Sunteți pe pagina 1din 13
PREZENTARE asupra subiectului ,,Reforma sistemului afacerilor interne” (seful Directici juridice a MAI Igor Trofimov) Motivele care au conditionat necesitatea realizarii unei reforme a Ministerului Afacerilor Interne au fost indicate ca fiind urmatoarele: ¢ Legislatia care reglementeaza activitatea structurilor funotionale de bazi ale MAI (politia, carabinierii) este depasita moral si nu mai corespunde rigorilor nationale si internationale; * Metodele de contact cu populatia sunt, de asemenea invechite, crednd necesitatea revizuirii at&t a formelor de colaborare cu societatea civila, cit si modificarea criteriilor de evaluare a activitatii MAI; © Initial, MAI reprezenta o structura cu un aparat polifienese (de fapt un minister de polifie,) cu structuri dispersate, fara un centru unic de administrare si dirijare, cu dublati de funotii, care in consecinfa generau conflicte de competenti. Reforma urmeaza sa asigure delimitarea structurilor de elaborare a documentelor de politici (aparatul central al MAI) de cele de implementare a acestora e Instrumentele existente de prevenire a posibilitatii de politizare a structurilor politienesti sunt ineficiente, fapt ce impune necesitatea crearii si implementarii unor metode ce ar garanta in mod eficient prevenirea oric&ror imixtiuni in activitatea institutiilor MAL. e Actualul statut al Serviciului Graniceri nu dispune de competenta de a examina la fata locului, multilateral si sub toate aspectele, cazurile de incaleare a legislatiei, de comitere a infractiunilor sau contraventiilor, deoarece acest serviciu, conform prevederilor legislafiei in vigoare, nu este subiect de urméarire penal, iar competentele stabilite de lege nu le permite asigurarea deplina a ordinii publice si combaterea eficienté a fenomenelor criminale cu caracter transfrontalier. Aceasta creeaza dificultati cat in activitatea Serviciului Graniceri atat si in activitatea MAL ¢ in vederea executirii sarcinii de asigurare a securititii circulatiei rutiere MAI isi exercité competentele doar pe segmentul de influenfe cu caracter administrativ- contraventional. Aceasta denota ca institutia este in imposibilitate de a interveni pe unul din cele mai importante segmente in realizarea acestei functii — instruirea si autorizarea acordarii dreptului de a conduce unititile de transport. Aceasta functie este exercitata de o intreprindere de stat, in responsabilitatea careia nu intra asigurarea securitatii circulatiei rutiere, ci obtinerea veniturilor din eliberarea contra cost a permiselor de conducere. © Implicarea trupelor de carabinieri, in formula functional existent la moment, in mentinerea ordinii publice este ineficienté datorita faptului cA personalul acestei structuri de ordine este format, prioritar, din militari (carabinieri) care satisfac serviciul militar in termen, iar calificarea acestora este una insuficienta gi poate atinge careva niveluri minim suficiente, doar in timp de un an, termen in care acestea urmeaza a se demobiliza. e Pani la momentul de fata nu este finalizat procesul de excludere din componenta MAI a subdiviziunilor cu functii de asigurare a justitiei. Aceasta impune necesitatea cesiunii functiilor politiei judecatoresti cu atributii improprii activitatii pur politienesti in subordinea Ministerului Justitici. Situafia creata cerea identificarea unui mecanism eficient de conlucrare dintre politie si administratia publicd, in vederea consolidarii parteneriatului cu socictatea civil, precum si asiguririi unui serviciu politienese transparent, accesibil si responsabil pe intreg teritoriul t Realizarea acestui obiectiv de imoortanf{i major’ poate avea loc, pentru MALL, prin lichidarea stereotipului unei institutii militarizate gi de represiune, care nu corespunde cerinfelor europene si nu contribuie la imbundtitirea semnificativa a serviciilor prestate societifii. Totodata, in procesul realizarii acestui obiectiv, urmeaza a fi menfinut specificul traditional pozitiv de activitate, evitindu-se, astfel, dublatile si conflictele de competenta. Obiectivul-cheie a reformei MAI se incadreazi in tendinta de modernizare a sistemului afacerilor interne, si formeaza urmatoarea lista: ¢ Perfectionarea cadrului lega! al activitatii structurilor functionale de baza ale MAI (politie si carabinieri) prin claborarea Legii cu privire la activitatea politiei si statutul politistului, Legii cu privire la carabinieri si alte acte legislative relevante de domeniu, si aducerea, in concordanta cu acestea, a actelor normative subordonate legii. ® Crearea structurilor de dirijare gi executare si asigurarea delimitirii stricte a structurilor functionale ale MAI, potrivit specialititii sale, cu desemnarea clara a competentelor acestora: Departamentul politie, Departamentul trupelor de carabinieri, Departamentul de urmarire penal, Serviciul protecti civila si situatii exceptionala. ¢ Implementarea principiilor activitatii politienesti comunitare prin consacrarea legislativa si delimitarea competentelor politiei de stat si politiei locale si implementarea principiilor de colaborare institutionala. ¢ Realizarea procesului de demilitarizare a politiei si delimitarea statutului de polifist de cel al altor categorii de functionari ce asigura activitatea politiei. © Reformarea trupelor de carabinieri prin investirea acestora cu functii de mentinere si restabilire a ordinii publice, precum si prin trecerea acestora la serviciul militar pe baz& de contract. * Reformarea sistemului de pregitire si promovare a personalului MAI prin crearea unui ciclu continuu de instruire profesionala. ° Revigorarea sistemului de evaluare a activitatii politiei gi altor structuri fanctionale a MAI, pornind de la criteriile ce se vor referi la receptivitatea gi perceptia politiei faté de necesitatile concrete ale comunitatii, participarii publicului la identificarea si solutionarea problemelor ce {in de securitatea comunititii, nivelul de incredere si respect fata de politie, etc. ¢ Sporirea rolului MAI si Serviciului Graniceri in procesul de consolidare a cooperarii organelor de drept in domeniul managementului integrat a frontierei de stat, inclusiv prin optimizarea activititii Serviciului Graniceri, cu atribuirea capacititilor depline de combatere a criminalitatii transfrontaliere, © Cesiunea funetiilor politiei judecatoresti prin transmiterea _acestora Ministerului Justitiei. Realizarea reformei MAI se preconizeazii a fi asigurata actiunile descrise mai jos in cadrul urmatoarelor etape: 1) Etapa I: Elaborarea bazei normativ-legale de realizare a reformei si promovarea proiectelor de acte legislative si hotariri de Guvern. a) Actiunea nr. 1: Elaborarea tazei normativ-legale de realizare a reformei presupune elaborarea proiectelor de acte legislative, hotariri de guvern, regulamente si acte departamentale ale Ministerului Afacerilor Interne care s& asigure functionalitatea aparatului central al MAI si a subdiviziunilor sale subordonate (Departamentul politie, Departamentul carabinieri, Departamentul urmarire penal, Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale si alte subdiviziuni). in cadrul acestei actiuni urmeaza a fi elaborate proiectele legii privind activitatea politic’ si statutul politistului, legit cu privire la serviciul carabinieri gi statutul carabinierului, legii cu privire la aplicarea armelor de foc, mijloacelor speciale si fortei fizice de cétre organele de drept. Urmeazit a fi supuse modificarii un sir de acte legislative care au menirea si conformeze activitatea politiei gi carabinicrilor la noua structur gi atributii care vor fi prevazute de legea privind activitatea politic’ si statutul politistului si legea cu privire la serviciul carabinieri, De asemenea, vor fi elaborate un sir de proiecte de hotiriri de Guvern, menite s& asigure punerea in aplicare a noii structuri a MAI, a politiei si carabinierilor. Totodati unul din proiectele de urgenta, va fi cel de modificare a Hotiririi Guvernului nr. 778 din 27.11.2009 ,,Cu privire Ja aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii si efectivului- limita ale aparatului central al acestuia”, prin care urmeaza a fi revizuité actuala structura a aparatului central al MAI si a subdiviziunilor subordonate in sensul optimizarii efectivului numeric si delimitirii stricte a structurilor de elaborarea a documentelor de politici de cele de implementare. b) Actiunea nr, 2: Promovarea proiectelor de acte legislative si hot&riri de Guvern. Actiunea presupune dows componente: avizarea si expertizarea juridicd a proiectelor si promovarea proiectelor in mass-media gi in societate. 