Sunteți pe pagina 1din 12

REVISTA A 'CO'LEGIULUI NA T/,ONA.L TEHNOLO'GIC MATAsARI ...

GORJ

~~ . . - -- ~ - - . - .~

Nr.

-

16

PAGINI -

4nul VII"

28

OCTOMBRIE 2003

~.- ~~ -_.

MESA~UL domnului ADRIAN NAsTASE, Prim Ministru al Rominieil cu ocazia des'chiderii noului an scolar, 15 septembrie 2003

Itare

i in Matasari

Diverse documente, acta de v;:lozari, cumpara rl de mo!}ii precurn §i dk\i de judecata intocmlle ~i sernnale de oamenii de pa aceste rnaleaqun, dsmonstreaza ea scrisul a tost cunescut de lHll grup rootrans, din timpuri veehi, in comuns noastra,

Dup~ unele dare transrnlse oral sl pastrate pana azl de genl;!r.J~iile ce b~!rr.mi, "il1lainte de dornn ito,1iI,Ii1 Cuza - pri n a nil 185{)-1860 • Ion Oascalu Ii Tnv,::!t~ pe copii huchille • IProba:b~1 t£!ic.;[!ndu-Ie pe nisip aGEllaHn Ii!ldi~e dl.lpill cum afirma ba-fir:;l ni i satul ui _ Le.gea Instruqiun ilor di n 1864 pri n care se punea bazele un u I s istem de irlvatamant u:n~ta r in teorie §i care prevedes obJigl'.ltivit1:lma i nslfuqillniil pri mere pentru copiii lntre 8-' J an i a fest a pi icatfl n u m 1iI i pe I\i a.1 decarece :;;cuala cs unitalfi de invatamiint a luat liin,a I~ MatiiSO'Iri III anul 1893 - deci anul acesta stlrM.torim 110 ani deinva,amant In Matasari, f~n'!jl insA a aves local propriu ~i func~ionEmd prin COIS@ partlcelare.

In ani! 1893-1894 a Funclionat ca invatato!r Constanlin M7ndru~e.anu care aves inscri!,>i lntro sala de cu Ilura inch iriaW (la Zo~a Constanlti n (i'i Popescu lon)- 76 oopili d~n COil re au promov<ll 4 class dear 'I B el'ev!. lar § class doar :2 elevi.

S pre sfar§iIIul sacol u lui Legea d in 'lOMe roost modlflcata eu "L.egaa Tnv~~amantulul prlrnar" din 1 Sg3(Tache

tonescu }; completat.1 ln

1 B96(petre Pon!},

$i prin cele 21€)gi ale I

lui Spiru Haret- "Leqea ~,&7illjfl~tiimri;i

in. va~malntl.JIU i secu nder " ~i primm"(1898} ~i "Leg ea In vl!i~!!I m!l ntul Li i profsslcnal" (189g} - au con stttult progf.eS~ pe I lin la mg~:mh;i\r,i~ rnv1ii~~ I m~.ntulll i ~i a co n~n utullu i I' aceslul8.

T ntre an il 1894-1895 a funqio nat eli! Inva!AtOf Velican lion unnatde M,e, PopesclJ (t89S-1898}, PUpilzear1iLi Gheorghe 1898-1900 , Ni colaa Gea m ;'inu 1899·1904 eli n setul Temi~eni_

Dup~ 1909 i'lU Il,Jf1Ic.~iDn8t Pllsl:!resGu Gheorghe, PasEireSQUVElSile 1'909-1940, lutila GheOlrghe, lal al_dodl~a post Itlflil~~t T~ 1924, N Icolae Dragoto!lI. Daa!O[:u Ignat, timaso,lu D. ConslarL~ t1, VTlceOi n u Constanti n, PRi sa r€JSCI,J Ansti'l, U rsu Ghtsorqhe, S tan I~ol u E lisabe,ta. Gridan Ghetlrghe,' Popescu lon, Draga Ghoorgh,e, blrag<l ElenOl. Stoich,i,oiu Maria ~i alti~.

r n an ul 1900 la R uncLlre I 5·a oonstru it 0 . :t'coall1 cu 0 singura sal~ de clasili undeerau

I nSCJi ~i 64 elevi. untre care 61 la clasele I" IV ~i 3 la clasa :=! V-Fl, din e:3re au promov.at 39 de elevL Dupa 19{)0 s-aLl PllS oarecare bare materialB in Invtl~rni!ntul diill satul Ma~as.ari prin COl1strui rea un lJi local de §coal B eLI 0 sa.ll!! de clas~ ~I 0 dlmarllfa pltll1llru p~strnr€ia arhivei ,~colmf} §I de cencelarle penrn..l Tnvtl~~tor,

Emu. inscri~i laJ cur~urile ~colare in anlll ~oQI<lr 1 900·1 901. 97 elavi Tn clasele I~IV ~ i 5 elevi pn cl ~sa a V·a - prtlmoval"ld doar 38 el,evi dintre care 3 elevi din etasa tfil-a, ]ncepand eLU anul 1924 numllrul elevilor a CreSClJt ffllfiintandu·ge al dOllee post de ·Tnv~tator. P erioada 1916-- 11:31 B ., con ~mlJ it un regres pentru aclivilatea ¥-"OJarit

. in perioada anilor 'HH8-1944 regimul par1amentar burghiJZ a dUI:'; 0 politica~cQlarll care S-8 caracteriz.at prin inl~nsifie3rea tendi n~@1 or de ,dezvQ I tare a invilltamanlu lui rG man~sc • b ul"gh ezia fii nd clas~ progresista.

Legea Tnya~man.1IJ1 u i primm <II statui ui !}i

Doresc, in mod speciat ca te aces! nou tneepu: de an §colar sa' adresez din parlea GuvemuJ.(Jr un mesa) de suflet tuturor Gopiilor fir ptirinti/or, sli ure: profesorifor mull secces :Wf d{Jruire In activifataOi didactical

Ctmoa$~em CU to//i ctJ/ de fmportanta' oslO educaria pen(ru progresuJ societatii. A tElt peniru genolTIpa prezenta ... dar mai ales pentru cele viitoare. De aeeea, intelegem sa abord{Jm cu mul.ta sel"]ozitate §i responsabifdat,e procesuJ de formate a capriJor no~tri, Sunt con'1lim; c~ de ceea ce facam nor astiizi deprnrJe viilorul tarii, ,dar mai ales al til1erifor, Pentru CiIi <lIc6'sf viif.or sa fie a§a cum ni·-f rJorim CU totH trebl)ie sao! pregatim din timp, cu Juciditate §i responsabilitate.

Copiii nm;tri vor evolua intr-osocietate diferitad.e cea in care ne-am fomJal lwi. Ei vur trebui sa faea fata unor noi provoctJri, unoI' nDi descJiideri. De aceea. esie importl!!n( ca ei sa fie pmgMf~i pentm ace8stJ noulli societate pf!/ C<Trfa 0 configurea za ptor.eseJe de gfobalizafa, avansuJ Il.ilhnofogiifor, rasplmdirea acee/erara a informariei.

Lumea de maine ce;;e incfusiv 0 regtmdfre a educatiei, cu accent pe dezvotlarea armoniaasa a capacitatii e/evifar. a inteligentei §i creafMfa'tii lor. Fj(;c~ruj copit trebuie sa i se acorde §-ansa penlru un progres consfant, pentru sUmufarea apfiludinilonji (alenie/or saJe.

ln opinia noasir§, men.irea dasctH£tfui este sa (J{ere fW numai

cunD§tin{e, ci §.f sa tormeze elevii in spirttut fiexibiJitEl tit, al adap tabflitatii. af respectuluipentTu ITarJftiilfJ rom~rm.'$ti. dar §i pentru va/onte europen«:

Trebuie sa recunoa§tem, ca, daca sensuJ ovo'uliei IfJv~{lfmanluJui romilnesc indica viitOfl.1l, greuUi/ife IfJUwtrpir)t:i!e in aeest domeniu sunt logate dG pcczcnt, de diffcultl#fJe economic» spedfice acesiei petioede de tranzirie _ Ne prorx;uptJ fn mod sper::i,{'lf s~ gasim cete mai bUM sofurii peniru ce §ooa/a rom£}neasca sa-§i pasfreze prestigJuf !ii sil fie pregtMita S9 se integreze in sistemul edl.1cafional european.

prco(;uparCa GUI/emufu! social democrat tjre fn veaere doutl aspecle prine/pale. P» de 0- parl(t, performanta' mvatamanlului.rom{mesc. isr pe de alta PQrt& aCCCSlJ1 ega/la edlJcafle al tuturor

copiilor. Am dr'?marat 0 sene de prok."Cte cars urmi'iru$c acesJe obiecfive_ Avern in !!edam extindema progmmufui d€ te"abN#aro a §co/iJor; proiec1u{ de informatizare; prin care 1_ 2.2Q de tieee au fost aotet« r;u calculatoare d"e in aHa' perfonnanta. Foarle important este Ijl programul de refansare a In va ramiintului rural, prin care au fost fmb(Jnatatite conditiile de, si'l1diu penfru 1.500 de ~coli de la sate.

Vro~w stl aminiesc c~ de programul guvemamonfBr ~Comul .'$1 laplela" 1W tJ·eneficiat anal trecut peste un milton de e/elli. Rezultetele au fost pDzitive, de aceea intr:HHion(Jm s.!l If extindem pentru fl1c~ 540.000 de t:Opii pre§ooIari, de fa grMffli(e/e de stat,

D@sigur, toate i3ceste proiecl'e au presupus efotturi bugefa~ impommta, intra conjunetura economicifl defoG hwombilJ, Gare ne fmpune .0 po/iUcel austem.

Tn Gonlextul <lGestor ()foriuri, sunt cu atat mai regretabife 0 serie de deficiente succesive care au aparut In sistemul de Tn va tamanf, deficiente care au afe eta t d8opotriVl!l eJevif, cadnile didaclice §i parinW I Respot'l.tl8bfJifatea aces/or deficienfe fretwie <:isum~Ul deschis, cJupt§ cum trebufe fual'e masurile necesam· prMtru Ci31 <"ISflmemm situa til' sa nu sa mal repete in viitor.

Oomsc,. in inchei€]ro, sifj iilduc. inca o data, omagiuf meu §colii romtme§fi, promotoare a valorilor care dau sens ~i substanta spil'ituaHtatji noastro, formatoare a atator generatii de tineri,

Va (elicit, inca 0 data, Iji va urez mutt succes in noul an §Gofar 2003-2004r

prirnar normal din 1924 a Dr. C, Angeile-seul prevedea cs ~coal a pri ma ra 5a fi 0 prl~·ltlnglitll cu Hi clase supraprirnare - aceasta masura a wflstituit un pas inainlein I~illla~a (;)oolariI romilneascil dupa cum ,raie&e din qlstaria Tnva!amantului dln Rornllnia", Aceasta m;)isl.lra n-a dus la rnicscrarea analfabetlsrnului ~ care se lTienWies 130 cota r,idicatl] totu~i.

~n 1924 dLJ pa eu ril, rei ese din documents: • tn M atass ri era u 508 ne:jitiut-o rl de carte di n 1411 lccultorl, d~n care 8BO ~r"''U fernel

- Tn 8rtidet era u 29B 1"I.~hlltori cia 1;;ana' eli n 877 ~oclllitCiri

• Tfil Crnid (Tn anu11930) erau 236 n~tiutori de carte din 426 locultorl, dill care 229 srau farnel.

In t'lnul 1914- satul BrMst avea 0 §coal;)i coils1ruita din I~mn unde emu Il'Iscii§166 alevi jii frecventau 55 iar de promovm au prornovat doar 38 ell2vi.

Llpsa localurtlcr de ~coalo!i, a . de-term inal ceta~enii satelor sa S8 ad r!'.ISGZ0 Ofg a ne lair ju de~ ne ~ ntru s-l aprij in~ in acast s~ns.

~stfel comitat~~ de ?D,nslructie al scolii erGle! se fi.dreseaz6I, 13 4 lui Ie 1 924 Pref,ecturll JUd'~ Mehe-din~ ~~ le aprobe 0 sl.lm~ dG bani pentru a putaa sa cOl1lin ue lu cru I mald,eparte la I~I u~ tle~ala TnCeiPlJt. R~vizoraLlIl ~I il'Of

eli n Jud, Mehedi nfi prin acresa 4987 din 29 cctembrle 1926 cafre Preiectura Jude~uhl.lj ,00r~Ui stares preca ra In cars sa gas€l:;;c foa rte rn ulle 10001 lurl de ~CQal'a din ju d e~ prlntre care ~i RuncUlr'fi"1 ~A cere pentru 1 927 un rnilion de lei. Si...i bventia ar at~!n d ,di pEl ntru constrll qili ~i r~para.~ii I s·au previ:izul doa'r 200000 lei_

In 19-28, Maria DMAIll.u dill Craiei i'fllaif'lteaza Minlslerul.ui cle Inte~lI1IE~ () p~li~e prin care ar~t:ll dI prlrm'lria nu a plat.!t chlnf.l pentru loeaJul Tncniri@t djn 1925_ Pre'ton...1 raspunde coli n-a flxlstat un contracl il1lr~ primarie ~i reel ama nta i a r comuns nu poa.t.e siH achile plat~ u!,ln~ saraca"- fildic~ _prim~ria 1"I.L.l a_vea fonelu rI. DI i1 aceste oallze, In 1934, 1l! unceput construiraa un U i nou loea Ide ~coa I ~ c L..I aJuwrul ceta~aonilm, in acecSl seop fiecarei loell itor - cap de Fami I ie ii era i m pl,lsii plata lInei sume TntrEl1 OO~200 lei, dllpa posiibilit~lIe familiei respective.

Cettlteni,i, conform clOCl..lmentelor, au (t\cut sacri,ficiifo8lrte marl penlru a se t~rmifila localull de ilcoala dar nu s·a finalizat dec~t parlial de ~Itfel este edilicator un proces veftal din 11 ianuarie 1939 Cafe precizeaz~ c~ localll.~1 §colii cel vechi este' in stare de rui:ni'li iar cel nou nu ~st.€: fncll. terminal.

Tn !pI;! rioada cel u i d e-al doi~ea razbo i mondiial Tnvat~maln~.lII1 din CQmlln~ M:l'i'!ilJsali'i are de' slJi,erit deoarece Mroetii erau pe front §i la ca'tedira AI/Of prada ~0!l r ~f):mei -IOltJ~~ ~coala n u s·t;! I nc.h IS. T nvatamantu I, d u pa 1 9-415, a conti n uat ~ s.e dezvolte a lei fu notionand ~i elOise V-VII. pulimd sa inve~e carte Illl doarwpiii din M6lAsan'i cl ~I eei din dragale~ti.

B,aZ;;l m:3terial;\ s·a dezvoltat mull ~i cop"ii au dovedi.t int,eres pentru carte de eiol pomind spre IIc.eLi~1 apoi spra facllIM~i, elevi bine pregatiti care 5,...a LJI riispamli~ in to.!1a tara - de la muncitori p~mlla mediCi, profeMIIii, oameni polilici. d iploma,i. oam€ni de cu Ituri!.

Lupu OoreJa •. XII S

'0'

I .. Mu¥mul'ul II/Iulul

. '

Tn Oltoni;:!, ca protutindeni in tara, Intr-o vrerne cand ~cohle publice. consicerate adevarate tocare ale revolutiei, au rest, cu vrajma~iB Inchise, ler d85C~lii lor pri go fJD~i. aras:~a~i ~i condarnnati, fladi ra $tl in ~el de carte a co ntin usi sa lurnineze prm mterrnedlul unul tnssmnat nurnar de §DDti vi pensloane particulsre.

o bUAl@ parte din prefasnrll $i ed LlCS~O ril care au sl uj it ;I(;e~t(l §col i era u oamen i cu axp e rlen ~a deja ca~ligata, ~i valeroasa in dnrneniul inva~amantului; dasc~fi cornpetenti, pas ion ati ~ i entu,zia~ti, dam i ci :sa-~i ad ues 'co ntrl bulla Is I umin a rea pnporului,

ReferifldLl-se 1;1 ~colilQ

particulare din Oltenla tn penoada 1848-1864 trebuie sa seoatsm in evidelt\a fa pta p.alrlotlc~ a n u mero$1 C(lti!Jtlflrli § i. in pri m ul ra nd, pe cea a. l'Uli -Stefan Rom tll"9;1n I J ('Ii n ern iOlm, lubitor de cultura ~i ,doritor oa fiicele ollenilor de mn(ji!lCl m::Ji madcsta sa capote inva~8tura de carte :;;1 s~ 5e b [_qcLlre d A "bu n a cfe~tB n:l" , El("~~t vred 11 ic eititor de ycoa la ~ ctimp~rat 'casa" PflntrlJ §coo;lla de feto, ce avea sa-i poarte numele, ~i !?i-a li!isattoaMI averea pAntru intmtillOfca oi.

~kolile ~i pensioanele aLl avut, in acele vremun de grea incercai'e

pentru ~cO<lI.. rorna nea sca, un rol pozltlv, deoseb it de im portant, Tn actiunaa de raspiindire a stll nte Ide carle In rtI ndu ri le tineriler.

Pri ntrf! §col il Gl pa rtlcularo din Oltenle amintJm ;

-§coala din Cerneti Mehedmli

-seoala de btlie,i din Turnu

SBVGlnn

-sooala de fete din Cmna~i

-scnela de Jete din Turnu

Severin

-scoel a de b:~lIe\1 din Caracel

:$0-011 partlcularll in Judcjul Gorj I nstltutu I Silvoiu

Repre7i nt,a p ri rna ~cCla la particu lara de fete d i i'i T t1rg u-J i U !,Ii a luar fiintEi Tn anul '1855. in acest an, la 16 lanuarie, Constantin Saveiu il jfll~tiin~eaz~ pe magb>tralUl HlrguJiului ca ,diiruie~te seflstea S8 !;il c;i!i "se obl,lg;;r 1n acelasi ti mp, "a cJMi po acest loc un edificiu de zid, CU oheltulala de la sine", ill vade rea urpanlzarh unel :;ivoli pentru fete e din ora~. La 25 fcbruarle 1855, maqlstratul Tl!Irgu-Jiulul inrorma, Tn lagat!lrll ell gostul acsstui "om de blne", despre "dcrinta" locuitorilor orasului ce a lnfiinta 0 ~coala de fete wide, pe lange ubiectclc predate in limha rornana, ·s~ 'fie ~i un proresor de limba, &trai m;i" , ~roalj in care "fi icele de p~Mtl sc~ p~ltati sa poata lua. 0 E:duca~i8 ingrijitti :;;.i mai apropla~ de datoriile dB buna SO\i8 ~i mama',

Tot Tn Targu-.Jill fl Jnc\io n::Jsc din to;]mna lui 1845, 0 ~GUar~ mix.l~. Frecventai'Si de f ic.:e111 ba.gi'ita~ ilor di n Targu-Jiu. ac:east~ ~cualtl T~i lnceteaza exis.len\a 1;:1 10 octombrie 1863, dind 5e '101 unlfic,3 OU Irlslitutul Stlvoiu,

fn anLJ 1 ~mlar 1 B€i2 -1 B63,

i nsntutu I Si3voi u era frecventetdoar dOl 23 de e levs.

DI,n 11367 Hemline lodiEl a tinut in TargLJ-JiIJ 0 "~ccalii particulars pentru fete~, CIJ Tr!vi:l~<itl.lri tn limbil~ fra nceza ~i Qerman a, Iu oru, desen, pian,

Mllil mal lArziu, abifl in 1905, apar aile trei noi scoh: una profesional~ concuss de EI. CostGlSCLJ, cu 64 de eleve, 0 ~Doala de btiieli cone usa d~ N B obancu ell 55 de 81 evi sl 0 scoa la catcl dl eli 60 de elevi,

:;leoli particulare Tnjude1ul Romal1a~i

!iicoala de baie1i din Caracal

:;l ccala elf;! limbo'il romhi1i it lui len, Stoicescu

Functiona ClJ 27 de elevi 1n 1850, ESt8 interesant de mell!ionat c:a Ion StoiDOSCU preda lectiile dllpa .s lstern ul 101 ncasto rian, In alte !;icol i particu I a re in Ii Fl1 ba rom a no§, se tnvata, de regula, dllrea dupi:! ceaslov, octaih sau psaltire, scnerea dupa model ~i "oeva soeoteli',

Sooala de fet!il din Ca raca L

La 9 i ul ie 1857, locuitorif nrasu lu i Cars ca I S;fil adrese :;!Z3 la durn n le, sollcitand infilnj.area unei j-coli de fBtA In orasul de re~edin1A <:II judelului Romana\i. Cu toate cheltuielile nccosltate de buna organizara 'lo'i fUl'lc\ioMlre a ~«ll ii, oi sol icita totu ~i

AceH5t:i!i :;;to<:lI~ a fast Tnfiin~aHi in anul 1848 de Ansnde5 MavrocurdaL Nllrlltirti 26 uP.- elE'lvL Dintro aco§tja, unii provqne3u de la sate, AooastCi $coaltt Ti?i (fasf.it}ura inva~aturile in limbile: rornanili, 9 reacti ~i franceza, d I.Ipa {') pmgrn rna care euprindDa: cltlrea, 5Grierea, caligraFi8, istan8 M.=tn til , aritmotici3. Tn 1850 I'rlV~\cw <li!.;i 18 elevi ,

un <ljutor de 300 de lei pc luna din fondul CasOi ~Ii or. Tn anul ~colar 1860-1861 , ~.coa la ora frecve nLata de 72 dg elBvi.

!;lcoala de iarcovilici

loan Trutule5Cu, conductltoriJI i,>colil putlli~ din CaraeaL raporta Eforiei ca, incepi~md eu luna iulie 11'152. protopopul jLlde~ului a inceput 5~ atrag~ copiii din orn~:;!i de ~a sate,

pecars ii Tnv~tt,a dlntari, citir(;l, scriere. eateh ism. nstorie M~nu:! ~i "oarecaro I ucran die ttriil,metican, I a rna 5e adunau pana la 30 de elevi,

§colllpartlclJlal'(l injudclul Meihedurll~1

~co .. 11I dilfll CelrnalJtl

TncA din 18i.l9, ~inQ<l a,iei 00 ~Co.a18 Gil invatfH.un in limba romani:i dasc~lullon G, R.uprureanu, Tin '1850. §coala lui avea 93 de elevi. iar cea Oil lui AJilloni!l Tucar avea 2:1 de ele".~,

T rj.dat~, ,du p::i Tncl'iden~a ¥COli lor, Tn notembr!c 1848, la Cerne~i continua scoela concusa de Antonie Tlicar, in septernbrie '1849, scoata func~iQIfIa cu tre i clase §'i n ums ra 15 elevl, to~i roms nl.

~~OOila de biiiig'l~ din lUfl1u~e'r/efin

S u nt CU ncscute a iei UI nel e pansloane in limba germana desc.liise de.. Auqust Olnersong (HI57), Frlederic Roos~r ~i Antonia , Tm;;a,r'. in anu I seolar 1859-1860, rmi a~i ona 8 iei IJ n pension de b~le~1 ca re aves dol in stltori ~,i oupri nd ea un efeclliv cI e 35 d'c elevl.

$coala de fe'te din Celmcti Tnc~ ern ;;!lnul'1849, Ie ~I::oaIO! partlculara pe care o tin!1l@ aiel lon Rup~.1.J ro<'1on u, Invatau, Is un tee eu b~i e~li ~ i u nele f~t!ll ,

Tnva\a,toarea sa oblilga ca la Fiecare tmi luni sa '\ina "un mic sxamen", iar la sase luni axamerarl 'forma!", in ~ala '.lor fl primite pana la ~5 elevil;!,

e co-ala de fete din TumlJ Severin

~i aiei, la Tnceput, Fetele invi1~au la un IDe cu bilie\il. La 19 noi mbrie 1854, G, Brailoanu. instiluloml de cla:;;a I::;:i a II-a de 18 ~a,la publica a acestu i ora~, a rata Efone I ~collr 0 r ca liinmii ~1 negustori i sara,ci· n u pot plElti penlilJ 0 I}ooali"i, privata $i, s~unci. copiii lor r~m~n ·Tn inluneric·, Uira inva~tura de carta,

Popcscu .A fin-a, X'kI B

OCTOMBRIE

2003

in TMile Rom{ine-ca pretutindeni in E:uropa- imediat rn\fa~m.3nlul rom allose Oil inregistrat un serios pas Gomparabile eu eele ex,istente in ~~rile avansate ale

dLipa Tnabu§oirea Revolu~iei de 103 1848 a urmat 0 perioadEi TMLFlIle Tn Llrrna af)li('~rii Tn vial~ a principa~elor prevederi ale Europei.Legea instruqiullii din 186411-a prreV;3zut ma.suri ill ded.ominare. peplan poli,tic. a fortelor social e collscrva1.oare, Legii asupra instnJc~iunii din 1864- prima lege §colara a vederea asigurarii conditiilg,r materiale necesare pentru Mersul firesc al isloriDi n-a putut fi. insa, opril. As.pira~iunile statului na~ional roman, dooument eu caraGtcr democrat traducerea in viata a uf'lora din prevederile sale esen~jale, car's au animi:iJtactivilatea revoll.l\ionarilor romani de Is 1 B4S- indeosebi prin deeretarea caracterului general, obligelmiu Nevoia acut~ doe ~coli: numartll redus 81 cadrelor In rar'ldul cillrora s-au ailat n]jmer~i dascalL ai iiioolii Oltene- ~i gratl4lt al inva~amgmtului primar. C<!i'leva legi fj>colare diclactioo , cOlldi\iile grele de trai ale ,ar~nimi, msa~i slarea avea LJ s~ se Tmp!ineasca treptat incep,Emd ch i ar dece n i u I SUCC9 siva, e l,ilI bo rate !;ii prom u I gate Ttl perioad03 cand la socia la genera 18. au fa Gut ea aoo$'l~ lege sa nu poata Ii

urmalor: IJni,rea PlineiDatelor (,1869), ImproprkMirfrca ~~]~~~~~~~~~*~~:~~~7:;~~~1~t~~iaPlicata decat in mica mli$u~r11l, ]llva.~maf1tlUl secundar

taranilor (1864), dobandir~a Irl(lependen\8i de stat era frecvelltat mai ales de tineri proveni~ din p:!3turille

(1877)-loate aeeste izbanzi de importanta istorica sociale il'lstMte ~i mijlociL D'e~i Vod~ Cuza doriss 0

a.evenind premise ale marii inUiptuki din 1918: ~ooal:!ll rea~ista plaflutile do TiwatamanI ale Ii091U~l.Ji

desavar~irei3i unUta~ii de stat a Rom.amai, pastrau [nea 0 orientare dominant fillologiciil! fill

In ansOl.mblul imporUlnleior prefa;ceri ce au avut ciasicistEil, $oDlile cu ol'1ientare IJrelctic::i- denumite

IDc, in perioada 1848-1918, pe plan social. economic, 9col i rea le- ca re pastrau ti rlS rctull pentn\l exercita rea

politic iii cultural, inva~amal1tul de toate wadele a une,i artte sau profesiuni. sc buourau de mai putin

cunoscut, cum era i;ii firesc 0 sOfie de im'portantc prestigiu decat lioiJ~le, ele erau ~i mai pu,ine .

lrallsrorm~rl, determinate de evolL.J~ia continua a rrl\(a~mantul pentru Jete continua sa r;jjm~n~ inIerior

soci et.a ~ii ro man e~ti ii i a ad u S 0 co n tri blJ~ ie Ger.; i clesti nat tlaieti lor, Me n~i n erea un u i mare 11 u m ar

remarcabila la ;:i!sigurarea ror~ei de IUcnJ c~liricate, de iicoH pi3irticu~are ~i oonfesionale §i a religie:i, ca

rentnl inteprinderlle!;>i institupile societ~~i capitaliste porincipalo1l ,disciplina, de studiLi. frana. de asemenea.

la ampla manifestare a geniului creator sl poporLilui dOZ\ioltarea Tnva~am.slntului romal'lesc,

romallin domelliile :;;tiin\Gi. tGllnici.litor<'lturii ~i o;Irloi, Proletariatul romlln~ ,car,e. Tn aceasta PGlrioad~,

11n(;~ din deoeniul al ~aselea al secalului trecut in Tnoops sa organizez,e. sa-;ii cr,eeze cerCuri socialist,e.

domeniul polilicii ~colare s-au impus tmi directii conduc:ercainva~amf'lntului :f.-au afl~t mini~trii Take lonescu, orglallO de presJ!i iar, Tn 1893, un partid propriu, Partidul socialfundamentale: extinderile capacital\ii de insfiruire a mas~lor, Petru Poni, dar moi ales Spin.! Ha.rel, au a~ezat pH baze democral al muncitorilor diln Rom~nia- releV8 caracterul d® or'ganizaroa il1slltlJ\ililor de inva\amant slJperior ~i orienlarea nOi, supetioare, intregul proces de invatam€lIlt, Tn accslc class al 'i'nvatarnantului ~i neoo{:;ilatea Iluptei Dentru dl1lmocl"ajnva.~~mantului cu fa~a L..dtre principalele cerin~e ale oondi~ii, S9 Elcoolereaza cOllstrue~a localurilor de ~.a. ere~te tizarea lui realili, rnilnleaza activ pentpu un inl/~~am{jnI, "cu economiei nationale aceste idei au fost ciarexprimate d{) sirn~jtorgraduldoGuprindcro!nTnva(arnalnU.ll1 primar, aooplil'or adevawal" I <lIIC, gratuit, obligatoriu ~i "ij n'te-gra I", pentJrUJ toli dom nitoru I Alexa n d ru ~Qcm ClLlza in mesajul ,d am ncse d i r1 6 de v£! rsM ~co lart!, se fac evidente p rogrese i n sc~i u nea de co pi i i oam en i lor mu n cii ,fara cleoscbire de n ati ona I itate :;;i decembrio 1859: "cu\in numaidocal C<J, IIcc~re locuiLor ~a gregatire a cadre lor didlactice, sa organizeaza un insemnal rcligie, ProgramlJl adoptatin1893, mai prevedea intra all.®le: $tie in c,urand a serie ~i citi ( .. ), ~irea de azi a Romflniei iii numar de biblioteci ~colare, se perfegioncaza. mclodele dezvoltarea invatamantului profesiorilal iill agricol. iiiioordarea viilOru~ ei oer numaidecat 0 facultate de ~tiin~a economica de predarc ~i so imbulloalEitl):;;to calitatea., ma.terialului unui sp:rijin mOl.tQri;;!! r,eal plin organizarea d® cantin,e ~colare §oi administrativ;3, precum ~i 0 facultate de ~liinta agronomo· didacli(;; Sc li!irge~le simlitDr accesul felelor la Inva~atulra.. ~i asigurarea de ajutoare sub forma de 7mbn'l.camint,e, hran~ indListriala ~i comerciala;(",) dowse c.3, intr-LJn vlitor se pune accentul mai mare pe invatamantul eu caracter:,>i cilir~j. oopUlor saraci, iiilpropiat, un doclorln agrorlOmie M ajul11ga Tn ~ara la acea§i practlc, profesional. Ca urmare, Ofganizan~OI ,continulul,

oonsiderareiii avcmtaje materialeprecum un doctorinlitoro." nivcllJl iii c~lil.l':Itea irlVi:'i\:o'irMinluluj ditl Romania devin

- ·.urQluru! .Ii/fuJui,',-: .

