Poluarea cu plumb

Introducere

1. Generaliti despre plumb

Prin gradul de poluare general, plumbul este prezent pretutindeni, n aer, ap, sol
i ptrunde n organism pe cale digestiv, respiratorie sau cutanat. Din ap i alimente, la
nivel digestiv se absoarbe 3-10 %, iar la nivel pulmonar, nivelul de absorbie ajunge la
40-50%.
Datorit faptului c plumbul nu are nicio funcie demonstrat n organism este
considerat ca element cu toxicitate evident, caracterizndu-se esenial prin capacitatea
mare de legere pentru diferite proteine i sruri organice (citrai, ascorbai). Odat intrat
n organism, plumbul este reinut de cortexul renal i ficat, dup care este depozitat n
oase sub form de fosfai. Concentraia plumbului n snge variaz foarte mult n funcie
de gradul de expunere. Circulaia i retenia plumbului n corp sunt modificate de
prezena unor ioni(Ca, Fe), sruri (ioduri, fosfai, bicarbonai), hormonul paratiroidian,
vitamina D.
De foarte mult timp, plumbul a fost obtinut din minereuri si prelucrat fara mari
dificultati. Acesta este un material foarte ductil, fiind cel mai moale dintre metalele
uzuale, poate fi laminat in foi subtiri si in fire.
Cel mai important mineral de plumb si aproape singurul exploatat pentru obtinerea
acestui metal este galena (PbS).

2. Motivarea alegerii temei

In prezent se dezbate acest subiect de mai multe companii pentru protectia
oamenilor la nivel mondial, fiind o problema actuala in Romania.
Am ales aceasta tema pentru ca asa cum spune proverbul: ,,Putinul peste putin
face mult, iar daca in scoli se dezbate problema, noi sustinem cauza, suntem
sustinuti de profesori si acestia la randul lor transmit superiorilor putem ajunge la
reducerea riscului de a fi intoxicati cu plumb, putem opri poluarea mediului.
,,Ne putem schimba singuri, dar numai impreuna putem face o lume mai buna.

3. Ideea care a constituit baza proiectului

Proiectul a pornit de la efectele nocive pe care le are plumbul asupra organismului
uman si de la experimentul cu rujurile care contin plumb puse in contact cu aurul.

Plumbul ptrunde n organism prin inhalare de suspensii provenite de pe haldele

de steril i purtate de vnt sau de aer poluat din mediul urban, dar i prin consumul de
legume produse pe terenurile agricole contaminate sau contaminate de la gazele de
eapament. Asociaia pentru Protecia Consumatorilor din Romnia v sftuiete cum s
va ferii de poluarea cu plumb.
Prin gradul de poluare general, plumbul este prezent pretutindeni, n aer, ap, sol i
ptrunde n organism pe cale digestiv, respiratorie sau cutanat. Din ap i alimente, la
nivel digestiv se absoarbe 3-10 %, iar la nivel pulmonar, nivelul de absorbie ajunge la
40-50%.
Din fericire acumularea are loc cnd se depete potenialul de eliminare al
organismului. Particulele de plumb ptrunse n snge pot fi fagocitate i rspndite n tot
organismul. Plumbul ptrunde lent n organism, distribuindu-se n oase(40-50%),
rinichi(11%) etc.
Cea mai periculoas cale de ptrundere este cea respiratorie ntruct plumbul
ajunge direct n snge, neexistnd posibilitatea eliminrii prin fecale.
Ionii de plumb se fixeaz odat cu ionii de calciu n oase, producnd tulburri
plastice i funcionale ale mduvei hematoformatoare i, n consecin, hematiile prezint
o form degenerativ.
n ficat plumbul produce tulburri n funcia cromogen, cauz a anemiei i
apariia porifirinelor. n sistemul nervos se produc encefalopatii sau leziuni periferice.
Tetraetilul i tetrametilul de plumb produc leziuni capilare la nivelul circulaiei
cerebrale, cu encefalopatie edemoas i hemoragic.
Datorit faptului c plumbul nu are nicio funcie demonstrat n organism este
considerat ca element cu toxicitate evident, caracterizndu-se esenial prin capacitatea
mare de legere pentru diferite proteine i sruri organice (citrai, ascorbai). Odat intrat
n organism, plumbul este reinut de cortexul renal i ficat, dup care este depozitat n
oase sub form de fosfai. Concentraia plumbului n snge variaz foarte mult n funcie
de gradul de expunere. Circulaia i retenia plumbului n corp sunt modificate de
prezena unor ioni(Ca, Fe), sruri (ioduri, fosfai, bicarbonai), hormonul paratiroidian,
vitamina D.
Absorbia srurilor de plumb la nivelul stomacului este de numai 10% din
cantitatea ingerat. Din cauza absorbiei reduse sunt foarte rare cazurile de intoxicaie. Un
aport de numai 1 mg/ yi poate determina tulburri generale. Este important c plumbul se
caracterizeaz printr-un efect cumulativ.

