Sunteți pe pagina 1din 8
CINTECUL — FACTOR DE BAZA AL EDUCATIEL MUZICALE IN SCOALA AUREL IVASCANU Cavintul unor muzicieni sau pedagogi roméni din trecut preocupati de educajla muzicali in scoal’, este revelator prin reallaml gplutllap pionuse, care ig pastreazd valabilitaten st tn allele noastre, Carcelatrul, metodldlanal aexat"va fete cu interés faptul ch un modest dascil din Tara Halegulul, |"Zoma_Popovictu, a elaborat, in anti 18931894, un Indreptar [Boner predaréa scris-citituli muzieal”(,a metodulul dupa note") in scoala poporalai, sub forma unei stiite de 19 articole in viarul ,,Telegraful romin‘. Luererea contine pretioase reco- mandéri metodice, intemeiate pe experienta dedlarat’ a auto- rului, Citim doar dou din aceste recomandari ‘teebuie intra _atita depringi, ineft ei, de puterea lor in stare a Minyata_cintarea” (,pe note); gi in continuare: ,Urmeazi ex- plicarea_textului, ‘ca si vadit‘clevit cum frumusejea poetict primesié intruchiparea prin cintare’, Pe de o parte, deci, in- ‘susirea_constientd a cinteculul de citre elev, pe de alta parte, ‘alingeréa scopului esential al orel de ,,cint®: estetioul, conju- area armopioasi @ frumosulul tera cu cel muzical. Liicrarea este, in acelasi timp, $i o programa scolard ami nuntit Intocmité pe ni de scolaritate, Daci ne gindim of In Germania, de pilds, leglferarea cltit-scrisului muzical fn gooala elementani a avut loc abla peste dow decenti, dupa indelun- gate dezbateri, congrese, memorii, ne dim seama of Toma Po- Povies se dovedesie afi fost nui numai ja curent cut idetle ‘pedagogice inaintate ale vremil sale, cf si un vizionar. Intg-tn aprofundat studiu de acum clfeva decenii, reputatul amnzicolog George Breazil face, printre altele, urm&toarea re- mare: ,,Una este éducatia pentru dezvoltarea simfului muzi- cal, in vederea priceperii $i asimilirii valorilor de arta muzi- 88 cali gi alta educafia prin muzica“ (gn), Titiul insusi al stu- diului — ,,Educatie si instrucfie* — profileazi gcopul bivalent al edueatie! muzicale tn. scoala: imbogitire a cunostinjelor ele- [ui, formare a personalitatil ecqstuia, ~Heobosit prospector al vietii muzicale a copilului, consem- nind cu rigoare stlintificd ,,icoane din viaja muzioala a aces- tuia, profund cunoscator al’ scolii, al cerinfelor si posibilit&ti- lor ‘realizarii atributului educetiv al muzicii in invajamtnt, eruditia si prestigiul Ini George Breazul nu au putut, ‘totus polariza un méntncht de oament care s% punt premisele edu- catiei muzicale intemeiate pe baze psihologice, pe 0 conceo- tie pedagogic’ clara, care si se reflecte in metodele de pre- dare. Ideile acestor spirite Iuminate nu aui fost fructificate in- tr-o migcare, intr-o coal de pedagogle muzicalé romineasc4, cu obiedtive bine determinate in domeniul problemelor pe care Je pune geolaritatea mic. Preocupérile nu ai avut caracterul ‘unei angajéri in aceaasi zctiune a gindiril pedagogice gi acti- vititl crenioare pentru copil, a unui gmup de oameni. Cearge Breazul subliniaz fn studiul amintit principiul inebraniabil al €duigatie! muzicale a copilului: valorificarea zestzei native a acestuia si mijloacele care conditioneara reugita procesului edu- cativ (,Valosile cultueale, educative si formative, prin oare ni- zuim $4 svirgim opera de educatie"? mat explicit: ,,Cinta- zea, mijlocul de cipetenie pentru educatia muzicala.a copiilor®. ‘Aplicarea principiuluir determin’rli procesulul eduoatiei mu- zicale fn functie de dezvoliarea forfélor natirale. ile. copilulul constituie ,,saltil calitativ in gindirea noastrai pedagogics* — apreciaci Nicolae Parocescu intr-unul din articolele sale de aprofundat’ analiza programel ‘scolare, a repertoriului de cintece, a metodelor de inviitamint’, condijionat insa de crea- ‘rea. yuaui,repertoriu, de clntece bazat pe un principiu ou ade- ‘virab artistic si natlonal./Crearea unui astfel-de repertoriu ar- tistic si totodataé adecvat unor scopuri pedagogice bine defi- ; nite se poate realiza numei prin colaborarea intre pedagogi competent si oompozitari adevarati*.« 1 Muzica rom@neasé de azi, Buoures!i, 1939, p. 504-505 (pe margi- ‘nea unui artical al lal G. Asa chi din 1860). 2 Op. elt, p. 404, 2 Revista Muzica", nr $/1957, nx. 4/1961, nr, 10/1963. 