Sunteți pe pagina 1din 31

SCARLATINA

ETIOLOGIE
-BOAL INFECIOAS ENDEMOEPIDEMIC-STREPTOCOC BETA
HEMOLITIC GRUP A
EPIDEMIOLOGIE
-sporadic
-mici epidemii n sezon rece
-la copil
SURSA- bolnavii
- purttorii de streptococ
TRANSMITERE
-aerogen
-prin obiecte contaminate
RECEPTIVITATEA
-general
IMUNITATE-durabil fa de scarlatin
-renbolnviri- cu alte tipuri de streptococ

Scarlatina
Scarlatina este o boala extrem de
contagioasa cauzata de infestarea
cu streptococul beta-hemolitic de
tip A
Acest streptococ elibereaza in
corp o toxina in urma careia apare
o iritatie a pielii de culoare rosie.

Epidemiologie

Infectia afecteaza, in special, copiii cu


varste intre cinci si zece ani mult mai rar,
adultii,
- sub doi ani, scarlatina este rara, datorita
prezentei anticorpilor materni, insa nu este
exclusa.
Baietii sunt mai des afectati decat fetele
-Scarlatina este raspandita pe intregul glob,
dar epidemia domina indeosebi in zonele
temperate
- In Romania in ultimii ani morbiditatea prin
scarlatina a fost relativ constanta, de 13,42
la 100.000 locuitori

-caracter sezonier de toamna-iarna si


primavara, cu incidenta maxima in luna
noiembrie si incidenta minima in luna aprilie
-caracter epidemic la 5-6 ani, cu
aparitia de focare epidemice in
colectivitatile de copii prescolari sau scolari
Grupa de varsta cea mai afectata de
scarlatina este de 5-9 ani
- mai frecvent de 4-5 ori in mediul urban
fata de cel rural. Sub varsta de 1 an,
scarlatina apare in mod exceptional

Transmiterea

Transmiterea se face pe cale respiratorie,


mai ales atunci cand copilul are si febra

-la 24 de ore de la inceperea tratamentului,


copilul nu mai transmite boala

- Raspandirea scarlatineise face pe cale


aerogena, prin norul Flgge si prin obiecte,
maini murdare si produse alimentare (lapte
si lactate, inghetata, salata de oua, etc.)-contaminate cu streptococul betahemolitic de grup A

- Transmiterea scarlatinei este posibila si prin


infectarea arsurilor, a altor leziuni cutanate, a plagilor
operatorii (in cadrul scarlatinei extrafaringiene sau
chirurgicale).

-Contagiozitatea persoanei bolnave de


scarlatinadureaza atata timp cat streptococul este
prezent in nas, faringe, tegumente,
- dupa aplicarea penicilinoterapiei se reduce foarte
mult, la cateva zile.

-Receptivitateaeste ridicata in scarlatina, 30-40%.


Dupa vindecarea bolii se obtine oimunitate
antitoxica durabila, care confera protectie fata de o
noua imbolnavire de scarlatina, dar nu si fata de alte
infectii cu alte serotipuri de streptococ beta-hemolitic

PATOGENIE I ANATOMIE PATOLOGIC

Cea mai frecvent poart de intrare-orofaringele


Exotoxina ertrogen format de s. difuzeaz n
organism -sindrom toxic- responsabil de erupia
specific,febr, grea,vrsturi,cefalee
Aciunea toxic asupra tegumentului- determin
descuamaia de intensitate variabil dup 2-3
spt.
-sindrom septic- invazia organismului de ctre
streptococi determinnd complicaii septice
-sindrom alergic- poate apare la 15-20 zile de la
nceputul bolii , azi f.rar

Debutul

-Incubaia-3-6 zile
-debut brusc, manifestandu-se prin febra de peste 38,5 -40 si
frisoane.
- Dureri in gat, dureri abdominale, cefalee
- Limba incarcata, acoperita de depozite albe sau galbene
- Fata cu un aspect de paloare in jurul gurii si congestie a obrajilor

- Amigdale edemetiate si rosii, acoperite si ele de depozite albicioase


- Gat inflamat
- Moleseala si oboseala;
- Lipsa poftei de mancare
- Greata si chiar varsaturi

-Perioada preeruptiv-36-48h-enantemul scarlatinos


Gravitatea anginei proporional cu gravitatea scarlatinei paralelism intre gravitatea anginei si severitatea scarlatinei.