Alcoolul mrete toxicitatea plumbului, iar buturile tari obinute prin mijloace
neadecvate pot conine concentraii mari de Pb (40mg/l(, intoxicaiile de acest gen fiind
de tip cronic.
Plimbul n apale naturale poate nregistra valori ridicate, provenind cu precdere
din sursele industriale. n ap plumbul se gsete sub form de particule care, peste o
anumit perioad de timp se sedimenteaz.
Prezena plumbului n aer, sol i ap contamineaz alimentele i buturile, factor
ce contribuie la aportul de plumb n consumul uman.
Alimentele conservate influeneaz ingestia de plumb la care se mai poate aduga
inhalarea de praf i chiar minile murdare, aspecte importante pentru unele categorii de
vrst cum ar fi copii.
Prezena plumbului n aer influeneaz contaminarea prin inhalarea direct a
particulelor ce conin plumb, dar i prin ingestia de plumb depus pe diferite suprafee.
Conservele constituie o surs major de Pb n alimentaie, prin aceea c acizii
alimentari pot dizolva plumbul din lipitur. Cantitatea ingerat zilnic este mult influena
de cantitatea de ap consumat zilnic, la care se adaug folosirea n unele situaii a evilor
de plumb la instalaiile aductoare.
Efecte asupra sntii
Metalele grele i exercit aciunea abia dup ce se acumuleaz n esuturi ntr-o
cantitatea suficient. Prin urmare, efectele consumului de alimente contaminate cu plumb
sau ale inhalrii plumbului atmosferic pot aprea la o distan de civa ani dup
producerea contaminrii. Efectele plumbului asupra sntii sunt din cele mai grave:
sperana de via scade drastic; apar stri de iritabilitate, oboseal, cefalee; apar afeciuni
articulare, renale, tulburri nervoase, digestive; la copiii aflai nc n dezvoltare este grav
afectat creierul; tot la copii apar tulburri de comportament, de auz, de vz i ntrzieri n
dezvoltare.
n cazul unei intoxicaii acute apar urmtoarele simptome:
dureri de cap, constipaie, dureri de stomac, apatie, perturbri ale somnului, crampe,
apetit sczut, stri de vom. Dup acestea urmeaz letargie, comportament bizar,
pierderea coordonrii musculare, pierderea abilitilor recent dobndite, pierderea
contienei, com.
Un studiu efectuat de Institutul de Sntate Public referitor la Evaluarea gradului de
poluare chimic i microbiologic a alimentelor prezint concluzii devastatoare: Pe
probe de alimente de origine animal i vegetal din mai multe zone (judeele Olt,
Braov, Giurgiu, Ialomia, Teleorman, Mehedini i din pieele i magazinele
Municipiului Bucureti) s-au determinat: metale cu potenial toxic (plumb, cupru, zinc)?.
Plumbul apare ca unul din poluanii majori deoarece a fost gsit, n cantiti care
depesc limitele maxime admise, n multe probe de alimente, att de origine animal, ct
i vegetal. Se constat o scdere progresiv, n special n ultimii ani, a coninutului de
pesticide organoclorurate, mai ales n produsele de origine vegetal.