4 In optica Jui Edgar Willems, fecund cercetitor al bazelor psthologice ale educatiei muzicale, problemele se contureaza in aceeas! lumin’, | * Educatia muzieald a copiilor este conditionata in primaul rind le existent intre elementele fundamentale ale rauzi- eli gi cele ale naturii umane; in al doilea rind, de materia jIul. mucical potrivit panira @ intreprinde gi efectua procesul leducativ. Sinteza dintre raportul existent Intre elementele mu- ziaii gi cele ale naturii copilului gi materialulul cu care opera constitute, deci, bazele educatiei, muzicales | {Copitul respi, merge, alearg’, simful_ ritmului 1i este In- Imascut. EL poate Yalnte de a vonaly In peocesul de dee voltare a vorbirii, 1flativnea prezinté 0 oarecare inflexiune me- Jodie’, preoum gi Up rudiment de organizare nitmic. Primli ‘pai al eduoatiel mulzicale nu inseamné, deci, ,,a atinge Izvoa- rele muzicii?“! — se intreaba Willems. Nu este oare tulburi- ‘tor pentra un pedagog si aceast’ constatare nu-l angajeazi in Snaltd miisard pe ereatorul de muzic& pentru copit?, v,Muzion pentru oopil este 0 realitate psihologic’ dinamfci fn. andsitnt sit ridioe de Ta Gilet Incongllente Pie gt daze spce ti ‘be deplin congtientizate si precis ciferen{iates Muzica: spare inisial copihulut_ ca o nen o struct label ca_un stimuilent,'com- plex Ga in integ, nti in virtiztea unel lize congtiente gi ents particule, ci in virtutea interactiunit, uneori — dack nu de cole mai multe ori — latente intre di- -versele componente ale intregulul muzical“?, Mecanismul global pe dare-1 urmea78 percepfia copilului este © sealitate cu implicatii in metod’. S& concretizim:! cintecul este un tot unitar care rezulid din imbinarea sunetelor muzi- cal cu cuvintul. Copilul_nuatide_snnete_izolate,—clintrejul constitutt prin organizarea ritmico-melodicl a acestora. El are notiunea de ,cintect, de ,cintare, de aceea este logic, este ne “oesar 4 se porneased de lla aceasta Z spre alta ‘wagar Willems, La préparation musicale des tout-petits, Lau- ssanne, 1950. 2 Rodica Ciurea, Unele aspecte ale educaflei muzicale in faancts prenotafie (jEduoafia muzicali In etapa de prenotaties — Conservato rrul ,G. Dima*, 1969), 90 “dovedit e& pedagogt care, dimpoixiva, sou sitmie,/Precticn a 1 pornit de la sunete, game, valorificate abla pe urm4 in cintec; au supus copii la o mune’ chinuitoare, nerodnica. Sinoretismul, subliniat In citat, este o caracteristicd a cinte- culut oopilulul.'De la ointarea vorbita la tipatul de bucurie, la ee cintecul copiluluf refleota trdirile si actiunile sales Aja cum ,imaginea poeticd si cea muzical au luat nagtere intr-un Brooes de ereajie unie™, eintegul-gopllulut este tnstit-de-cu- | vint.. de migoare, de, joc.i Christine Gauster, pedagog gorman ‘onlsnparan epreciadl cu_sferd restrinsé: un_element 2 fake _ Gaszemply, igeditor din acest punct de vederd lor rmudeal aL cup, Blementele de structura ale folclo- rului muzioal “al copillor sint bine cunnscute, datoritd cerce trilor gi publicatiiloc’fololorigtilor nostri, preocupati de aceasta problemi. Astfel, studiul Jui Constantin Brailoiu intitulat ,,Rit ‘mul coptilor? educe lumini deplind asupra ritmicii prestabilite a copiilor — ,,véstigiu al unei mosteniri milenare": ritm bi- nar, in serii, dintre care cea mai caracteristicd inglobeazi opt. optimi sau opt silabe seurte. Ceea ce intr-un alt studiu al siu va numi sistemul ,giusto-silabic* — durate in raport de 2, suprepunind fiecare cite o silabii — este formula de bazi, itmicd_a_cinteoalu aru F. Pedagogul si compozitomal care seriu pentru copii trebute 88 fie perfect edificati asupra elementelor de structura, asupra formulelor melodice carecteristice ale copitlor: este necesar si side apropie pind la identificare ou aoestea, Nereusita in cre- atia pentru copii se datoreste, In mare misur&, ignorérii acestor legi. 41, R, Nicola-L Szenik-Tx Mirza. Curs de folclor muzical, Bucurestt, 1963, p. 62. Chr Gauster. Das Hedgut flr das Kleinkind (,Musikeraiehuag, ne. 4, 1970) 3G, Brailoiu. ,Opere" 1, Bucurayti, 1967, p. 123. ‘Sa ilustraim procesul de fuziune intre formitlele ritmice amin- Le ale copilr gi refrenul unt cintee dn creafia cult: pen- Fragmentul suprapune