~- - - ---- -- ---- - ~--- ---- - - - I

, invatito'rii~ _ Selecl·io_narea 'i i Ie i tire a'. lor '. _

-- ..... ~---- ...... '7"~-:"~~~--...-~~.,._----~~.._77-;--""":._~!iiiiiiiii!! t!!!i!!iiiii iiiiiiiiiIiIiI __ !iii!i!!!i!!!ii ~ - __ -'iiiijj!!!!!!!!!!!!iii iIiIiiiiiiI!!iI ,.

~~--!!!!!!!!!!!iiII~I __ I __ ~-!!!!!!iiiiiiIi~_ -, ' _. ... " ... ~'I _ '_ -. W I~',' I ••

(' - Cinev9J spunea p~ buns dreptate c~ . :Pagini ;'din "~.t~ria e·roismului inv.ta~orllorl l-IoUirare.a a fos,t adusB 1.£1 CUIlD~tin~ 1

istoria Tnvi!J~~rfI~ntului este, In primul ra,nd, I ': ~., ~., ,.' . i"-' ,"! ;'" -I - -I . . · -_,;..... . 'c 'n· · popula~i€li mmane~ti prln afir;;e liplte pe case

~ li~toria unut netntrQrupt r;;k de dasc~li ~i elevi. . p~9_.eSOr : or.! ", e eVlor gorJenl ~n a . ~t, jli garnurl. Trdre eel 10 martiri Q!i:€icuta\i la

I~ ap.l~cati ~_Q.:3~un~u~ ~impului lm~i~ din_oo~e mal ' ' it' '_"\, P"I·::m' (.IUf i!'izboi mond ia'i ' .'." .:, ,J IUmIJS~\JBrin, S-8 afla~~i1nV'I!i.~8torul NicolaB

I nobile In d e lelrllc!n umane- In vI! !IHlra da '," / ' - - ,~: •. . , V Popes,oll eli n Covri g i vag i u le~lj. fos!

I cartEl". cOlatJ.Orator a propiat Oil I ui Vi ctor !?0ipe'6CU Tn

I Un momsnt de seamtl din tstona sa zbuciunnalEl dar ¥i pffida~jl inamiouluu, caei MU va fi d~ noi. Nu v:l mai duce!i la toste principaleLe sale ~cti;uni. Executia a avut lee Tn ziua die

I eroica Tn care popcrul rom~n s-a ridica-lla lupUl ,p{lntru 3;'1i dusrnanl Gonta~ poe !,lefii \109tri ~i in~inte, la datorie, a~ cum ali 111 iul~a 19'17. prin lmpuscare.

api!ira d reptul la 0 ex lste nt~ damn ~, la II bertate §! J urat pa d rapel ul~,rii ~ ", DI n pa rtea sa, cornandantul 9 rupLJllui G mpul pa rtlzanllor roman i cond us de Victor PopeSCQJ

I independen~i!i a pcl'tri;ai n mprezinUi pericada 191,6-1918. sublocoteneln-tul Victor PopesclJ I~ adresa osta!,lilor urmilitoarea in vara anului1 8117 a luat drumul Moldovei, continu~ndu-§i

I Au 'fosI ani grji:l.f. in care rom t'i nii de prelutindeni, cheman"9~ 'Solda~i de toote cat&goriilo ! Eu, of1t,erlil vostru va lupta la starr;;htul r:\liboiululi. E:roul Victor Popescu, incunlJnat

I imbarbata~i de ,faptele de 'Iirejie ale str~blllf'liIOlr Decebal. ordon ca, f~rA nici 0 intarziere, sil vii preze'nlanti la statui may cu gradul de capitan a inoetat din viars, Tn comUlna, sa natala,

I Mlrcea eel Balron" $te-fan eel Mare, Vlad T-epe$, lancu de major, sa lupta~i ~i sa vlll 'faceti datoril<'J fa!li de '~ad"lI [ ... J N~ uitati Tn <'inllI1970, dup.1 Q via!1i pusii Tm slujba ridiciirll rnivelului de

I Hun<8doam, Mlhai Vit~azul.§i-_au spent ef()rtl.!ril~. rezis.ti'ind cil! a~ jlLlrat [,' ,] <II fI Gr'edinoi~i\.8rii [ ... ] : drnpelullui nostru care a cultllrii $1 de Vii'lt2! al com::eltltenilor saL Faptele sale de vitejie

I eroic ~1i1 fa'\a rogimulul de 101" §i! 1emam vremelmm ijn<staurat ralfait p-este alte rneleagIJri, 'Galldili-va cti jurlllm;llmul e sfant, au inlJrat., meritat.tn leganda, In rolcllor, Tn litemtur~,

I de ocupa~ti!,l~ prinlr-un. ernie.,efort :SQrbind parca.puteri di~ ~lnlJt Tn oriC(l nmp:mjurimi $,Irerltl-v~ de a c~dea in p~caoo". Tnregime.rtI~i in grupurille operative "C~m!il", "JILt!,li HOlt"

_Wine de 2.0 de veaclin ude,ta ell sangele str~bumlor no~ln Adresandlu-se, apoi, salenilor 1101 ~rlmarilor "Pmciama(ia" numero$i inv~tatoli mehe-dinteni au lup.tat vi,teje~t~ Tn ernicele

I au do,v-edit c~, p~ste pamanwl rom~nesc du~m1mul nu peate Ie oorea:"Nu man ,da~ du~mai1lLllll.lli .• nmatura Mastffi"ci da~i.o confrunti!lri dnn Carpa~. de 101 Mara~U. M~ffi~Q§ti ~i Oituz" S-au

I Ireo . Luptanderoic, brava nDastr:il arma.tli a insCflis, cu litare soldlatil.oll" vo~tri [,' ,] Cei ce vandlflra, arrnaltJra §i solda!i!. vor fi distins, prin curajlJl ~i spiritllJI lor d@ sacriFiciu rnvaVitorii:

I nepieritoare, lr1 marea carte de vltejie <Ii I'lf;l-f!mului, Ipa,gini de pedepsiti cu m01lrtea ! Sill i1IU g~ndea'scii nici un roman ca vci P~unes6Ui din Re9imentlJI 31 Calafet, 'Dumitru [l~nca din

I epopee flemuriiloare, <I!ila cum aurost eale ca la IMart,i~e~ti. rnmane la Il8m~i"!, NIlI! A~ta niciodal~,! [ ... ], Vade1i ca frofilUrile Cramene8J, Vasile' Pasarescti din Matasari, Victor Pagubai

I Miilr~~tl. Qi,tuz.. sunt apraapB §i 'Fiii sun,t incJtnI~l ,ca Tn Cll.lti~, nemaiwliii1ld pe iJnde dijn Strehaia, Gheorghe, Rmlcll~escu din ZeglUjeni ~i multi

- r n riindlU I 'n Ii00r t~ rii c!;!~. nid n-au a pur,at s~ su nt;t bine sa fug.!!_ IDe noca~, mizer-ahi Iii ~i d ambla,gii s.-au .apucat sl! bat~ a Ilii ca.re au I ual parte, com porta ndu -sa vitej e!Jte. Tn

I goarnele mobilizarii ~i [---JI "aiLl ILvor,i~lt da pretutin.denli. dill'l bletele ,fem~i. copiii \}i oamenil Mtr;\lni, ("-<lei cu solda~ii nu mai cr~ncen.ell1l bfit:lilii ce al!.l avut loc Tn defil~ul Jilllui_

II ma:!;le §i sate. din vEli ~'i dSi;lluri. din ce'le mai TnclapM1!te l'Jli sJulnt r'n- Slare s~ se bala , fiind InEl'p!Jtincloi?1 [, .. J Se lase femelle . Di'n- r:!llndul proffiS-O'rilor gorjanide cuvins s~, men\lontlm

• uitate c~tlJnB [ ... J au rasi\rlt din pilmant ~i au rlIspunsl<lJ glasul ~i copiii Tn pace, cad sunt ne-vinova~i, ci se var sl!.lp~ra ~i vcr mai Tntili pe eel al lui l?i.e,fan Bobam:u- primlJ~ director 811

II l~lii Col un slng(Jr om, .cu slJl~e-t~1 Tntl!lrit d~ iubi,rea de ~a'trle incerca s.1:l ne j:lriflda dar va. ti in zadar. :;1i dac:li ne vcr prillde. ne Giriif19Ziului din Tg-Jlu care, de.~i Tn vars!~ de 60 de ani, a

I ---~ dowmentell1l' mentlol"leaza pr'0ZBn~a ur'lul numarde vor lua mOF\i, dar vi,1 nuciooata. Vom rnuri Cil. rom~ni nu ca ni~t'e plecat volul"ltar pe front; a f'Ost Tntro timp arestal, p!Jrtat prll')

I Trwa.~tm;1 \joi"pi'-Oresori §i al§luri ~i impreuna ell ei- d.e fo~tl mi~el ~I tr,Malori d8lari'i". Posedtlnd armament $i mlJni~ii ~i diterite Trlchisori (i:i intamat, in cela din mma, in legarul de

eleiJl 611 §rolll, ollen-e. bllCUlrilndu-se de sprjjioullarg all popullatleL grupul aondus de prizoniBride la laCIJI Balaton (Unga.ria) de uncia ;Jl evadat in

I Astlel au cazut dintre go~en.l: 1918, 1

I -sublo-co,tene'ntuI ION - BARDAN-inva!Aror din Tg- SubIOooolen~r1tul Tilberiu POpl2<Si:':u. ~i 131 fO:l>t diirector al

i Carbun.e~li care, aflat in form'alie- de luptJl cu plutonull •. s-a Gimsl'lziului din Tg Jill (1909-1914), a cazut la 10 octombrie

I ·~rulncal" la baio~etii, im r~rl!jUriIEi. du~m~ne. fficllnd ~~ ,cada 1816, in huntea plutonulul SciLi. in cr,iinCEllilele lupt'E: de pe

I "polo~:f flumeru(}1 bava~~ZI; cad§ Ing~, §I el slrnpuns dmtr-o Valea Jiului- lovit de schlija unui prolectil a mLlrit in Spitallull

daUl" de mal mulle balon,ele. din Tg-Jiu.

I .-..sublaco.tenentl.-II VASIILIE. DUS E dit1 Cimpofon i, inva!AlOr La datorie a cAlut Tn an u~ 1917, pA' fmnlull din Moldov~

I ill co.:nuna RlJncu, este licis Tn timp ce apara "cu ,ai s~ii" :!;Ii v,OIlorasul profes.or de latina, o(".apitalnul Tn rezarva Stelian

I au flU na de mUln~i ce' se ridi C1lU S'E:li1e'1i deasti Pia locallitilitii in,. Ste:rescu,

i care FUOOSB invaVMor poar_cu c~teva luni inainl~. . . ~ Pal1iolpal'll.aotiv Tn n\\zboiul pentru intregirea Ilearl'lulul a

I ~LlblOCOl.enentl.!l ION BRt\.IILESClJ din Collba~, aJlat !rl 'rost, dintm gorjeni f?i profesorul Augustin Craii'llc. A cazut cu

I truntea unl'li p1iltmle, dJ.e rQc~no~l}t.ere in ~andU!" trupelor fata la TransilVOInh1l namlti. Tntl'=una din oole mai Tnver~unata

du~mane. moar,e el'O!C Impu~oet p~ln cap §I bra~ .. lupte... .

I -subliocoIBnenlul-TnV-.":if.\l1Jr PETRE: GH POPESCU, din Numero~i al~i invat~t()ri, Tntre care: 10_ Afle&CU ~1 I.

III SIit1l1ra BlJIdieni, ca.da, "s:trnpuns de un glonf Tn IlJptele de pe Manolescu.AnclFeie~ti, D. SMnes'cu- Stameg;ti, Con stan lin,

~I Valea Oltului _ .• . . R.oman,- Btllt.a, D_ Al"lescu ~" C, 8r<'!ncl.I~i-BrMiceni, C

II -ATA~A~I~ PATICA- 5ublocalene.,ntul l~v:l!lll'Or d!~ unv~~~torul Victor POpeSC'l1 "a bagat spaimA" Tn riindul ROV9Flta-lHodoreasa, V RMulOiiJ-Arcalni, Ion NeftmBSc,tu, N,

I Polovrngl a 'frant de uln snap de g!oante , pe malYi Oltetulu!, vrajma!jlilor, "cutre[,erAm1 pad,ullile din Jud,etul Malloointi ~I GmT. Chilibia,.. Curti§oara , S,ergiE) Leuill€en- PDciovlill~t?a. ,C_

- 1<1 15 noi,embrie 1'916 parte din Valce.a ~i Gorj alaciin.d pastu fil e fi p<ltru lele inamice_ Mogo~an u, !jli T_ Nicules.cu- T g-C~rbun~§ti, v_ Dogai'lJ~L ICU ncll,

I ·GHEOIRGHE. TEOfl, Tnv~'~torul "cu f~ta numai zambet" 7ngrijoral de amploare-a ~i efi.cacitatea ac\iuni'lor [Ini~at,e C- Diaoonescu~T'9-Jiu al.-l luptat eroie, sub steagul dife.rit,~lor

I s-<.a prabu~il d·e <'Issm0nea lo .... it de un proiectil venit din linia de partiz.an~ comandarnentul german a, !ual impolr'iV.a IQr :~i!il lhnilati militare ~I s-au 'intors victorio~i in satele lor, cu gradlJl

I di.-l~!"Il.<:Inuluj_ s.ubloool€l'Iefl1ului Victor Popescu un ~ir d,e m;§suri de()sebit de cllpilan in rczel'\lll~iln -semn de. merit<ltii cmstire- deoornti

i 0 siJral:llcita pagina cle erOis~ a scns in cronlc-alupwi de dras!icl1l: au trnmis impotriv<l lor puterniee deta§amente de {;iLl ordinul"Mihai Vih~azul",

I Tmpolriva CQtropltorilor g~rmanl. VICTOR POPESCU; represlune, au lan.sal numl'lm8se chemari ~i ordonante privind Tn umpul luptelor din pnim!J1 r<17boi mo,ndial p8ntru

inv~tator Tn ,r-.omuna vales au Apa,ofitsrul de rezerv~ care a prindcrea ~i arestarea lui Vidor Popescu, cilipeniaformafiei de apaFol.roa ptlm~ntului patriei hnpotriva ()Gupan!il~r ml~lIt~~~ti

I format ~l condiJIs un grup de partlzani ce ~, opBmt in zona partizani. institUlirea unui pre-milJ de 30.000 de lei p~ntru germani. pBn~ru salvar!;'::;) unil~lI~ii ~~ integrlt:i\~11 ti;lntonale-

I Judetullui Gmj §-i Mehedinti. prilnderee $i j:ln}darea. lui. mal.tratarea I.lrIora din membrii O§lirile r,om:ine. masele populare dill lR()mani~ au rnsc~~ in

I Fnlr-.o Tn.flac;§,mtli "Procls mati (3', d ~tB Tnl codr~i fa I'II'l imeL sa Ie. is1:Oni!a~rii 0 pag in ~ nepi~rito{)n"e d e aro~srn $~ a bnoGi9la~11 de

I Me-hedil"l~ulu.i Tn luna mai 1917, redactal3 de-statui major al invatatorul DUlml~ru Popescu din Farci!i~§U, talIillui Victor spirit, de jel'1f~ $i pa,triDtismrleMbinte. . .. "

i acestuil gr~p de p~rt~zani, se,arnta, ~ntr,e "~Itele: .' Papesc~ a 'fost ridica1 de 8CEls!ll cu vntreaga rnmilie. la 1 il.mie Tn, rtJnclul aces,tora lOB nurn~r~-spro cinsteallor §I mandna

"Fra~llor mmam~ Solda~llorl Tralm tampuri g,rele ~I vorn 1917 ~il dusli'l TumLi Severin, ~om l'J'i cumnata lui Vic!..or Popescu, noastrB, a oolor de azi. care IQ sunlern umm~i _ numero~i

I trtii ~i mai rau dac~ nu nB vom ulni [-- ,J [)e!,ltept<llti'V;3, ~i invlafl ambele domicilii Tn Sl;l!i .... i~e$tl. eu'fast dezbracate, legate de im/~t<:'tori §i pmfeoori, e~!:lVi saLl absolvenfi ai ~colti olten:,

II odalii. CIJrn a Tm'iat ~i ·oodrull. Araj:a~D fiecare din voi c~ mai 'Sf'"aune ~i bA~lJte barbar eu QJri) bid de s8rn1ili apoi. inchis8 timp Este deasemenea, lmpmsio,nanl d~ mare numar!J1

• ave~li sange romiinssc in vinBle voastre. Pl.!nE:~i mafia! pe de 0 luna. 1<1 Tumu Se\lerif'l. Au t,ost amst;I~ ~i s()hingilJ~i ulnii cadre-lor dldactfee din Gmj cere ~1!1 luptele din timpul eelui

~ roas.>:i. topor, ~i ap8i ~i pari $1 « cantati ve~nic9J pomenire» st.imni, pemlru a fa smllige in,forma~ii ou, prlv~re la Victor PopeOOJ. d@-al doll,ea razl:mi rno,r;dial au rnilltat lao'la~1II ClQ ~nlre9!J1

II du:;;manului care· riB ba~jOO)re~ta· fem.~il~ §ii fetele 1l0~~b"~, lotul OJ! fost, Tnsa, zadamlc: s.iUenii n-au scos 0 vorbtl, tn IBgatllra popor, s-au aflat <l1~I-yri de Itlranii rascula~ pentru 0 C81.-1Za

I ne i<l hr(;lna ~i laptele d'e la gm.8 DOPIII,m". Tn rontmuare, In eu loolJrile unds s.e ascundeau partizanii, dreapti!!, pentru pEimE\nt '~i p.entru p;§ine, rapt pentru care au

I "IProclamOl.~ie" ~ spunea : '"decM prizofli:eri ,i sehil'lgi~!ti ~i'c!.-J 7nace.s,te aondi!ii, num~ror;;i ~arani mehed~n~~nu, b~mJllti fest a'rE:sta~. schingi,u~i ~i 'oondamn.ati Itl ani gmide ~ennniy::i,

- 'familiile h1iltjooorile de du§mam mai blne 101 codlru cu .erma eEl ar f1 ajutat grUJ)iJll de partlz.arni afla(i sub comandi:l ltii Victor iar unii dintfl~ ei .:lIU infruntat. 1lde~eQri. Tn mod dem!l ~I CUffiJOS

I in manA. f.acilnd!J-ne datori<lJ pentru !am §il stramo~ii n09tri PDPesCU aU foSI, tll'flstati §i a,du~i in, fa!fl trilburlelulUli g:erman. tirania., siervind cu devotament ~i !lJbnega~ifj' cauza maselor

I sau sa murirn"_ ·iar voi. solda~1. pe care rlenomcul v-a dep~rtat IlnsUirli!OI OJ pronun!at in 10 din caluili SBfllil"li!9 crimina,lii de de oameni ai munoiL Hobeanu Rodic<J Va-lentina ,

I ,de fra~ii v-o'~tri- se ar~ta, a~oi. Tn !lIc~la~i datu l'II'lent-nl!.l va mai condamMlI"e I.a moa rtlii pentru "lrad S r'e Tn ti m p de rlizbo i", C/~sa a XII-a B _./

- ~------

____ I __ IIIiiiiiil!!iiiiii!!ii!, iiiiii!!iiiii!-_I_II!!!!iiii!!i! __ I_I~~I__ !I!!"!'!"'!!! __ -

: alios

Alegema eand Idati,lo'r. S-a afi rrnat cill, in general, tnva~atori i satelor au fest clencl, fi i de p reoti sa u ta reovn lei, Gil nh'!lretiai bisericil,or.

D~ la irIooput, dinl prim~1 (ll'circu la re privind organizaraa ~collilor de 103 sate, c~nd sa aminm~t-@ de cei care vor trobu i iil~ predea inWltatutille, sec scriece aeestla vorf callta~ din r~ndlill tlnerilor Uilrani "feeiori de preoti SaJU a I~W, cantarati sa u ~gramatici~ de pe Ie blseriel",

D~tele rezultata din ce rceta rea materialelor de amivli na arata, insa, clI majortlat,ea Tnva~torilor ~rau nu mfli ~ mir-e,nii ~,fiii de tarani, in mare parte bimici.Ia1A, do pik!~, lin judetul Grn-j, din eel 179 de inv8'lBtoli, existenti la 5 aprilie 1845,13,7. deci 71%, erau fii de birniei, 26~ tii cle preotii, adicili 14,5%; ~i16, adica

B,5% srau ,tii de diaooni, de maz:i,1ii sau cll ia r die bo~era!ii.

La Mehedi ntl, din ooi 263, de 1irrvatBtori, aflatl in slujba in ,Slt1UI1,843, 213 er-au'm de birnilci (adica 81 %); nllstul eraufii de pr,eotii, diac:o:ni, m.azili, boiel"i de

neam,

La Wil:cea. cei mai multi ~nva~atori erau, de asemenea, fili de birnici.

DUDB, situa;~ia din anul 1845, din totalul de 1 n invafiiloo, 119 eraLlI'lii de bimicl.

r n genera I, Tnvatatorii setelor erau li neti. I n une·le cazurl varsta lor era trecuUl de 40 de .ani. in timp co altele rlU ating.ealu nici rI1acar pe cea de 115 an"-

Candldab.-JI si:i!wlUi Vele1?ti, din piasa

boien ~i negustorll. In acestjudet, 8 inl/i!l~~tmi erau 'fii de boierl, unii, din ei axersau fi

profesva de avocet. .

1n judetlJl Doll, din cei 180 de invatalori ex.ijsten,~ l:a1 laauarle 1844. door clltiiv8 erau fii de prooti, rastul erau mfreni, fiij-,de ~O~ieri !ii, man a(es f!i de c!aca~i.

La Roma natl, dIU pa situati a intocmiila de profasoru' Zaharia Boen~scu in 1843" situatia calor 102 ir'IVi!I'i~to,rii era ulrm.!!itoarea: 59 Iii de mlreni, din~r,e care un flu de "boiemas'', fii de dlaconl, ~i, 32 tii de preo'1i.

,----------------

~-----

Amarnd ia, judatul Dolj. de pilda, avea 14 ani iar eel din R,oj.eni,ta, piasa IDuml:'irav8 de Sus, tot d il"! Dolj, avsa 13 ani.

hillr-un jude], invat~torii erau mai in varsta. acesta este Jude~ul Go~ul, Til 1841, profesorultv. A. Cralovoscu ara.tll ca 2/3 din irlVa~torii jlJde'\-Ului sunt TII1 viirst:a ¥i ~ s~ s.traduil':l!ite sa-iii fucli 0 "reze.rvare-~ d~ 'tine"_

Listele mtocmite de profesorii §-Co"~or norma le, prin care ra po ria u Eforl:i sitL.lEl~a i Ilvat!toril~or d in j u de~, su nt bogate'.'~ date- Ele cu prl lid ru brici p rivi nd: data numU:ll {an.llIn~, zi), numele ~i pr-enun.ele, ill ca sat e lIrwa~alorlJ', dacli locuie~t'(j} la :iooal,a, a proace sa UI depa rl:e de ~coa la, pestG 00 sat sau sate al~turate e invatili,tor.

De obicei. cano ida~i ide ilnviltatori

Con tin ua.re in p~g a tV"a

Invatatori i. Selectiona rea ...

, , - .

Unna're din pay a III ...

erau reoomanciati de catre sat~. iii special de cilltre ale!iii satului. To~i cenc ida~ psrtlel pau la curslJrile de pmgatire. CCl!t"e se organ izau pe lang~ ~G.oala pu bli ca a jud etlJlui-

Autoliitatea cs ntralili a ~colilor prevazuse, initial, ca preg~ti rea candicl~ror sa 00 facli ~i in ~roala . de Is resedlnta ph';i~ii. rlumijt4l! ~~ooa 1.1:1 pre parent1lt; sau ~p repa randala". 'Ei tr~buiaiJ sa. Ilocuiasdi iii si':i m~nance undeva,

sa al ba is ufiel ente obi acts de lenjerie ii imbracaminte pentru schimb, cEli';i, etc. Trebuie sa reW'Iern ca. cea mal malr,e parte din ei erau fii d e cMlca~l. I uerau ,. de reguli':i, la mu rica campulu'i, al ;\'ltu ri de pMn1ii iill famili i Ie lor.$i in pi U 5 I

ei nu ~edOOi.i la ora~1- ''''I!~~'~.i:.ft$rl~~

2 zUe ci cate 4-5 de

zile. Smale primi.sera depozitii sA Ii 59 dea acestora, eu anticipa~le, jumatale

din dn.ilptul ce Ii se ·cuvenea, ca simbrie, pe un an, .adicei un leu de fiecarefamillie. In multe IOCiJlIi, Tn:sA, strangeroa acestui leu a eonstit1.J it ,0 mare greuf8ltH. Cei s1:iraci. de~il bioovoitol'i, n-avesu de unae s~=11 dea, in timp cei Tnsta rili sa su st!l';!igl~O'i!I.U, sub d ife rite pretexte, in moo sistematic, de la ace'a,s~ contiibutie.

Con~tiin1.a insuflata de c~Ure ~ooala lui Gheorghe lazar, pamotismullor fierbinte, dorinta d~ a contriibui la IUniutlarea neamului, le-a dat puleri sa invinga nomereese Qreut§~i ivile Tri cale, precurn ~i 1mpotrivkea U!lui FeQlim cam nu vede cu oehi buni aG\iunea de rid lcare a peporulu i priln cullturill.. Mo.dlul Tn care au aG\i onat aoe~ti dasoal!i patri~. hotarareecu care ~i~a'u jertl1it limp ~i san~tatl!i pentru luminarea poporului ca,nsti'lUlie ·0 III minoasa pli Ida. demna. de urmat, IpQntru g~i"!era~a d@ ali ~i ce~e viil!:oare deiln'llatatoni ~i profesorl.

Candidatii veneau la centru de jude'~, pentru pregalirea in r~l'tt;f, nu toti I.a aceea$ i dat~_ De obi eei oi adunal.l $U baa" rrnuiri i; pe p!la!iii. iili-i trimi leau Is ~oala normala-

In fooal~ normala,

I inv~~atori~or iii se pred"IIl.l, d·~ la Tmce PUit. lectii din prog ra m a I pnlll/.awtt! pentru .cIasa I §;i .a lI.,a

de I a ~.coalaJ 1incep~ltoare_

lDaca I' la ince put,

programa pentru p.regatirea cal1dlid ai\ilQr de invaVitori !j;11l

r'ewma doar Is oUInO~tintele de clasB. I ~i a III-a incepi!itoare, mai tarzi u, ea ~ exti flS §;i as.upra oolor din clasa a IIII--a depo§,ind-o' chiar. De fapt. COlIndida~lor nu Ii sa aoorda titlul de invata.tof dac::a I'm poOsedau ~I cu no~tid11e prevazute pe litru clas8 a 111~a.

prog ra ma pentm letti i Ie candndatillor e raJ in rn.lm~r mare, in eli de la mcepUitullui aprilia 1838. Eforia a.rata Ga acestorn 'lrebuie sa Iii se predGil! leeti i de citire pe tablle ~alncasteri ene .,ide ~criere ca.1 igrafi~, eele patru ~I u crari alo ~rmeticii" c~u ~uf'!1€l~ ''frangeroa5e''~ toate rugacluml.e' • care sUint "mai

~e c<1lpetenle" la "lnchim3cilJne" §.i I a biseri ca.; preclJl m ~ i c<\'lnUtri biooriooeti. Garild ida~i i frecvePitau ru rsurile de prngati re rna i mu Ita veri la rand (3-5 ani). In fileGaJe an. ·ei li"!cheiaul aceste cursuli CIJ un ·examen.

