UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS

ETICA I EDUCAIA RELIGIA I

EDUCAIA
PLATON - Republica

Student:
Varga Alexandra Stejara
Anul I

Satu Mare, mai 2015

Cel mai de vaz reprezentat al idealismului antic a fost Platon, filosof aristocrat, discipol
al lui Socrate. Platon a trit intre anii 427-347 .Hr. S-a nscut pe insula Eghina, iar adevratul

su nume era Aristocle. Primele opere au amprenta idealismului etic al lui Socrate. n dialogurile
posterioare, Platon promoveaz idealismul obiectiv i critic ideile materialiste ale altor filosofi.
n problema cunoaterii susine c obiectul cunoaterii sunt esenele spirituale, iar c
prerea se refer la obiectele senzoriale. Sufletul nemuritor al omului i amintete despre
contemplrile ideilor pn la ntruparea sa n om, astfel capt cunotinele adevrate, strine
lumii senzoriale.
Etica lui Platon pornete de la concepia despre suflet, compus din trei pri: contient
(raional), nfocat (volitiv) i doritoare (senzorial). Prima constituia baza virtuii
nelepciunii, a doua era baza brbiei, iar a treia consta n nfrngerea senzualitii, virtutea unei
bune cuviine.
Concepia cosmologic a lui Platon e bazat pe principiul teologic cu ajutorul cruia
Platon ncearc s arate ruptura dintre lumea ideilor i lumea obiectelor.
In lucrarea Republica, autorul expune ideile etice, estetice, psihologice, politice,
pedagogice, ntr-un sistem bine nchegat, numind dialectica metoda de a cunoate ideile. La
baza concepiei despre idei a lui Platon stau 3 concepii majore:

nvtura lui Socrate despre general ca baz a eticii

Concepia eleaiilor despre fiina unic, adevrat i nemiscat
nvtura pitagoreic despre numere
Opera lui Platon a fost mereu o surs a dezbaterilor pe teme considerate fundamentale.

Dintre acestea, refleciile politice i cele morale, poate mai mult dect altele, prezint caractere
inalterabile din perspectiva trecerii timpului. Pentru cititorul lui Platon, devine repede clar c
ntre politic i moral nu exist nicio demarcaie net ci, aproape cu fiecare dialog, se relev
profunda lor legtur. Problemele ridicate de viaa social i politic nu pot fi gndite separat de
caracterul i educaia cetenilor. De aceea, valorile politice, aa cum se contureaz n unele
dintre dialogurile platoniciene, sunt intrinsec determinate de valorile morale, au un caracter
derivat deoarece sunt obinute printr-un argument moral.
Accentul ntregii lucrri este pus pe evidenierea respingerii rzbunrii ca principiu al
dreptii de ctre Socrate. Poziia socratic, sub aspectul inovaiei morale, mi se pare c are o
importan considerabil, deoarece locul ocupat de legea talionului ntr-un cod moral i juridic

determin n mod esenial normele acestuia. A accepta sau respinge dreptatea rzbunrii
nseamn a configura dou moduri diferite, chiar opozabile, de a gndi fenomenul moral.. De
aceea, consider c semnificaia rzbunrii are rolul unei chei de bolt, exprimnd natura
fundamentelor construciei etice. Atunci cnd Socrate afirm c rzbunarea este un principiu al
nedreptii, consecina este accea c sunt respinse poriuni vaste din moralitatea tradiional a
grecilor. Atunci cnd IIsus cere ca unei palme date, s rspunzi ntorcnd cellalt obraz, se
instituie o nou religie, o nou lege moral. Dar naintea personajului biblic, Socrate este cel care
va face aceast important rectificare moral.
Noutatea temei pe care o propune aceast lucrare const n analiza argumentelor pe care
personajul central al dialogurilor lui Platon le desfoar, pentru a susine caracterul nedrept al
legii talionului i c, omul cu adevrat drept nu practic rzbunarea.
Am considerat c exist temeiuri pentru a susine c se poate atribui paternitatea
respingerii talionului lui Socrate. n mod curent se distinge ntre o dreptate platonician i una
socratic. Textul din Republica ofer prin acelai personaj dou voci. Este de presupus c Socrate
i expune convingerile i i aplic metoda n Cartea I, iar n restul dialogului Platon construiete
cu mintea cetatea ideal, sediul virtuiilor. Comparate, cele dou concepii despre dreptate nu
produc aceleai concluzii. La fel poate fi considerat i n lumea contemporan tentativa de a
predica eliminarea rzbunrii dintre indivizii, motivnd c este expresia nedreptii.
Tema central a lucrrii de fa este tocmai aceea de a reconstitui elenchos-urile pe care
Socrate le desfoar n faa preopinenilor si. Din perspectiva ei, am considerat c este util
evidenierea unor elemente care prin fora tradiiei intr n componena moralitii comune.
Prima mare seciune intitulat Contextul moral-religios i normativ din Atena lui Platon,
cuprinde cinci titluri. Seciunea a doua a lucrrii, Respingerile socratice ale legii talionului,
urmrete argumentele morale prezentate de Socrate i elenchos-urile pe care le aplic
preopinenilor pentru respinerea ideii c rzbunarea nu este un principiu al dreptii.
O dezvoltare remarcabila a culturii si a civilizatiei si, implicit, a preocuparilor pentru
educarea si formarea tinerelor generatii, o gasim nca n lumea greco-romana unde s-a realizat o
desprindere a gndirii de sub autoritatea religiei, o instituire a unei culture rationale, stiintifice.
Se poate spune chiar ca stiinta si, prin aceasta, educatia, s-a nascut odata cu gndirea greaca.