Poluarea alimentelor cu plumb

Sursele de contaminare cu plumb a produselor alimentare sunt multiple :
a)

Insecticidele care conin plumb, ca arseniatul de plumb, utilizat n pomicultur i

viticultur, ;

b)

Utilajele, recipientele i conductele confecionate din plumb sau acoperite cu staniu

plumbifer;

c) Aliajele bogate n plumb (pn la 70-80% plumb) cu care se lipesc ustensilele de

buctrie, vasele din tabl i falul longitudinal al cutilor de conserve;
d)

Foiele de staniol cu coninut de 1-10% plumb, folosit la ambalarea alimentelor;

e)

Smalul vaselor de pmnt, obinut artizanal prin topirea la temperaturi nalte a unui
amestec de dioxid de siliciu (nisip) cu oxizi de plumb (litarg);

f)

Mediul poluat (aer, ap, sol) din zonele industrializate (industria metalurgic,
fabricile de acumulatoare, industria termoenergetic care folosete combustibilii
fosili), i cu intens circulaie de autovehicule (tetraetilul de plumb folosit ca aditiv n
benzin);

g)

Surse accidentale.

Cile de contaminare :
a)

Impuritile din sol, ap, aer ajunse pe suprafaa produselor vegetale vor fi absorbite
de plante i diseminate sau concentrate n anumite zone : tuberculi (arsen, seleniu,
molibden, stibiu, crom), frunze (seleniu, plumb, stibiu, mercur, molibden) sau fructe
(molibden, nichel), astfel produsele vegetale din zonele poluate cu plumb sau de la
marginea oselelor pot concentra de 8-10 ori mai mult plumb fa de produsele
vegetale din zonele nepoluate.

b)

Procesele de coroziune de la nivelul utilajelor i ambalajelor rmne i astzi o

problem important cu toate eforturile care s-au fcut n scopul asanrii ei.
Majoritatea evilor din instalaiile sanitare sunt fcute nc din plumb. Apele cu
duritate mare corodeaz aceste evi neglijabil datorit formrii unei pelicule izolatoare
de sruri insolubile de plumb, problematice sunt apele cu duritate mic care pot
coroda evile fcnd s creasc concentraia de plumb de 10-30 ori (1-4 ppm). Apele
bogate n dioxid de carbon cresc coroziunea, concentraia de plumb ajungnd la 4-8
ppm fapt care a determinat interzicerea fabricrii capetelor de sifon din acest material
i utilizarii evilor de plumb n instalaiile de nbuteliere a apelor minerale i
carbogazoase. Soluiile de clorur de sodiu i acizi alimentari (tartric, lactic, citric,
acetic, maleic, galic) accelereaz procesul de solubilizare a plumbului din nditurile

sau chiar simplele lipituri ale utilajelor care prelucreaz alimentele acide (bere,
sucuri, vin, uic), concentraia plumbului ajungnd n timp scurt la 5-10 ppm.
Folosirea staniului plumbifer ca material de protecie a ambalajulor de fier sau cupru
constitue o alt surs, iar mrirea concentraiei de plumb n acest aliaj (pn la 30%)
convenabil tehnologic i economic duce la o contaminare puternic cu plumb (5-100
ppm) a alimentelor acide sau bogate n sare. n consecin se solicit ca materialul de
cositorire folosit pentru protecia ambalajelor, rezervoarelor sau utilajelor din
industria alimentar s nu depasc 0,5 sau maximum 1% plumb, iar staniul folosit
la cositorirea tablei destinate confecionrii cutiilor de conserve s conin plumb sub
0,4%.
c)

d)

