Gandirea este un proces cognitiv superior de extragere a insusirilor

esentiale,necesare si legice cu ajutorul unor operatiuni abstract-formale, in

vederea intelegerii, explicarii si predictiei unor relatii cauzale din realitate si a
elaborarii unor concepte, notiuni, teorii, sisteme cognitive ca modele mintale
ale realitatii.
Perspectiva logicii clasice isi are otiginea in logica lui Aristotel (este cel
care a intemeiat logica si principiile asocierii). Logicienii sunt cei care au
abordat pentru prima data operatiile gandirii si le-au definit. Este vorba
despre operatiile de analiza, sinteza, abstractizare, generalizare, comparatie,
inductie, deductie sau despre judecati, rationamente, silogisme etc. Astfel
pana la inceputul secolului al XX-lea gandirea era prezentata in diferite
manuale sau tratate din aceasta perspectiva a logicii fiind integrata in studiul
filosofiei. dupa cum arata J.Piaget logica este pentru cunoastere ceea ce este
morala pentru conduita, acelasi autor a demonstrat, in mod stralucit,
convergenta evoluticva a structurilor biologice, logice si cognitiv-intelectuale.
Asociationismul senzualist reduce gandirea la o asocirere de impresii
senzoriale lipsite de suport motivational. La baza gandirii sunt puse legileb
asocierii. Cele 3 principii ale gandirii provin inca de la Aristotel : asocierea
prin contrast, prin asemanare si prin continuitate spatio-temporala. Este
incontestabil ca asociatiile constituie modalitati de lucru si operare ale
gandirii. Gandirea umana opereaza in mod frecvent uzand de lanturile
asociative. In cazul acestor asocieri imaginile si cuvantul joaca un rol
primordial ca suport intuitiv verbal al variatelor asociatii de idei.
Introspectionismul experimental incearca sa depaseasca limitele
asoctiatismului senzualist in abordarea gandirii. Este pentru prima oara cand
se desfasoara un demers sistematic de explorare si interpretare psihologica a
gandirii ca proces de rezolvare de probleme. Reprezentantii acestui curent isi
propuneau sa demonstreze natura abstracta a gandirii, faptul ca aceasta nu
este reductibila la o suma de impresii senzoriale. Metoda de investigare
experimentala consta in solictarea adresata unor subiecti experti de a rezolva
variate probleme de matematica, logica, lingvistica si de a descrie in timp sau
dupa incheierea activitatii rezolutive procedeele, modul de lucru. Cincizeci de
ani mai tarziu, In anii '70 al XX-lea au leborat experimente prin intermediul
carora au incercat sa demonstreze compatibilitatea dintre logica operatorie a
gandirii umane si cea a computerelor: subiectii erau solicitati sa descrie in
timp ce rezolvau o problema de matematica sau logica pasii, secventele
necesare, prin transpunerea acestor protocoale in limbajul de programare al
calculatoarelor s-a demonstrat faptul ca gandirea umana si computerele
uzeaza de strategii asemanatoare.
Psihologia formei sau gestaltismul abordeaza gandirea fiind explicata ca
un demers de reorganizare a datelor campului perceptiv. In urma acestei

reorganizari si restructurari rezolvarea unei situatii problematice se impune

de la sine avand aspectul unei intuitii spontane. In cercetarile gestaltistilor in
insula Tenerife asupra cimpanzeilor propun un model experimentaln ingenios:
cimpanzeul infometat primeste obiectul stimul(o banana) atarnand undeva
sus fara a putea fi atins. In jurul lui se afla dispuse una doua ladite de lemn.
Dupa un numar de incercari haotice, cimpanzeul pare ca a renuntat si se
aseaza undeva in colt pentru ca la un moment dat sa sara brusc, sa se
indrepte spre ladita, si sa incerce sa atinga obiectul scop. Astfel in baza
reorganizarii campului perceptiv, ovbiectul scos(banana) si obiectul mijloc
(ladita de lemn) sunt reunite in acelasi camp si drept urmare are loc un
fenomen de intuitie spontana.
O alta contributie importanta a scolii gestaltiste este legata de rezolvarea de
probleme. Astazi tratatele de psihologie experimentala utilizeaza modelele
experimentale ale lui Wertheimer in descrierea mecanismelor gandirii, ale
rezolvarii de probleme si mai ales ale fixitatii functionale. Spre exemplu
Wertheimer ofera o problema pe care matematicianul Gauss a rezolvat-o
foarte rapid la varsta de 6 ani: calculati cat mai rapid suma
1+2+3+4+5+6+7+8+9+10. In baza reorganizarii datelor se poate constata
ca suma extremelor este aceeasi: 1+10=11, 2+9=11 adica 5 perechi de 11
care ne conduc la suma de 55.
Structuralismul genetic- J. Piaget- preia de la gestaltisti conceptul de
schema ca indicator al unor structuri mentale de tip operator, dar considera
ca structurile operatorii nu sunt innascute si achizitionate. Piaget nu contesta
existenta unor scheme innascute care se refera la analizatori