Eruptia

La aproximativ 24-48 de ore de la debut,


apar niste pete mici si rosii, aspre la pipait,
ca pielea de gaina, care determina prurit
mai ales la inceput.
Initial apar in axile, pe gat, piept, coate si
in jurul zonei genitale si se extind rapid pe
toata suprafata corpului.
La nivelul fetei nu apare eruptia,
manifestandu-se prin congestia obrajilor,
buze carminate si o paloare in jurul gurii.

Eruptia

uneori bubitele sunt atat de numeroase incat parca se


unesc, aspectul tegumentului (pielii) fiind asemanat cu un
rac fiert;

- caracteristic este ca exista un singur puseu ( bubitele apar


toate deodata, nu in valuri cum se intampla in alte infectii virale
ce evolueaza cu eruptii cutanate, de exemplu varicela );
-este foarte intensa la nivelul plicilor ( genunchi, cot, zona
inghinala), unde se formeaza adevarate linii rosiatice,
hemoragice -semnul Pastia- util i pentru dg. tardiv pentru
c persist cteva zile dup stingerea erupiei ;

nu exista la nivelul fetei; fata este rosie la nivelul


pometilor ( aspect palmuit al fetei), insa fara bubite iar
in contrast, in jurul nasului si gurii exista o paloare
marcata
-masca Filatov
persista in medie 7 zile; dupa disparitie exista o perioada
de cateva zile ( inspecial la cei la care nu se
administreaza tratament)in care apare o descuamatie
foarte fina furfuracee (asemanatoare cu matreata) la
nivelul trunchiului iar la nivelul palmelor si talpilor, pielea
se poate desprinde in fasii ( lambouri).

Ciclul lingual

Limba in scarlatina:
exista o evolutie foarte tipica la nivelul limbii de multe
ori patognomonica
la debut- este saburala, incarcata pentru ca in
urmatoarele zile stratul de la suprafata limbii sa se
elimine treptat ( de la varf spre baza) astfel incat limba
devine foarte rosie cu papilele hipertrofiate
asemandandu-se perfect cu zmeura, de unde si
denumirea de limba zmeurie ( de obicei in a 4-5-a zi
de la debutul bolii);
pe masura ce boala evolueaza spre vindecare si
aspectul limbii se modifica, producandu-se
reepitelizarea care confera un aspect lacuit limbiilimba de pisica

dupa 10-12 zile aspectul limbii se normalizeaza

ciclul lingual - este specific si prin evolutia sa in


dinamica sustine diagnosticul de scarlatina.

Forme clinice de
scarlatina:

1. Forme usoare, benigne: majoritatea au


o evolutie usoara cu vindecare fara aparitia
de complicatii bineinteles in contextul unui
tratament antibiotic adecvat

2. Forme grave, maligne : cu o evolutie


toxica, severa ce presupune si afectarea altor
organe ( sistem nervos, inima, rinichi, ficat).

Diagnostic
1.

criterii epidemiologice : contact


cu bolnav/purtator de streptococ
- existenta de cazuri de scarlatina in
colectivitate, familie
2. criterii clinice : aspectul sugestiv
pentru o infectie cu streptococ
( angina cu eruptia caracteristica
si modificarile starii generale);
3. date de laborator:

prezenta sindromului inflamator, sugestiv


pentru o infectie bacteriana:
a)leucocitoza cu neutrofilie
b)VSH, proteina C reactiva- pozitive ( confirma
prezenta unei infectii bacteriene);
-izolarea streptococcului din secretia
faringiana
- uneori rezultate negative care insa nu
exclud diagnosticul mai ales daca secretia a
fost efectuata dupa instituirea unui tratament
antibiotic;
-testul ASLO ( anticorpii antistreptolizina O) nu
este un test utilizat pentru infectia acuta,
acesti anticorpi se formeaza in timpul
infectiei, crescand progresiv astfel incat in a 3a saptamana ating un titru protector pentru ca
in saptamanile 4-5 sa atinga valoarea maxima;
- acesti anticorpi asigura imunitate specifica
antiscarlatinoasa.