La glazurarea oalelor de pmnt obinut prin topirea nisipului (dioxidul de siliciu)

cu oxizi de plumb la temperatura de 1200 grade C, nu se respect proporia de
nisip/oxizi de plumb n sensul creterii concentraiei de oxizi i obinerea unei glazuri
mai strlucitoare la temperaturi de ardere mai mici, dar care este mai puin stabil la
coroziunea acid datorit excesului de oxizi nelegai de siliciu uor solvabili n
alimentele acide. De exemplu s-au gsit 7-8 ppm n iaurt, 20-30 ppm n alimentele
preparate prin adaos de oet.
Poluarea accidental are ca origine de obicei :

Utilizarea unor aditivi alimentari care conin plumb (talc, diverse soluii acide, acizi
organici, etc.)

Arseniatul de plumb pesticid stabil i insolubil, cu remanen mare , folosit n

concentraii destul de mari 125 mg/m2 n agricultur, la stropirea strugurilor. Mustul
obinut din aceti struguri conine 10-20 ppm plumb provenit din arseniat, dar vinul
pierde acest metal din soloie prin cuplare cu proteine (decantare) i insolubilizare
ulterioar. De aceea folosirea arseniatului de plumb este interzis la noi n ar ca i n
multe alte ri.

Combustia materialului lemnos obinut la demolri i care a fost vopsit cu vopsea pe

baz de plumb.

Vnatul care conine alice de plumb

Falsificarea boielei de ardei rou cu diveri oxizi de plumb.

Efecte asupra sntii

Srurile de plumb ajunse n stomac sunt n parte solubilizate de sucul gastric, dar
absoria la nivelel stomacului, duodenului, intestinului subire este de numai 10% din
cantitatea ingerat (la copii atinge nivelul de 25-50%), la nivelul colonului fiind practic
nul. Un coninut ridicat de glucide, proteine, calciu, fier, fosfai, seleniu, iod, ageni de

chelare, vitamina C, PP n alimentaie interfereaz cu absoria reducnd-o. Dac

capacitatea de eliminare a principalilor emunctori (rinichiul, saliva, bila) de cca. 1mg/zi
este mai mic dect capacitatea de absorie apare intoxicaia cronic cu plumb
(saturnismul).
Primele modificri au loc la nivel celular si apar la concentraii mici de plumb i
se caracterizeaz prin :
a)

Blocarea unor funcii enzimatice i a radicalilor SH, cu consecine asupra

proceselor de oxidare celular (prin inhibarea NAD+ i NADP+), asupra
metabolismului porfirinelor,.

b) Tulburarea metabolismului hemoglobinei i acumularea n hematii a granulaiilor

bazofile i a corpusculilor Heinz, scurtarea duratei de via a hematiilor (de 1-4 ori) .
c)

Modificri histopatologice la nivelul miocardului .

d)

Scderea activitii miouin-ATP-azei din fibra muscular duce la scderea pn la

dispariia scindrii ATP-ului, afectnd astfel sursa de energie necesar activitii
miofibrilelor, cu consecine uneori grave la nivelul cordului.

Din cauza absoriei reduse (la persoanele cu hipoaciditate scade i mai mult), sunt
foarte rare cazurile de intoxicaie acut sau subacut, dar apar intoxicaiile cronice
datorit efectului cumulativ. Plumbul se depoziteaz n ficat i oase, n special n epifizele
oaselor lungi (cca. 90%). Un aport de 2-3 mg/zi dup unii autori chiar 1mg/zi pentru
adult poate provoca tulburri generale:

Iniial manifestrile sunt necaracteristice: indispoziie, astenie, slbire, dureri articulare

i musculare, diferite tulburri digestive.
Dac aportul se menine, tulburrile se accentueaz, plumbul acionnd asupra:
1.

Tubului digestiv i se manifest prin : anorexie, vrsturi, colici

abdominale, lizereu gingival caracteristic, chiar ulcer gastric.

2.

Sistemului nervos manifestat prin : irascibilitate, insomnie, ameeli,

cefalee, tulburri de dezvoltare intelectual, exagerarea reflexelor,
pareze (sau chiar paralizie antebrahial) ale extensorilor degetelor i
pumnului, tulburri senzoriale i chiar encefalopatie grav.