Eforia ~ool i lor a .i1l!dus Ie GlJno§.ti n,;\1 pfQ'h;isorilor die la ~coli Ie no·rma I e ceri nte I,e prl vitoare Ie nivelull de Ctmo\>tin~e pe caro tr·ebuie sA-I posede un C'andidat !Spm a pu~ primi ~ll11u de irlv.attitor.

Profeooru I ~ool ii normals dim Hlrgu Jill ihairrla, la 3 iul'ie ~ 840. o lista, au numere a 39 die candti1ati propuei a Ii se da nlJmima d~ fuva!Btori. Tn acest docu'ment sunI date u nel e pretia ase rela~nli in legatura au examenlU I I ill! C~re au fost s u pu ~ i. precum ~~ note~8'

Qb~in Uile de ei. .

fQ.lseserti examinati la; scrierea dit:;tando. citirea pe tabele ~j pe ·car~, ca!igrafia, arme:tica. CU nUlmerelle intf®gii ~I 'frangeroase, r·egu~8 de trei; Iregu la de tov~rn,ie ,i de d oba!idlire. N ivelull bun de pregatire, demonstrat de ~;ndidali1

I-a dete,rmir;~d pe profesor sa~u proplJna pentru acord'a.roo ti~lilIlui de

~coli de Meserii

--_

Avan~ul IIJl'iJt de economl8J!:liril. nolle c~rin~e ale societa~ili romane~ti au pus problema pmgtltirii de meseria~i, in 'forme organiz.ate. mai sisWm~tice.

Prin "leg.ea, <1supra tlYv~tAm~i'1Itl.U~u i profo:sionl'iJl" din anul 1:1199' ~colile profesionale. apar\in.i\ind-dil11 188.3·d iverselor m inlstere, au fost treoule SQ.! b centro lu I Minlist€rullui lnstruotlunll ~i au dat Ynva!::limantului practlc 0 orlentare mal clara. mali concreta, rnai slltins legaUi ce nev.oil·e r,eale ale sooleta~i i romancwtL S,Pi FIJI Harst, "omul ~c:ol~I~; urmarea. ,de fapt,w re~lire.ze 0 larga r~sp~ndi re, mai ar.es la sate, a Tnvi;ilt,a mantulu i practic, promsionlll, despre care- apreeia al, pa buna dreptate- "astilzi rea, rnai mare parte a popula.~iei. niei nu §lie ca Q)(ist;IJ·.

Petrlvit leg i i lui H aret, invlilAmantu I practic, proteslonal, cLlprinde<lJ §coli d!11: agrkultu r~. sllvicu Itum. meserli ~I COF'fl9T'\ « la care .8>8 ad;!'iuga u cu rsurlle pentru ad ul~i ~i Ulcenici). 1?W Ii I~ profesiOl11a Ie erau org.mizate pe trei grade·: eleme'l'ltar~, inferiollre (li sl!Jperloare, CU dural.a de 2-3-5 ~i respectiv 4-8 ani. fnvl:l'~irim~ntl.il profesional de meserii cuprindea, la randul si!!;u: ~colij elements rede meserii (plilntru M ieli ~ i fete). ~,oo Ii inirerloa re ~i ~ooll su perioO') Fe d€l m@N;Jcrii (utti mile nu mai pentru M ieti} 9i ~co I i de art€l~i meserii. $001 i Ie elementare de meserii primeau absolvenlti ai GUi'SlIlui primar. T ril cadrul acestl.ll lip de §coli puteau fl organizate unmUoarel s secti I: lemna ria, dogi.ilnie, rotillri e, Tm pletitulri {rllichi~, papu rll, pale). fabricama jucliri illor, fi GJ rlii ric, craitori e, tE:iIMcili ri·e, cizme! rie, COjOC~,ri®, fra n9lheri~, olarie.

~colil~ inf~riome de meserii fUM!lonau 'CU (Joua grade. Erau, ca IJrmi!lre:~li de gradull- 00 Q durata' de 5 ani §i ~coli de gri!ldul lieu 0 dUlratiil de 2. ant

~ n jrudetu I noStru a

fu neti anat COl §coal ii d@ meser1l: ~COALA O~ CERAMlcA DE LA TG-JlIU.

Este prima §coalial dB acest fel di n talra. A I U<i't fiin\a Uf! an 1..11 1 900 d,ln I nrl~latlva profeso rt!llui tri!l nsilvi!i,Manl lu I i u Mols.II, dimctmul Gi.mnaziului "Tudor VladimirescUl". ell sprijlmll i ngil1G ru lui ~ef ~ I j u.de~u~u i Go~, Auiral Diac-Qnoviici, §i al profesmi lor VilDlci Rda PiakOl~ki §i 1_ Popc:scu .. Voi~~ti.

··Scopul nOlStru· aV!jj>aI sa m5rtu ris~sd3, peste an i, lullu Moisil~ !ilr~ sa prBgiflti.m terenul pel11trua dae, direc\ie mai puternica ceramicii romane" l' • pentru acaasta" a pmg:Ui €llevi ~i a f·orma ~ucrl!torl~djbaci. cull~l. <lrtislici, tahnici" care sa Cxocllte"cat msi bine. mal so I~'(j, mal fro mos §i mai arlisti'c~ obiBct~le·urrnate de gos pod:irie. dar §i mai iin@, a Ie a nEll" ~i .sa aplioe "caJt mai iotens motilvela d~ arUi national.1l la

omsmenterea lor·. - ,

.~ooala era, organizat~ pe douij secUuni; una "elemerntam"· CUI 32 die elevL albsolven\i .ai cursului primar rural $i urbeln ~i alta "arilstlca"- culO elevi, :jIbsolventi ail .gimnazi ului.

La inoeput, (j:oo·ala a runqlonat Tn corpyl localului 'gimnaziul'uL Ulterior, g·a ,extins in dou~ olMiri (0016 Tnc1ipeli) ~i ciiteva anexe inchirlale in o·ra~. Peralall eu glrijal pentru l'iJsi·g urarea spath.; Illl nacesar, S-il ma rnirestat 0 SU s~iriu ~~ preDGUpare p"mtru dot.mw aoolime~ar cu "toate celie necesar·e".: rii1oblller, siru nguri. 50 roti ale' ola rului, prn.se ~i marl. oororanti. srtiall~u ri, 0 gama larg.a ·d@ modele ~ilipare(150 modele ill gips, 60 ti pOI re pentru vase, 2D tip:oIre pentru sQbe in IeraooM, 16'00 lipa re pe rn~ru vaso: man ~i mici}_ T ncepand priln a fo·loSI "lin mi{: eu ptor de '!lrs pentru \l'as~l~ n€:sm0.1~uite, Tn curiea gimnazuului, Tn col~ul dQ' lifmga g1ila de giifinas:tlcll". ~coala a ajufls, intra timp, sa·~i construiasell trel cuptoare modeme, die mare randam~nt_

DoctJmsfl'tele coF1sernne~ faptl.11 cii, in perioada 1904--1913, ?ooala .a fost aboolvitl de 52 ·de tinr:::lri: 12 dli n9 bsolvej"r~ul pro motiei 1 904 aufost a rT!g;:;)jati, C~ mu naitori celiif1.oatl, de· Socielatea de bazalltW din, BtJ oureij>!i, panl:rl.l inltli::l fa ianteri8 oi n Cotmc@nL

Planlll de' Tnva!iimiJ,nt all ~colii prevedea, urm<'ltoareie discipline (!iii numar de ore),:

S§e~ia eremenrtar:li; I..imba r()mtlnl~ (2 ore), ari~metica (1 ora). fizioQlra6e (1 or~h Isloria vecl'!e (1 ora), igiena (10m), desert cmamental (12 ore), d!esen constructlv (2 ore l. modelare (1.2 ore l" maral~ cre~tin~

(1 ora)_ .

- S.ac~i a ,airtisti ca: desen ornamelltal (20 ore). cesen consbuctiv (2 ore), modelers (12 ore). lucrolri d~ forme ~i vase in atelier (Hi ore), girfiflasticti ~i joe (2: ore).

[Ju p~ cum se ooo.e;y.I!, planul de Tnv.a~m~1'I'1 Qra a xat pEi' I ucn'iril practl ce, mooella r,e ~ i desen ornamental.

~eoala P.J fost Tm:adlm1A. ]neA de la lnceput; CUI un colectiv valo:rQs de cadire d idaclice; I~I iu iMolsii {igien£! (j:il dssenul constructfv], $I.ofan Bob1ilncu (Ilimba romlinili}, inspeclor ~ef al j lid etu lui, A. Dia conovlcl (tehnologia ~j enelelopedia anelor), t Popeseu-Va:ite$ti (ari~melioa §ifiziografi~), ~iefoln Ciuce:;mu (istoria), L Wirns (desen ornament<illl, caligrafia fii pictura cer.amic:1i), P. Chiriac (desel1l.il geometric). I,on Schmidt $i,l. Papaoostea {mooelare), A. G,. Nicol~escu (.gimrnastica ~i jacmi). P.aul Seiidel (mae.stfll ceramiElz la 1ite~ier). Abs.olven~iI aCf:lslel §coli a I.i devainit bUln i ms~terl 11"11 arta eernmiG<':l .. Proollsele :!iCQlii :oIU fost

. :oIpreciate laexpozl~llie organizate Tn anii 1902!ili 1903,. viziti!lte ~i die miiili~lfUI ii'i5lructlUlnil .Spiru Haret. e;COOIla .~ partic.ipBt. deasemenea la expozitiile orgalliza,te, la ,Bu cure.liti tn 1904 ~ i in 1906 (ll laSibiu, In 1S{l5.

~ooal a de ceram,ica, afost vizital1i j:11 a,prooiat!:i de clIl-eViii din marile personaliUiti ale ~lirii noastre·: Dr. C.I. I strati, Nloollae lorga, NicQlae [)ensl!Jsianu, Ludovic Mrazek, E. Mu ntj;!~ nl!J~MiUF'god, [)Iimltrle Oneiu, mmitriB s,tu r.za, George Co;~uc etc_

ProdlLlc~ia !!lnua 101 a

~GOlii era evallJata la

300.000 lei.

Esle de meHI~ioll i!lt

impo rta nte oe se aeo,da IUnor astrel de ~coli de dUrn lMinistEirul1 Instruqiu nii ~L in aC9ila~i tirmp. IlUptB autorita~ilo r locale pentru mentinerna ~·ool ila:r cu profdl

taor1!ltic_

AcordilM 0 :Btl b\len~ie de 4000. lei pentru eiW<lla die reramic:li, mln,lsten.;1 sei adreseaz(;i pmfectului dill' Gorj "spre ~i amilnti" c-a oble<:1:lvullegii este aCGla dll a da "Ull' impuls mai energic" inv~~~mal'1tu.lui proiesiiDmll "paralel CU (I re5t~ngere a celLli tOOll'Eltic", Tn a~1J f:el ca, "in viltorul apropiat", mal multe gimD'lO!zii sa, ~ transforme in ~oolil p:rofesiM9Jle. Su bll niazal ca, Tn nrglJ Jiu, exiski deja un rnceput d,e !?Ooola profe(';ionalili,~care merge bil'le". avllnd arcl "un mediu prielnic" ~i. ,de aooea, EllSte de parerQ cli acestei ~r:.lJli trebLlia sa i se a:siglure .,0' di;lZ\l'olti!lre cat mai mar·s" .. preclz~nd o~ ,acoot nob:il dezid'lilra.t "nu tii@ po~tEl implini dec~,t da.oa SIS schiimba protilul gimnOUiiului, in1ru.cal smlu I "nu poote suporta" cll·eUu iel i buge,tara pentru ambele !!Ieol!.

PrefeC1ul judetl.il~iI a irrtervenit lPentru a nu S~ d.ssliiiil!a gimna.::ll.il. motivolnd cil\, ·ora~ul Targu Jliu am mu I·ti corn e rcian~i §ij l(rIeseri a§ i §i 'c;iJ, di n r® ndu I alb501lven~ilor g.lmnaziullul, se· recrutem §i viitori nQiari 81 sa~.elor. Til rllspuiilsul s~u. Spiru lHaret fj arata ca. pentru pregatirell viitorilor oomeraia nti ~i me5eria~i. !l r trebui ii'itiintate~ooll cu pr.ofil ,oomeida~ ~i res:pectlv industria I. Ca,t p ri\l'e~te situ a,i a notari lor sE!te~:tl. ministfil,ll.apreci.az~ c~ gimrnaiZlil!J I n u este 0 pep,illlier.a de nO'~~ri. I Filflnal, $piiru H ~ret U a~igq,t F~ pe prtdec!.u I judelu lui GOfj c,j ou va da<sflinta ,Iotu~, gim naziiu I din nrgu- JiLl deoarece "flU voiam COl, prin desfiintarea lui sa Ilasam impmsila 'gorjenilor ca ~tatul il1t9rn~ol1leaza a, Ie mic§ora rnij'loacellii de cuUun\i"_

" Ave·m convi!'!gerea ~ada lIga minlisirol= e<:i, pri n dezv'Ciltarearnva,:am~n,tu It! i p<00'~e5i{lnal, gi m na~iiu! va deveni inutil \ili va dlisp(!lma de 101 sine"_

SUJntloiu Anamaria Clasa a XII a B

inva\ilitar In umai du pili dol a ni de preg<lltfre, cu toets ca Efolria stabilise Ci31 tililul d® invatato:r sAne acerdat can did atillar care " vor start! i neelintlt "timp de 5 ani,

Tn, '1844, profesorul de 18 Ta rgu-J i u trl mite Efor,iei c8ta~ogull ge.r;.eral ctJ rezultatele la inv41~.'ltutti a Ie ca.ndid.';iitllor "pe perioada de p:rlmavara~, adica de la 1 mai la 30 lulle, La aeest catalog el anexeaza ,i programa cuno~tin~elor ceruta ca ndidati lor, care fu s~settl gru palli in fU!1~e de nive~ullor de cuno!i1ti rtI®. DlJp<§ cum am rn ai a rstat pregati rea Tnva~torilo,r in ~Gol i Ie n.ormalle a oonti,nui:it ·io·t timpul, m perloada 1838-1840; pregatirw invA\6lo:r,ilor u rma s~. se fac& ~ i 1n "scol i I e preps rand e", catB una diin fiecsre piasa, de oblcs i cea mai bun ~ dintreele.

Materialele de al"hivili n~ arata ca spre deosooire de situa~i8i exl sterrt.e Tn j L1de\e·le din cG'lel aile regiuni ale lilirii din Oltenia au funC\ionat ~i §coIi prepa.randalle sau preparamle. liitlul de icoaltl, preparandaTi gi)Slm fo!osit destull de des, Fn'IIai alle-s in oorespon.dent:a. ~col ii norma led i i1 Hirgll J iu. 0 astFel1 de ~coal a era soootit~ cea carE! 0 ti nea s ubrevi:z:oru ~ de plas~.Profeson.J1 ~colii normale din Hirgu-JiUl sCliia Efori·ei la 117 mai 1839 ctI pregar~irea candidati~or de inva~ator aves Iloc in alt ~oca I de icoa la,~i ca el ~u put~ fi mereu prez:en.l ~i .:leolo- in aoes~e conditii, I-a al1Qlajat. ca .ajlUtof, pe loan M.arlnescu.Aoosta terminasG ~cti buna ~iirl~" doar "cilteva clase umt.lnioar·e" la ~coola din Craiova.

La 17 martl~ 183a, loan M aiores eli a rata Efmi ei ca se apropie sosirea candida\ilor ~i, la Manastilrea Ooodeanu, In UI mai pot 'ri p rimli~ ,. de oa reG~ nu rna ru'l ~oolari lor ca!re Wnlvtl'~L1 and breeea de 200 _ 1 ng rijorata de situatia raportata. Eforila propune, ~co'lii centrale din Craiova ca, pentru pregtltirea c.andidatilor:, sU~c~ !.I!"I ILl mb Fa r in curteB ma no!!! sti nii Obedeanu ~ii aiei sa $~ '~iiii!i lec~ilie. Men~ionachia r ca! I a racerea ILImbrarullJi, sj partidpe 9i eanaidl1!tii.

rn toamna anului 1838, EfOlia amint®a Departammtului din Lalu ntru ,ea ~Ia sfalr~i lui IIIJ i - oG'l:ombrie 1838 s=a UI sloboz:it caM ida~1 mai deprin~i I~ ifiv!~tllrn spr,e a deschid,e ~oome la sat'e •.

Pireg.ati!i in oondi'~ii 'grele !?i cu d(llosebnte efortur.i, in\la~to!1ii s~ LI lntors in s ate.~e ,lor ~mi mati de d ori I"I~~ s I nee ra de EI d eschlidle ~colille ~i a inGepeac~iunea de instruirG a oopilllor:.Aveau Inevoie de Sprijh1L

AVliialiJ 1'1 evoie, 7n primui rand. de baza maieriaMl. ab.soillut neoosara OFganiztirii ~i desfa~L1rarii inv~~mtlntl.llui local; combusti billl, mooillier, material didactic.

Tn aceste condj~ii pt\\itnmoe inva,lam.¥J,ntul 'Tn Il.Imea satelo~incllus iv in oomuna. !l oastrs_

._ ...... · ...... ..,r--i . .,..... -_- - .

r

A:};fJ cu rn ~i dlasca Iii f1o!5tri su nt exem pie demne de u rrnat e~ respectandl 0 serle de nornne ~i re,gluili, inca da ~a 1rmepullurile fnv~ti!lm :!li,ntu I ul, d asci!ilii au fosl glillO'j sa indepl.ill¢~sci! I:oaoo saroil'1ile cs Ie revene.a u. In aool e irneeputuri sta b iii nd sarel n,i I e revlzorulu i ~Cill.alr. II Regu~ame ntul ~oal~ IOI( p reciza ~irndatoririle profesori lor. AstFel el era u obliga~i :sill a iba Q ~I i$~ili"cul toti copii i Goa rl3 Imcve nteazi:i ~ooa~a, 0 ·la bl.A a ~nv~~l!itu rilor", ad d oraru! ~CQlii, u n~abe! CU ~vrdE)!1ita copiilor samc!, 0 "inseml1lare" (da re de sea,m,~) asup,ra u:ltim u I U II exarnen, tn ,t;ar"9 SB eersa a fi me nt'iq nate pu rtaree ~~ sillinta la invilif~I.U r<'!i alutwor $CoIIO';lril'or,. SG. pre~indlea ca, la aeest "documenr s~ se snexeze $i Juor!i rl~~ $crU$~ de alElvi.

Prolesorii erau obligai~i.

esaserne nea, s~ aiM §I s!!!, ~I nil "101 21" u n I'eg lstru tn cs re era 0U pri n$~ intreaga OOr9sp(mden~a. prim~tElJ die 1<1 "Boria ~h~oalelor", r:op~al rapo<:lrt~lor inarntata f(l!.ru rilor ierarh~ce supenoare, prec!Jm ~i ortce cere ri prirnit~ din pa rtea Tnv~!iltorilor, pili ri ntilor, ete,

T I'll scest mad SpeOi!811, Icfmia cere \locolii centf~le din eraiova ca, si1ilp~ mal1lAI, s.8-irn,~int~rz:e ,I rill port forma I~ eu "toate Gate sa ali n g" de ~col i Ie din OUenia, Cond u ce rea ~com @r,ljl, de asem~r,!(ll~, ob~igat~ va, la trei hmi, sa trimnltl o ds re de sea mti am (lj,nyntita asu pm aotivitlitii $001 ilar comunal e, !iii la ~ase lun~ catagniifi a tulu ror satelor ,d lin judetel e [) Iten,ie I, dec! IlnchJsiv Gorj I~ fiecare ~cQa~a ,er~, de asamenea, un mgistru Tn carEl sAse lTnreg~streze pre:!ent~. profesoniror. Esta i nt.e rasa nt de .a r~itat cit, l'erm I n ~nd un, asemel1lea regu$tru, ~oo n IM~ iores-cul ]ntreb.a Eforia ~ooi3J1 elor d aea. mau esle eazu I s~ introd ur:ili a.ltu~ deoii! r¢Ce ~I II giI@elO'l COl fii nd "rnefolosiil.m", ba '11ntreb.area sa, Eforia Ii flilce Ob$eNa~i@,arjtMd cti 0 hotar,a re liUata treb u ie' sal~ie a pi i cata, r. recoma n d i!I ea reg istrui de preze ntA sill m.J flie lil1ltrocli.l::; "nlu rl!1a~ ,d ~ form~" d, pri n e I, sa se u rmoilreasc~ "ve,nitu rl Ie flecili,rUI~ profeso(.

Tot prin Regulament 508 stabileau ~i a Ite i mporta nte~ndstmiri pentru p.rofesori: ·s~ $e pre:;:;:i rJit~ Iia §coalla la alre fixe ~i st:! n U permiti!i nicl un U i $001 ~r $·a j)ar.asElasca sa~a de cu rs f,n timpu I leotie,l:

• Tn, claiil~' ·si!i $e asig'Ulre, ;in perman eFl!a, ordinea ~i lin i~tea.

Tn ved erea Tn~~mrJ~ rii ~ I'~vil or preZBl1Iti &8' m E!of1~iona, perntru prnfesor, obi ig~ti!i! de e face 2iLn ie ~ p~ lui. Sa' dadeau i na iC6IJ~ii, ~ i asu pra mod u lui de d e5fl!~u rare 13, ~ecti Ilor_

. r rl general., un II) r"Dfew r - care era,

lin a oe~a~i ti m p, condw::ilitor de :jooa I ~ pu blica ~ i de ~GOa la norma 1011 - avea rn u Ite Tl'KI8itorllrL ~rrd'esoru Ide la nrg~ J iu, A. IN. Clrl1l iOVIf1l<SCU .a rata Eforie~, m c:I ecemlbirie1 M.2 dlcii!i are '"prea multe luamrl~ de tacut. Tn.tro zi. luana ~progrl<lm u I~ sa u z;iln~c mcllinam sll~i d ~m dlreptaile: p redarea I,e-c~ii lor I~ 5 cJa$~ (cee~cs vnsemnl1l 7 ore pe zi )" ooresDonden~a mMj rn sfalr~it" au o~ rm u i rna ~ i subo~ rmll~ril e din. jl.ld~f, cu propri9~ ri i, C!J satele, ClI camlida~i de Tnvtl~~tor. Tot Tn $ea.m,a lorelr.a prega,tirea Tnv,ajiatonil:O:r, Iprecul1fl ~i vEl t'I:lla rea ear!ilor dlidlacl.ice ~i 8, oolor li~erare, p,rimite Ie ~coal!!!l_

Spr~~~~u u~ura munca, e~ 'cere, COl ajutor d€ p,rof~$or lpe G Soo~.e~l!lU, care~nvJl~a la seminaml dlilll Rill mlllia ~i preda., Inac~I~~i timp, "C!lnt'liri" I~I Tnv~'i;Mjtorii. Apreciind ca cere rea sa €'ste Tl1temei aM, EJoria $e ad rese~d M~g is.tratu Ilui ~i rO~JQI~ ca pe Mlnga cei 40 lei p e care Ii d!!dlea I 1I1 G SCO~o;l Flu, pentru clinUi ri, sa·i ma,i ada uge 60 lei lpe ntm a 'fi ~i aj utor die profesor,

Cl bcSell"\!'a~ii as-up Fa vo~urn U I ui rrnar>il!' de sarci n i .i:! f~cut § i profesofu I d'E! I a Va 100161, ~] rapoii8 c~. I ucread, TI"'I nnodl obi~n'l.!it, dUe 4 ore pe zi p~ntru claoole 1 !iii a II a; 3 ore pe zi pentru claM a m a ~~ 3 me perlilrul cand id1;l~iid~ in..ro~~'~OinL Apoii, cii Tn ~coal ~ intra "300-.40cr de ~h>ti rbi" ~i ies 50.0 inlfieca,re

Vorbi nd de activltatea profesoFillor, k~buiG . ~m i ntil Iii~ pFSOCl..llJ01l rsa lor de a sene ~i a pu 01 lea c91r1i, de a eta bora gaz.et~ etc, Sunt cunoscuts I u crarile tipante' ,de dascalii care au slujit scosta oJtean~ (Gnigore Ple~oi~niu, Slanci!,.J C~p;l!itill.nearllu., Aamn Flor.ian, loan M aiof~cscU, Glrigore MiMiescu, 10i'I ,13 rezois n u, Ale)';B M~Jil"l, C, Lecca, ~lc,)

Acorda nd i mportl1lJnta deos€bula presei, rolullu i e~ ounu rs I, proreso.Fii ~CQm cra[ov~n~ au hota r:lil sa scoata 0 gazeta pe care

rajatoare" ,

Rez;un~te.le ob~fnulte 1<\1 Yr"lvo'it~tUlr<1i se vedlea u mali des cu eeazla examens lor, care se dlesti'li~ur8Ju pubLic, infala. pmpri~larului, a a r,endajjdui, a preoti~or. a al ~~Io:r smuluv, a parinWor, precum ~i a orici!irei persoane, de deo$cbiUi import<)ln~ili ~re se ~f1la i!1 sat In aeea z~,

[J UIP.§!.effil irwrea ex.am$n ulul, ifll.",.at~tQr"l,Jl ave'Bi obligati a sa raperteza rP rofesoiru lui ~col i i n ormal ~0;1 supra f,~1 u lui cum $.,0;1 desfa~llIral, despre nivel ul de p~g.ati re ~elevmor, de$predarurlle oferil:e de asi slel"lta §oola,ra. etc ..

Aeest ra port se it'u::he,l,a au ~~mr!i!tl.l!fi I~ pro priet.a mlui, arendasulu), plirirl~ilor ~i O~ pecetea $atylui.

I nstruc1iilllllile d ate de invata,~m sa rei~reillU ~i la ad mi~erea ~ll afara ;~col ll. Se st~bi lea, a$lFel, C<'l "ill ce~.$urilede recreatia", ilnv,a~~torul, PEl ~a,ngill anoli! fo!o$illoare m~ditaUi, $lli se ocu,pc eu "repetirea d'ecl i n.eti i lar §oi con] ug.!lliilor" din gramatic;\!i,~i cu repeW rea c~W:his· mu I'uli pe ea rEI lre!:mia s,i!H §tie pe dil1l~fan\!j_ De fapt, in mgmentul 1napoieriu l.a ~coala normal~, fiecil:irui

Tnv;l!itt!tor i se OE:: re sli pF~i nte C.wi:en ism~,d GQIP~':\It "Ipe curaf.

Tn Iinstructl,ui'li se amlt!, deasemleilea. c~ "IP rivaghe rea/' asupr.a fal u 1 uli GU m i§.i' ind eplll'\e~te mvti~litoru I $i8'rcinile: revlne prop.rie-ta ru I u v lor 111 lipsa acesto r~, a renda~u lui sa.u preotl~or ell n sat De a~lfe~, irl$truc~iu,nil(\) privim:l ]mll1lJ~oririle Tnd~torului e rau prezente, mai TnHliiI, pe<ii1tl'll a ~ua act de oOr"l1i~u,w I lor propriC1ltaru,lui" amnd'a\iuluil ~i p.re6~i lor ~~ I CU se mn~turlJe aoostora i se pllstr:<lul in $a~a de p.r~d an~ ~ ~co~~~, ~~p,jte deasupra caled rei mva~ato:rullui. Era u ti n ute aiel pil na I ~, 23 april ie, c§ no cl"ayilnapOiaoo, jmpl~e'u n~ cu observa~Jiiile celor ce au ~n$ pect~>'l ilCO<\lI~t r n afart\d e aoeste indatorilii, 1nv::itEltoru I era ob I~gat sa intoomeasCill c<ioogmfia sab.Jlul de 2 01"1 pe a,n I sA sa fflgrijieasca die aprovizi on area ~colii ou com bu sUbll, de curl:l'~el1llle etc. Ad esea in

de mai mu I~i ani. E~e su nt, ,d acl, rawltaltui I.l!n,~i ~c~i U n,~ 9 €indite, stud i 8J~e ~i experiimentate tn IP rea lalJd.