Tratamentul

Obiectivele principale sunt :

eradicarea infectiei - antibioterapie


controlul temperaturiisi al durerii antitermice, antiinflamatoare
regim igieno-dietetic cu repaus la pat
7-10 zile;
dispensarizare activa - urmatoarele 3
luni pentru detectarea eventualelor
complicatii.

Scarlatina nu se trateaza acasa

internare obligatorie - tratament cu


antibiotic timp de 7-10 zile
- Dupa aceasta perioada, chiar daca starea
de sanatate se va ameliora, copilul trebuie
tinut izolat, cel putin o saptamana, chiar
doua, in functie de evolutia bolii

-Pentru a considera bolnavul vindecat total


trebuie sa treaca cel putin 21 de zile de la
debutul bolii, in conditiile in care starea
generala -este buna, iar din analizele
medicale de urina si exudatele faringiene nu
rezulta prezenta strectococului beta
hemolitic de tip A.

Scarlatina este extrem de periculoasa

- Netratata corespunzator -complicatii :


septicemia, hepatita, meningita, adenita,
sinuzita, miocardita.
Infestarea cu streptococul beta-hemolitic
de tip A este imposibil de prevenit
Orice purtator de streptococ il poate
transmite cu usurinta prin stranut sau
tuse
-un caz de scarlatina trebuie izolat total
- Absolut toate obiectele cu care bolnavul
de scarlatina a intrat in contact trebuie
spalate temeinic, inclusiv lingurile,
furculitele, farfuriile etc
Persoana care are grija de bolnav trebuie
sa respecte strict regulile de igien

Tratament etiologic

tratamentul de electie - Penicilina G injectabil (de preferat),


sau penicilina V, oral timp de 7 - 10 zile, urmat de benzatin
penicilina Moldamin, o doza pe saptamana, 3 saptamani
consecutiv.
Dozele de penicilina sunt:
Copil: Penicilina G inj. 50.000 UI/Kgc/zi, i.m. sau i.v. , in 3-4
prize
Penicilina V 100.0000 UI/Kgc/zi, oral in 3 - 4 prize, cu o ora
inainte de masa sau la 2 - 3 ore dupi mese.
Benzatin penicilina se administreaza o data pe saptamana in
doza de: 600.000 UI i.m. la copilul cu G < 25 Kg; 1.200.000
U.I. la copilul cu G > 25 Kg si adult.
In caz de alergie la penicilina se pot utiliza alte antibiotice active
pe streptococul b-hemolitic de grup A, dar cu inconvenientul ca
tratamentul nu se poate incheia cu benzatin penicilina.

Macrolide (eritromicina, claritromicina, azitromicina) - 10 zile


Clindamicina - 10 zile
Asocierea Amoxicilina + acid clavulanic -augmentin

Tratament simptomatic
Tratament

simptomatic:
Antitermice: algocalmin, paracetamol
Antiinflamatorii: ibuprofen,
paracetamol
Antialgice: algocalmin

Tratament patogenic
In

formele severe de boala, toxice:


Internare in sectie de terapie
intensiva
Corticoterapie: dexametazona 0,5
mg/kgc/zi;
Gamaglobuline standard

Tratament
Scarlatina

face parte din bolile care


necesita intenare obligatorie,
declarare epidemiologica nominala si
izolare minimum 7 zile.
Tratament igieno-dietetic
Izolare si repaus la pat in spital cel
putin 7 zile
Regim alimentar lacto-hidro-zaharat
pe perioada acuta a bolii

Profilaxie

Datorita riscului crescut de complicatii, uneori severe, infectiile cu


streptococ -hemolitic din grupa A sunt afectiuni care beneficiaza de
profilaxie specifica:
-Bolnavul se interneaza obligatoriu in spital
-Izolare 10 - 15 zile
-Declarare nominala in vederea realizarii anchetei epidemiologice in
focar, pentru a descoperi sursa de infectie
-Tratarea bolnavilor minim 7 zile,

-intrarea acestora in colectivitate se face dupa 2


saptamani de la externare din spital cu exudatul
faringian negativ pentru streptococ

Pentru contacti: chimioprofilaxie cu Penicilina G (5-7 zile), urmarire


clinica si biologica (exudat faringian, examen sumar de urina)
Igiena colectivitatilor: testarea periodica a personalului ingrijitor sau
didactic.