3.

Sistemului osteo-articular caracterizat prin : artralgii, mialgii, crampe

musculare,putnd ajunge pn la necroz osoas.

4.

Aparatului cardiovascular i renal prin perturbarea activitii

sistemului renin-angiotensin (HTA) , modificarea metabolismului
colesterolului , suferin coronarian, nefrit cronic azotemic.

5.

Sistemului endocrin cu impact negativ asupra fertilitii.

6.

Mecanismelor imunologice i umorale determinnd anemie cu

reticulocitoz, disproteinemie, hipercoproporfirinurie, creterea
excreiei de acid delta-aminolevulinic.

Toate acaste manifestri caracterizeaz saturnismul clinic. n trile dezvoltate, cu

trafic auto intens s-a pus n eviden saturnismul infraclinic determinat de emisia de
tetraetilul de plumb din gazele de eapament avnd efecte negative asupra dezvoltrii
copiilor care prezint o sensibilitate neurologic particular i o mucoas intestinal mult
mai permeabil pentru plumb dect adulii. n general copiii sunt mult mai sensibil dect
adulii, expunerea excesiv determinnd la acetea alterri renale mai puternice, iar
encefalopatia saturnin producnd modificri cerebrale ireversibile.

Norme legislative
ntr-un document OMS se menioneaz c aportul alimentar de plumb mrete
mult mai mult plumbemia dect poluarea aerian din care cauz se acord o atenie
deosebit acestei ci. Pentru metale grele comitetul mixt FAO/OMS de experi pentru
aditivi alimentari a recomandat s se renune la noiunea de doz zilnic admisibil i
s se introduc aceea de doz sptmnal tolerabil temporar. Cantitatea de plumb
ingerat admis de FAO/OMS ca doz tolerabil este de 3g/zi.
Limitele admise de plumb n alimente, conform normelor Ministerului Sntii
din ara noastr (n mg/kg) sunt:

0,1 n grsimi alimentare, buturi alcoolice nedistilate i buturi alcoolice

industriale

0,2 n lapte

0,3 n buturi alcoolice naturale distilate i buturi rcoritoare

0,4 n brnzeturi topite

0,5 n carne, pete srat, ou, pine i produse de panificaie, suc de roii,
compoturi, nectaruri, suc pasteurizat de fructe, produse de cofetrie.

0,6 n brnzeturi.

0,75 n marmelad, gemuri, dulceuri, sirop

1 n mezeluri, conservede carne i legume, bulion de roii, sosuri picante,

must de struguri concentrat, legume i fructe deshidratate, supe concentrate,
produse zaharoase, cacao, ciocolat.

1,5 n conserve de pete, past de tomate, past i concentrate de fructe.

Coninutul de plumb admis n conservele alimentare variaz n funcie de

legislaia fiecrei ri, astfel:

n Marea Britanie doza admis pn n 1975 a fost de2mg/kg, fiind apoi

redus la1 mg/kg.

n Elveia coninutul de plumb a fost limitat la 0,5

n Japonia la 0,4

Codex alimentarius afixat limita maxim admis la 0,3 ppm, dar unii autori
consider c nu trebue depit limita de 0,1 ppm. Exist o orientare general dea reduce
cantitatea de plumb n buturile nealcoolice la limita de maximum 0,2 mg/kg deoarece
acestea sunt consumate de copii, btrni i bolnavi.
Dusmanul ascuns din ruj: plumbul