2) Etapa II: Optimizarea structurii aparatului central al MAI si a subdiviziunilor subordonate MAI: a) Actiunea nr. 1: Optimizarea structurii aparatului central al MAI. Aceast actiune urmeaza a fi realizata ulterior adoptarii modificarilor la Hot&rirea Guvernului nr. 778 din 27.11.2009 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii si efectivului-limité ale aparatului central al acestuia”. in rezultat, aparatul central al MAI va reprezenta o structura funcfional& care va dispune doar de subdiviziuni de elaborare a documentelor de politici, Coraportul dintre funetiile de conducitori si cele de executori va fi optimizat in corespundere cu normativele in vigoare si capacitifile functionale, precum si in conformitate cu standardele de rigoare ale descentralizirii managementului decizional. Se va reusi economisirea resurselor bugetare necesare pentru salarizarea aparatului central al MAL. b) Actiunea nr. 2: Optimizarea structurii subdiviziunilor subordonate MAI. Actiunea presupune revizuirea si modificarea structurii Departamentului politie, Departamentului urmarire penal, Departamentului trupelor de carabinieri si Serviciului Protectie Civilé si Situatii Exceptionale. Aceasta presupune asigurarea coraportului dintre funcfiile de conducatori si cele de executori, care urmeaza a fi optimizat in corespundere cu normativele in vigoare si capacitatile functionale. Drept rezultat, se va reugi economisirea resurselor bugetare necesare pentru salarizarea acestor subdiviziuni. 3) Etapa Iil: Demilitarizarea aparatului central al MAI si demilitarizarea politiei odata cu crearea structurilor politienesti noi: a) Actiunea nr. 1: Demilitarizarea aparatului central al MAI. Actiunea presupune ci din momentul punerii in aplicare a Legii cu privire la activitatea politiei si statutul politistului intreg efectivul de angajati atestati cu grade politienesti ai aparatului central al MAI isi vor pierde statutul de politist, devenind funcfionari publici. Angajatii care au atins virsta de pensionare gi persoanele care au un stagiu de activitate in politie mai mic de 12,5 ani vor fi exclusi din lista efectivului politienese, cu preavizarea despre faptul c& functia ocupata igi pierde statutul de polifist. Persoanele care au acumulat un stagiu de muncd exclusiv in politie de 10 ani si mai mult (aga cum se stabileste in proiectul Legii privind activitatea politiei gi statutul politistului) vor prelungi si beneficieze de statutul de politist pana la atingerea limitei termenului de vechime in serviciu care da dreptul la pensie, iar odaté cu atingerea acestui plafon isi va pierde statutul de poli b) Actiunea nr. 2: Demilitarizarea politiei. Actiunea presupune ca, din momentul punerii in aplicare a Legii cu privire la activitatea polifiei si statutul politistului de statutul de polifist (inclusiv si de gradele speciale) vor beneficia doar angajatii care detin functii care, potrivit legii nominalizate, cad sub incidenta functiilor politienesti — activeazi nemijlocit in combaterea criminalitatii si faptelor contraventionale. Din categoria de politisti vor fi exclusi angajatii care exerciti funcfii de logistica, secretariat, serviciul juridic, serviciul resurse umane etc. c) Actiunea nr. 3: Crearea structurilor politienesti noi. Actiunea presupune dowd componente: -Transferul subdiviziunilor de mentinere si restabilire a ordinii publice (Regimentul ,Scut” si alte subdiviziuni de patrula si santineli ale comisariatelor raionale si municipale de politic) in subordinea Departamentului carabinieri, cu schimbarea concomitenti a statutului din politie in carabinieri, in contextul cesiunii atributiilor de mentinere si restabilire a ordinii publice de la politi c&tre carabinieri. -Din momentul punerii in aplicare a Legii cu privire la activitatea politic’ si ie. fn statutul politistului urmeaza si-si inceteze existenta comisariatele raionale de pol locul structurilor politienesti puternic centralizate si dirjjate unipersonal vor fi create subdiviziunile politici locale