clinic
Incubatia: 1-3 sapt
Invazia: 2 sapt (semne nespecifice de infectie de cai respiratorii,
afebrilitate/subfebrilitati)
Stare: dureaza 4-5 saptamani
Tuse caracteristica
Accese de tuse (10-20/24h forme medii, 30-50/24h forme severe)
constituite din chinte repetate (5-9)
Chinta: Apnee
Inspir profund (repriza) suierator datorat stramtorarii glotei
Sacade expiratorii de tuse
Accesul se termina frecvent cu varsaturi (tuse emetizanta)
Tuse chinuitoare, cianogena, emetizanta, fara expectoratie (sau
expectoratie minima sau dop de mucus, mai frecventa noaptea)

Intre accese starea generala si ex clinic sunt normale


Convalescenta: rarirea acceselor , (aprox 2 sapt), tuse chintoasa.

Forme clinice
Nou nascut si sugar: forme grave 50% din cazurile de
tuse convulsiva apar < 1 an
Chinte asfixiante, apnee prelungita, cianoza pierderea
constientei, absenta reluarii respiratiei, convulsii anoxice
Apnee sincopala (oprirea respiratiei brusc, inopinat fara
tuse sau chinta caracteristica)
Complicatii respiratorii

Adult: forme atipice fara tusea caracteristica, asemanatoare

bronsitei (pastreaza un rest de imunitate); forme fara


complicatii, dar se constituie in focare de infectie necontrolate
terapeutic (importanta epidemiologica)

Complicaii
Mecanice (legate de intensitatea tusei si hiperpresiunea expiratorie
intratoracica)
Ulceratia fraului limbii
Hemoragii nazale si conjunctivale
Emfizem cervical si mediastinal
Pneumotorax
Prolaps rectal, hernie
Neurologice
- Convulsii (anoxice)
- Hemoragii intracraniene
- Encefalita de origine toxica
- Sechele neurologice secundare anoxiei
Infectioase
Otite
Suprainfectii bronhopulmonare (pneumonie, ateletazie,
bronhopneumonie)
Denutritie prin varsaturi si dificultati de alimentare

Diagnostic
Epidemiologic (absenta vaccinarii, contact infectant)
Clinic: accese caracteristice in afebrilitate complicatii Laborator:
Elemente orientative: leucocitoza (15-20.000 cu limfocitoza 6090%
Etiologic
Identificarea bacteriei este singurul element de certitudine
(tuse in fata placii, recoltare de secretii nazofaringiene)
Cultura are sensibilitate mica (30%), creste in 4 zile
IF (sensibilitate si specificitate bune)
PCR scumpa
Serologic (test de aglutinare), rezultat tardiv, permite
confirmarea formelor atipice in pratica ambulatorie
Rx pulmonar: opacitati peribronsice, perihilare, hiliobazale,
atelectazie

Diagnostic diferenial

Infectii virale: unele adenovirusuri, VRS,


Laringotraheita infectioasa (Moraxella catarrhalis)
Pneumonia cu M.pneumoniae,
Alergii respiratorii
Corpi straini traheobronsici
Mucoviscidoza

Tratament

(spitalizare numai pt cazurile severe)


Etiologic: macrolide, amoxicilina, 14 zile
-administrarea in faza paroxistica nu modifica
simptomatologia, dar eradicand bacteria evita
contaminarea anturajului
ERITROMICINA-de electie.Reduce durata si severitatea bolii
Simptomatice: sedative usoare, antiemetic, antitusivele
sunt ineficace
Corticoizi in formele severe: intensitatea simptomatologiei
Masuri igienodietetice (climat cald, umed, mese mici repetate,
hidratare corecta)
Supraveghere, tratamentul complicatiilor infectioase (AB)

Profilaxie
Izolarea cazului de boala (5-7 zile daca a primit trat AB)
AB profilaxie la contacti 10 zile (Z14-Z21 cel tarziu dupa contact)
Daca subiectul contact e in faza catarala AB curativ
(contact=copii care n-au primit 4 doze de vaccin, familie, mai ales
femei gravide, persoane cu afectiuni CV, respiratorii)
Vaccinare
-Vaccin corpuscular cu germeni omorati
Eficienta (95% frantuzesc, 70-80% romanesc)
La 2-3 luni, 3 doze la 4 sapt interval cu revaccinare la 18 luni
RA: moderate (somnolenta, hipotonie, strigat 1-6h dupa
vaccin), severe (convulsii, encefalopatie cu rau convulsiv 1:106
vaccinari)
CI: encefalopatie
-Vaccin acelular (toxina, hemaglutinina), mai bine tolerat, dar
eficacitate mai mica