Analiza elementelor de gndire pedagogica antica greco-romana i-au adus pe cercetatori la

concluzia ca primele referiri asupra nvatamntului mai evoluat, activ, n cadrul caruia cel care
nvata este pus n situatia sa gndeasca, apartin lui Socrate (469-399 .Hr.). Fiind un bun orator, ideile sale de cunoastere le avem doar din relatarile discipolilor sai, n principal ale lui Platon, el
nelasnd nimic n scris - reusea sa fascineze auditoriul.
Ca prim discipol al lui Socrate, Platon avea sa continue si, totodata sa dezvolte ideile
despre educatie ale nvatatorului sau. Platon este creatorul binecunoscutei Akademia (388 .Hr.),
scoala de nalta cultura, nfiintata de el pe lnga gimnaziul nchinat lui Akademos. n aceasta
scoala, prioritar filosofica, el s-a ocupat si de educatia si instruirea practica a tinerilor, aspecte
tratate pe larg n doua dintre principalele sale lucrari: Republica si Legile. Scopul suprem al
ntregii sale cugetari este promovarea unor valori: Binele, Frumosul, Justul, Armonia noncontradictoriului. Mai exact, a unui unic principu de Valoare n care sunt date toate aceste
ipostaze. La Platon, valorile n cauza, desi diferite, constituie totusi o unitate: Justul e bun si
frumos; Binele e liber de contradictie; Frumosul si Justul au aceeasi calitate; Noncontradictoriul
e bun, frumos si drept. Kalokagathia indica astfel nu o simpla asociere a doua notiuni (Kalos
frumos si agathos bun), ci si o conditie axiologica unica avnd doua valente. n fata Binelui,
omul simte o ncntare afirma Platon care-I patrunde fiinta fizica de sentimental armoniei, ca
si n fata unui peisaj frumos, iar Frumosul e epurator de rau, este un bun moral.
Astfel, ca si Socrate, credea ca omul poate fi format pentru viata si pentru societate, n
primul rnd, prin intermediul educarii lui morale. Spre deosebire de profesorul sau nsa, Platon
considera ca daca ntr-adevar virtutea poate fi nvatata, acest lucru era pe deplin posibil numai
daca cel care i ndruma pe tineri este el nsusi un virtuos.
Platon este si primul gnditor care se preocupa de educarea copiilor de vrsta prescolara
(3-6 ani), sarcina care, dupa opinia lui, trebuia sa revina statului. La aceasta vrsta jocul trebuia
sa devina un mijloc de educatie, un mijloc de dezvoltare a curajului si initiativei. Alaturi de joc,
un rol important trebuia sa ndeplineasca povestirea, cntul si gimnastica. De la 7 ani copilul
trebuia sa urmeze scoala de gramatica unde se nvata cititul, scrisul, socotitul si gramatica. ntre
12-16 ani se urma scoala de gimnastica (palestra) iar ntre 16-18 ani se nvata aritmetica,
astronomia si geometria. De la 18-20 de ani tinerii urmau scoala de efebi unde educatia era
orientata, ndeosebi, spre activitati cu specific militar sau practic-utilitar. Cei care dovedeau