si subdiviziunile politiei de stat, care vor avea un statut autonom una fata de alta. Ambele ~ atit polifia localai, cit si politia de stat vor exercita activitatea politieneasca, dar cu competente diferite. La crearea politici locale vor contribui autoritatile publice locale de nivelul doi. Acestea din urma vor fi finantate integral de la bugetul local, Angajarea cat in politia locala, att si in politia de stat se va face pe baz de concurs, aga cum si promovarea in cariera va fi realizata, deasemenea in baza de concurs. Aceasti masura va conditiona ridicarea nivelului de profesionalism in activitatea politiei, precum si excluderea elementelor de coruptie si protectionism, Totodata, atiit prin prisma competentelor funcfionale distincte, cit si prin prisma modului de desemnare a politiei se vor realiza principiile activitatii politienesti comunitare, ca “activitate polifieneasci in parteneriat” gi “activitate politieneasca bazati pe comunitate”, avand drept obiectiv sporirea receptivitatii politiei fai de necesititile comunitatii. Acest model de activitate politicneascd urmeaza sa incurajeze publicul la o participare sporiti in identificarea si solutionarea problemelor de securitate ale comunitatii Finalitatea procesului va favoriza crearea structurilor descentralizate ale politiei si subdiviziunilor de carabinier, bazate pe activitatea angajatilor profesionisti. Totodat prin aceasta se va exclude dublarea de competente pentru politie si carabinieri in exercitarea unei gi aceleiasi fumefii ~ de mentinere si restabilire a ordinii publice. Actiunea urmeazii a fi finalizaté in termen de tei luni de la intrarea in vigoare a Legii cu privire la activitatea polifiei si statutul polifistului si Legii privind serviciul carabinieri si statutul carabinierului. d) Actiunea nr. 4: Delimitarea statutului ofiterului de urmarire penal de statutul de polifist. Actiunea presupune cé din momentul punerii in aplicare a Legii cu privire la activitatea politiei si statutul politistului de statutul de politist, ofiterii de urmarire penal nu vor mai avea gradele speciale de politie. Se propune modificarea Legii privind statutul ofiterului de urmarire penala prin care sa fie atribuite tuturor organelor de urmatire penal’ grade speciale unice, cum ar fi cele de ofiteri de justitie. e) Actiunea nr. 5: Cesiunea functiilor politiei judecatoresti catre Ministerului Justitiei. Aceasti actiune presupune transferul subdiviziunilor serviciului_politiet imoniu judecdtoresti citre Ministerul Justitici, inclusiv a efectivului si a intregului pat utilizat in activitatea de serviciu a acestora. 4) Etapa IV: Crearea serviciului carabinieri cu efectivul in bazi de contract. Necesitatea primordial in existenta serviciului carabinieri este asigurarea unei capacitaifi suficiente pentru a contracara riscurile la adresa securitiii $i ordinii publice, pentru a realiza sarcinile principale ale carabinierilor de menfinere a ordinii de drept, apiarea drepturilor gi libertitilor fundamentale ale cetafenilor, restabilirea ordinii publice, paza obiectivelor de important major’, precum si, in caz de asediu sau de razboi, contracararea tentativelor de destabilizare a ordinii publice. Carabiniet i urmeaza si exercite in continuare functiile stabilite in cadrul sistemului national de rare. In esenti, urmeazi s& le revin& functia de mentinere si restabilire a ordinii publice si de paz a obiectivelor de important major’. Reformarea serviciului carabinieri presupune urmétoarele actiuni: a) Actiunea nr. 1: Modificarea principiilor si criteriilor de selectare a persoanelor care urmeazi si-si indeplineascd serviciul in trupele de carabinieri. Actiunea presupune cA din momentul punerii in aplicare a Legii cu privire la serviciul carabinieri serviciul in carabinieri va fi realizat doar in baza de contract, Ca urmare a reformarii serviciului carabinieri, acestia vor deveni o structura capabild si fact fala cu succes activititilor de mentinere a ordinii publice, de paza a obiectivelor de important majora sin tuatii de urgenta. b) Actiunea nr. 2: Crearea unui sistem structural al carabinierilor care ar combina sistemul structurii organizatorice a statelor necesar pentru acoperirea intregului