"Mai mult de jumatate din rujuri contin plumb!" - este titlul unui mail care a circulat
foarte des pe internet in ultima vreme. Se pare ca lucrul acesta nu este doar un zvon. In
octombrie 2007 un grup de cercetatori americani a realizat un studiu care demonstreaza
ca 61% dintre cele 33 de marci de rujuri testate contin plumb la un nivel de 0,03 - 0,65
unitati pe milion.
Tot in 2007 cercetatorii americani au testat produse facute din materiale care ar putea
contine plumb, mai ales cele care au portiuni vopsite sau pictate. S-au gasit cantitati peste
limita admisa in produse precum vasele de bucatarie, bijuterii si capace de lipici.
De ce se gaseste plumb in ruj?
Prezenta plumbului in ruj este legata de rezistenta acestuia. "Intr-adevar aderenta rujului
in acest caz este asigurata de plumb", este de parere dr. Ardeshir. Coordonatorul
studiului, Stacy Malkan, a declarat ca producatorii din industria cosmetica trebuie sa
modifice compozitia rujurilor, deoarece aceasta substanta nu trebuie sa apara in produsele
cosmetice, intrucat este extrem de daunatoare.
Intr-un comunicat al Asociatiei Fabricantilor de Produse Cosmetice si de Toaleta din SUA
se arata ca plumbul nu este adaugat intentionat in cosmetice mai ales ca FDA (The Food
and Drug Administration) a impus limite stricte pentru nivelul de plumb din rujuri.

Efectele plumbului asupra organismului

Odata aplicat pe buze, rujul este ingerat. Astfel, daca are in compozitie plumb, acesta va
ajunge in organism. Potrivit dr. Ardeshir Vahidi, efectul nociv al plumbului a fost
descoperit abia de un secol. La femei ingerarea acestuia, chiar si in cantitati mici de
compusi, duce la sterilitate.
Plumbul si toate combinatiile sale produc intoxicatii grave numite "saturnism". La astfel
de intoxicatii sunt expusi muncitorii tipografi si cei care vin permanent in contact cu
acestea. Este cunoscuta afectarea temporara sau definitiva a unor aparate si sisteme in
cadrul intoxicatiei cronice cu plumb:
sistemul nervos
sistemul osteo-articular
sangele
aparatul renal
aparatul digestiv
De asemenea, a fost stabilita dependenta mortalitatii oamenilor din cauza afectarii vaselor
creierului, nefritelor cronice si nivelului de poluare a mediului ambiant cu plumb.
Schimbarile in comportamentul nou-nascutilor si a copiilor de varsta mica sunt
conditionate de influenta plumbului prin intermediul organismului mamei in perioada
dezvoltarii intrauterine si alaptarii.
Specialistii recomanda sa nu se consume produse cumparate de pe marginea drumului fructe si legume - pentru ca acestea pot fi afectate de poluare. Odata intrat in organism,
plumbul se elimina foarte greu. Potrivit dr. Ardeshir consumul zilnic al laptelui poate fi
considerat un antidot real.
Rujurile contin plumb
Mai mult de jumatate din rujurile testate de un grup american de protectie a
consumatorilor contin plumb, informeaza Environmental News. O treime din rujurile
testate contin o concentratie de plumb care depaseste limita permisa de Administratia
Americana de Alimentatie si Medicamente (FDA).. Studiul a fost realizat de Coalitia
pentru Cosmetice Sigure.
"Producatorii trebuie sa-si reformuleze produsul. Este posibil sa fabrici ruj fara plumb si
toate companiile ar trebui sa faca asta", a declarat Stacy Malkan. Plumbul poate provoca
probleme comportamentale, de memorie si de limbaj dar poate conduce si la o crestere a
agresivitatii. Cei mai vulnerabili sunt copiii si femeile insarcinate.
Plumbul este un cancerigen bine cunoscut care afecteaz sistemul hormonal. Este uor
absorbit prin piele i se depoziteaz n oase.