Socolind ro 0 parte dll n ele menlJi • penlru fa ptu I di OJ u va loare ~~ azi ~ a fi ~mi n~ut~. Una elin reg u lise referi:l, la 001 ig alia profesoru lu il d i [" a eonversa C~it m~l~ rrM .. ilt CU eleviii, TnilrucEit Til felul aeesta se mi~oreaza dist<'Ul!~ ce ~d~{11parte pe profesor die elev", sa ~U!,l1U rsaza" ~i jn~e legarea a csaa eel SPIJM $1 profe$.Onu~, pentru cili, Jiind 0 famil~amate, profeooru~ ss va ceborl la nivelul de m!:e legere a.1 elecliulu i. Se su blli'liazili, decl, nacesltatsa Gi va~oa rsa >conversI1l!Fe'i, a dia.log u,lui viu ell elevi I, sceoti no seestes 08 "s.ingurul mij loe'" de a aclinge scopull yrmMt d'e ~aoa I it Ma i mu It, folosind aceasta motoda, '"!ioolarol se ilr'!Vi'lt~~1 se dezrebi de text", I:UI~Fld d~n ,carte "lniU mai TFI~elesur eel or cuprlnse tn ea, U ria dim "mguli" sau ~d~,lbzu iiri"' oon~1 ne prevedereaca 0 zl pe s.apt~mamt "un patrar de oril'i" profaserul sil'i coll'lVefW~e.cU el~\ll.Ill. ~ac$ulpr;;llbunei cuvi inte~ rn rela~ii~e lui ell ,?co~aJii § i in sooieta&e,

Reguli~e flxeazili, d eaiSeme nea,

indator~ma de • a deschida drllFl1ul apropi~ri i" il"ltre oe£imnuitori, rund u ciltmiii J ude~ 10 r ~I profeoori i, CQl'1ducatorii ~CQliror,

r:'enlru pregatirea. Tnv!!!!t!torul or, ~ i, rna I ales, spre a s~, cu rma pl~ng~ril~ r~fel"ito.,.re Ie ne~tilnta> Tnlva~toruliJn de sat, se st.a oi le~te ca a ce:;;tua Sa fi~ SI.l!Ir.H.!~i, de :2 ori pe a 111 , examemJlui general I a ,caire sa as is~e'~i oc3mluikwul judQ1!.11llu1L 0 aliji reglu liii se refer~, 18 e)(amen u I public de la ~()ol ile s.ate~ti. loa n MaliorC$CUI s(Joote~te, pe bun~ dweptall€, ca o tem e~niea orga nizara a Oil CBstU i I1lJ ar contri bu i I~ 0 rna i ou n:ili,frecve,nti!l a copllior d e s~tet'li la ~eoa la, Dave n itJl 0 adev.a mw "sMMtna,i'e natlolnal~", zilla cle exa men ar faoe 0 intiparir~ pi~cuUI locuitoriloffiir~lni, ce s·ar 1intrece a-~~i trimi~e eGpii i ~a ~eQal.a, Es~e d e p~rnre c~. TiUr~lH) aSemer'lea, ~dn,!' g..ar giilll1ldi m!Jl~i pooprietari COl re sa d aa bani pel'1tru pr~mm, pentru ca, nillmele lo,r sll se Tnscr,ie rn ca nBa na~'teri i u nei n~~ii CQ ~atat de apllecat~ Spire oine ~ i a~:lea,pt~. n,uma I "Tndenrm ~~ curar,

I t)Wrl\l$.~ ni!1i :iii deosebit de

va IOlr-oasE!i pr~n ,bog<l'!tlJl c;ontin ut deidei pe care.l va ouprinde I sa pa ra § i dreu lal"a pe care I aan M ~liOF~CJU (I Vl\i! trimire 1~1_ 01, 1MB,

'·e~tFB domnii p rofes.ori a ici ase i I elemen~re din ju de~.el e :M iei i RomanW"

Du p.a ce 0 arat~" ~cu ptkered e r~u" co!i, d~n r~vi:!:i'a, fl!lauti\lJ Tnl 090108 5 j udete al e 0 Iten ie i a observa,l d! r! u rna Full ,el>l1J,vi lOire m~li mic decllt~n mai multi .,mi, 61 propUI1IB JUrm~toa r~l~ m~su ri, Tnl ved erea Tirnlb un.at~~r,ii sitillatiei I~eglare:

~ , Sa se W!i,d lJi!ilJ$cili pe

.limg6 Qdirmu~tor sp;re a purne " 0 mai maroa re,sponsabilitate'" asupra I ogo'fetil or ~ i a le~il:or de sata. 1n \Ie d ere<l'! ad'U)CBni copvi 101" la ~aoal i!I.

:2. SA sa ~ndatoreze vil'ita~9iili des~~

ea s~pta l1fl;jjn~l, ~nd $e g~C su b o~ rmuire si!lla de ,Ie ilrwilil~tor 0 "adeverint;ljj" in Car~ sa sa men~io,r'!e~ dacili locu itOri~8 u tliim is copi iii I.e ~ooal~ §i au I1lJdus I~mne. Spre a t~ne mer:eu treazil aten~ia oc6rm u itorului pentm Tnv:!li~ m£i nt los 1'1 1M aiOf"06 SGU a tri rn is. i-i 0 scrisoarn particu 1<1Ilr~, la cell cinc~ oc~rmUlitmi d~rn J udetel a olte ne, IlatilrnCepiJtI.i I sorlsoril:

lDornflLJ I meu r

Zelul au care ai 'imbrli~i:}.at Cau~a din acel judel de tmlnavoli!1t~c~ ca.re ai p rim it iMtru e~ilU nile ee eu ,d u pal 10 .ilJ ni,l tl-am g~slt folos itoa Fti,l -§i I e·,a m l.i'!ISi3it b)-ta,1 e§i CHor profesori C~ un lndreiptoriu", _ In DOi'ltl nlua re arata ~ numli rU I ell~\Jilor care fmcventelC'lzi\'1 $OOllille:sifiLe~"tii S-Cl Tmputi nat ~i, de aoee.a, Ie: cere s;jj ia m;\',isuri~fll IP.r~onizaJl.e mai YnaiintB,

ObSElNilim ()~I ,d i nii!cel !1I!im pu ri dasc~llill ,I1lUI fost luminailmli satelnr §i or.a~elor, a ridUe ~n c:I aiori ri av'eo~ u flIU cOl1lslderau ca, :sunt prBa rllHlneroase, a,~a cUlm nici a~i d:asei:illi i rnof$,trli nu $Iunt {lbosi~i ~n m u ne[lJ 10 r se refllect.eaz~ fn IP rag.:\itir,e~, ,flooa,strli, Tn reiZulltaoolor ce· II~ 0 b~~i'lem l'Ioi.

TURUCA MARlA ClllSllNA,.XIHf

'~ -.

dore~1U s--.o intitu 1 eze "F oaia OltuJ,u~~ SaUl "Mieii Rom~ n I". ~entru apfOo~,rn, ~N'!U adre::;at Dep~liarrl!:mtului ,din LauntruL Carersa lor arOcst d'iscu!;at6 in Sf~tu I Adm i nistro~iv ExtraordinaJr, ajung~n d ~p£i,n;~ la Vod.a~,

Din ad FB$a Depart;1l rnentulu~ din balUntrU. trim isi! OcafTlllUirii judetulLl~ Dolj 1<1 14 apri lie 1844, afli!!im ~ i ni~iativa ~dit;\',irii acestei gazete "poliluGe ~illiltlra~e" a apar~nullulloao Maime'$cu_Tn ~dre~a se: arolii c:.a cemma a fost s~s~inLJta i?i d eo "al~i proies.ol1i" ,d in Crra~ova ~I tri mis~ la De pa rta.ment ind din 1643, Sfatu I adm i!1listmHv n"a aprobal-o I mO"~ivil"ld eli ·vati1'lm Il," pe p ropri@t~rii ga.oo'te low B)(istantoe ~i. mai ales, pentru cti, apartl ne ~()ol iii ~ i n-ar putea jzvmi necu lillnte d i.n rleceriZurOlre~a i"luC\.JIMi_

[Jup~ celermi n.l'l au rsuril e die preg~,tire de I~ $OO~I03 rlJ0 FIT! <l!,l;il, inval~atorul plleca 1<1 sa~ul de u nde veni5e. spre a d e.schide ~cMla _ A\I~a a.supra Ilui ~bi 1M de inVQire~ , ad~ca atest.atu I d.at de prefesoml ~co~il l"I{lrm~ I~. D,~ I~ ~cest£l (l,1 prim isa §i irnstru 0tiiulni aSlIpratel u I L,I ~ cu nn iii \I~ des:f.!li~ur.~~ctivil(j!tea, r nvat~torul era oblli-gat Sii5U":;llrlg~ ope to~~ copil i satu Ill.lIr in \f~f$U!! de la 5 la 15 ani §i "sa ~Hn~ ~ooa la" alii ei, infiecare .2il, fin afan~ de dumiinid !i'i drM,wri.

Tn ~oiil~l~ se precLz:a obligatia invat,MoJ1U~uj ca I i1lJ 23 April ie, sa revin!!1 la ~coaia normal.~, periLrLl cu tiS u ri trebu ~nd M r~ma r'! ~ ~uc>i IPallia la 2.5 ootombr~e,

Aflat la ~coala satului', ]l1IvEli~atowul avea datoria GBI, ~n fiecare s :!l,pUl m~n6, $·a,m M~;a ~eara ~i dum i r'! iCe! d i mineata, pracum ~ i Tn "s~ rMtmii~ 5~ atrag~ copii $~ti.J11 u i ~i $i!i se· d uc~ cu e i la biserica, Mel, ajulat da GOpii el trabu ia S~. "~ilila sIrena",

~f'I aeea ce jJ rivtl;tc d~schiderei1l cl.l!rsuiFi~or ~olJlan~, $8 stabi~ea c~ treDu ie sA se 'fac~ YCu $oilemn,itate", ~dun~nd in siflla d til preda r'e ~pe copi~, palrirllti ~i aie~i~ salUluf_

T nai nte de Tn oeperea llectl ilor,d imi ne\\lt~, cop~i rQ$lG~y C~ l"ugi:'ioil.l!nillf1l d,i mitlie,~ii, d up~ dk,talrea fhv~t~toru lui. lot aaUvit<i~.e de flecare zi c~ ~,i roS"lima, in oor, 101 pra,nz a ta,blei iui Flltagora.j ~i3;r du I'll smiaza a r1Jg~cuu n i lor de seara,

Pentru a inSeFilln,9J ~g rad ulli,nv$tol'iturii", Tn fi ~·C~r~ zi, inva~Jltam~ era obligat .s~ a ibo'!i un Mta,lo~l Tn aCiest ·'docu ment" .se f~ce~;u zil n ie ~ i u tl!~1 ~ ob{)erva!i i CUI rP rivire la pllrtarell3 ~coU~or_

Elovii COl re nu veneau Iia biseriea sall caire rcstea u \lorbe u r,llte erau p u~,i in genullchi. tn cla$.8 $aU ,~,raUI ~ir"lu:~i I till ""Fest Pri mea u ~ ·emiil1en~:a mare~ Iia purta,re n um,s i el evl i care n use abilil-eOlu de Iia aseltliene\l\l r~ u Iii..

In ce,~~ ca priv~?te "Tnvati:liturile", seUlcea re,comalildarea sili.fle da,te un mod lNllP't~f', follosind ~mijloace omen03SS:" ~ii "tncu·

s,~,r¢in.o;I inv~~~~orib ~rau pL.!se ~i unele ob I igatii care n-i3vei3IU 111 icil 0 I Elg~tu racu m enirea !ii i(Jd~to!"i ril e lor. Din caietul profesomllui 11031"1 Maio'rescu, din 3 $e pt.embriie 10M3, i'l.fl<li m, de pi~da, ca, ~nv;jj~:.torii allios1 ooliga1i sa pri mea,se~ Tn pll.5lr.a re, ni~l'e I,Ip~!.ofll C{llrea u~'Ost pillse Tn, §Go~i 111 limp GEl ~nvl!~~torii se ailau 101 cursuri GtI nO ~C('l$lia au ~\J'lrlit ril"! $aiele lor, IPC u nel'e le-a.u gasil moar1.e ~i acum - adi!:iulga Io.a n Maiorescusubca rrn u Ito!"i I iii til"a 9 pe eei I.e ra.spu ndere pentru Ilipibil!e earea u pie'rit.

Refer,i,ndu-$e la' nymi!ir,u I exager.ai~ de mam .aITn.datoriri lor 00 ~eveneau ~nlJti!-Stonilior, pmfe~oru I :j<com !"!OrfllaJe din jude~'u I Gorj scrfa, pe bUln~ c:llreptata, I::foriei. ]n 1845 Goa , aooitia InlU p~~ sAi::ar-e~i lem I'l€i din plid u re, S3 ~e taia, s~ rnc;a foe, s~ m~tUlre fucaperile ~ODlii, ~~:duc~ ~Ipa, de Mul iCor!~rllg;r,~a mJ mpem ~5~ndri It! ~i tot >ei 5---0 oatil! pe ~o!laillill, $pre a n U IP 10 U<1l, sili cumperre sC31"lduri ~i tot eil s~ confeqkma.ze UI~il e~i '~eres1rele necesare.

Vorbi n d de il"ldatori rvl e protesowi IQr f$,i ]nv~~~tori~or, de orgarnizare a ~eol ii d~n Olt!f;lf'ilia se re~111I Thl a,terlltie ~oele Ir'e:g'[Jlli ~ii en ilb\Zu~riI, despr,e caire lloan Maioreseu s~lJrile ca le"\ifll .a"lic~t. Tn §colil~ oiln Doll. dli.Jlp~ {I Tr!c~~re

" Siserica noeetrii din Matasari

parintele Protopop Vasile VIMoiu: lnalte Preasfini~it,e PIIrlnte M itropolit, 0-1 a prima r, preacurcem ci pa rin~i, iub i~i oopi I, ziua de 13 julie .2003 esta 0 zi deosebit~ pentru p rolQPopJatul nostru, pentru pa rorhia noastrn die la MIii:Ulsari. fiindca, astazi prill vrerea lui Dumnezeu, :s=a pus platra de temel~a pentru a noui!! biserica in aca':HI still u rbe deosebiita, Mu1tumim Tnall Prea Sf1f1'~itului Parinte TGof<\ln p~lltru grija deosebita pil care 0 paart~ pentru sfanlul loca~ ~i Sfanta Episcopie a Graiovei, n un'!m bun ve n it pe aCQste meleag u ri binecu va ntate dill Dumn ezeu $' [lumnezau sa ne aj ute p,en Iru ridicarea acestui s,fant l.aca~, pentru no i ~i pentnu area st~ com u n itate a le;:'ld din M atttsa rl.

Bine <lI~i venit T nal t P rea Sfjn~ia Voastrain mijlocul nostru,

P~ri ntele Mitropo lit: Dom nul e . pnmar, Prea Cucemice Parinte Protopop, damnilor eonsilieri ai Pnmariei, liubi~ p1!rin'~i, slujitori ai sfint€! lor a Itare, i u b it poper ,a I lui Dum noz:eu, eu din aC-€B st~ de Dumnezeu pazita locali,tate, de cfimineata am avut avut Ibucurls sfintiriii l.mei bisaricfi, IlIU departe aci peste deal, iar acum Tn dupaamiaza aceasta nu ~tiu de ce, sil m~ bueur mai intiii: sa rna bucur c1!l pia ua, s~ ma bw;;ur di! am pus piatra de teme,lie a biserk:ii.

Nu cred ciri era 0

atmosfera mai pl$cutti ea aceasta. Olten ie irnsetaMi de pi Mie s~ vlld o biserica construita din lrupurl umana. A~a cum v~ \1M acum. dlilj.a bi seriica are dol metri de la ptl mant in SU$_ Dacl! m a I illi plo ull Tnseamna ca du:mneavoa.s1rti, cu ril.dacini adanci cre~'l'e~i IOi1lrie, foarte pule rn ici :;;i de~i ~~ar parea ca vromea IlU este fav"Ora'b il~ a~ zice 'cit ·di,m!polrivii este fo.arl,e. foart!Jo favorabfla _ ClJit s~a r bucura tira nul roma i'i, ea pe h.olld 13- i Tnlsetati!l de apa sa stea cu mana" 11 Sus CU carpul desooperit §i sa~i rnultumeasoA IUli [)uml"li8zem, Ca ~tie cats-a r zbate e I, cat af Tncerca cu toate sistemele din lume, daclri nu are ,a p~ cu care sa u mple aceste siste me; da r mag a'e::o, dacli IlU cadle pJJoaie de sus, ro soar putea realliza Tn reooltalUli" ~u ca re :a r 'fl pl! inea noastrn de pe mas!ll. Dau 5lav~ lui [)u mneze u, fleca re di n, durn neavoostra, aveti 0 casA, sau cei care flU 0 Oiveti. li'i paele ma i su nt ~ i din aee!i'tia, !i'ti.U cat de necesa rti 'ENiSte {) c.ad ((} casa a omu'lul cum zice romanul),

Ast;!l~i, sunlem aia] ,

I~

preolii de aiei, pr~o~ii din jur, protopo p u I aceslel p~r~11 de ju del, d u rnnasvoa s1ffi eel care locui~ a~c:i. eel ca r,e aveti 0 sarcl M mal rnsre sau mai mica insanul, In I oce I ltataa Mataslllr1, Suntern cu tatl i aloi pernru Gil. un vis n€llreoe prin minte, Visul aCll>sta este Caledra!a care se va in2J!'~ aid!?i d e;i vede m zidurillJ at;;iJ,t de grease, Tneat n e illispaima ntiim afltfje r beton, cat cimen,t li1u sus diM c,l!! ra.m id i:l ~i toa.1.e oel,e neceS<lre pentru 'eaSEl, it) r do;!co!i p rlvlm auci Tn Q'roapa in care am a~ezat piatr.a de temelie, sfiintltfi aslazi, vedem dita ad a nci me ~ re seest falnic stejar. care s~, n u nniil~~e Biserica~ Catedrala din lo~liwtea Ml!tfisari, Ati auzit ca am jJomenit aid doi Sfi n'~i: pe Sfantyl Gh~orghe aUlt de cunosc~t de ·d 1.1 m nea,\Joas:lrl!i, pu rt~lor de birl.!in~a, om mort pel'i~ru Hristos ca sa invi~Z€i nmpreunll cu Ell. c$.ia poi am amintit un Stant mill i pu~in1cuno$e:ut da r sper s~ devi na din ce in ceo nnai drag sIJfie1ului oltaan: Sfa,ntul Antim care a venit d iln ilild~pMata Georgi,e @,cum 300 de ani ~i ~ fost pentru 0 Vir,eme Episcopul in acoasta, lOi'ili. Toata OItHniia era su b d'~duirea lui oeea ee 'fae acum sub dl~duirea lui. Cooa eEl fa.c ·e'u acu m cu slo'llvelemi puteri, a fac:ut 91 atunei cal'id s'(rlJi Mte.a cu ~a r19ta sau c.a lare lPe ca.l~ntreaga Oltenia: dEl I ~ Cozia 1P1Iniri Ie Or~ova, da lilI L~inici ~i Tismana trllcand bineillteles pe a ici IPaila in :iwd 1.1 I judetu,lui spre El'e ehet Call~fat, ~.a.m. cl,. ~i aoost Sf At'll Antim iubitilor care 'oIsfi Tm preulla cu Sf~ ntLJ I Gheorghe ocroUturu I 301ilstei Bi$erici. a m u rit. pe ntru H ristos, de~i e ra str~in neam u lui nostru, s-a i n dentific~t Cll ICl plin~ la ultima pidilura de s1:l tlge, A fost M itropo!itu I a Itui oltaan mare Sfantul Can~.tantin Braneoveanu §i lilI 0 disl:alnt~ mici!l de ti mp amandoi ~u fast IJci~i de c:ei C6!r'e st~,piinea re la 1703-1 707; , 714-1712 c~nd g.,a Tn,cheiat viata I.or. a Sflintului Constantin 8rElnCOVeallu ~i a Sf!lIntului AfIItim § i am saco'lit ca $£1 ng el e v~ rsat pentru Sf.1in1a ISiserie:!!, Orlod()x~ dlin Tara Romane.ascili din Vala.hia; Gum 5e rnai Inumea aooa.sta reg i u n eo pe~1lJncii, Va,l ahia Mare aiCIica Muntenia de asti!l2.i ~i Val.ahia Mica adica Oltenia, Sal1lgele h,d viii rsal perih'oU IF! rlstoo sa fiG ~ minuta lei In regiu ni Ie ca re se vOr in'li!'ilta lin tlmpul Tn cal~e biserica va fi stli'itIM_ Eu miIJ bm:ur d viii v£id aoom aici Tnlr-un numar attU de mare, fmi aduc amintS' eEl Bcum un an, un an ~il cava c€!nd

na-arn intalnit lliJ 00 dumneavoostra oam.~rli~ a d UlI~i - !;itie domnul direetcr, !pardi in zl de Cfficiun S~iJ in pre-ajma Crneiulnului pe 18 deccmbrie :2001; ~i iata ca scum Va vAd, r;,U In im::inta I~ce u lul, ci su b ~~asti:i cated railli mare care s'e nume~le·Cel"u! ~i Narii sai, care n€l ii1.'coper/!, acum~1 tn icc sa ne jeneze a cum prl n pleala, 1110 bucura cum spuneam la lnceput,

Zk: d'i Ii mu~tum esc Ceru I u ii p€n'lnj aeeasta prea fr'l,Jl"noa$~ 2i] plinll de ploaie !iii pli na de Biserlcl: una sfintiIa de dilimi n,eatti peste deal cu m va sp,u neam la M leu le!?ti. a Ita aeum zldiN!i; vilzulti in m i ntea n oastr.!l deja ca o 'catedrala" rn~rea!A, care sa of ere aeel5teq zone , oe rneni lor aeestora, ai adancuritor, minl;erilor aeestel zone care fac totu (illi ca aceasta zorn a sa OiJ Ji~. moa riA Tlltru-totu I" C a ei oe s-a r face MlIti!isariu I; on ce s-.a r f:ac@ GorJul, Ti1general, daca nu am aVill'aaci2Sl au r neg ru !?i ea,rb une Ie poate fl rnumdt ,tiii'a, car~ na da I u min8, care me da caMma, Tn ,cele .din urmtl indirect ne da paillti:.~ die pe mas£! ~ i d u mllieavoastra n u v~ pute~i Tnoh i P uli bUGuria pe ca,r-e am evut" o in momentul in care Pi!lrint.ele Protopop Vaslile illicu domnu,1 pri mar ai dumneav'o~ ::.tra, n e-au anun~at ca Tn Maitasari. oloealfta;!:e irnportanta dincolo d~. stJ 2:leem mai marile ora!j1e ilIl,e judefulul, totu9i 0 loealitate im porta nltl eu nurn ~,r imp resio na nt dh;l I ocu itori evil n·d b~5eri()a pa c::a rs 0 ~~i~i_ Blijuteria acestei localiUi~i, Biser,lca care bi,nein~e"l;l'.s inlJ trebuie uitat~, cu alat rna i m u Ita tlfebuieing rijiMi ~i treblJie .a p redatai pentru eli vine rnai demU'lt, :;;i in ea rnajorita'lea vati botSIZ<.!l, 'iNI~i CU nun a:l; mu lti dintre d u mne""voalstnll, ~I pfirin~ii vall fost condu~i pote !nlr-un eele ve~llIice poat,e tot acolo. Dar tralnd au mila lui Dlim neZ'i:l'U timpu ri de l~bertBte, au toate greutam~ economire; s.ocia,le, jJoilitic9 - Ill,) este 'lreeba llOastir,Ej cel puli n a Biserucjd, treaba bi serici i est~ educalia, treaba biseri:cii esta (;) localitate, treaba bi.sericii ~ste s~ construiasc.a biserici - dlj'ci uncle ~lOatEi fi ad lK;atia ma~ bunoll, mai ad 1:1 nell, rna.i putemica, vertical<\!, in adev~ratu I 001"15 al ouvantu.lui, de~t Tn !lise ri eEl lui Hr,is~os, pentru cili ved e~i dumneavoastra se $chimM reg 1m u.rUe polilJce, au fom voiavo.zi, dup.!'l v,oiev,ol2!l au v,enit cneji, dl!p~ an.eji au venit regi, dupa regi au ~Ilit sec-reta M de pOl rtid, d u pi] secrcretari de partid au veoit mmdUlct:ltori de stat:Biserica qnSa B ffin:'las cu acelElili mes.ii1j, cu aceea'~i ha ina, C\l ~cel~~i patrieri1 ~i daca IlEl' refef\im It) eel care ne ().onc! uoe biserica, die astaJZi. ~ ntru ei!i Hristos, cum srlUlrie Scri;ptura, este aceeia~,i" ~i ie.ri ~i azi ~i in vecii Tn vec~lor. Amin. $i lJisericOi sa la fel Tnca! gandul die m ul~u mire este ~a Du mrhez.eu. c~ei ce=a r 'fa oe Mlltropolitu I sau Protopop u I Sill U IpreollJl dumn,eavoastra, sau prima,rul F~r,a ajulorull ui lDurnnezeu, r-4-am ti decat trestie PEl) canil 0' p~l<.'l de vant 0 culca la parn.arnt. dar dad avem credinta in Dumnezeu trebuie i!Jlb,in,i, mu ItU!'iloi re, liat~ coli i!;e pot COn s:trui bil!~erlci, d u pili exem pi u I IT].;:ili'ill Manastlri, de la TIsmana, nu

d epan€!: ,d e aeest I DC, care ria in-spir:li, ,atiit de puternic, tn tot ceea - ca facsm nol alci cei din Olt,ania, noi :~i d u m!l~avaasllrili,. Dam rna rtu ria lui D 1.1 rnnezeu ;; i d au rnlJltu mire dum neavoarstJr.a

popor all lui Dumnezeu cad nu se poate ea dum MaV,O-ai5b"tl, s~ nil! fi marMesta.t lntr-un Ial sau altu I, sa avern ~il 1101] 0 Biserica mai rna ra, c~ iat~ a ei la Mlotro se zide~1:e 0 C~tedlr8l~. d i ncelo I a Rovinari, 0 prea fl'iumoas~ CatedraMi, ill s'llinga !i'i-n draa pta sa mal il"laltA Biseriei §'i a lcl nu se lin a;l~ n i rnlc, cle~i cu m spunaa m respactabllltatea ~i onorabilitatea a09st'si loc~IiI.~'~i, cersa acest Il,)cru ,~i iat~ pri n st~tuil1lta dumneavoastr,/!l; prel u <.!ita. de conducerea Ilocalitafiin sp~!:i1 de domnul primal. ho:tiirall'(;3 pe lilfllg~ ce le n ecesare pentru co ITum£!; ijiooal.§, dlspensar ~i teats celelalte ceirebuie pentru 0 localitate, ca toate acesta 'Cal o jn$lilu'~ie publiiGEi, OBI ed iii i acestel loca Ilt~ti sJll se gMdeascA ~i 101 aceasta b lserl cti !iIi rn-am buourat foarte rnult 9IJzilld de acast lecru ~i ~ bucur fmil r~.e m u It Ga cu d u nnn.eaf\loastr~ astki, v'iid deja ell ochii de.$chi~i contui'lIl biserieii ~i nu mi-a~ doM deciit Lin si ngur lucru ~i cred clll ~i dlumlleavoa stra va dori~i ace la:;;i Ilucru, astfel nu a=~i fi stat aioi; sa nnlruntali plaa ia. Sa ne ajllte Dumnez:eu, s~ se inalte v~1:In,d cu ochiil aceast6 Catecirall!, a localita1ii M.1JUlsari, $i dau in fata dUlmneavoastrtl m$lr!unie ca om al biseriG~i cle m u It~ vreme, cA mu am

set, aiel tn aeest lee, Du ml'leavoastlfii s~fllti CUI doi metri rnai Wn interior, blsertea sane pu'!lnte I ma.i mica p~l'itn,l ca vet! f ii'ilauntm ~durilor nu in atara conturului ei ~i vom slujl Bci slujba de sl1ntire,fiecare mal MIran CUI un an, cu dol I cu trel, poal-e mlJlti \10m pi eca la Du rnnezeu, mull! sa vor naste In aceasta perioada j?i s;';i dea Dum n ezeu sa se nasca ciit rnei mLJ~ti, vom IPo'lIl'tic!pa I f1I slintirea blsericii ~i na vom bucura ~i de lin praznic frumos, diupt! s,av~ n;;limCi Sfintei Litu rghiii; cum e5t~ i1indu i ala ad, la l1Ioi li'i Dltet'li.a"

Dumnezeu s1!J na

binecuvanteze via~a, teee~j in 8§iEl fe'l Vncat sa n u rlim~nlEli locu ltor al acestUli oras, care untr-o forma sau alta s~ I1U devinll ctiil:or aieL Di1,lc~ ail un rol e foart,e bi ne, sa sim~i ca bis(l rl ca sceasta n u e a Mitropol itu lui de la Craieva, nlJ e a PlrotopoPUIUli .de ta Tgi-Jiu, niei a prima rull.li sau a prim a,rieu, "Dei a mea, adi o~ este a du mneav.oa.slrA, a dumitale, a ta, sau a Ilui, §,~. m. d,

F ace~i Tn asa fell incilt s~ va id (;lniliflea'~1 eu acea.slfi bis¢ridi ~i cE!nd treceli pe I anga eo'! d spune-1i "bis.erlca mea", n'u biserica care s~a con slru it nndependent de d orin~a mea, Acol 0, b~ni ~oru~ pulin cat este, d aea 1"1 u (lste a ;::u de munca, sau 0 mad pen'tru m 1.1 nCitorii, sau s~, vin si!'i d L1C ci!iri"lm ida de colo pilnll co~a, M urc pe schela, etc,

A:;;i dori COl aceOllslii biserle~ sa, n u 'Fie '~cu la, ,d oaf de n i~te

'gasi~ In via'fa ·mea §i nk:i Tn istMe o bisericli s~ S8 1ncsap03 §,i s~ n u se 5tM~easc-a. AU! fast poat'8' 'lire muri 9 rel~, 6e s·a Tnceput blseric8" s-a pu 5 t~ mella, aUI venit \lrem u ri grele, au trecu ~ poote zed de ani de la pUlnere~ Ie:meliei • .20- 30 seu 40, b~1 Mile au crescut, n i me n i n u 1m ai. spera, au venit timpurj de libertate, s·au del balar.iile la 0 part,s &01 iacut cevs acolo sus. I.a I u era rea ~emeliei ~i blseriica s~a Mclicat Perli1ru cili n u se poete ea rtJgaGiun~a spuslJ s,ai, sfi nlilrea ou a p,ilj sfi ntit~. ullildelemnul de C<lJr~ a,~illuat amirvte, I-au WifSs.t.la oolturile·, la piatra, de' temelie a biseridi. HIJ se poate ca aceas:1llI bi necuvEmtarG s~ nUl des ro.ade ~i dacJi s~a u petreGut aoe.ste IlJcruri Tn timpurl mult mai grele, nu c~ aoe'stea al'fi u~oare" dlar Dumnezlllua,a.dus 17n inima crepinilor Mvol n iel, puterea de a aduce la savar§'i!li: acea,sUllucrare.