calitati deosebite de conducatori continuau sa studieze si dupa aceasta vrsta (chiar pna la 35 de
ani), preocuparile fiind, de aceasta data, ndeosebi filosofice si morale.
Marele filosof aprecia astfel ca prin studiul astronomiei, geometriei, muzicii si retoricii,
acesti tineri puteau intra n posesia Adevarului, Binelui si Frumosului, ntrunind astfel calitatile
ce ar trebui sa caracterizeze un conducator al cetatii, un om politic.
Platon a fost departe de a propovadui democratia, el a vazut posibilitatile unei tiranii a
majoritatii. Republica este o lucrare in formatul unui dialog socratic scris de Platon
aproximativ n anul 360 .Hr.
Dialogurile au loc in casa lui Cephalus din Piraeus, port conectat de Atena. ntregul
dialog este relatat de Socrate cu o zi dup ce a avut loc dialogul este intre Timaeus,
Hermocrates, Critias, i un necunoscut, dar interpretarea este
incert. Dialogurile sunt scrise de Platon si folosite literar
(puse pe seama lui) de Socrate. Guvernarea descris de
Socrate, consta intr-o diminuare a tendinei omului spre
corupie din deinerea puterii i astfel alunecarea ctre sisteme
deficitare ca timocraia, oligarhia, democraia i tirania :
concluzionnd c posturile de conducere ar fi trebuit s fie ale
filosofilor.
Societatea bun ar trebui s fie guvernat de regi filosofi; oameni dezinteresai care
nu conduc pentru binele propriu ci pentru binele societaii. Modelul societal care st n
spatele fiecrei societai istorice este ierarhia, in care clasele sociale au o permeabilitate
marginal: fr sclavi, fr discriminri, ntre brbai i femei.
Alegoria peterii este o ncercare s justifice locul filosofului n societate ca lider. Platon
i imagineaz un grup de oameni care s-au instalat ntr-o peter, mpiedicai de un perete n
subteran, astfel nct s nu vad lumina zilei. n spatele oamenilor ardea constant un foc care
lumina diferite statui, care erau mutate de alii, i care cauzau umbre ce plpiau n jurul peterii.
Cnd oamenii peterii au vzut acele umbre au realizat ct de insignifiani sunt pentru viaa i
ncep s atribuie acelor umbre diferite forme (de genul cine i pisic ). Umbrele i-au
fcut pe oamenii peterii s vad realitatea.
Alegoric, Platon motiveaz c omul liber este un filosof, care este singura persoan
capabil s deslueasc Forma Binelui i deci buntatea i adevrul. La sfritul acestei

alegorii, Platon afirm c este datoria filosofului de a reintra n peter. Aceia care au vzut
lumea ideal au datoria s educe oamenii din lumea material, sau s rspndeasc lumina
acelora din ntuneric. De vreme ce filosoful este singurul capabil s recunoasc ce este cu
adevrat bun, i singurul care poate atinge ultimul grad din linia divizat, atunci el este singurul
potrivit s conduc o societate dupa spusele lui Platon.
Platon vorbete despre patru forme greite ale guvernrii: timocraia, oligarhia,
democraia i tirania.
Timocraia Socrate definete timocraia ca o societate condus de oameni care iubesc
onoarea si onorurile. El crede c aceast form de guvernare rezult din greutatea urmailor de a
vedea si intelege just faptele prinilor pe care ii glorifica mai mult decat ar merita. Onoarea si
onorul, duc la dorina de avutie, posesiuni i bunstare.
Oligarhia este creata de tentaia confuza ntre statutul economic i onoarea generata
de acesta. Socrate (Cartea a VIII-a) sugereaz c avuia nu o s ajute un pilot s-i navigheze
propria nav. Aceasta injustiie mparte lumea n sraci i bogai, ceea ce creaza un mediu
antagonist si conflictual. Cei bogati comploteaz mpotriva celor sraci i vice-versa.
Democraia att timp ct mprirea socio-economic se accentueaza are loc o adancire
dintre cei care au si cei carenu au, sporind disensiunile ntre clasele sociale. De la
conflictele generate de asemenea tensiuni, se creeaza premiza ca democraia sa nlocuiesca
oligarhia, urmndu-i. n acest model pericolul existentei unui demagog si a unei mase amorfe
usor influenabile poate conduce spre o tiranie.
Tirania liberttile excesive date cetenilor dintr-o democraie duc la tiranie, cea mai
violent form de guvernare. Aceste liberti mpart oamenii ntre caste socio-economice.
Ironic, Statul Ideal schiat de Socrate seamn cu tirania. Diferenta fiind numai in calitatile
prezumtive ale tiranului.
Dialogul Republica lui Platon este o lucrare deosebit de importanta in viziunea mea prin
ideile de baza la care ar trebui sa aspire si sa se dezvolte o societate, anume idea de dreptate si
nedreptate, necesitatea morala pentru stat si pentru individ, precum si principiul bunei randuieli a
societatii.
Bibliografie
Platon Republica

www.unibuc.ro/...%20Valori%20politice%20si%20mo...
http://politeia.org.ro/magazin-istoric/platon-despre-democratie-in-republica/4214/
https://ro.scribd.com/doc/394631/Platon-Opere-complete-Vol-1
https://www.uploady.com/#!/download/q9zbLKF1jFs/PxfDA9EzCYgNJZ0M
https://biancadobrescu.files.wordpress.com/2012/06/fileshare-ro_platon-republica.pdf