teritoriu al farii cu forte pentru mentinerea gi restabilirea ordinii publice, iar concomitent cu aceasta si a mentinerii structurii militare a subdiviziunilor fn cauza. Prin urmare, reformarea trupelor de carabinieri va avea ca efect excluderea din competentele politiei a functiilor de paz a obiectivelor, si cea de mentinere gi restabilire a ordinii publice 5) Etapa V: Stabilirea criteriilor de evaluare a activitatii politiei si altor structuri functionale ale MAI. Actiunea presupune elaborarea unui document care si determine indicii de evaluare in baza unor criterii logice, bazate pe principii stiinfifice, care s& fie determinate de imperativul necesitatilor societitii. Un criteriu de bazi va constitui increderea societatii civile. in rezultat, implementarea consecventi a criteriilor noi de evaluare a activititii MAI va avea in calitate de efect excluderea fenomenelor de tinuire de la evidenti a infractiunilor, obfinerea rezultatelor scontate, aprecierea prioritiilor gi actualizarea cadrului strategic de functionare insticutionali, iar ca rezultat — aprecierea adecvatd a impactului rezultatelor activitatii. 6) Etapa VI: \dentificarea si stabilirea competentelor in domeniul combate! criminalitaii la frontiera de stat, inclusiv a migratiei ilegale pe intreg teritoriul farii. Aceasta presupune urmatoarele actiuni: a) Aetiunea nr. 1: Trecerea Serviciului Gréniceri in componenta MAL in calitate de departament separat in subordinea MAI. Aceasta va permite consolidarea capacititilor de combatere a fenomenelor infractionale transfrontaliere i internationale. b) Acfiunea nr. 2: Atribuirea pentru Serviciul Graniceri a competentelor de mentinere a ordinii publice pe segmentul de frontiera. Actiunile din cadrul etapei respective au ca scop asigurarea evidentei fluxului migrational de catre o singura autoritate, inclusiv si prin crearea punctelor de control migrational si organizarea unei evidente reale in regim on-line pe intreg teritoriul tari, cuprinzand in acest sens si zona transnistreana. 7) Etapa Vil: Reformarea sistemului de pregatire si promovare a personalului in cadrul MAI. Aceasti etapa presupune urmatoarele actiuni a) Acfiunea nr. 1: Perfectionarea sistemului de instruire a personalului MAI (politisti, carabinieri, ofiferi de urmarire penal i alti angajati) in aga fel incdt el si ofere posibilitatea ca cei instruiti si obtina mai mult decit deprinderi si aptitudini tehnice traditionale. Aceasta urmeaza si includ un set mai vast de abilitati si priceperi, cum ar fi: comunicarea, crearea gi promovarea increderii, medierea conflictelor, dezvoltarea unei abordari creative in abordarea problemelor comunitatii, gestionarea actiunilor de solutionare a problemelor si colectare a informatiilor, transformarea imputernicirilor acordate in actiuni adecvate, comunicarea ingrijorarilor comunitatii catre conducerea ierarhic superioara gi alti factori interesati. Moderizarea instruirii politistilor, carabinierilor, ofiferilor de urmarire penalai gi a altor angajati se va asigura in aga fel incat in functiile de ofifer vor fi angajati doar persoane cu studi superioare in drept, iar in caz de necesitate si in domeniile de specialitate; inainte de angajare, candidatul la funcfiile politienesti ce tin de lucrul operativ sau de mentinerea ordinii publice, inclusiv la funetiile similare din cadrul trupelor de carabinieri, cu exceptia absolventilor Academiei “Stefan cel Mare” a MAI, vor urma un curs de instruire pentru o perioada determinati, unde vor trece pregitirea special; b) Actiunea nr. 2: Angajarea si promovarea in carieri se va realiza exclusiv in baza concursului. Promovarea la functii de conducere de orice nivel va fi precedata de urmarea unui curs de instruire dup’ un program special, pe un termen de cel putin 0 luna, Acest program va include studierea legislatici muncii, principiilor si regulilor de management in organele afacerilor interne, a ordinelor si instrucjiunilor MAT ete, in finalitate, urmare a reformatii sistemului de instruire a personalului MAT se va obtine o unificare a cunostinfelor specifice politienesti, in domeniul ordinii publice, urmiritii_penale ete. Aceasta va avea loc concomitent cu ri icarea nivelului de pregittire profesional. 