Complicatii

1. TOXICE :
apar in timpul evolutiei bolii si sunt secundare
difuziunii toxinei in alte organe cu afectarea
inimii- miocardita,
rinichiului- nefrite,glomerulonefrite ,
ficatului- hepatita,
articulatiilor- artrite septice
2. SEPTICE:
de vecinatate prin difuziune: otite,
otomastoidite,sinuzite, flegmon periamigdalian;
la distanta - pneumonie, meningita, pericardita,
septicemie ( infectie generalizata).
3. POSTINFECTIOASE:
reumatismul articular acut;
glomerulonefrita acuta poststreptococica;
eritem nodos;

Complicatii

Complicatiile scarlatinei se suprapun cu cele ale oricarei infectii


streptococice (angina, infectii cutanate streptococice).
Complicatii precoce sunt consecinta eliberarii in organism a unei
cantitati crescute de eritrotoxina si apar in perioada de stare a bolii.
Eruptia hemoragica
Hepatita toxica. -usoara hepatomegalie ,sensibila la palpare si
rareori icter.
Nefrita toxica: albuminurie ,hematurie si leucociturie ca urmare a
hipersensibilizarii vaselor glomerulare .
Clinic -edeme ale membrelor inferioare, hipertensiune arteriala,
urina tulbure.
Miocardita toxica-dispnee, tulburari de ritm cardiac, fatigabilitate,
scaderea TA, iar paraclinic modificari ale traseului EKG.
Encefalita toxica manifestata -cefalee, varsaturi, convulsii, coma
Artrita toxica -artralgii si discrete tumefactii la nivelul
extremitatilor care apar in faza acuta a bolii, reversibile la
tratamentul antiinfectios
Socul toxic -se produce ca urmare a afectarii mai multor organe si
sisteme de catre eritrotoxina streptococica. Daca nu se intervine cu
tratament corespunzator poate duce la deces.

Complicatii

Complicatii medii -ca urmare a multiplicarii bacteriene la


nivelul portii de intrare rezultand un focar septic
(microbian), iar prin invazie locoregionala sunt invadate mai
multe organe vecine iar prin diseminare sanguina infectii
streptococice la distanta. Astfel rezulta prin mecanism
septic:
Infectii de vecinatate: adenite si adenoflegmoane
regionale (laterocervicale, subangulomandibulare), flegmon
periamigdalian, flegmon retrofaringian, otite, oto-mastoidite
supurate, sinuzite.
Infectii la distanta: pneumonii, abcese pulmonare,
meningite, artrita septica, osteomielita, etc.
complicatii foarte rare ,favorizate de terenul deficitar al
gazdei (imunodeprimati, diabetici, pacienti in tratament
imunosupresor etc.).

Complicatii

Complicatii tardive -pot aparea, la aproximativ 3 saptamani de la episodul


acut al bolii
- se produc prin mecanisme imunologice,.

Reumatismul articular acut - manifestat clinic prin:


febra, artralgii, poliartrita, coree (boala de nervi
caracterizata prin miscari involuntare), cardita (inflamarea
inimii), noduli subcutanati (umflaturi sub piele), iar
biologic prezenta unui sindrom inflamator. Uneori sunt
prezente numai o parte dintre semnele si simptomele de
mai sus, rezultand sindroamele poststreptococice minore.

Glomerulonefrita poststreptococica difuza se


manifesta clinic prin febra, hematurie, edeme, HTA,
sindrom inflamator prezent, examen sumar de urina
modificat

Eritemul nodos este o vasculita (inflamare a vaselor).


Purpura Henoch-Shonlein are la baza acelasi
mecanism imun si se manifesta clinic prin purpura la
nivelul membrelor inferioare insotita de artralgii, dureri
abdominale si afectare renala.

Eruptie
Elemente

eruptive specifice

Limba in scarlatina
Limba zmeurie