Unele vopsele de pr cu efect lent conin, de asemenea, plumb. Universitatea Xavier din
Louisiana a fcut cercetri pe aceast tem i a descoperit c unele mrci de vopsea de
pr conin de 10 ori mai mult plumb dect cantitatea admis n vopseaua pentru locuine!
Oricine lucreaz cu vopsea de locuine sau locuiete ntr-o ncpere proaspt vopsit tie
ce reacii poate s declaneze aceasta: dureri de cap, strnut i grea, pentru a numi doar
cteva dintre ele.
Studiile tiinifice cu privire la legtura dintre folosirea vopselelor de pr permanente i
semi-permanente i cancer au artat faptul c prin pielea capului corpul absoarbe rapid
substanele chimice coninute n aceste produse pe durata n care vopseaua trebuie s
rmn pe pielea capului. De-a lungul anilor de folosire repetat se pot absorbi destule
substane cancerigene pentru a declana cancerul, la vrste naintate.
Plumbul, patrunzand in organism este absorbit de catre eritrocite, tesutul osos si nervos,
rinichi. Intoxicarea cronica cu plumb duce la dezvoltarea nefritei. Efectul biochimic
consta in inabusirea activitatii eritrocitelor si cresterea cantitatii de plumb in sange.
Intoxicarea cronica cu plumb duce la imbolnavire si la atacarea nervilor motori ai termina
In contextul alinierii legislatiei romanesti la legislatia europeana, Ministerul Sanatatii
Publice a emis un proiect de ordin pentru aprobarea Metodologiei specifice pentru
screening biologic al populatiei in expunerea la plumb.
Transpunerea acestei directive europene a fost necesara atat ca obligatie asumata, cat
si pe baza datelor si studiilor existente la nivel national, din care reiese ca nivelul
expunerii la plumb este ridicat, iar plumbemiile la copii depasesc cu mult limitele
considerate sigure pentru sanatate.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), in cadrul programului de elaborare a unui
sistem de indicatori de mediu si sanatate (ENHIS) considera expunerea la plumbul din
mediu si plumbemia populatiei printre indicatorii principali de mediu si sanatate ce ar fi
recomandabil sa fie monitorizati.
Planul de actiune OMS , "Children`s Environment and Health Action Plan for Europe
(CEHAPE)", adoptat de ministrii europeni la cea de-a IV-a Conferinta ministeriala de
mediu si sanatate, Budapesta 2004, are printre obiectivele prioritare regionale (RPG)
asigurarea unui aer curat si a unui mediu de viata fara substante chimice, incluzand
expunerea la plumbul din mediul de viata al copiilor.
Plumbul este unul dintre poluantii obigatoriu de monitorizat si in aerul atmosferic, in
contextul aquis-ului comunitar de mediu, transpus prin ordinul ministrului Apelor si
Protectiei Mediului pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limita, a
valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului
de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.
Expunerea la plumbul din mediul inconjurator este inca o problema in marile orase,
datorita
traficului auto si plumbului din benzina, care este remanent in mediu zeci de ani, si dupa
incetarea utilizarii lui.
In zonele de metalurgie neferoasa, expunerea populatiei la plumb, in zonele poluate
istoric este inca o mare problema de sanatate publica.

In acest context, screeningul are ca scop identificarea zonelor poluate, a populatiei

afectate, a nivelelor de expunere a populatiei pentru a putea, in cunostinta de cauza, sa se
propuna actiuni concrete de interventie, atat asupra mediului poluat, cat si de protejare a
starii de sanatate a populatiei.
Proiectul legislativ are in vedere numai populatia generala care este expusa la plumbul
din mediul de viata, expusa fara voie acestui risc.
Prof. dr. Victor Voicu, specialist in toxicologie, a declarat pentru ROMPRES ca
metalele grele afecteaza practic difuz organismele, dand afectiuni multiple.Cele mai
frecvente afectiuni sunt sindromul hematologic si renal la copii, anemie, tulburari ale
sistemului nervos central periferic.El a mentionat ca in Romania utilizarea benzinei cu
plumb s-a prelungit foarte mult daunand vegetatiei, animalelor si implicit oamenilor.La
aceasta poluare se adauga poluarea industriala, in legatura cu care prof. dr. Voicu a
evidentiat poluarea ghetii de la Polul Nord, ca urmare a poluarii industriale.