8) Ftapa VIN: Asigurarea functionalitatii sistemului organelor politienesti si de carabinicri formate si evaluarea rezultatelor reformarii MAI si a subdiviziunilor subordonate (politie, carabinieri si urmarire penal), a) Actiumea nr, L; Asistarea in procesul de organizare a activitiii subdiviziunilor politiei de stat si polifiei locale. Acfiunea va presupune consultarea gi instruirea politistilor in perioada de cel putin un an in ce priveste realizarea competentelor. Aceasta actiune urmeaza a exclude asa fenomene, cum ar fi dublarea de competente intre politia de stat si politia local’, intre politie si carabinieri, precum gi excluderea cazurilor de eschivare de la realizarea competentelor din partea politistilor si carabinierilor. b) Actiunea nr. 2: Asistenfa sociala si recalificarea colaboratorilor neangajafi in politie si carabinieri ca rezultat al procesului de reformare a politiei. Aceasti actiune presupune acordarea statutului de pensionar personalului care va putea pretinde la dreptul de a primi pensie pentru activitatea in MAI si angajarea in calitate de functionari publici in functiile publice din cadrul aparatului MAL si subdiviziunile subordonate acestuia, Deasemenea, vor fi planificate un sir de actiuni de resocializare. c) Actiunea nr, 3: Evaluarea rezultatelor reformérii MAI sia. subdiviziunilor subordonate (politie, carabinieri si urmérire penala). Aceasti actiune va avea drept confinut realizarea unei aprecieri a impactului implementirii reformei. Ulterior acestei evaluari se presupune posibilitatea operirii unor modificdri structurale ale MAI si subdiviziunilor subordonate, sau cl jar si a legislatiei in vigoare, care sé permita imbunatatirea functionalitatii sistemului. Efectele planificate ale proceselor reformatorii: 1) in rezultatul finalizirii procesului de demilitarizare a Ministerului Afacerilor Interne gi politiei se va produce ca efect: - Limitarea num&rului de functionari care de jure beneficiazi de statutul de politist, iar in realitate nu indeplineste atributii polifienesti. in lista acestora intra angajatii MAI ce realizeaz& astizi atribufii in domeniul economico-financiar, logistic, de instruire, medical, de resurse umane, de asistenti juridica, precum si alte categorii de funetii. - Micsorarea numarului de politisti — limitandu-se doar la persoane care vor avea atributii politienesti si respectiv vor beneficia de statutul de politist. - Va fi mai usor de solutionat problemele de protectie social’ si de motivare a politistului, cum ar fi salarii sporite, asigurarea acestui cu spatiu locativ de serviciu, conditii normale gi eficiente de lucru. 2) Reformarea politiei si carabinierilor va avea ca efect urmatoarele: = Preluarea de catre carabinieri, in integru, a functiei de menfinere si restabilire a ordinii publice va da posibilitate si se excluda dublarea de competente si de atributii intre politic gi carabinieri. Politia se va preocupa doar de investigarea infractiunilor si constatarea contraventiilor, iar carabinierii vor fi antrenati doar in actiuni de mentinere si restabilire a ordinii publice. - Ridicarea nivelului de profesionalism a carabinierilor in solutionarea problemelor de ordine publica si in mod corespunzator a politistilor in contracararea fenomenului infractional. - Evitarea cheltuielilor bugetare duble pentru doua structuri (politie si carabinieri) in vederea exercitirii de ciitre acestea a unora gi acelorasi atributii — de mentinere si restabilire a ordinii publice ~ asa cum este situatia la momentul de fata. - Se va schimba sistemul de reactionare a politiei si carabinierilor, Astfel, reactionarea la apelurile cetifenilor va fi atributia carabinierilor. Ei vor fi cei care primi vor sosi la fata locului si vor asista ulterior politia in activitatea de descoperire a infractiunii si de constatare a contraventiei. Astfel, cetatenii vor beneficia de o reactie imediati la apel si prezena in timp record la fata locului. La apel va reactiona polifistul, carabinierul, echipajul sau unitatea care se va afla cel mai apropiat de locul faptei, indiferent in ce unitate administrativa se afla (inclusiv si indiferent din ce raion). La moment se reactioneazi doar de ciitre subdiviziunile politienesti din cadrul raionului in care se afla localitatea, chiar dacd aceasta localitate se afla mai aproape de alt centru raional, unde subdiviziunea de politie ar putea si se deplaseze in timp mai restrans. 