De, ii1ce>§B darllnta mea :;;i a dum neav,oastr~ este sa &e ]nali1e biserica$~1 n~iltl mai deweme. Sii IlIGl ajlute Dum nez.e u, domnule primaf', domnilor cOllsiliemi, Gil cu oertltudllne, nu peste d~oenii. ci peste ani, §i sa ne ajute Dumne:reu sAne cat rnai pu~ini, Sa!1e i!'itA~nim

spoci EJJI i~~i, eonstmctorii sa fie eei care .synl stapt! n iii u c r~rii §i pl~,nlUrilor pe eEl re Ie-au vazurl. ~I care su nt millUillate , dar p~ lafllgi!l ei sa rovo;ISelri Beast sat o1!ceasU'i ioca;litale, MI nu ilI,:;,;teptati in perman,en.ta chemarca pr,eotuluil. d u mneavoa strasoli ve n I ~I ~n sa spu ne~i: "Pot s~ fac ,:;;i eiJ cella $ iei ? ';Av~!i ceva de carat ca sh.'l,u ~i eu trni ~asuri, 51! aelue ocmtribu,ia mea, di iJQate bani nu am. sau pe lalnga ban~1 £ism puti rI, mia mea de I si care oOl'lstitu ie 0' pa rl.icicA dintw=o cili,r~mida, ,dar '9 foarte nm port~nt03., pel'llru cEl, est~ aC'iJla ~i te nume~lll prin~re Gtitorii ii1ce$tel sfinte Iblsei'iici. Asta im'i este dorin~a, ~ceBstH es~e dorin'~ rpEl COl r.\'1 0 pun. I a in.i rna fi eCl3Jmia dlli'!i~re d u mneavoastr~. Si!I va rasplit-' tei1lsc~ Dumnezeu ,osteneala domnule pnimar, domnllor eonsmiM-

lu bi~ i cet~,t\8·n I nll u itati; oreodil'ita Tn Dum neZieu este si ng,ura care v.a, poate fundamenta 0 cr,ed i n~~, corecUij" ,cF"eijitineasd:1 § i re I ig ioasa ,~dlucai~l~v~ pru nc i i eu triea de !JumlltlzeiJ ~~ nu uitati de zilele de post

A C().;"vSE,\INAT SlMONA. HARm; XlJ iJ

-'--:. IIurmqrlll. lil!u:/ul- .: ·1

s-aul re-flactat prin succesele m!ecilivulu l, iar msuceesele aufost nems i ale mel e, ceearecs au am fost 001 d untan cars '~rebu i Iii sGi VB gh eze, sa uneasca ~u sa ccnoucs. ]nfatasatenilor, in fata oamerulor ne-au prezantat ca un rnonolit :;i i n u mi-am dezva,lu it n.iciooata sl&biciunile. Astazi este o sarbi~ll'Oare Pe!'1innJ to~i elevii ~ali i ,iac~est:a luna in care 110i s~rt)i!ltmim 1 m ani de InvatlimMI in Matasari vrsau sA Ii e a mare Sa mat.o.;:lire ~ tilrne retei pe ntru un sfe rt din, pepu I atiammu I1Gi. lmpllnlrile ~i neimpliniril€l vie~ii

. rebuie sa rarnaM in cstendaru: memoriei, once scl1imbare in wliliul pi rsrmd eli, ad u ce diu p~ s'i!"le madificari pe trepood€ inFerioare. La aceasta ora rnil'i 81 mt ca una rhltaet care a cons1i'LJit un ed i1lidu mamt, ta temelia caruia s-a ingropal sch elele cartUU13 ~i-a zd mlil bra\ele Si pici oru I ca rand pover~!e lu i cu umel'iii, frumuoo~ule lUI pic~ndu-IGU Ii magif1o:\!tle, ca atunci cand este Q~ta SfI"§i dea seama ca, trebuie sa-I parasea scit Doosebi r,ea este cEil eU' nu am p~r~sit ad indul €Ii, am ram a~aca I D U nde am f\\lcLJt a, imresl:iWe moralEi. atilt de rna.re, caa:e pentru mine a ilnsemnat triumf ~i bucurie. Eu am ,ramas .acela!iii orn cu har, g~ta de daruire, eu sufletul pl,i 11 de ome rli e ~i bu nillt~te. De= :a I U rig U II tumpulllJu, l'I1aj a ritatea cad relor didactioe mit-au deve niil: prietel1i. Da'r rtu 0 prietenieoamcare ingaduitoare oi bazata pa respect $i ascultare. [)upill 30 de ani p€treeu~i in MaUisari, pot afllima ca tmpreunacu tot oolecl!ivul didactic. nu am mW'ioit degeaba. nu am trM in z,'ildsr!?i nu ne-am s~ciificaW.lrn rost Nu mele meul ~ij Oil I cole gi I .or mei sper sa vil!! r$ m lima Tnti pa rit l.Jt'ldeva; colegii, elevii §i si3rtenii rememorilndu-ne faptele ne vor pretui pOilii'te ma:i talFziu. Eu am lasat 0 gltlldd08 pe roii ~i un colectiv d idlactic gata de cia ru i~,e. Eu am ilu bot 0<1 meni d eo potriva: :;i i pe cei care IlUI mi=au \frUit binele, ~i mi~au Uicut bine ~i pe Dei cam mi-au vrut rliul. Din marea mea dragaste pentru el i-am im bllanzit ~i apoi "~ am iertat Ei rna. vor reS peets. Poate: rrujl intrebati de ce? Vea~ r~spuf'lde simp!lu: nici pomul care inmugl.J~te, Tnver2e~te, I"Ode:;ite ~i do!ll r!.J i e!?te d upa :ilrtat~ la ud a ~i farnnBc, frue-lete oamen i lor iiU Ie cer~ nimlic in sehim b. Am <lvut curajul de a merge lnsinte ell pieptyl deschis $i InIJ am acoeptat oomprom.isurL Cu toate ca unil au unee mat sa mt!l t.ra nsIo rrne It'll materml demor'lsb'stiv_ lrr~mpl8irna a facut sa mi SH pOtlive~sca bi r'IS mum;a de dire.c-tor,arn plec~t la timp in eulmea glariei ~i daciili at 'fi ramas, trece rea vrem i i m oar fi de:zavantajat pe !'litru os eu su n't un optimist ti un visi!itor pei1iru I um!lOil noastra compliGEIta. Suntern intra cara de~orlenta surminatll de politicianisrn ~i afaceril$l!I'i veras. C;§nd compromisu~ insote§ie nea batut carlJ~ r,eforn'H~li esie !impede di ne aflam pe un drum care se illfQjJJ1(h~. Pentru mi!ne

- - - --

I

- __ __ I

Urmare din paga X~

lieeu, fie de ~(mdili p{jd~gogiICa, dar din ncu iertatf-mi llpsa de m odesti a, dar trebuis sa spun c.a ne nu mara m pili ntre ~colile fruntase. acest luew Sf: poate constata din document,ele oficiale. prl ntre I?Co! i I e 'Am nta~e pri vi rid !1umi!! rul de elevii care mergeau ~i . dadeau exa m ene de ad mitere 10iI ~t:o,lile lrnedlat superloare, in scollle lieeale, examen care se diid~ pe baza umji examsn destul de rig U!'OS, cu ass rnenea cad re didectice. ~i mi-a§: pormlte, pentru a relie.fa ce inooifilmM preQcupareB UI!luli csdru didactic, un om ell adevarat emait,~ ca ~ici LJt') nume, pe do mn ull T ar1l~soiu. cs re fu sese de rapt dasc~U'u I meu ~i care de acu mall aveam protesor de Ilimba romSiI"li;i, de 0 consticiozltats, coracntudtns de nadescns ~i a~ fa ce 0 mica paralela, nu ~ti u C&~i vom gasi in sitLla~ia actua liti pentru dl dallsul a avut 0 vi at~ destul de zbucilimata, i-a mmitill aoost interval sa~ia, i-au IlilUl"it ooi doi copii, unul student inanul doi I~ Timijiiioara.hil'ta stude.nta Tn LIltimtil an la lPedagogk:a im Carans®b~§, lin si~u ati i de aGest fel. acest om daar in z:iutl inmormlintM lipsea de 161 ~coala. r€lS(iLJ I venea Is ~coola ~i CB i d iln j u ru:1 casei se acupau de iinmorm£tr!terL Imaginali-va §'i d li m neavaastra ce in sea m na COi'l~tiinci.ozitatea de dasciil. Am 'fa.c.ut aceasta pa.ralela pentru a \ileOO.a ca m!r-aaev~r se munnea ru nblil a, semcea p regati rn SLl p lim entara, am sa, tisfactia deosebil:a, deowbita repel, ci1l In!r~ adevar eei ce au pomit din cadrul ill vat~ m arrtullu i Matasa re an imlPre~ma ey ooi dli n d rea pla ~ i ~t;linga mea, de d omn i i di motori ~unt elevi ceror profesor 91' director Ie-amfost, ~i cam au mers mai dep'arte cu aca~ste cuno~lii'l~e capatate Tn ~coalllllM~Uisari , tarn pr-egati.re pl'e~labila penlru exa mer;. au mers ~i au I uat examen.ele in cOlldi~ii destul de meritoni. Da~ vreV a~i corlcretiza aCu rna, Tmi am,i f1teSG pan~ - ,

iI vad:.i1 'in~lnesc.:.pe dlst.insll'll~:

Ion Ice prl d reptull actualle·! I

BanGi Na~ionall!i). venea el miclJtBI a~a cum er,a:"Ce fad? = Ui'te vin de la examE'NlI'U Ide istori,e .-Ce ftlcu~~? wLua.i 1 0." Imaginati= va :;;i clumneavastra istori a ~i geografia nu era pre<lata de un proI'esor cu studii sliperi.o.are, era predatE! de l~n if')v~~ator da r Ga r@ a ~ti u t prnbabill sa se fac~ in~eles. pe ntru coli maiiestria cu adevtlJrat a unui sllljitor al ~colij ,este sa se taca inleles. glea ba are ell ~tiu, capu I plin de informa~ie, daca nu ~ti~- sil Ie dee 121 Geilal~i! ramafliG cu ele "i oeilal~ mJ-~i Tnsu~~5C prea multe, saLl merg~ 1103, un !Ii vel academic f4rt! stl linill. seama Tn rata caru i aud itori u se aHa.

lata deci ci1 satisfa c~ia prof(jls~ei mele, a datmiei impli f1ite, zic eU 0 am destu I de bi ne pentnJ ctI mllll~il dintre eei dragi ~i ,dintre ,cei p rez:ell~i, cadr9 d i dacIi-ce

va nzatori, educatcare. pW'Fesori. destu I de mu I~i la num!l:lr, ii'lgil'le,ri, mad icl, tr)~i 6-8 u ridicat, iiitill ell; dill cadn.J1 iI'Iva~~manrului MaLasarnan la care mi-arn adus "i au rnodesta mea Gontrlibutie C8 profesor. ca director ~J acestet activita~i pe a pl[lriood!l:l de 20 de ani.

EUI de acu m gan(Hnd u-mili Iia condi~i ile' exceptionale PG care lie 8ve~i, dumneavoastra in ziua de azl, conditii de care nu ~tiu daca mai ben €'fiCitlU un alt I,ice u, facacea stEi .af rma~ie cLl deplifi ~ raspund ere. ~i aoo~sta d atmiti!i u nei preocupari deosebna al celui pe care il CUflaa9teli, damnul Dumitru Dadalau.Doamne. iar'fsc o paranteza; chiiar asearoau.zeam probabil §.i d~.linr.ea\fo-aslra ati mai vikut cu rnva pe la jurnal, 0 situa~ie de neerezut, un liceiJ de artl'i In irnma Bucure~tiull~i, de Itlnga Ministeruli lnva~mantljl ui, s~ pice pe elevi'. tat aikiimat, vali de 11,Ime rn-arn intrebat cum e posibil acest lucru ~i inca. aoola. am ajur'iS, la canclllzia ca asta 'trebuie sa se datorez:e Gel un care se ocupa direct de aoost I UCliU ,. !?i amUlI aces~ este d i recloru~ §-ool iii; daca a I~pil ~u aVliit o acti vit.at~ ma i tal1gen,iaI ill,apo,i asta nu trebuie sili aibo!! odilma. pana n u ~tilU uf1d,e Tneap aoost arl ~Iall', aC(l1o lInde se darama zid IJri~e peel evi.

lata deci 0 preocllp~~, o mandrie pentru noi tolii penl,t'\! du m neavoastra ill principal ca ave~ ni~ oon.di~i eXGep~ia na I e, I a caire: ~ r Ii paGEIt sa IlU bmi GIrl ciali dlin plin de e,le per"ltru a ajlmge Ce dor,i~i Th acti,vUatea vi itaare.

Eu va doresc de pi i n S.UCC(lS YI1 aotiviatea viitoar;e Bvand in V'ooer"e mai ales C8 este un rmu an ~oolar.

Va multumesc~

Dumitru Dadiillau:

Absolvent illl 'facullatii de ma tem,tdi cili fizi ca !?u de en i m i e t€lh nol ogi'oo a Un iversitati i Babe:r Bolyai din C~uj, profeso,FiLlI Ian Dad'al,;l'iu crescut sub aripa

oblad uil:06.U1i\l a d omrlU lu i di rector P ammo i u ~ cond us d esti nel e ilwa~~m~!'Itull'l.Ii di,n MiUasari timp de apmape 25 de ani. N~o;Jrn sa-I prezilrlt prea m uill perntru ca ceea ce este in SUlflS-lUI meL! pentJI"U fratelle me U ~ti ~i toti, e I este cl",eato"ul. orgallizatoml §-i omul care a infiin~t Tnvatamantulllic@'ilIl. profesinn 211. de ucanici ~ i maiibi din MatEisari. Subcondl.!!oerea lui s-a intamplat ceea ce· s~a 7Intamplat ill M~tasari §-iBivem cOl1ditiile, ifiIi.ci in care l1ai ne desfa~ul'am activitatea a iet M a rez!J mila

aooastti midi prezentare penfru cii am destui prieteni care sunt ill star-e sa-mi faca 0 reGlama~ie c~ lam Ml udat peJrate-me'u. cu m am stl rblitorjt~o pe nevasta-mea, ~i cum ti sarbataresc ~i pe ceilalti.

DadiHau Ion: Im i estill foarta grn usa, i au c!Jvai1hJl, du pa 00 a~t~\loro:itori i met, tla.! titani ai ir'!Vli~arnantullii miMa:;;arean au I uat CtM;lntuL vreeusa va spun ca. In umla cu 30 ani. am venit ca das~1 in M,lHl!isarf. $i am i!1tr~l't tntr-un cotecuv ee oameniserios i, zic aeeasta lntru-cat pot sa ani rm acu m, du pa 30 de an i ,cil.. mertor imi esl~ doamna CC-Yi'es::ou,ciue a ven it odala eu mine. acest GQle~tiv seri as rn-a primlt eu rn ~ cuvine, am irwa~at in aesa :zi modul GU m tre buie sa primssc copiii 181 ~coala. GLJ cartea pe b~lrica" CIJ ,caFi\iie pe banca pschet ~i cu lIari!e puse al atUIli. In pri rna mea zi de actb",llal:e am avutde l\si,cine sa invat tot cesa G13- trebuie ~o1l, f'ae. Toa~

. perio~dacand domn,ul P.amfiloiu a stat 1n !?coalel, chilar dupa, am inv,a~at spiritul de ordine ~i 00 disci pliln ~ do la d I,UTi n e~ I ~i. Zie spi.rit deord i ne, s.pinitltJII de om ine

illl spirit, in doc:umente, s pi rU,u I de 'oro i i1e pe cFlrelinebu ie s<3.-1 a iha cad relle' didlacli cs. La aproa pe 30 de ~mi §i la aceasla sai1bataam am cateva idei scoas€, idei Cam so vor 'g,hll lin monografii,a eornunei Matasari, monoglr~rlie pe care 0 jrlltocm ~sc CII.! doi dls;ur1i~i profesori; Uri ull m,at.':! si!!! rean-N i cola ie Racoceanu ~i unul din 8uoure$ti, ,i partea dlll1 invat~mall'i'tdin ideile pe ca re vi Ie vDi preze nta acuma, ve~i gaS" aoost,s IUCfUri. lDe~il in Molii;lflsari am V9nilit in Ullffi~ eLI 30 de ani s~

: port cu cinste drapelul invalfimantLlllJli. am intrat1,ntro {icoala CUI m u llii d ragoste i ca intr~a oam de lumini1. am intrat ill dasa Ct.i dorinita l113stavilita ,cie a m~ dtlrui cu (I con,vingere statomicli !ili Inalta c~ Uri copi! nu €I 121 inoep ut wa u sa WI prost. oli ilnoompente I1t, acesta d~ pi tlti! rid de eel care prada, Til educ! ii modeleati'i, de mare~ ILli maiestrieTot ceea ce am fi1cut pana Bcum in via~, am fficut CLI pasiune ~n da mire, iar aca~o Lmde mu m~am priceput 1'rIdeajIUns am intrebat !ii am inva~at ... din exparien\Ei altora. Am avut a jutotl.ll copiilar care au avut slidletul curat lii-i donn i G, deoar-ece ei rm aUI fast s~pi!nu~1 d~ ambitii manmta, de r~ut~ti s.a.u de invid I e. Penil!ru mi rle fap:te Ie au a valoore mai mare decat cuvintele. nop~ile cu griji ~i zHele C!J

rramant~11i mi-au dat puts rea de a regenera. Ca~duca.lor a trebu it in p€lrmanent09 sa-rnl stalJan0SG serrtimentele; sa-m i ed uc pomurile ~i gesturile pentru a outea fi ales ca model rna ra I, ca sa ma pot comparaegal ~i constant pe neiertatoarea scena a vlie~i. Am avut tot tirnpul curajul de a-mi Sus;~ifie opi n~i Ie pana la ca p~t Am privit fl epasmor, har;juilelille la caream fast S UPU$ asta m-a fficut sa fill imut'I_ Gei care au crezut cil\ miai 'facut r~u, mi-alU faC'ut bine aj utand u,-ma sill $leap de 9 riljL Eu' am intra:t ned,onilt Tn slUfle~u I uln or aamen i_ Viata u nsi ~coli este ca alulnecama unei nave care in IOGul ap@i trece printr-o mare d~ oameni cu privirile 2JI~nti~.€a$upra I u minilo:r ei. F,ie pe carma, fie pe punta ofi~~fii ~i oa,latorii se- schi m ba rand pe rand. DrurTIlil e numai inainta, dar Ui"leari e un scurt "'~:AiI raga:zdnd pEinzele ,i1lmirllirflor poposesc pe catarg ul In avei.

I Activill:a,tea de dascal cere sa darui9l§oU viall'!! diin viata ta pellUu inJI Dri rea 8 celor girl g~ (iie m I,M i ie care 11<1 Fandu 110 r perntru 0 _ d ~fi.l ire vor cre~te. Aoost co lectiv de dasc~li seaman iii ClJ 0 perec:he' de rfl ndlJ nels care se intorc pH cuib; ~i se a~eOjlti!, pe partea Illi ,cu ciocul1ine~rGilIl cu un fir de pai, eu hrana sa u eli spa me§,ter'~sc cuibu I, zboa r~ sus a poi soot uii lri I de bucu rie ~i i~i oont(limplSl opera: 30 de ,gen€ra~i de elevi. Am incl.\lrcat sa tmpletesc fi st\ ,armooizez erltm:iasmu~ ti oore'(e~ CU tR'lf~[lepc;iunea ~il expetien~ vietii" ru ela nu I !ii i sp i ritli I ilnovatar C'U cii,utarea ii"itr-o penmanenU! nelini!ilt,e ~i l1®mu~'~!.lImire de sin[l, in sensul bun €II Oi.lvantului dorin~ d(ilaul:od,epa:;lire. N.u av®m d reptu.1 de a d a rebuturi noi su ntem raspul1iz,Hori Tl1fata sacietaiii de Gees ca' facem. Avem meseri~ ~i

S ulntem f'A urari de caracl'er,e. Ga.n direa na<IEOtra, treblll ie sa fi.e pI iantu I care sa u r1eascBt genera~ile, si!! fie ancorastatomidi I1n timpa Il<t~iei. sa. plreluam fii-i d tr:ansm!tem experien~ 'gemtr~lior, trad itiil e, acu mu I ari~6 cultu ra Ie ~i psi hi ce, portu I ~i limba. -rei ul die a Ii, inartizneala de a n1itnnime. EUI am iubit mlJlt oolectivul pe care I-am condus. M~am interesat In p€rrnat'len~ de idealUiri Ie acestuia, am ci1l1tatsa integre,z.l!'l bll,cwi~le ~i trlsteWe luil, am ~ utat sa-I ascult !ili s,lH inteleg_ l-am respectat ~i I"lam ajl.ltat ~i am avult aceea!ili prete:n~e de la €II. S'uccese~e mele

Continuaroe t-n pag a X1J~a

,III

I.. . 'II rec 1.11 de, ",t,Wl,C,.i' 5,3 d,' e" ani, rnti,",i a mintesc cili ~"8 m luat dlrepl model.

il1c~d in $co1lla Pedaga'glic~ se covedeeu n i~te e~evl deose bi~i, respBct:ol~ de TnlreflUiI colectlv de elevi

I........;;.;,;;;;;.;,,;,.;.;,;,;:.;.;.,;,_ __;, ........ ...... _ ...... __ '-- ~--' d~n (?coal'El aceea, Nu rnai vorbesc

de ,condi~ii 1& grele cam e rau atun ci pentru nol pentru Mi. dar vecea m Tn d iln~ i~ modele de umia~a;tlJ m, ~ i de com porta re In aeeasta aotivitate d€: invalare ~8 SCQala PedagogicA, Il scuz eEl m;\i pune.;1!.l tl~ de planlon Tn -, Mp~ile de 18 m~, ei;i sea era atu nci lrebuia Sa, paztrn p€l sch irno uri lot ce aV'e<mi"~ i ooi ml scoala aoeasra, d aci vii da~ searna rn ce condi~i i inv~~rn a(l,o~o, dar vres u sa spun c~ d~ 1011 dan ~i i 1'] min\la~atfoa.rle mull, 0 oonHrmtlJ ?i osle spusa d~ d~In'1,ii aiel. Coreatit.ud i nea exp ri m~rilor, warenta idei lor pe care le-a u exprl mat, frumu se~ea limb,aju I ui ps care WlU 1"01 1.1 paFoisit, I imbaj did actic. Aceasta mill fare sili cred eili Tntr;;;Ii:::levilr i§i m!:lrita ace~srn dnste pe cara' no i .I~-o Oi 00 rd:lJm a~!<'izi. De asennenea Yreau sill s,pu i'l ci:i a preciez modlu I Tn care eej doi d imctori care ne condu c ast:lizi au p r,eiu at din activitataa danltilor. in-cat invili~1l f1I"I A mtu I din MM~,5ari !'I!U 01 ,cobor~U, ci curta c,,'ll itati i a crescut au fiecare an, Daca asMzi 111.1 cra;:: 101 Mat~$ari, .. c~a:sta se darorealZa 'fa ptu lui e~-ml adluc am~nta din actiVlita~0a mea de Indrurnare $i cOi1itrol, ci\!! de l~inlvtli~~t'0ri §i profesori,

d a I <J d i r-ecto rii aceslo r u nil:llti, am li'lv~~tf()a rte m ult, de~i I uancHJ OlGa ca i e rarhi e erarn dlea.s upra. dar lotd eaUriOi am fost alatu rl de danl~ili

I a egalltale (101 am lWlV~lat ce ins~amma, munc:a, ee inseamni!i disc,ipllna. ce Tn~eamni:i punctualitilte, rMi·amintesc cu multii p!Bicera aclivita~ile cultumle, artislilD8, sportiv'e. die Blci M Mtlsa riifi in d clas~~icali de F1'1Uolkl oM pe locu ri fru ntaf8 ~n a.e~iu n i,le judelEme. raiona Ie ma~ Tnt~ i, ~i jud~~ene, M unca

d iI\ 111$ ilor s-a desf~~ urat rsa ~ti~i in cond i~i i mai 91n~IE:, $u B~I~a rnu ~ i Pamfiloiu veneau ia T g. J i l! OIl! () motomt;S! s-au 0 mo,tocicleta cu care trecea u d ealu ri Ie m~ltas~ re ne, dOl F illrau primm in areste .actiuni" P,oate oeidln or8~ veneau dup~ dan~ii, Ae~a$ta TnSill:;lmn~ seriozitate \}i

rn ~ncili, acea 5t9J Tnseamn a daru ire, pantfl,l TlnvaHlmolml ~i p.entru culitu rti,

E u n-il$ vrea sili sp UI'I mal m u Ite lPantru c:1 a rezu ltat de aid, d O'if in f~t<J ~ ~semenea oa menl, ~i s unt patru §i eu doi de a icaO! d @ I~ prezid iu, 131m n u miiml b~n,e ftirnl mine, Sl.! nt §<l S~ oam@n i c~ Fe pDt fi Clri C8 ne!

-

scosia rep.rezirnta cartea de vizitiia un e i toea lita!i, 8 ste i nstitu ~ia ca ra reprezi nt~ eel mal bune spirltu I gospod are se all cornun iUi~ii. Ea treo,lJie sA fie pi~d~ pentru celel aile gospodari i ,O'ile a~eza rli, S unrl pu~i ni care realizeaza c~ truda dasoirtlrUl ul e rie Des an'li ca respira\.ia mal ales aeu m c~l'ld v~a~a centsm poran~ §tie d~ i d evoreze fi i, :sa desf 9 ureze ~ljj(Jet~te', La lumina c~l\ii Lrnbuie si!i me iJ n I f'I1 rlscul de a tn d rlizni. Nloi trebu ie- $<\i r~ man em rn ~pintu I men irii rnoaslre profesional e. Mli ntil,eoelor cu care I ucr$ m nu SU nt I i be~ de informa~il, Tn aoeste mi n~1 actlone9!til d 8opottrl\,l~$oiingeru I $i di avolu ~ ~ i

avut da rLJld~ a Ii pentru klldaau na § i mai ti nerl r$ i rna i biitra r1Ii deeat d iGcip.oli i IOL Pucaturiloa d8 CBmea la de pe catedrele da&c~I~lordlrl M8tasari r8 ma.n ve:::inire ca stropi i de SEHlQa ps un eEl mp d~ biiltalia.