Activitate experimentala
Experiment 1:
Pentru a realiza experimentul am avut nevoie de urmatoarele materiale:
1. rujuri de la mai multe firme;
2. inele de aur ;
Descrierea experimentului:
Pasul 1: Am aplicat rujul pe pielea curata.
Pasul 2: Am frictionat zona cu ruj cu inelul de aur timp de un minut
jumatate.
Pasul 3: Am asteptat in jur de 30 de secunde, iar zona care a intrat in
contact cu inelul s-a innegrit.
Rezultate: Experimentul a dovedit ca cele 3 rujuri folosite de noi au continut
plumb.
Experiment 2:
Interviu cu o persoana intoxicata cu plumb.

Solutii
1. Reducerea utilizarii produselor cosmetice care contin plumb.
2. Realizarea unor campanii pentru a avertiza populatia despre efctul nociv al
plumbului.
3. Conductele din plumb de la instalatiile de apa, sa fie inlocuite cu cele din alte
materiale de exeplu cu cele de plastic.

Anexe
In urma cu aproape trei ani, Maria a vrut sa convinga pe toata lumea cit de mult rau
face poluarea cu plumb, cadmiu, zinc, si alte elemente. Asa ca, timp de sase luni, in
propria curte, a functionat o instalatie de licheni, pe care a dus-o de la Institutul de Fizica
si Inginerie Nucleara de la Bucuresti Horia Hulubei", in parteneriat cu Institutul de
Fizica din Stuttgart, Germania. Dupa o jumatate de an, cind s-au efectuat analizele, in
comparatie cu alte zone, s-a constatat cit de mare este concentratia de plumb.De fapt,
concentratiile au fost depasite cu mult peste limita maxima admisa", precizeaza
ecologista.
Alice de plumb la supermarket
Un barbat din Baia Mare a gasit mai multe alice de plumb intr-o bucata de carne de
manzat pe care a cumparat-o de la un supermarket din municipiu, iar Oficiul pentru
Protectia Consumatorului Maramures a inceput verificarile in acest caz."Am inceput sa o
tai in bucati, iar atunci am vazut cum incepe sa cada pe masa o biluta din plumb, apoi
inca una. M-am uitat atent si am vazut ca sunt alice. Am verificat si restul bucatilor si a
mai cazut o alice.

Constatri legate de intoxicatia cu miniu de

plumb
Poluarea cu plumbse poate produce direct, prin acumularea n organismul
animalelor de interes economic, sau indirect prin poluarea alimentelor pe parcursul
diferitelor etape tehnologice. Plumbul poate proveni din exploatri de minereuri de Pb i
topitorii, de la fabrici de acumulatori, din gazele i fumul de evacuare de la autovehicule
i n cazul animalelor prin ap sau furaje contaminate sau n urma contactului cu vopsele
pe baz de plumb.
Dintre cele mai reprezentative i interesante cazuri unul este intoxicaia unui
numr mare de rumegtoare (o ciread de bovine), care ntorcndu-se de l punat au
trecut pe lng un gard tratat cu miniu de plumb n vederea vopsirii ulterioare, fiind atrase
de aceast substan. Toate animalele sau intoxicat acut cu plumb.
De asemenea mai exist consemnat cazul unei familii cu manifestri de
intoxicaie cu plumb, fr ca alimentele consumate s fie suspecte. Dar, la o anchet mai
amnunit a reieit faptul c datorit incontienei au folosit la vopsirea melcului mainii
de tocat carne vopsea pe baz de plumb.
Un alt caz este tentativa de falsificare la boiaua de ardei creia i s-a adugat miniu
de plumb, substan crmizie asemntoare cu cea a condimentului.

Bibliografie
Analiza calitativ, G.G. Longinescu, editura Ars Docendi,
Bucureti 2000
Sigurana alimentelor - riscuri i beneficii - Constantin Savu i
Narcisa Georgescu, editura SemnE, Bucureti 2004
Chimie organic, Edith Beral i Mihai Zapan, editrua tehnic,
Bucureti 1969