3) in rezultatul reformarii sistemului de pregatire gi promovare a personalului MAI se va sigura un nou concept de instruire continua. Se vor implementa mecanisme de instruire care si asigure comportamentul adecvat in raport cu cetatenii a politistului, carabinierului gi a ofiferului de urmarire penal, Acest sistem va asigura permanenta perfectionare a angajatilor, astfel cum se presupune ci acestea vor fi supugi instruirii ciclic, in anumite perioade planificate. 4) Ca rezultat al revizuirii sistemul de evaluare a activitatii politiei si altor subdiviziuni ale MAI, se vor modifica criteriile de apreciere a rezultatelor activititii politici, iar aceasta va duce la necesitatea de a modifica atitudinea politiei fay de problemele societatii. Cum s-a ajuns anume la un asa model de reformare a MAI. Mai intai s-au identificat problemele existente, apoi au fost caiutate si gasite solufiile posibile. in acelagi timp s-a studiat experienta multor {ari din Europa, cum ar fi Romania, Polinia, Irlanda, Belgia, Fran{a, Italia. Spre exemplu: Componenta fortelor de ordine in Republica Moldova este foarte mult asemanatoare cu cea a Italiei, Frantei, Romaniei gi Federatiei Ruse. In toate aceste fri este si politie si carabinieri sau jandarmi cum li se mai spun, iar in Rusia ~ puyrpenune Boiicka. A fost studiata practica acestor tari. in acelagi timp s-au constatat o serie de diferente si asemanari. in majoritatea tarilor carabinierii sunt angajati in serviciu pe principii de profesionalism — in bazi de contract, iar in Moldova ~ in baza de recruti. Aceasta a fost motivul pentru a decide si fie ajustat. Totodaté in majoritatea farilor de care am pomenit, competentele carabinierilor si poliiei se suprapun. La acest capitol s-a decis sii se excluda dublirile de competente si si cretim asa structuri, ca si nu permits cheltuirea dubla a banilor statului pentru rezolvarea uneia si aceleiasi probleme. Pani in prezent sunt inc& replici, cum ca urma sa fie preluat neconditionat modelul unei tari si s&-1 aplicati pentru Republica Moldova. Suntem de parerea c& fiecare sistem ale organelor de drept deja existent fntr-o oarecare {ari, pe ling’ toate plusurile are in sine gi anumite neajunsuri. Noi nu trebuie si preluzim aceste sisteme integral si cu elemente pozitive gi cu cele negative. Considerim ci din moment ce avem dreptul s& alegem trebuie si selectam doar ce este mai bun. Trebuie de mentionat c& deja si in Roménia se discuta despre delimitarea clari si categorica a competentelor politiei de cea a jandarmeriei. in ce priveste consultarea procesului de reformare cu societatea civili, mentionim ca procesul de elaborare proiectul Conceptiei de reformare a MAI a fost expus la examinare opiniei publice prin plasarea pe saitul oficial al MAI, unde drept rezultat au fost formulate propuneri din partea societafii civile, care au fost luate in cont gi care au constituit cea mai mare parte din obiectivele Conceptiei De asemenea, proiectul Conceptiei a fost supus expertizarii de citre organismele internationale, inclusiv gi cele ale Uniunii Europene, care si-au expus avizul pozitiv asupra acesteia. Astfel, expertul Consiliului Europei Ralph Roche in Raportul privind Conceptul de reforma a MAI prezentat Guvernului Republicii Moldova a mentionat c& .Conceptul de reforma elaborat de catre MAI este un document cuprinzator, care, dacd va fi implementat, trebuie si conducd la o imbunititire semnificativa in functionalitatea serviciului de politic in Moldova”. Prin Hot&rirea Guvernului nr, 1188 din 22.12.2010 a fost creat Comitetul national de supraveghere a reformei politiei si Grupul de lucru interinstitutional, precum si a fost aprobati componenta acestuia, Din componen{a Comitetului fac parte reprezentanti ai societifii civile, reprezentanfi ai organizafiilor internationale si ambasadori. Procesul de reformare este mediatizat pe larg la televiziune, radiou gi prin discutiile directe, inclusiv cu efectivul Ministerului A facerilor Interne.