In ccntlnultarea geMratiiJor. in firiceler,e d'(1lfiori care 'lor cra~e an de an pe rnorrnl nte le d OJ 5 c~ lilo r mat.'1s;ilron i. va trernura ve:;;nic flcru I nede51,u\?it care ne-a apropiat pe u ni i de alti i 9i a un it 99 !lera!ii 19 ps care I'Ice~~i8J le-au crescut ~i ed ucat, Amintcsc aiel pe prof. Tanasoiu Consta ntll'l - di rigintele meu, pe Iosti i mel su baltern i - Popescu Man a, , SbJ~chi~oiu Marla, Duncea Qvidliu, Fl.aoocea nuN ico~ae, CatrurlO iu CQn.s,t<'l n!in, Pas~m Ion Nu po~. s@ nu

.sp~ritl! I rationa I .:;;i spiritul d izolvanl. Noi trebu Ie s.a oonstru imin surflete Ie ace~t.or oilmeni 0 real itate noua, te811tate8 valorllor ratione Ie ~I u nivE') rsale, Sa avem puterea sa fi m no iin~in e pri n ilnforma~ie ii pri rn cu,ltur~, Sa cl'Ga m un poopo:r put.ern ie ~i I urni nat, s~ Tn~~~m tine·rii s~ facti co,ne:.:i LJnli nUl ~.emenel E:, $~ l1ilem.g~ vertical n u Tn gen linch I. 5~ intre in viata f:lirra a p~er,de materi e, dem nit<llte, sa aiM el!raj ul Tntale p lI'I impu ne r,ea ~d ealu ri lor. Ca lea spre TnWI,e p1}iu n e nil.! Trlsea m nti s~ desfi n~'ezi ceM!)!:: nu~tii. Ne trebulif;l !D larl~r~ gen,eratie, lumina~. N ati un~lI roma rna~rebUlie sa nasc~ §i s~ re n<ls,rA biollogi c.

Dac8 "ed uea~ia il preg~t~§te pe om pe ntru Iznil,nd Il" el evl i eEl re au tlV~Ut p~ porli Ie ~col ii d il'! M~t~ sarii ~I-a u dovedlit ad uoa~la prln rezu Itarele pe care ~e,.au oo~i n ut a n de am sub Tnd ru mar'ea Tnv~t~totilo r ~i prot'eso rilor lor - Qa m ~ rn~ C~ F€I au Tnflles Trn roaMi proliinzimea sa rostul ge5tulu i hi b lie de ca,ld.A a p~ec(;l rEI as.upra gandu lui ~i fa pteu de Trlicepu~. ~co8lB din IMatasarrlilii p urtat Tn p~ rm.<l ner1J'~ stlra ie de solrMtoa re inc~ s·au villzut vech i CDstU m€ popu lare, go rjene~ti, d i'lie rsG ~u cru rl sooaS9' (lin lada dla z!15'tre, oom.m.ic~, oesene.,."

,Fo~~ii Ellevl sa inlorc mer,eu aid unde lie elite ini rna ~u rM~d n~ ami !ltind !J.~i OUi p!ace.re de eei de la care au dob~f1d It des-ob id erea s pre' CI.! Itul'3. d (l ,cei pe care i-a u tacut s~

in'~eleag ~ etlca prot,es ion ala.

prob itatea com porta m a t1Ita I~.

g.e nemzi tailea emu I Li ide aleasa i fi1struc~e d~ o~i caire i~11"fl m~at cum 51! intre in tern p~u I ~tiinteli. CUlm s8 se reouleaga pentru a, c~p~la pillteri noi, CLi ms.1l Se preg ilIteas,oi!i ,penltru o;§~aill€l hat~ rnroa re @I~ Ad ~varu 11.1 i· oam a ni i care' i-au Tnya~at c:.'::i limp ull esle I urn! rn~" Da3c~1 ii rl1.~Misa.rE:ni au fosl §Ii s.u flt adev~ rate f~el ii care ,s"au m~E>tu It e r.rand. ell n dragofite pentru neam ~i ti nere~e 91e nera~ii, Di n filOi carol acestor to~e vii rSlOJinr §i Wind vi~tili to~i a ce~tia ~i cei 10001~i Car'2' OJ!.i

ItA

reami ntesc pe 01'1501:1 I ii care i~am CU!liDSI::Ut: Vi~ande ~a FlU neurell, DOl nclul de i9J ~r~de~ell, IPTrl9Jlohe G he-.org he ,de la 8r~d f;lt Conduciind rlnvi:!tAm~,ntUlI d 11'1 Mi:!t~s<lri ti m[p de urn si~1Irt d til seco,1 a m~vut urn destin fr~ rnilntal de s itua~ ii ech ivoce, de vexa~lulli din patteaunora. dar ~i de Tl'ltra bEl ri, razu its ,:;:'i hofarari p rOj)rii caro m"~ u c;liHL

V()cafia nn ea a fast disci p 1.lna int€:rioa~, d ~r ~i de rig-Dare ~i Dasna.

Am Thoercat s:l n u "0 clo!;)c~ die am" C:3r@ a Clf€lSCUt "pui de aur", ingineri, eco nomJ~ti I profe'5ori, ju rii'ti, man ageri stima,b i!il, mu m:itofi ~ i ~ehn ici~mi d esto inici,

Am eval uat impr,eu na. CU ucernicili mej. Ma consider p,rintre Tl1fl:lmeierorii d@ ·~co~la" d!ur:3bil~~i ~pa~ill,l' geo<s.pi ritual Oil Ilocal iUl~1 M{it~ sari. Tn activutalea. mea. am a\lut tcitdea,uml ca e lament pro pu Isor §i gi rant familia ~i irnsQ~,itoarea mea de viattl impeca blil~ care mi-a asi g lIral exee p~iDna Ie .1iiuspici.i de afi rnfl~lre,

I mp.resii cu coleg ii mei

Am ciliL.JMt. 51! rorrnllm e levi disci pli na~i~i ord orna~i, p~trl.llll ~i de s!nn~u I d Eltmiei ~~ 8~ crnst~i.

Am d asfa~u r~t 0 ~ctivil:al:e mfn U1'l8t:i!i care 9J dla,t rez.1J Itate 5trn Ilueite, Am soo:;! elevi 00 un nive~ rldiicat de eu rilO~t~nte ganerala care n~ U~e111.1 StitlF~C1!. 1[;1.1 S!.l cc~s ,examenele de I ntrare la a 1m torme de inv1:i'\ilirnant superioare"

Ac!~vuta~ea eu Itu rala § ide linstru~re a fost bine cMd usl! ]l'l ti mp.

Din copiii sate lor m~tas~~ene au re;:it eeta~erni cinsti~ :j!i devotati Patnie~, oa m () f'Ii OJ i dato ri9i cu voil'l!a ~,i In Itlatlvli. d 15,01 p.linatl ~I hamlcl i ra,p rezeriltan\i ai o9~or rnai vari<lJU! p rofesi u ni: ing i neri, a,g ro nonn i, milita ri, Tnva\~ltori, PfQf~oori, mooici, JI1r1~tl, !;lolferl etc,

Dasdi l.ii au cu nOSCl.lt

Tndeap mapa ,a~u ri Ie ad ucatie~,

conreptia despre om ca. nnembru a I soc~@ta~i i, b.r;:~1 ~ rnoFolII'El, prin eipiu I Tmi)1 nilirli m uMii inteleotuale cu cea fizuca. 00 ncep~i a ,1lslupra 0 mulu i ca pe rs.orl9J1 its:te creatoare care p ri n

m unca sa acliv~ a trn nsformet rnedlu I inoonjur~tm, 9i od~lli cu el, propri 01 sa tire.

Ei au ctiu tat 58 rezolve

centrad ic1ii Ie dirltlFe i rnclivid ~i

soci state, d I ntre lijbertate ~i

nscesltate, drntre daturii ~i d r,aptu ri, d i ntre sutorltatee ed ucateru I ij~ ~,I d repturile colecti velor d@l elevi d intre ~x:igli3 n~ 1;)i dragoste ria Pill nandllHa u na a~leia ~i nen:lisil nd U-10 oopliil'~it , ei gasind u nttatsa lor,

Arninvaf.;il elevi i sa fie feriei~i Tn m unca, in croatieo, Tn ooi hn a, s~ fiE! Ferici~i Tn eu FilM$I.erea~Mi.

[)~sc,.'ili i flOitrj au prew it

IndMdual~latea , au V8ZlJt ln fiecare om srPe:cifku~ lor. Ei OIU aduc .... t alavii p9 ntrt,l oferiGire §I 0 I upti!i com Url~.

Au c~ru t mu It de lSi i ndivizi i pe ca re i-au ms,p~ctO!t .

All fest cam eni aU m~ntea s~ nafoaSoa, cu ooh iu I ager care a IJ ~tl ut sill dis,tilngo'i valorile.

g-au a,p r-opi Olt d:(l elevi CI.I opHm Ism ~i cu grlJili de a niJ gre~ i"

Au aj)!ieat pedepse Ie cu mara tact lu ~nd Tn oonsidera~ie eficacltan:ea lor pSlih 0 log ici.i. N u a ufolosit n~ciodOiUi pedeap&<l ca un m ijlloc [prinel pa.1 pentm i nsta u rarea dliscrp,li nei. Au ~tiut s~ oou oe £>i rn~lIl onoarei ~i lOll diaton ei, au sHut sill I upte Tmpotr,iva stlg na nii § i formal ismulluiL

Dasetlili mtlt~si!ren i au iu bil copliii dar au :liti ut si:iFie eXiQ E: nti severi, perse-ve renli SU pmveg hi nd ui cu a uroritliIte.

Au' foot Tnzesb'ati cu ap!ltudi ne pu t.ere de orientare d anddovad 8 de pmzflnt,a de sp~rjt Ii.! Eli fldi hotalrari rs{pf de, oi ne ~udecat.e 1lti i nd sa. stud iGZe propri i copi i.

Au J'Ost ade\.'tirati arti$ti care nu

au su portat ¥:3 bIQrn~ll, s Upill r~

ficialitat~8, retei~I'e dNI ga~a..

Co. director adjunct Tntre 1974- 1 9&Os-i apo i C<I eli reelor p@lnili Tn 1997 a m pus ba2!~It'l TmJatam® n!:Ullui Ii oot:! I de maj~tri. p.mr'e5ional $1 uc:en iol Tn loc~ liti'lt~~ M.at~ sari

Tn 800as,t~ pefjo.ad~ a u a bsolvit I ieeu I 1200 e le'vi, ,~co~la IProfe" 5101'18 I~: 350 Oele .. d ~i 150 ~coa la postl ice,al~ de mai§tri.

Am rmit. deputat intre anii 1975· nl90 §i corlsilfer localo::lin 1992 j);(lt1l~ in p:rezenrt

Am Ju crat su b ]f1d rumarea rnspeclmllor 9 enern.li,N R:o manesou, Mari n Ma1Ot.oi u, Lica Ion, dlir~ctorl.! I (ilOrti n Ad nian. Tin pr.ezent.sunt dir,ector adj!.l net ~ I Col~gi 1.1 IIUli Na~ion!ll I Tehnologie din M~Ulsarl.

"0, D08Jmn@, IDu m f1Iezeui

parint,~lo, nOI~trl. Du m nezeul

n!!!,dejdi lor Mastro:, fa CLJ m.in8 ce vre~ ! ee vrai Tu \lfe,tlU §i eu. Arurlic~-mi saroini.le 00 ~e vQie~lIi, d!l"m~ boga~ie. sau lasa"'m~:sa lupt mO\li depart@, cu slirlliole ~i eu smere ni a die a g~ no i faro trulii lli'i in m 1Iiti r,i aile meritul ui, c~t <1m f05t ~i ce SUl'llt".

Du mitru D;1'!,d<'ll;\i u; F' r~$tigiu I

a cesta i :~ Ii S-:1I d es'fili ~u rat 5iJ b indlru mama a do i in sp~cto rio dom nu I inspector Lu ngan, dom nu I inspector .germ ral M;§ rtoi u M iha i. Dornnu Ie Lu ng an poFti~:

Do m nu'l p rof~:sor ,Lu ngOln:

Dragi elevi ~I stlnnatl colegi. Tntrad ev.ar pa rtici pam OiIzi 101 0 <leW!'l!e deosebit~ 11'1 cadrul CQleogfului flI0strLl. ~i IPcmte \la ilnlrebaV d@ i:1iJ' 81.1 iOli:,l cu va ntu I laacea st.>:l importantl!! marnifestere, Tn primu I ran.d ca su rnt 111 irGilea i1n1V~taror din cei ~rel de aiel, adl 03 em fGst ooleg, s ig ur, ma,i mic cu ca~iva llni, ,d1ilC~t do 1'1''1111.111 d,iredor 8~ IQOl nu ,decat damn u I direclor ~e mfi loiu, M i-i ami nt8s~ ,de~i aU!

fu nctla de cone ucere 0 IProFe.&ie de ere dinf,a, n ~egal~Ui d"-l mul~u din oofU.empo rani I vrernuri lor pareu rse. Peillru min i3 esto un moment decse bit de em:o~ionaflt, d e ca~d e ad uoeri amime, in memoria mea rnlmrantl nd a.dtinc thcmstale nu male d is'~in ~i lor p rof~:s>ori prezentsti, eei care perioadeit1lde'l u'Figata <J!.l cond us cu d ioilicie eolectiv,e de ele\J\1

§i da~cali, dQ c@IOI l1fIj;;ii mu Ire ori Tin para lei cu ridicalr.ea unor construoti~. irI 0 rgafliz.al~a c~ rOF!lI avea u sa

devina in 5CUrta vreme Slandare aile OI.IltUFii, In 2:011;'l1 d~ il1'flu~:n~ :3 Jilturi lar, To~i a u consuult ~i iat~ Tn deeu rs de 50 dB ;r;] ni carnen i i IDCU~Uli se pot rnandn cu eel mai mare CQleg Iud in judetu I Gorj, au Q dotare de invid iat. cu aC!ivitati fIFlJ,tnoas(jl ~j ed ucative.

M l-e gre u ~;i n-a m cuvints sEl \I,a pOV9S,t~SC gr~Ulta.~i il~ pe care aCEifiti oa me ni aU reu$lt s.~ Ie Tnvi ng:.i. Vre m'Uri 190 ,au fost rIl:lGrou ill, plim@nire I a r ,~oall<l l!re.bu ioa s~ raspulnda oomenzii soaia~e a. vremll ~i a fllcu,t- 0' oi n9, Chi!1l r lo~rt@ !:Ii ne, Ce em poate in sufletul ~lecliruj7 Fn\'irnant~ri, Tnt Febi'] ri ce c;li Ut<JlU raslPu n su ri, depl.t'ls~ri. d()t~ ri, bucul!'lii d <l r !;Ii d~c~p~i i wemeln ice, ~i din toate

r~mdne,a an gaj<lrea tota I ~ 1n

Irezolv~ r@i1 celor rna,i fel u rite

pro bleme as'ttel Tncat pariWl~i ~ i alavi, cop ii ;:i ~cQlari, profesori ~Iillv:\'i~i,'jton. C8 pacit~~ille ~i c.a~itatila prof~ ionallm iiii morale. de ~,laci!!Jrafierbl iilte a elanrull ui prod uctiv ce Ie raspandea y ~i anga]a u in gmv8. misiu ne de edu cafe OJ ti nemlor v!asta r,e:. Poal.e n u mili crede loat~ I umea. dar da m 1.1 It@ orii:n zile de repa us, de sArbM:oare, Tn h aine de lucru s-a pUIS rna na :jl~ s-au descalrcat rn8Jt.erlal'9, s-aiJ Tndn..J m at IUlcra ril ~ p@ ~anti @rul de lu em al ~co Iii, s-au mobil izat ptlrinti Gi mlllillo ~"~,u Tnf5p:tuif din d ragostl"l pentru copi,i ;.i ~ooalii. Mem 51 mii f. onolrat cJ a I1fI puM d partici p Ira area5t:\'i Tntillnire' de sUrHe't, tn-am :surrl'\it Trnl.Otd eau n9Jrba rte bine in preajma eoesto, mi Fi!U nail {lame ni, am o;IVI.Jt c@" s;~ TnvAl de la fiecare ii am a p reclat. as pectu I pe care I"au aoordat n1 u ncii de culld u.oe re, ,anglajamentu I total Tin r@"-zo:lvarea tm,bu rilo r ~rol i~ ~i £II e o!:itl. Fl3JptuJ ct! S iJl'il prezent vreme,1 n.iC Tn Co~@gli!.ll Tehni~ Ma~sari nu este int~mp.lilito:r c~ re~lect~ mate rial iz;awea <l p reoiQri i ~i slim~ i ~ 0 port oamenilor acestor Iloc"url. care 8U ~tiut S~I fac:i din locul aoosta motiv d ~ invid i~ pentru lun ii,

, poe deopl3Jrte dar ma I ales d'e- m~ nd rie pernlru@levii care oric8 no de a lei Tha~nte pot sa Sf)lJ~ a .~ i eu ~m fost

u rma~i ell mu Ita, I1fI ulUi cred ir1J!3 cill. avem Ce irnvl!ta de 19J di~m;iii.. Eu v~ m u Itu me-sc,

[)u m.itru IDMIlIAu: Fie dom rill I inspector (Jeneral nu vi,.1 mOl i prezi rnt pf;lntru di este profesoml nostru ~j TI rog ~i:l ia CU\l~WI~l,Il.

MMoi u MihEiII: Sti male .au d ifori u, m~ conrs ider u n prJv~1 egiat, al vremurllor p,arourse p,eFllru ca p~ I a ngafllplul ca, am avu t s,atiMac~1I profesi'ona Ie, a m pM lej ul sa cunO$C n i~t.eoann enli .m~n Llna~i. rll~te d asc~ Iii devotOliti pmf~s~i, i ni l1fIo:;;i, erntLJzia~1Il ~liIre au f.acut ~j au ~tliJt sAfaci\\ din

,el'e....-tll Go~leg~ullli din Ma~a$O\lni". Esler mom@ntul s:ll spun d~nlOt. sufletu I La, mUlltiarni $ ooala d'rag~ ,. !La m I.Ilti a rni profecwri, d M Wi~1 d ragl dl reclmi p~n£i lal adaMi b~tr~ ni;iti :}~ ~~ v~ bu eu rati d@ foloase Ie m ul'lc~1 dum neavoastre (T ntroOi-ga 01 si:stenta ca nm.:·M ul~i an i ~Miascln,

~ umitru Dil!dlillJ1\i u: Apia uzere d urnMavo:as~~ m.tl scutes{: de alt@ mu IN mi ri ?idor~:sc~ie LJ s,i!ln~~ate mu It1:l linv~~.a~lIor no§tri Iji c~ nd au p,nilejull si!!; v[n~ !iiI M~ttisari. Vfj pup.

"B003

Visez: in tntunerlc E noa pte ~i-i Ml rzliUl

$1 nu ~tiu ce :tl~ vrsa s~ \?tlu Bate ceva le.gat de line

Ce m-ar liniwti pe mine

AUd rou I cum curge Aud i n Im~ C§-Ill I pia nge Nluma ilu <Ii purl:ea,

S,1:l-mi dail tot ce ell a§ vr~!lI

in visul m au 8Ii apArut

Ce bine ml-a parut

Dar aClUm in no~pte·

N'3Ud ale tale ~oapt!;l

$ i-mi pare ra.u ,c:a ie-a m plen::l ut Ge mu It eu Ie-am, placut

Dar ziuOl t~a !Aplit

·e i mlUl~ am suf@ri,t.

Bach} Tania MOl ria Glasa aXa f:

!Mama Mam~ flin\ill d Ivlniil Mama, tu zi s§nlllrlJa ILaerima rn~'l'.I ,£:ristaliina ~tlu ca ma iubij~ti

ZI 1$i noaple 18 mine Ie g~nde~ti 9 I nicl Qdat~ nu te odih ne(;>!J TOOl,Uj, b UCJUlri:;J t@

i:ste fa riC'..ir~a meO'l

C~nd nls vezi f@ficita

Mala te simt~ l'1'Il pi i nita

Tot ce' 9i\? avea a~ d a

Ca, s.a fl i mereu a~a

Tu e$:tl soarele de diminea~~, Ce rEisare-n geamu I mell Glasul tEiu eo dulcealA

CfI,ndi rn~ Irezesc dli'l' vis,ul meu Zi ~i noapte tu cftezi

A.tunei cand tu n u ma vGzi

Grija ta, e-n surletl.il meu

$i peln~rLJI astat,e uubesc mereu Tn dar de zlua la

$i I,una p€l cer~-a~ da A~ d6 liOtu I TntNI eli pa

N u mao M te vlldfei'iic~t:iJ Ail ofiat ~i au 1'1 ill! ns

Ca nd g're ul te-a alins Da,r sa ~tl III tl m lea me8J Ca-tl vci fi allaturea

a bins ~i la, grt'lu Voifi Iflnga tin!} m,gr~1,I $ii Tn darda ziusla

i'ii d aru ct1liar § i viata mea.

BBdlJ Tania Ma.ria C/~NW ~ X ~ E.

Singura

ill. noapte singum a~tept IlI1im,a-mi eate-n pi,apt

GeaSlUl suna-n miez de I1Dapt!'! Dar au sunt depariOi

r n g~lr'!d e UI sin.gura €!U slmt Trlllnd pe Beast p::im~ nl:

Tn ogll nda .apei mil prlv,esc 9,i vad eu III eu rna I.opesc

T n singurratOlt~ eu .rna zbat Ca ~i-lin pe9te pi;! uscat

Si ell lo~UI$i IJar gil5e~te

AIP~ rlllC~ d@-o dore~t,e Tns:i eu mman a:;;OI,

Sing u rllsl t1Jgurea,

,fjac.iu TanIa M,ana CraM aX a E:

Ca mIlia fe ri,ci rili

Tn eli m i na~i astra Ie

Tot u re pe sC-aJra azuru I ui Sti, culeg flari die 5utlet

Mirabil~ mire~rni;i _

RllsMt din asni'l~it Printre ~in1ipulri Ii'~Uticite, Ma imbie eu Ulriiri

Di!'ll ,a~bastrele zari ...

Pe lian eu tot u~nd A~ vre8 S8·rii brae Cama~a wrilor celeste Prlbcg Ite-n ad a nci m I De inluneric ...

Raza :s,oarelui I~.untnic Mistule mirajul punclJe

To,t vorblilld pm~um 0 uflldi! tn~l~imea soond,a ...

~I ca ut t8 mcll~a~rici rii De.Z;V@illlt d~ sentIIFlli.Bl1't.e

C U ochii pi ro!'lli~i Tn lacrimi N,ep~Hrui'l5U Itii rn~;e 196, , ,

CUn1iva. suo mantaU<i euvlintelor M.,ala!ur fierbifltelor pion

lJlrc pe pern\ii firi i

S~-mbrae cama§OI flGlmtlrginiriL __

\l':u,escl1 IU/lalla ,r::lasa III X a E

'-lIIurlIlurul lillillui :

- - -- ---- -- - -

I ;DE :LA JIU LA MATAsARI ...

. '

- --- - --

Un "Ford~, un conducalor auto de ms re olasa, init.elfgent, rnsruerat ~I "opt ca,latori~de, "culort" diferlte "'rac mana bu nli~ de dol ani de zue, de lIa M~b!.Isari .. _

Citltolru I se valn,'~reb8i, d u p.tl, prlmele ,doua r1l.n,d u ri ,fjre~,te, ain-a su nt. ~u ee cauta ace~ti camsni 10) MSiU'isari. Ell blne, "nav€ill~tii· despre care vom vorbi tn dindurile IJrrn~toare nu sunt altclneva decal cadre didactice de diferiile s:pecialilZari de la Colegiul JNa~klll;jl1 Tehnic, de la profesorul il diredorul !ieli. DM ~,I~IIU, omul care a. rel.liilll prl n sti I u I sau de mul"lc~ sa imprime nu n uma i 0 punctual itate rig u reasa. Yin 1r1vat,.a mant de C;1IIllitate, ci ~i c i:1lmos.fer~, de diestindere IPrnfe.sional~, sora buna au bucu ria ~i, veseliia" cu 61ra~0I ~!i in,teresul obtinut In munca de zi ru zi.

Aeest climat 7ncepe chiar de la orele rnaflnale, de pe trotuarul de ls inlrarea in pa rcu I orn!}ul u I, u nde ca la comand ~., se aduna mieu~ grup, in a~teplarei:llui Virgijl. Acesta rill intarzi e n lcl m!!ic.a run m I n,ult, lucm romenl:at hazliUl:

-HaL j)regati~i-'II3, vi me "rache,tat.

S'puni'3' Mihal, dascalul "b~and 'ca 0 matcft, cum I-ar fl numlt aronlcsm!... §i ·ract1eta" Lrage la "Ghei~, unde Tnbarcar'ea sefaGe intr-o ciipita.

Cu IloGuri ~re;zervate·. ocupate 'dupa afinitali, Fordul sa puna Tn milolcaro pi,;i fondul unui fnumooS :;:i i ncital'lt ell ntec popu I.a r romanesc:

"Tine hora d!H Mts.ie

$i In-O l!lsa s~ se moaia Juca~i stllrba ca la Gorj Sa ·s~~u d a, pi! naon Dolj . _""

d u pll care Tn cep rom:entarii Ie

- Vedeti ,dumTleavoa,slra, domflilor, intervine "fole-Ioristul voiiajm", in fa~a primara au~orul OlImmim i=o:I SpUS cu sincel1ltate gjnduril@ ~i d~oril'i~i6'le sa~e. buturiile ~i necatZurile, a~a cum ,9 simtit e'l; fl1lrl!, a.~i ren.zur.a propriileFomml1tiri, chii 8,r dad! aaestea mail s uf~r pe a iei pe dlinoolo, fi e .serna n~ic, fi e 9 ramiiltica I. Spre exemplu, "01 S~ muia", area,iei sensu~ de a nu saMes din rltm u ril e im pu 5e de acest gen de h.ora Tn cani tirnaliii ~i vilrstnlcii i§i et.Jleazti callt@tule fizloEl acordate au mtindril8, ~i tlnuta. impuSia de ,joe,

-Da, dar culegatorul de folclor af avea dreptul §i chiar obligatia sa intervina acolo unde s-ar impune o dZii).Iar~, pe baza fap1 ului c<i ~I sUlul popular inbr.aca, dou~ t:nrme: stl I u I 'familiar ~I Sotil u I solem n~ ,acels al crea1iei estetioo dlin toste oele' li'a pIe arte, S pu n e fru moasa, e.i inl.eligenta rrnvatatoare' din 18 ra.det, un model de dasc~iI :;:i om.

COh"ivorbi,nle prem ergiitoare

30tivitafilor didactioo' zilnice devin din ee in 00 mai aprinse:

-ViJ rog, inchenall CIU f,olclorul V'Ol5tn.Jl. n u alJ2i~1 c~ s~a "Smr~it me lodia cu pricina 7 $i-apoi sa rb.a nu este aitceva deciElt 0

800a

. ± .. ~

menifestare a cal I Illtilor fizice, a su pi etei ~i a rezi stel1~ei' la e-fort, cal ita~i pa ca F(1l diori m ill,i no i prgfesonde educatl,e- flZica. sa la dez.voltam, zice d om' Mateescu, ernul car€: se vrea\i'i este un admirstiv sportiv, un redutablll antre nor; i nd ragit ~II urrnst mlllrnetric de elevl,

-T n loc sa v~ bucu rafi t::ldl nd, cli Bzi noapte a plouat-adevarata "mana eereasca" pentru semanatorl-va ard€l de cantece; \;'lIne 0 roplnca farii d rept de rnspuns de I a "T nllitl mea, sa" i protesoara cia tl:z:Ic.!L Voi trebu ie s~ ~ti~i cEi totul 'treoe prin curta", mai oamenl bunl; n-ail pa[pica, n-al bucu ril, n-a i nimie, :jiti~lcLJm a zls Pred a: ~lJaca

dragoste nu 9, nlrnic nu el", .

Virgil "da blca calulul

nazdrnvan"; sporeste volurnul unel alte meloclii transrnlse de S(udioul Regional Cril'ioll8 :

"Cine trece Campul Mare Neicuta. vine caIEl'r-e .. , "

-Iar "c~lare"7 Tntrieaba ;;Lurnlnita~ Fiilan, Uln<l dlntre cele mal a,gr,eat}ile naM:~tis'le; care, Tn ciuda noastra, a,re Url debit verb.a Ide te trQZ~:;:te din toate ~gandurile",

- Do mnilo r, mate malic \lomina, cal u I a fO$& prezen~al Ideal~ Tn viata 'DB ll'Ienlilor d e aItMat~,. $i acum se 1incearca a se ravenli I~d'irut<i! cu ~ca!eaua legata 103 spate-, CU plugul tras de .acela~i cal, C!'III·e, drupll (;antec-ele lUi lungo1iln, avea mls I u mm d oar de ,8 insoti indragiostitul plln~ Iia poarta Fn'IAnd rutei sale, indife rent la care, ~liind eEl va pnmi g rau ntel~ de c~lIre d uoo;a ~i el dor:

;'Ca~u lui sill-I dau gr~unte

:;;1 tie' sa-ti dau guri~a,,,, ", ililts rvi n e m ag istra~ Miha i MMoill. -Wi arde dEl' gluma, cand uit~~i-vll Tn dreapta noastra S~ Tnilinde una dillire c~le mai frumo8se pMuri ale s.~Iu~ui Strll mba Vu I can, padlurea tinere'~ei mele. Cal"ld pa~l'(l'am vBei Ie in ii1tma Mti~u lui de u itam c~ EI venit pranwl sau cilnd, in veri!e aallduma sa, TllYSoCa f,~ ce.fl ravag iii. .. sunt \10 rb@le oele ma i s~n,s Ib i~e~i m ai mu Z!ical e aile Gi!ibil~.ei Costea" maLematiciana :;:i in~ormatici'Ema MiWisarilor, __

-Ah, clIt m I~a~ don sa pasc 0 vaca acum,in aces sMi prima,varn I spulne NlUIB Fillip, stilis~a limbiil romane, Mi-ae~ lua '>cusfilura'" cu mime :;:i a~ fredona un eantee nou "de ti-ar mai fi pe p118G. Bad~, iIoane, , .J'

- P.e i, ~tiu au '0 v~c<ll ; 0 putern aduca ~i 0 p.a~t,am p®,I"1~ ~~ ziuili, sa IlIU d aa nlUSca-.,

- Va rag, u n pic de lin i§te" 56 doiJ b u le'Lj nul meteorolopic, zlce M arlia na Ceau~asclJ: crsd c~ se Tndreapt~ vrsrnea c:l!l este sufiiCliBllt, cal a dial: 50 de' I itlii pe metru patrat: solu: are suficlenta ap~; pl!ln~ 18 cea die a doua'ploaie, care S9 vrea tocmal dupil!i "Tngropat",

-~Yes", blne te-al gElnd,it, ca-rni ve n i se so mill, sare prefu I de engIQZ~, Claudlu Lucan "oa ars".