exact ritmul cunosoutulul vers ,,Trei iezi cuouteti*: 3. A. Revizé! juxtapune initial dou structurt bicordale, din care rezult seara tetratonala: == 4. Metodologia romaneascd, finind seamA oi scirile muzicale athalee, crisializate treptat, au rémas in cintecele si jocurile copiilor, Jasbiton |, formuld-celul a copit- Jor, care se amplitiel progresiv ou stinete superioare gi infe- Tn fapt, este o concretizare a principlulul asupra caruia > George Breazul stirula in studiul amintit: ,.Primele elemente de metodics muzicala nu pot fi aflate intr-all: chip gi altundeva decit in exteriorizirfle muzicale ale copilului sau din ambianta Cu materialul sonor al unor_sciiri prepentatonice se_reali- », silabice, expresive, Cintecele din folclo- A B poesia i NGS Tei lexi cumcu nie $9 ma-mei enstrnietit Poate fi constatata o onganieitate tn juxtapunerea motive- lor, motivul initial (A) tmbogtijindu-se oa formula celut urmi- tor (B); mezulta un cintec ou veridici organizare ritmics pen- tru copit. In ceea ce priveste elementele melodice, opiniile pedagogilor si ale metodicientlor diferd 1. Copilul, afirma Willems, are simul inndscut al gamet ma- jore diatonice. Ca atare, vor fi invitate foarte curind cintece aleituite din materialul sonor al pentacordalul do-sol. Pe po- zijle simflara se sttueaz! pedagogul sovielic M. A, Rumer. 2. Kodély Zoltén considera, dimpotriva, cd un copil supus prea curind intonirii distonice nu va cinta curat niclodata‘, Ca mrmare, se va opera ou formatiun! prepentatonice anhe- mitonice, cu un popes prelungit in pentatonie. ‘Kodaly Z. Kis emberek dalel, Budapest, 1962 (Prefat 92. _22228 melodit_simple, Tul copiilor reproduse mai jos sint aleituite din trei_sunete, ek Gispuse diferit. Analiza scoate in evident in peal oa ut trlcord: = ttrei trepte = (trei trepte aliturate}, jar in al doilea un triton: Rxemplole ni se par a prozenta interes din mai multe puncte de vedere: (aliturare gi salt) 1A. Raviz6, Premidres lectures musicales, Paris 1954, p. 2. 3 Identitate de vedere au anii aufori germani ca Bernhard Scheldler (On ,Kling-Klang-Gloria*, Minchen, 1961, p. 42-44) si maghiari (SeBnsi wA zenei frds-olvasds médszertana, Budapest, 1969) * Op. elt, p. 468, 93. a) in continut, acestea reflect raporturile copflulul cu viata, cu natura, cu vietilile care 0 populeaz’; ) formate din trei sunete, structura lor ilustreard sisteme tonale ale unor epoci stravechi: scara lui Olimp, cum o numese izlcologilt; MME) In poflda materialulut sonor restrins, melodtile sint de o spontaneitate si expresivitate remarcabile: + In — oh ~ 80a ~1e Soa — re, ies din gb 0 = coh Cy cer coh e Gin ei Co pa — pci in Flore thomeo Ghircoiagu, Contribapié la tstoria mucicit romancsti, Bucuresti, 1969, p. 49. 94. In considerarea elementelor melodice si rltmlce, dac& risu- netul in sensibilitatea copilului este un efect in primul rind al melodie, desfégurarea in timp a fenomenului muzical, ritmul, angajeaz4 migcarea natural a copilului; eintarea devine ast” fel _9_activitate simteticl afectiy-senzorial4“Cercetatoarele so- vietice G..A. Tina si SD. Rudneva formilea7 ipoteza cA in juteceptarea comuniciirii muzicale (a cintecului, am preciza noi, —“irinngenta on problema Writ fangent{ cu problema urmarita in aceste rindunl) iau ane deopotriva g_serie de actiunl.reflectorice, Uzeacd reattille toic-motries ale corpulul; 4 nsformarea int a. mui. ‘Rispunzind aceloragi necesilaiti de educare si instrulre, atit ‘in etapa prenotatiei, cit si a_notatiei muzicale, cintecul pri- meste In aceastA @ doua etapé o functie didactic’ de alt& di- mensiune. In procesul educativ urmeaza a se evita opozitia po- ‘sibild intre viata muzicali naturala, instinotiva a copilului si cea orfentald Instructiv conform cu 0 conventie adoptatl Edgar Willems are simtimintul unei ,,drame“! in pasul facut fntre aceste dou treple de invélimint. MTrecerea de la etapa ") de_preneaie Ia cea de potalie,muziall bebule si 36 fa 1 “Fir zguduirl? un proces firesc de_oor iitate, de_tmbhog&tine 4 cofitiautulul gL mijloacelor aperstionale ee Se impune aici o procizare de cea mai mare insemnitate: etapa de notatie aduce cu oe Acbimbosen contruluj de_greu- tate de pe struciara sonor entele_