~Daci!i ~i elevl i nestri 8Jf C1:I ITIU n lea In smul vostru, zi co ing,i nera P ui-9, F otescu, stu ncl ar fi o adevarattl "m i n ur!e~, dar pot sili va spun d'l interesul fat~, die Tnva,~atu Fa s ~ci!'iLZiJl 0 d aita au fine:iE;! aflul u I scolar. -N u sste real; elevii pot iilr-ebuiil antrena~i in Be-tivitati dldactice concrete, inlG!resante. d~ti!itoa rs de satlsfactii; in allfel, nu fac nirnic. D~cl'i Ii la~i de capul lor, slqur, g~sesc 0 supapa de r'~$prra~le ~i S9 oom porta, ca atare. M i!iies:lri a n oastri!l este de a as ig ura (;I perioad~, de recapltulare de nsa, d eschlzatoare de noi erlzontu ri, clara ~ii atractiva, spune "fostul'' lung'8,n.

-Sunt Tntru toll,lll de acord, zice tot "un f'osn mai maret), profesornl Mihai' MMolu, reeapltu laraa cste. in esen!A, cea mai GU prin.zilila~ re ~i m a.i propice penlru Clarl fica res mull.olr probleme..

~Ah. Ide i ceau;:;iste r_.

-~ai sictir , C6 idei ceau~iste?

Tu flU ~tii ca, atunel cam! e vorba de om ~i nevoile :;sle, politica. a una? ee., vrei sai[Opul ca in,stru irea 1i educarea coplilor 'liM ,de Ulli anllmlt p;ilrtid? Nu, dragu~ meul, instl'uirea '~Ine de noL dascaliil a\?ti~ nevoi8~i. cere abia i!i\i pol duce traiu~ d,e azi pe maine, cu trei milioBIfI9, in timp ce fo~tll lor elavii(tracut,i clau p,oate cu induI9Ien~.~1) T:;;,i dec~Br.§ sve ri Ie de' ra m €:Ii 'co n ~te rn a.t : vile Tn Amer.ica, la, Sinaia, la Bucure!?tli, ferme, autotu risme str~ine de· ZEI'cil de miliard'e, cilnd noi nUl ne permite mtiear stl venim ell 0 "Dade" (j,e peste 27 de ;;Inl, milcar 0 dala pe silipt$ m ~,n.§ 1,8 Mtltijsari ...

-Gura" am ajuns ... terminal! .$CDala nU-li politiciliJ; Vii taie popa II,imba ,daca m~i vorbi~i "co ntm ps rtid u I,u i" ...

Pf()f~ na'vetist.

Gheorghe Lungan.

oltean 18 curtea regelui Dumitriu

IQ: Qte in~'AJrlQ)iIi~ru' ~~1iI I!II~ora hili !kola!!!" din pU!Dti:ullT~u de n~del'e.IIii!1

. simplli ekv·!k ,1,4 IIl1!idiin Gotjl • Ih II MI,(g11 Dumn~u am, .fbt d- ~c:t:(wfiwi i~n (! cd uW l'Il;are '& ~ari .' "C. d. ,ri.~U II viati. lil'el:nllt. di Il'iU~ti,

mol!t." ib.Irte' mUll. ,I " ,ce 1111_ ~ u.ck p8~iI'> • MJ'h.Ill h._tUiD mri-IJ _ pll!l COd bi .nul nu Q d ItUd d:n, ~~cl~.t~ .(.)im .am r-ml;j tU IfI!lS~do1" "D~f',jl pmtnl c:teva '~uruil.

laflul rni sa pam un om~ mare fli aglomerat, plin de tilleri, cu §coli ~j licee la tot pasul, Am Tn~eles ca toatQ aceste ~I i 5€ afl~ ill subordlnea IJl'lei Si!'lglJroQ instilAJi~ii. Se nu me§oo InspeclOratul 600'la r Jude!-eOl n I!!i se afl~ undeva Inlre ni~te spitale. aproape de centtu I orOl~ ulu i. Am doar 14 an I. t.ocmai am tn~,cut Tntr-a opta nmviit la Colegiul Tf.lhl'lic M~~sari, la cifl~i 11:3 It;JiI ° nnetri d e Urgu-J~u, in Judeiul GOrj. Cin~va m-a intrebat ce ~!i!J ell despre la§i, despre [nv!i!ama nt ~i des-pre ce Inseamn1!i, ~m InspectoraL Nu pre;!! mare Ilucru. ~a cill aom hoi:an''It sa merg la I nsp€lctoratul ~colar ~i 51! an U,

Ajungla 0 el~dire cava mai vechi€l, intru rn curi.ml interioa ra ~I e poi Tn ~i!ldjroe, Portarul m~ h"ltr\\)@.ba De do.resc;, A':; vree s:i VOtOOSC chiar CLi inspedorul ¥ool~ r genera I., pe care am aflat

ea-: chaama Mihai Dumitrill. ure ni!jle &can §i I) TntrElb pesecretara dac~ pot sa intru. ITmi sPlJl'le ca €l foarte ooupat. tocms i alre ni§,le audilen~e. In ffllt<;i u~ii, pe care scrle nurnele IIJ~, SUIl'! vreo cin.ci persoanQ.

Par ,emo~ionate. la fel ca min.i~,all acte in mana 'iii a~teapM sltl intm, Dupti vrsc jumlltllte ,de m-a, r:a.m~n singu r. Bat lao u§a ~j intru illlr-u n biro u uria~, in care se aM trei profe;sori.

Ma intilmpim'i un oomn rotofei, la VIlOO SO de ani, cu parul alb~. §i vliMJi, Tml ~rn~te ~i. pe 0 VOCH u§Or ~Uljlittl, ma invita sa iau 100. Tmi SptiOO oa nu are proo muIltUmp'. pentru ~ trebule stI pl.ece ul'100va, in ju:dB~ eei trei vorbe-sc de-spre titulanzare. repa~m oomputcrizall\\. BlJClirejtl ~i minis.rer. Ceilal~ doi ploocill ~ Iilmam singur, la 0 m;;1gu~, cu Mihlai IJumitriu.

]i spun efl vreau sAifileleg C(I 1"01 are un in spectorat, eu m Elsie inya~1jI'lll~ nhll le§ean, cu m ask! s~ fiji lnspeetor general. "lflISpectomtul ';;colar Jlude,tean esw MinL-sterul invi!!.~1!m~ntUlllJi diintr-un jlJde~ ~iface ·politica" Guvernului. "polltlca" in sens general, in u!'ilt~~ile de Tnv-a~~mant di nsubordilna", a~a tnespe d.omoul din fata mea, Mu c~, ifls~ctorattJl este Tmpar\it Tn mal multe oomparUm'6f1ta" in Cr"Jre lucreatil 27 de inspecfori §i [nell \,IreO 35 de angi3jOl~i. Se ooupll de !7OOl.arizarea oopiilor di n J udatul la§i" de Tn cadrnr];i'l1 profesorller; de; rnersul invil'i,~f!mj!jntului. TflgenerOJl. Milh.ai Dumilriu Tmi spulle of.! inspectorn.tul din la!iii ~'ll In subordnne 9500 de §(;Olii de s,tat. ~,I Tnc~ vreo cjit'Elva partlculare, Tn JlIdatulla~i sunt cam 160 de mii de copiil, dill care 87 cle mj,j Tn rnsdiul ruml, ~I vreo 1:2 m Ii de profesQn. "Este yorba de 0 m'undi F;!i 0 IVsponsabilitata e:norm~·. filii mai spu ne Mihai Dumitri u.

,::'::,,;t.'. ,':-Tft ;1:1.'" .I;~. '~ -, '

}~> / ~I~, ~ i:~v," ""~ ',~ ,\,i< / ~ ,:'

~1i., ,;00:..' ~ " , '" t~1 ~ ',' ,

,~,:~ ." ge ' ·a ~ :.'

, ; ~'pun cl r~ elasa ~ ~amea '~m: :lIvut m~dia '9.40 §i ca i3~ vrea sa intru 101 I.ioeul Militar din S ibiul. T m i spuno: c:~ SUint "un Miat ~st~r ~i eli am mari sense sa inhu, Adaug cil! Tmi place discipllina. s~ am oamenl in subordine lfii Cll visez sf! sJung un genern'l. "Ca s~ fli un bun 'genera~. trebule s~ porne~ti de la 5O~dat §i sii par{~ur-g,i loate gr;;dele, Nu mai a~Ei potl sa t~ ~dlapt~zi fieoarui caz Tn partl:l, numai 8$a cape'ti suficienta experienia clU s~ aplici oorect legea. ,dar,s,a inl.elegll ~i oarnenW, Mih<lli DlirnitrilJ ih'll spune catJl! ctiiva despre ell. ArQst primul elev din V:alea lUPLJlu i, 0 loc-alitate de 18 nga I a$I, care a ajuns 191 lic~u. Dupa aceea a #·ost primul caire a terminat tacl,! Italea, Iin Ul73 s·a iD1to~ 1;11 pro~5o r, la, v:a~ea Ll,!ipUiluiJ, Iml po,v~ste~tB cu m a, mllncit dun glmlU cu el,evii c:a sa

doved ea5C~ calor d in sat cli este bu 1'1, A avut rezulilate bUM CIl (;()piii ~.j oamenilll au TnC9PUt s~H aprredBze., .A ajuns. In ccl,~' din urma, di recoor lasecela (:illn, \kI~ea Lupullui, 'ful1C'li-e tn care a stat vreo 6 ani. A fust, du p,a acees, Inspector CIlJ personalul. vreo lrel 8Jni §i' inspector ~col<u adjunct., S-.a Tnt-ors la Valea LupuluiJ, 8J fast ooflsili~Hii prlmarfa Redliu. dupa care a ajul'i5 lnepector §colar general. ·eaa mai mare realizare asia f.!lptul ca ern r9.!J§it sa crasz acele bursa Pre RlUFales, penll'lJ oopiii de la ~ar~ CUo rezu ltate bun~ 10j! ~alili. Cea rnai mare' neTmplinire, :;:i',1a; noll" ~i-n toa,tili, ~ari'i. ,est<e sitU'a~ia In~lamantului de 1<1 sate, la~ulll,re vrao 60 % cllnlre ,elevi Wn mediul ru.ral~, Trmi spUine

TI nntreb poe inspectorul gen,eral daca la anul \loi mai da sau IlU, cum am auzit capacitatea !;Oi cum vel fi samus; la Ilio~u, imi spune ca 9XcU~lel'! u Ide capadtEile VOl dispa rea, cA deoca mdatii n u se ~tle precis, ca M lnlsteru I E.ducatiBi, GercelArii :;;i Tlneretulul sa r,es.ru dur@@zA, da r eli ad m iler~a va fi, probabll. tot computerizati. "N u este excl us COl liceele sa~ii cJ.rganlmze proprll le examene d~

, adlmitere. Ca,pacitataa, po de a 1111 parts, va fi Tl'liocuita CIJ ni~le evaluil'iri anuale. ra !'live I na'iof~aL Cum vor fi acastea, nu 5e ~'tle Tnca, dar sellOli i'itiin mod sigm pan.B I a 15 septembrie, oellilrziu 1 octornbrla", mal spune Mihai blUlmitriu, 'imi explioll cum ar vsdaa el a oeste ev,a~u ali. E destu I de compl icat §i n u a.m in'~elEf'Sfm;:1I1'13 bine. Ti m ul~umesc oric:um.

Dis-outia, se cam tBrmiln~. [l iJmitri U ~ foa rte grabit; de mal bille ell:! 0 om, de ctlnd ma aflu ill birou~ lui. iI a~leaplo!l 0 m@~if!1i, Nu pr,ea m-a Illimu rit cu m dau capacilat.ea, II FOg sll 'fac~ 0 pOZ~ cu mi ne. Sa arnnjG:m pu ~n1 ~I imi dill vo.le sa ma 3!}eZ Tn scaumJI lui. Stall pe r.()ctJll celui ma,i putemic om din Tnva~@mantul ia!,learl. in fo,nd, acum sunt ~i eu un Jell d8 gQn~'Fal..,

lIie' Parvrs

ISTOR'ICUL SA,rULUI RUlVCUl?lEL

N u me Ie otlol.a I 031 satu lui :;:i n umele d at do lociutori i din Ru,rlcur,el 11'1 treclJt a fosl acela:,;.i, Runcure~,

I.oc uilorillor din sat Ii se z:lcea "Runcurcni· ~i se cred,aa e.a satu I lor ar PUJrta n U!mehil de Runcurel dupa numele unei fa rn ill I "Rul1c~/' e!l re n u man axi st;1i a staZliSO<llU dupi!i numele saWlui.

lNu Sofl CUn03$te precis vechimf.la s;!!lullUil.

Cele m.ai vech i aete sense in I imbOi romana sa, ga%9SC dill timpu I I u~ Cuza- cano satul ar,a comlUn~ :;ii faceOi part€: din piasa "Wlille", diS:lrlatlil Mehedin!i (inrorm!l~la e dinlr-un Camet m llitar a I I Ud Ion V. Suzann ;!liD aiLe act,a 9 ilIsile la s ~teni {V, Buza rin. G h. Gh iHorcea, Merel N NI,colae. lOon V, Popescu, C. Horcea}. Sa ore-de ca vechimea satulUlI ar fl ain seoollul al XVI-Ie,a cand @u fost plimele a~ezl!rl p-e a.ooste vi1i Wnconjurat9 de p;\!lduri ~i ~rit.e din o<llea du§ma!'!iIQr.

La TnceplIl casele au fost risipite 108 distante mai marl un,a fa~ de alIa c!upa delni~ele ~i d icuril00 d l'l mo~i,e pe care Ie stAp:.ineau "mo§ii' ramil i ilm smbi liL'e al 01:

-neamUlIl Mereilor~Tn vatra satullui de azil ·nC!lmull Nobe$tillor -in \I,atra salului -neamul Hmce~UIQr- Tn grinclul Horcesc

-neSilTlul Trote§tilor- in og:;'!~ull,U" B!ll~

-:neamLiI Sperlanillor ·in H'udlUpa

-neamul Gloclelior-lI'l Valea MOlIu.lui

Din mo~ia 11.11 Nloolae Croitoru ( ) Yn 1864 au fost 1m propri etili ri~i lIonl'l~ L.u pI.! zis Nodea, ~i M a neOi Mo'rmodioi -careifl prezenit au urma~i (se poate sa fi mali prim it ptlmllnt ~i alte familii)

ii'll va'tra s.atu lu i de <lzi So<fJU 8lfi€lZ!lIt toti urmaS,ii cltEl'~~ mai 5U,S. TmpH~jmimiJlo: in ca,re s-a u stabi lit nU s.e eu nose,

S;]tUlI em ,forma! din case dihl lemn 'cu fen!stre mari ~i u~i 'fi!ioul'e dintr-o singura blan 21 law. Bordeie au 'fest in Hud u pa (a I ~u i Nicolae Sp€irleEil .ti5 Gtilriaru) 9i Tn Valea MalUJlui 01,1 lui Ion Lupu care au venil Tn sat Tn vre-rnea lui CuzO'!, calld au roOst imp'r'Oprietl!ri~i.

Be crede cili nu tali locu ItorJi de alJi au fost ba§tiofl;:!§i-Sp~r1a,n ii, Go r[jfl8,~tIJ. SUI nilo!ii. aLI venit dlin al~e sate §i Sell' gill,sese in proportie

rnai mlc~ decat ba~tirT!a~iJi· Totii sunt JtOm~l1Ii. cioban

MaJorilEl'!ea gospodari lor sou nt mo~nen i. _ VaJea, Brazilor -se

llnllffia,ga mo§~a se staj;l1li n~i3 nndHlli,duJ!lI1 fi ind g'~sesc bra.zi unfip~i in

im parlH1f 7n teie (feiu I C iocleiasc), . del nilie pll mil i'IIt de-.a

(delnita Nib0ascA), cmele, dlcurl, mo~11. tn

I curmezi~ul \I,aii

diouri era Tmpan.i~ p~duma. A foot 0 parte de ~U!'Zicari- pis-cui CI.!

talra Gare sa stalpan ea d eo Ruc urel10i i-i

Brlll,deten I Tn dev~I'm,';l§r.e ( VOile;:! Brn de-fel ulu i- U rziici .Booaru- un

p1idurea Stii'isl:i,)., IDiin acesl trup de mo§ie, ghlcltor care, aVB8 IIII~I~I~IIIII~~II~I~~~;;~

T,rote~tii, m~,i bo-gafi, au pus st~panire pe casa pe acal deal

"P~,dum,a StiI'lS~'" :srtuat1it ill partea d~e nord a -oga~ul Mncululi-

sa:tu I uL 1)111'1 aceaslai C<l,utii Petre T'mlea, zis, I'lUlmti d~ fa Ili ilie

C.ean~ <I Josl omoral de Ati3,nasi@ Lupu, om =Zbarcea- incre~lturi, teren accidlentat din,

r~u ~I s~rman din Gat. Tot pBntru p,hmant a cauza alunecarilor de teren

f'05t omon~u § i Mate i 'Croirtom din meamu I -drindu I Horeesc -IlU me defamilie

N ibO::(lmor de !J rnu I Malilu care r,ocu iOi fin IFIludUlpa H "

. 1i "p. "'" t - - u;;.u p'a

§i seimude3J cu I mte~tn. -entru p",m .. n a -Vllloele( YaRea Gr~ilor}

mai fost omora,t ~i CM5lantin GorlJrll, om -Ulmi$ ( \,IAlcele, IJlmi, cop.aQi)

lacom §i rau ,in Gulmea, de Soangher. -va~ea Popil ( am pOpfl casa)

Crimale au fOcSt f:l!.cute un prima Jum,l!tate a Nal~a Gorun8i~ilor

seDo'luoluil all .XJ X-I ea. Nalea lu i Craciu n

Oamenii mal sAmcl din sat face-au claci pe ~V:alea lui Un> (nlUme de famillle)

mOi?ia mo~i'lllrului ~mlJcanl din Mlcula~ti de la P' I}

" .. ". r" ru_ Dll:_ 1.1_ r"'mii au cu mp~ Mal Ii'll obc,te Va lea • ro~apu (dea,

"' .. "'" ... -5toru~

G rigo.rescu lui ( 300 de pog oane p!!,d u rl 9i _ '\/alea; Fras~!'lu lui (trOIs ini)

p~mtirlt agricol). Tn, ultimul Ump 113 imp~rtlrea, ~LJunC!l Lacului ( a fost un lac)

In raioane pad!.lrtl~ din Olcc:llstill vale, C!1ire a =val9a Malu'lUli ( alunec~ri de terelll)

fOcSt cumpanltl! ou multl§, tru,da de locuitorii -Iocul ValculUli (nume de f,emilie)

satului Runcur,el a fost datA Micu'le~tenglor, -r~l"Itana TUFoului- fiint1llni!i au de,bit l'l'1'O'II'e

Socot€lllC cA a r fi caZli I s.1 sa Mpare aceasUi de a pi:\ facuU'i dlc:l 1urd un loeul IlU m it Va~~a

neareptate mal ales, acum cill'ld e' nevoie de

I~mm:i pentm ,eleC'tlITcare, podu,ri, case, I' in sta~a~in. .'

N-au exlstat allta sat!!, j'n tr€lcut in I valJra aoestu :sat.

Toate- clJrele de p~miint pB car~ su nt ,a~ezete c8s.ela se nu m,esc sa li§liJ.e casGllm. N u sa ounoSc tradli~1I in 1199~t.U r~ ClJ ele,

Alte scrieri veci'li scrisQ cu aillabel chi rililc se g~5esc pu!i me '~n sat la G h. G hi. ,Horooa( LJlDlU I), N~Dolla~ No Merei.

Nu mel'e de looulii ( vti),~i schi!:a al.iHura!~). Il,umele ar:ilate mai jos sUlll tr'IllCUIIe ~i in schl~8 an,exa. Major~tatea lor poa Ma nu m e~l,e st~p,lIll'1ilo.r mo~l,e i (t~ r@l'lurilor).

·Cioa,ca Ilu BuzAri n· a avut bujori d,e camp aproap-ll de Bujodlscu

- UI b.a {HI I bean Ulmc de falmille) -TMa Ciotii-

Mal Ullu i ,!J nde a rosUabi:ir~ turceasoo- <:loom a fos;ft lasa~ _ ·inva Door - dlrect'or

IDin 183,1 . atea §coa a lin -.r, eU lar

rom una din 1 5 70~ aceste d <lJh~ Ie-am I u at dinlJr~o not~ a notgIFului oG-h. PTr~aich@ de la pnmari.a BJr;!ldet.

Constantin Gherghune'5ClJ dlin strada NicVi Cemili,reanu nr, 37 din [lrobeta Turnu Severi I'l nUll s,crle cll Tn, 1 B-38-M:iS9 :!'i-au d a'SChis cursurile :~Ioolan!jj' in Run,curel CI.! un numi!!ir de 22 dB ,elevi.

Din acele date g:isitEi de Is dansYI Iia ~'Fhivele 'statu lui, salulflgu ~Ela;;:j ,din 1624, ia nUOIrie 14.

[n tirnpul prilml.llui raz.boi mondial'inva~lOrlj I Victor Popescu de IflI V<lIlea cu Ap:l. Gorj., mn d u rma ri t de n,em'~i- va'n.~a ~ i se aSCJunde<lJ la F tmta,na TUrClJ luii- Tn trl2<s:li,e-loou I I"iumi.t Va lea, Malu/iuL De mull,e, ori trecea ~i Tn Bujorascu la conacul lui m();~ l.on Vi~an ifi Ie co,nacu I IUJi BOian din Rogol.8. ad Elt~ spunea ca s·aascullis c:hia,r la F ant~ F!a lui Rlilu ~ de I'a liinga ~o'!:!aauaTu rn U Se'vEll'lilll· T g-Jli u, .

A.cest bEitran simpalijc CUI care 1m-am impri,et,eni~. ~I 'I-a m vizi,bd de multe oril *i a CEisfi. mi-a p-OVElslil de' la9i!itl,lrn ope care '0 OIVBa eu o.amenii din Pe~te'ar:la Vu~cani ~,I CUI Flatru Florea Ciocl~i din Runcurel c!lIre a avut 0 soart~ rnai rea decat e-1.

La amtl ndoi I~-a ufost arse C<lls~le de nem~i.

Petre FlOrea C ioel ~i .a v1!zul ca,nd i-au cla,t foc II~ e!lsa $i prlvea cum a,rde dlintf'-Uln tei Jnl:irn,it Teiul Blttranesc.

- Fiind tJ,a i'buU ci:l a,ra 1j),rme $ i TmpiU lficti la n.emti c~, Viclor Popescu a fos.t Mltu it de nerIT\i

Contjn,lIl1Te Tn pag if XV-a

1

It'

Televlzlunea aste o modalltate de a illiforrna. educasi nu In ultlrnul rilrid de a forma noi oarnenl peruru viitor. Nu putenn apune e~ (:.eS;:! ce so difuzeazi1 pe postul national de televiziulle ~ste inlotdeauna benefic tel es peet.alorul ui, dar a.tala tl rI1 p cat • piata" CI?rE: una nu m it tip de emis iu n i, '~el evizi u nea I e "co merc~a riz[;mza"_

Oarnenu s-au Uhlat pentru prim;'! O<Jra I~ televlzoerels cu carcass rnari de lemn $i cu diagonalil ecrenelul de oeuazee die centlrnetrl $1 au afirmat ca tel!lviziune.a nI.I '1,18 avsa SUCC9S nlciodata. Respinsc'i la 1nC:QPut ca 0 j uc3ne neu ~, sew mopa §Ii n esemruf catlv ~, ea a cucerit a poi I urnea, ,El'fec1An d vie'tile oa,m~nilof in modurl in care l1imenoi nu le credea posibtle.

Datoritti evoluiiei rapidB a tchncloqlel, televiziunea ,;;} ajuns sa fiefoarte blne 'cotOita ¥i binelnteles p~8.tili:l foaM bins pentru servir:iile prestate, asttel a udie nta un u i post de te Itwiziun e rei ese din taxa p liltita ·dG sQoCieta\il e de cablu, pe numar de abonat ",I postului raspectrv, taxa, ce se 'P1~!I'~e~te la un anurnit interval de limp.

Am putea spune ea dtn orice emi51une difuzat@ pc: postul de televlzlune putern invE:l'tEl osva, at~ta tirnp c:;]t nducatla datili de eel din jurul nostru cstn OU ria ¥i capacitatea noastra de a se paFOI l1~n £ll~ de ra u are 0 temel ie so lida, Mala tlmp cti! ~tii ce este inlr·adevar rau reusesti, dintr-c emisiune care promoveaza lucrurt neortodoxe, s~ gaso[)!?ti :ri sa iet partea bunl! a acester lucrurl.

Din rnomentul in C8Jre ~ele ... lzunsa a pujut s@ se ext.inda. au luat nesters pos'lmi ce au Q anumlta tematiGB, astral tn mcmentul cand nu-tl place caaa ce vezi pe un post tv ai posibilitatea de a comuta pe un situ!.

S unt I.~ lespectatorl CE) re con dam nc'i tel evizi unea a cuza nd -0 de prom 0',1''' rea vio le rite I. ssxu a I itEl~ if. limbO! j u lui vu Igar etc. I) up~ G I unga peiioad:l'i Tn ca re OJ caste acuzati i au .pe rs istat CNA- ul a I ust mas uri ~ i a intel"Ziis difuzarea pe posta. materialelorreali7.am de: echipa stirilor care au scene unde vletimate sunt rnlnorl sau unde apars i~ngQ; filmele ~i e-misiuni~Q CE: prorncveeza vlolenta, &exualilateOl etc, penlru ca minorilor S8 lise red uca numa,Fu I su rsc lor din ca re pot cu leg a i nfo mi<!i~hi d au n atoare educOl~iei \>i forrnaril lor.

Tele v iz.lllna .. trebuie sa fie un mod de relaxare, de diverlisment, de del~c:t",.re, gm~ie evolutiel raplds a tehnologiBi.

Pale!a dlverstriesta a calor care constltule "lelespectatorii" cste in contirwa schirnbare, deoarece televizlunaa pierdG ~i castiga telespectaturr. astfel reahzandu-se un echilibru ,existontial al el,

Peate via\a noastra. fara exl$len\a telsviZiunii, ar fi mal mult deGat goaL~, plictisiloare c~°!iar pentnr roi cam ~i.aufacut. din \'i':lor~area IJI1l.l1 film, un vieiu_ Penlru ace§tna, ea con.stillJl.e parte oompononHi a vie~ii, dat f1ind taptull c:a te in~rodlJce Intr-o lutTl(l cu totul diferits de cea In care tFaie~tj !ii te:

. poate face 'S2I trnc:i de: la 0 stare de spirit la alta foartA u~or. Gel ce re8lizeaz~ grilOl, ,d{! progrnme are grij~, os it'ltr-o ,000i sa, exisl:e emislum $i filme Col!'€! sa poa~~ sa ati nga atilt tris telea. ce e'xist~ ion s uflelel a m ulror Dam e ni dar !;ii bucl.llria lor. Filmele SUIit <liftrzate, de ooiceil, nuan\al inlOcmai pefltru a:1 putea tran.spune po cel Ie vizioneaza intr·Q alttl stare dBCat se afla el in mom e nlul reS pectiv sa IJ PAllt ru a o.a profu nda pe cea dej a Axi stB nm. Ai ci intervin,e logiea C:Glui ce dore~te :s~ urrn:\lreascill un film, oj decizand care oste starea de \>pint 9i daca dOFQ\>tQ sa 0 aprofumJe.:e sau sa 0 dopa~eascti.

Talevi iLlnea cree alii ~i prorroveaza imagini, astrel au lual oa~'I'ere ~misiunile care cauta sa Ol·duea pe mic:ul ecran tin,eni t .. ,19r1ta~_ Tnc:esrdl sll ofere p05i bi I it!l~i d G afin"n8Jre ~ i acel 0 ra ca re n u credG;] u ca vor pu lea aju nge "po stiels~_ IMajorltatea emisiunilor carc-i promoveaz~ pe tinmi, sllnt pe linBS rnu2~cala, AsU[l1 ea creeaza a:';fi'l z:isele 'vedetg"; ace Ie imagini pe care milJo ritaolea ti neri lor 'A i@u d ro pt mod e Ie, n e~tii nd ca ~Hrll u rmmi dedit persoane 'care vor sa epa&eza- !?i 0.11 Stint multe IUCJrmi care 5e ascLnnd Tn spatell(l' {;lcrilnului_ Nu neaparat 0 rElrso,ana media'lizattt Elste un model pmltrLl cei din jur, pentru ca poa,te, ceea De ea vrea sa pmp:lige este male'flo celcr din jurul sau_ Este u~.or s~ ajun-gi Tn televiziune dar mai gr,eu insti, est.e 58 t.e po'ti tin e fI~;i/li!l arol 0 ~.i sa conti n ui sill UfCi pe r.~1 [l FIlai in.a I~e cu I rn i.

Int91~ctualil, consldera lelevlziunea un mijlQc do informare. de <I putea fi in stranslll.leMtura cu tot coe:a ce se in~€implii irllurr1e. Cr'Bd ca penlru el, insi!i" ea rim poa!e Ii un mijroc de a uita de lurnea in cam triliese. de a e .... ada din @ ....

De cele mal multQ ori ea ne ajulil sa rile cllnoa~.tem mai bine pUn!3nduno fa~a in fa!a ell problemel,e existeonte: deja im viala noaslr.:i dar dB cam moi ns ascu ndem _ C rood -ca televizlu nea este 0 pre lu ngi rQ a rea IIUi\li, in care noi e)(ist.3Jm pri n prisrna u mi i acto r.

S unt r'rIll Ite m esaj e pB c:a rc te Icvizi un ea ni Ie lransm ita dar peo caro noi on flU Ie putem perc.epe la adecv~rala lor valoflre, OF! flU Ie obs,ervtlm e)(isten\.:I, pentru e~. Tn loe sa proqressm, sa ne errlanCif);'Jm. dat fiifld 'fa plyl ca ",vem posi bnl itatea de .a veda-a modu I d A vi a~fll relo r din Occid ant, merg a m sp·re II i'I pol opus co lui. d os.pre care .... orb-eam ~ I aeu m l.l~a m d <Jtg Tn

d1eFavoarea noastriL .

TeJeviziun,ea preSIJPun~ m.ai multii atentie. mai mull discemamant din parte;;! telesPQctatorului in mornentul Tn care sta Tn fa~a telovizorului. Trebuie s:i pna-ta, Tn mome-ntul in care a lerminat de vizion.1I 0 Qmisiune, un ~ilm. s~ pO:iita :sa trag~ 0 00 neluzie, sa a i ba, 0 parClrB fmmalti ",su pm a ceea Of! OJ

v~zut, -

SouJean Maria' AJ9.Y'Imdra,Xf·A

[srO!fICUL SArULUI RUN CUff;:L

cu sprijinul primarullJl Vasile Mif~l!. c~md :'l eazm. Tn milinile lor i-au SITiuls, CIJ c.lft(;;,telo un9lhiile de la man4 ~i mllS'la'la- apoi a fo:st dus. cu un cm pana la Tunnu SevBrin unde :;?iwa sapat gro01pJJ 1i a Fost TFIlpu~c:at_

Tn urma lUi a ramas neV8:sta ~i doua Fete dirnre care- un'l. a fost infiat.'i d.e acest om cumjos ell G.l.lfl (It mOirc t;;i in i ma bu na care rl-a fd.out .till la nim eni din 58& sau din imp ejurimile s.Jbului_ ro,,'li-au povestil despre el bilttranii satulLiI : Ion Gorun, Dumil:ru 'Gorlln ~i S(lvoric:a Sperlea care aLI aJllns :?i c.;n,iar au d e pa~it va rsta de 90 d,e ani. Pe Vlcto r Popescu kl m gasit la poa rta ca se i lu i, ca nd! veneam de 1<'1 un cere ,pedagog i'e ~i nu t la ;;; coal.a Gene ral a din Va lea, CLl Apa, chia.r in anul ca.nd a nnurit. Era surd ~i flU n!l--::lln mai putul il'l~,elege- at;;a cum nC--fllm in\ele:s in 1940'-1941, ctlnd rni-a aratat p{)Z@le lui Viclor C<':Ildarar §i armele folosite impotnva cotropdori~or n!lm~i c:ml2

oc:uras.ertl ~i O:ll€ln.i81 noastra_ ,0; Vf9an, Mat,e.rial prezentat rGda,r;fiei

de' flul invafiitorului Vi§<Ii1, inginer ton Vi~an

MurmuFuJ JiJfului

Convorbire cu poetul Cassian Maria Spiridon, redactor $ef al reviste; Convorbiri Jiterare

8aboi Simona: ucmnute casstan M ana S p i ridon, va rag S D unetl -n e catava euvlnte despre conditla poetul ui de as t~ zi.

Cassian Maria Spiridon: lP~i, condi\is poetulul de ast.ilzi este aceeasi eli eondnia pcetulu i de acum 2000, de acurn 3000, de acurn 100 de ani. de acurn o saptamilln<~L Este conditla celui care va fi intotdeaUfHlii un a utsider. unul Tn afara societa~ii, unul car,e nu va juea p,e mana QPortunli.sm!J~ui, care va cr~de c.1% poezia este mai limportanta ca via1a ~i omd ca este singlUr,a cale a implinirii de a credein aceasta aJirmatie_ Eu inca Illai sper ca pO€l'zia va salva lume8, a~a cUlm splinea Dostoi evs ki ca "fnu m usetea va salva lumea".

8aboi S.: inainte de 19'89, 'ferfcire'a venea de undeva de SIJS. pe linie de partido ajunsese clliar a obligalie. Astazi, dIJP~ 13 ani, de unda crec:ie~i ca vine fel'icirea?

Cassian M.S.: Eu nu creel ca numarul oameni~m

inima.

Baboi So: Dumneavcastra. domnule Cassian Maria Spiridon ali dsscoperttferlclrea?

Cassian M_S_: Mai inainte va spuneam cs important e sa. ~'lVem un dram de, inlelepciune, un dram de a ne

TrI'\elege cu

celalslL .$tu~i.

fericirea ® 0 chestie atEit de rel,ativa ~il atat ~#~~~:t;'~~::~~~~52~ •• m

de u~or de

demOontat, de ".~~~$#~~~fibi:~~~i

demolat. de l!

plJlverizat incat nu ra0l6lne decat acea in~®lepciune De care rne-o propovaduie~:te iii Ecleziastul ca ~varila varitas varitorum" acHes totu·j varietah~. 'lotll~i de~ertacjune. dar tara acel dram de a-I accepta pe celalalt nu yom fi niciodala fericj~i.

laaboi S.: Crede,i Tn

eelalalt. Cat de blne ma pot coordona, cat de bine ma pot conscla eli cetaialt. EUI va dorssc din toata lnlrna, sa aveti sansa sa vs gasi~i un partener, 0 persoana ln care credeti ~i sa s~mtiti ca. rezonatl. vA doresc din toata

, '

9i sa Ie dea Dumnezeu rninta sa p riceapa ce ea ce citesc.

Batmi So: Va muttumim pentru raspunsuri ~i minutelle acordats §.i va asteptarn cu drag la Sarbatoarea Fiilor .Jiltului lie Ma.tasari pe 18 o ctornbrie ocazie ell care sarbatorlm ~i 110 ami de irwa\~marlt in local ltatea ncastra.

Cassian M_S.: Prornit ca. vci fi prezent la Sarbaloarea Fiilor J iltLJI~i de 103 vol de la Mat~s~lJi 'atata timp cal voi fi Tn tara,

BUlla ziua, stlmati

ascuttaton, au postulul de radio ~a~j_ Prezenta lie Poiana Cerbului a noastra, a partlclpanjllor 103 Tabara de Creatie Jurnallstlea de la Muncelul, Judetul la~i. a fast maroa tao §on astazli de a ct ivit~'~i

, de exceptle.

C~Wva colegi ali realizat emtslunaa noastra zilil,liea "Matinal Arrncal de' Vacanta". unll au contlnuat drumetllte prin

conteaza sa viU'la fericir®a. lDumnezeu?

$i inailnte de 1989, ~i Tnainte Cassian M ,8,: Deea n-a~ de, anul 20000, ~i in.ainte de clrede, U'I-a~ s:ta de vorba Beum eu 1000, fericirea vine nUJmai voL de 103 nOi, de la sufletul ~i in i m a noastra, pell tru c~ fericirea ® 0 ch€stie care ~ine de op~iiJn€i'a personala, Inlu~il"le de altoevCl_ Nu ne 'face feric ili part id u I

comlUnis,t, In nici un cal!. ¥i slav~ DomnulLii ca am sco1pat de partidu,l comunist ~i voil su nteti 00 g6rH~ra\ie tanara. ~i tineti minte un

Ilu(;;ru~Oarl.e imp,ortClnt nu ,,.

COn1l1msmul va fl salvarea l1oastra, din ne,fenic.ire

comunismul a fast holera. pelaga, a fost n,elnorocirea poporului roman, iioi i'ansa natiL.Jflii romaine e c.a vol sunteti tineri ~i nu a~i fost Inca afecta~i. ~i sper ca nll ve~ i 'fi n i ciodata. Dec i, Fericirea e () ehestiurne c-are, tine de fiecare dintre !loi ~i tirlJ(~ d~ TntelepCilinea fiecaru i a din tre In oil ~ i d i ntrepautenerii no~tri, adiGi~ eu ~i

Baboi S.: Un sfat pfinlru ciUlarii revistei "Murmul'ul Jil~ului".

Ca ssiall M. S,: Ce~ mali bUll sfat e sa cit®asca In continuare,

imprejllrimile talberei. altiil wego'3tesc u I tim ae mlis i u ne de maine, eei de la revistele !?collar,e au scos astazli ultimull U'I!J mM "P'I.! ~s 2 003~ al rev is'te il lor. Aseara, colegii no~tri mail mari de lOll Radio la~li !leo-au oferit 0 superba dismteca, iar adm in i stra~Jia - un lasci nan t 'foe de tabiira_ Petre,cereS! Sr;;l prelungit fiirid conti!luata palla cand al~i collegi ai 1l0~tril ®.u prelluat deja, potrivit programulu i, sarcinill€i .zilei urmatO;;lre.

Nesimtim attit de bine aiei incat deja, ne Tncearca regretul eEl va trebui sa Ile despartim prea curand. De altmnnteri col,eg i i n o~tri del a r€lvist€ I e ~colal"e vor avea astazi inche:ierea festiv,~ a activ,itat,illor ~or, eu 00 zi inain-tea rlOastra, c~i de la ~coal a d e crea~i e jlumallistica. Radio.

Oricum rf1aintEl~ despartirii vom aVei;! parte de () noua seara de dans.

Din taMra Poiana Cerbuilli din MllI!"Icelul, jud(f~ul la~i, v-a rEi ~atat a sUiz i S i m on a Ba bo i , eleva Tn Glasa a XI-a Eli a Colegiului Natiornal Tehnologic Mat:Jsari, judetul Gorj.

ReJatare, transmisa ./a Radio lat# itl ziua de 3 iulie 2003, ora 14,00 in cadrul emishmii "Raaiosfern".



-A

Buna dimin€<l"'" doarnnelor,

do mflL~oare lor ~i damni lor vA 5pun~ Li~iana Hinoveanu ursu Tmpreunil. :;;. astazi cu d u rnneavoastra pane la ora 10 I a 0 110 lJ$I editi e a em lsiu nii -De verba f~ra catalog". 0 zi frurnoasa de octem b rle, §I sal spera m ca ~i d U rnne a vcs stra va veli simli bl n GI alaturi de noi de Radio O~tenia

em iOViI, in reg ia t~h n ic~ dee mlsle se

aH;j col eg.i i rnei I LJl[an :;;te~ll,nes,cu ~i Petre Gam~ ~ _ $i ast~zi, va pro pun em rnults

su buecle i ntsresa nte, sa s pe ra rn M!. M a I ir!t~ i \10m popasi I a M i1Itillsari pentru ci!i acolo Sf} sarb.~toresc J 1 (I ::In.1 de tnv~ti::imllnt Yom gt.'3 de vorba cu osteva elev€ 011 e aoe stu i I iceu, ca re au partiei p at I a 0 se siune omagra.la de dleschidGr'8 a evenimon1;uILJi.

- Acum ne indreptam catre M~Misari

p erdm ca i a ~ aco~o se d esFil~oara un complex de ma n IFesta rl d eeli cale celor 110 ,l;I n i de in \Ji!it~m a,r1l Tn M at3siI ri i Gorj u lui. M an if estar,il~ au fast deschi so. st'lpta.mana trecuta CIJ 0 aciunarn om ~ 9 i;:'ll~ I.. care au p.a rti cipat foarte mu Iti elevi :3 iii Ce u lui, pmfesori :'J i i nvitati oi n afa,ra lice LJ lui ~i va continua panili pe 1 9 octombrle_ Tot In ac~ .. sta p erioada se d e~fa~oar~ ~i Zil ef e Uceu I ui iar In p erioada18·19 octom b ri e Sa rba tOarea F i ilar Jlil ~uJu I _ Dam nul profesor Du mitru D.!ida I au, d i rectoru I Ii ee u lu i ria-a spus c.a ~n aceasta perioada, Tn fiecare zi, exi::;t5 cal:e 0 ma.nJife~tare, A_;i:;Jdar ier,i, 5-1'3. clesf~~urat 5i m:po~ol"lul "tra d i,ie ~i ilnovati e" in invaMl.m~ntLiI din M.ltasali, A fost 0 Tnt;!!!'1 n ire' a elevi lor ~i cad rei or did actioe cu fo~t~ d i rectori a~ $001 i lord i n M ala sa ri ~n peri'oada 1955-2003_ 0'0 a::lnm~nea In par,1'lI!;)1 ~e desf~§(H2I r;j ~i medu rl pe ntru fot h.al, pe nlrLJ ci!i iarJJ toale a r:esle a sU i"Il clillPrinse in cups ZiI,e,le Uceului 1<1 fotbal: .Astazi se Irltrec _da5ele a V-a eU a VI-a. $1 a VII-a cu s VI~I-a, lar m:!li.ine Cupa FiiJor Jil ~u lui I a fotbill intre Gil rti er~'e~i sat.e Ie comuna comul1(i1i M5t®sari. De<lsG!nenea manifestarJ~e vo r continua I u n i, doam ne lor .'}i d om Ilil or. ell dezbalerea C on ~ iii lJ lui Elevilor· panener de nMejde In des.fMurarea procesului instt1Jctiv- ooucativ Tn eadrul Colegiulur Na~iot1C1I Tehnologie Matas a ri. D,efa pt e u Elm real izat un i nterviu cu 0 reprezentantll 81 Consiliului eleviloF, ch ia r ,(;U lid (;l r<'l Con sil i I.! I u~ IE IElVilor, dar aC(;Ist intorviu vi-I propunem pontru' saptamalliOi viiloar~,

Astll..d vOrn a scurta opm iii e a cJtorva eleve des'pre ce a il1semnat

, invat6im8inllJI la Matasari ~i ce inseamna astillzi pent.u d3 ell'l su nt o(;lIG eEl ra srmt pe propria piele, ce in5earnnill sa inve~i Inlr-un liceu modern, singurul Colegiu din mediul ruml. Dar ma i bi n e sil ascI.! Ita m i ntetviu I pe care I-a rn rea I iza l a colo la M.J l<isEl ri, la ei aCEls.~,

St i m.atl :flseuJtMQni, ne ~~Ii! m 1(;) Malilsari, un amplu program de manifeslilri dedrcate celor 1110 ani de Tnvf!l~am~nt in

Iti descu rca,

~ obea n U R.: Doam na p rofGSOi'l r~, lotle Cea LJ~e5c!j Zizi.

L~ ~~~"""'~="";=:;;:;;:==::JIHinoveanu l.: 0 @J1~;i\ e,lev;li. Cum

W f:tW ...., te chema?

a a r C - Turlica M,: Surrt lurlic~ Maria

.. - ' Crisi'ina, sunt elev:l!i IIIl clasa a XII-a la,

rnatsm Ellic~- lnrorm alioA ta Co,leg i u I N aflcnal Teh no~ogic din MiliMs,s ri. E.u .8.m p rezentst LJn referat mum it " lndatonnl~ profeMrilor~i ale inva,atorilor Tn treeut".

dif\Olron~Q marl Intre Tnvi!l~~m£intul de scum ~ HinoveanlJ L,; Si ce ,conduzle ai tras

11 0 anl ~i eel de acu m? tu d in ace I referat?

- Popescu A: ExisM, fearts marl _ Turlica M,: 'ProfMori~ erau Dbligati sa

diFeren~e, atune: erau foarte putine :;;ool!'faca ~j unele IUCFUFi pe care nu trebuia 6<'l! Ie foarte p uti n i el evisi foarte pu~i f'I i prof~-s.orl, faca ,de exernplu sJi ta~e lern ne, sa scopere

cone i~ijl eo emu strl etc alunci :;>i aspre ,'N~ ~colile eu ~ indlril;~. sa Gonfec~ione~ fillreslre_

totielevi i putesu Sf) ~B prezl ntiS I a cu rsun _ HilflOveSliIlJ L: C red 9i~i ca a cum on U se

mai a'es ca mul~i '!;)r;'HJ de I.'ll ~';d! ~I trebulau intampl,!!I?

sa ss ccu pe CI.I 9 ospoc ~ ri ile, • T urll ci!l M,: N u a r lrebuli s41l S$ rna i

- Hi n ovea nu L.' ~i acu m su nt situa~iij iflta mpl e a~a ~VOl, pe ntru c~ profesori i su nl

crilice, dar scum oomji~iile de Tnvat~milnt pu.~i TFI f@i!.il Floa~tril pentrua ne lnv8ij.:a pe no-i

5LJIill allele, eel putin a~e voastrs. E:;lti sa facem ceva In via~illl nu st\ faca ei psntru

multumitil de condi~iile de aiel din ~DD:ilJa? noi acal IUCr1L

-' Po p e scu A,: D a, S u nt co n d i~ i i ~oarte Hinoveanu L~ !at~ c@ exi sta ::;,im i lilu d irlli

bune d Q in.va.!:a_t, profesorl foarte )bun! care Tntre 1n~atamtjlntu I dcacu rn 110 an i ~Ii ce I de se OCltpti de nol §iol a sele sunt foa rte blne aeum, pe ntru cad i n pu net de vedere material aranjate. totusi nevollo sunt earn aceleasl, ~i atunci

- Hi n oveM u L: Ce-o sa fa ci d u pol ce p.rofeso ri i s u nt n (}\loi~ $.~F a c~ dLrlcoio die o~

termini liceul? la clas~ ~i alile lucrurl pe ears FlU ar trobUI

- Popescu A.: A~a cu m a spus ~i co~eg9J die fac~, a§s cum S~}U nea i ~i fu,

m~;;J vresu s~ lau bac-ul ~i bineTn~e~es sa _ Tunlf,ci:i M.: Dar IlU se pl!iingde acest

dau 1i'J fa,c:ult3JtJ;). M-am hotlir:M, vreau la lucru?

ps i h 0 log le. , _ IFI ~nove@Jn u L.; N IJ se pi ~n,gl ~~ cred' ca

~ ~inov,e~nu L,: T~i dloresc succes ;;JtUt1~1 la Glasa 1~i fac dOjlloria,

~i la una ~i I.:. illta ~i Ie:! bEle ~i lOll bH;ult8i~e, • TlJrlic~ root,: Da. i~i fae foarte bin(il datori~,

- Popescu A.: Mur~l,~m:.:.le;~~C;:.;.!~~.,-- ~~~~~~~ I

- Hinoveanu L.;

Cum te ch9<Jma7

HobO<Jnu R_:

H obea n u Rod iea V~I entina. sunt el evi!i 11"1 cl1'lsa a X I ~-a IB, mateinform at iet!, $ I am preL.tl n tat un reterat intitulat "Pagini din istoria Tnvalatorilor, elevllor !iii profesorilor gorjeni",

- HLnoveanu L,: Am Qb~8 rvat cll fo,a rte m u Ili dasci!lli, ~i nu numai a i ciin Gorj. 8 U dOll dovad a d,e vitejie pe ntru .a parama gran helor ~arii f100lSt~. in cede dQ u~ r2lzbol!'lic mondiall'J, De Ce crezi tu ca foarle m,u Ili d~5d'il i au partiei pat Is rllzboi §i au dat dO\lEld~ d(J p'~triolism?

- Hobeanu R: Au rust' educat~ dlin

s~J~mo§!. . , •

• HI i novearlu L,; P robabil au tre b u It sa CD nstiWie un e)le mpl u pe ntru cei la If?

- Hooeanu R.: DOl, sa fie un ex~mplu pentru cei I a Iti :;)i pentru draQlDsk:: de pOjilrie, - Hin (WL:l~ln U L: Aufost multi d a.5c.i!ili?

~ Ho be.1'J n u R: [)[n M Mll!>ari Vasi I,e P.1isii re-s,cu, di n D ra gute~ti Victor VTlce'a n us Uli'!t 00 i ma~ renu mr:~ i.

- HinoveanLJ L,: Tu dad!! ei Ii pus~ Tnlr--o a.Semenea situa\le oe-ai ~ace7 Ai da ,dovada de patriotism?

~ Hobeanu R,' Da, a~ d.a c:!ovada de

patriotism,

- HinoveanlJ I.,; ~i Gle efoism?

- HobG.anu R,: D<l, ¥i do ~mism,

- HirlO\Jean u L,: N uti-e fricll?

- HDbe;:lnu R.: Nu,

- Hinoveanu L Nu se $tie niciodata, Ce

vei face d u pit 08 ve i te rmi na liC9111?

- H obeanu R.: Voi u rma 1<1 cultale s de i5lorio,

- H irlovea nu L,: C inGlIIEl v-a ajlJwt ~a face~ <;lC~:sto r~fe mte, pe!i'ltrlJ d :sin gUTi flU vi1i

Emisiune reaiizata de Liliana Hinoveanu

a ceasta loca I itate a j u d e~lllui G or], A avut ~oc 0 sesi u n e 0 magia la I a care. au prezsntat rGf~rato e levi <Ii Itceu luJ ~~i am placeraa de a sta de vorb:ain minu~ele I._~rm<itoare cu dtiva d inlire ei, De fapleste verba d e pa;~ru eleve. Cu m 'I.E! cheama:

• lupu Dorinel a, 5U ntelev~ tn cl a sa 0jI XII-a B,

w .Hincweanu L; Tu dflt>pre ce ai' vDM?

- Lupu D,: Am vorblt despre dGZ\loll<ilrc:~ invat8manlu~lIi in Miit~sari1_ - Hmo ileanu L,,' A lnsemnat multtt c.:!l Ware pentru tine reaJiz area aces/vf referaf?

- Lupu D,: D~,

- H lncvca nuL,: !?J care sunt

fmprosNio dup& ce ai descoperit 11'1 c:llryite' pe C3Im (fh"Jl Qerce{l'lt, ce pArere at desp~ imd!#amltntur In MttMisari de acum 11 0 am? Ti se pBre cu mult deosebit lata ae 001 de aslazi'?

~ Lupu D,; Da, este diferit de cum era in anii pre~d€llll~i. PI:: alu nci era u ~ i foarte multi anal~abe~i, asltlzl sUritroarie mul~i elevi care T,liival£l,

- f-:ljnovean u L: Am observat in cale spuse de tine Gao pe parcursuf trocerii Jimp[Jlui s-'cw consiruit .Irn;;alun' dl] fjcoJi, au IfQnit tot mai multi dascali C<ilro d-I inve~e pe copii canG' (jici?

- Lupu D,; Da, ::'-,ol dez\!'oltat ~cO'rJli'l, dad i rG'~, lot rn~ i mu IIi e levi incep s$ \Jil1~, la §OO<:l I:", n LJ ma i sUlll mul~i a n a l'fa be~i CLJ nn ~m fost in ~Feeut

- Hinoveanu L,; Exislenra acesWr ~r::oli pe rnza focalitarii MJtasari dovedei;te faptu! Cd rmr-adfNar d~ZIIOltan')a in va/amantului nu a fast lasat<'i lOt fntjmp/.flro, CO' gfmduri ai ItCUITJ fa ce.1 no ani ai inv~t~rn{mtufui? Ge vmi sit (:apr tu? Ef;j.ri inca efevil

- Lupu D_: Vreau s~ iau bao-uL sll merg rna~ d eparte I a aia cultate I s~ u rm ez facu Itatea,

- Hinovli.lafw L: ~j c:e 17I'l(Jm€l? " Lupu D,; ASE-ul,

• Hmoveaml L: EI.1 I,i doresc SUCC('lS, - lupu D,: Va rnul~umesc_

• Hinoveanu L: 0 aU~ efev<li, cum Ie cheam/J: '

- Po pescu A.: S u nt Po pe.sc uNicoi eta Alina. eleva in clasa a XII-a B, a Col e.g iul u I din M atasa ri.

- NlrmvQ![Jf'i(1 L Ttl d~sp.ro CGJ ai vomit? • Popescu .A.,: Am prezen t.at :;lco,1 i II'J parlicul.are dun Oltelllj.'lI in [Jl'Jrioad~ 1848- 1864,

- Hinoveanu L.: Erav muJle?

- Popescu A: N u e Fa u chuar a§a de

multe, Erau chiar pu\in.e Tnacea perloadi!i, profeso ri f08 rt.e p u\i n i, elevii ~ I mei pu ~ilni, in un ele clas€ e rau ch ia r 12 elevi.

- Hi rioveariU I..; Dar se observi!. un interns al p~rin~ilor ~i al eleviJor pcr;tru inv@~jtura, 9 ~ rLciind u-se c~ rnu rna i a MrS I pot ~a reu~easea in viata7

- Popescu A,: Da, deci un,!i p£irin~i au con~ri b u it pc: pia n financiar pBntnJ El plIne baze Ie u nor ~col i. pe ntru c.>i copi i I'or sa fie m a i de§ tep~u d ecat ei. '

- Hrnoveanu L,: Te fnlreb ~i pe tine cum am Tfltrebat-o ~i pe colega ta, e)(i~ti'l

profesorii n01tri, i~1 Ja.c chiar fo.arte bine d atoria cu no i.

- l1ilflOvealliu L.: Tu C9-0 6~fi1ld in conti n Ur:l re?

- TurlicA M.: Eu vreau d i~,UI ba ca la U reatu I, ~ i sa u rmez f<lcU It~t~w de p!>Hlo~ogje ,

. - Hi noveE) nuL,: Tti dotes c succes,

Istoria r nva~gjrnanlu lui d It'll Mi!itlls8,MI 110 ani, intr"ocarte I a care it u I u crat ~i c~tiva elev[ ai Colegi'ului NatiDnal fehnologic • M ~h1lsa rl. Cum va ctieam.a? '

.'Balll[citl C,: Ma numlesc Catalin B<'il1!ica, SLJ nt el ev in class 8 X l--.a B.

- Hinaveanu L,: Este prima carte Iii carG !ucrezl, prima carte de acest gen?

- B 81n iell C,: DEI. este pri ma carte I a ea re lucre.:::,

- ~ HiMveill'1U l.:$i 08-a Tnt>emn;llt Iw;rul I a. 0 3sem en e;1) carte,

- B6inic~ C,.: Este ceva fantastic siiHi v,ezi rlU m~I€l scris pe 0 cs rte, Am avut eevil de m u nd d.in ma.i p!'ma astazi.

- Hinove8,nu L: Ce ouprinde can_ea?

r B~nic~ C.: Cu prind ill eh;wi i ~i P rofeSoiJfi.i lor care ~i-@JU dG'sfa~u rr:lt activH~FleiF1 ~col i Ie din Matas<1lri !ntre 11893 ~i 2G03_ sum cllteva porlll'ete a IG u nor pcr~on~.litai~i de pe Valea Jljltul u i ~i croa~ii liric@ <'ill e uMr co leg~ de·si nQ~tri.

COL-=CTIVUL DE REDACTIE

BABO I SIN! ONA (roda:ctor~ef),

T ALI!'IJ DOB ROM I RESC U (redactor '1a a<lJU!1ld) I' AL~XAN DRA 180QULEAN (secretu de redac1ie), clcru DA~, MONICA MOGARZAN, MONEAELENA, AUN BuRAU, FlOARt:-AP~RSU .. L.AVINIA piOURET, PARVU ILle, BlNIC( CL. TLLIN (reda()tor~)

RE,DACTIA

FU N:DATIA "M U RMU RUL J IL TU lU ~~ COLEGIUL NATIONAL TEHNOlOGIC MATAsARI " GORJ

TEL, 376_351 ~ 376,B83

FAX 376883

'ISSN 1583-2287

-.'

DCTDMBRIE 8003

Tell noredactare: ing. DANllll!L VACAROIU

l'iI

S-ar putea să vă placă și