Sunteți pe pagina 1din 8

CRETEREA PRODUCTIVITII

MUNCII- CONDIIE A VIABILITII I


CRETERII COMPETIVITII FIRMEI
N ECONOMIA ROMNEASC

Productivitatea muncii este, oarecum, o sintez a ntregii folosiri a factorilor de


producie
Productivitatea muncii rmne ns, deoarece este condiionat de factorul de

producie om, tot aa de important precum este omul fa de creaiile sale. Cci toi ceilali
factori ai produciei - inclusiv capitalul sunt creaii ale omului ca mijloace ale gospodririi, n
timp ce acoperirea nevoilor omeneti este scopul nsui al gospodririi.

( MIHAI MANOILESCU )
Productivitatea muncii trebuie neleas ca sintez a folosirii factorilor de producie n
condiiile n care munca este factorul variabil care ilustreaz eficiena folosirii factorilor de
producie. Ea depinde nu numai de cuantumul muncii, ci i de calitatea ei, de mrimea capitalului
utilizat, etc., fiind expresia cea mai cuprinztoare a complexitii procesului de
producie.Creterea cu precdere a productivitii muncii constituie expresia cerinelor creterii
eficienei i oglindete influena reciproc dintre elementele forelor de producie.
Dac la nivel macroeconomic, creterea productivitii muncii sociale creeaz modificri
n structura valoric a produsului social la nivel microeconomic, creterea productivitii muncii
individuale schimb raportul dintre munca vie i munca materializat ncorporat n valoarea
unitar a produselor, conducnd la reducerea costului unitar.
Principalele aspecte legate de analiza productivitii muncii sunt:
- analiza situaiei generale a indicatorilor productivitii muncii;
- aprecierea nivelului i dinamicii productivitii muncii;
- analiza factorial a productivitii muncii;
Progresul oricarei societati depinde ntr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite
resursele umane, naturale si financiare de care dispune. ntotdeauna, oamenii s-au straduit ca din
fiecare unitate de munca, de resurse umane sau de bani ce se cheltuieste, sa asigure o crestere cat
mai mare a volumului si a calitatii productiei, sa obtina cantitati sporite de bunuri materiale si
servicii, deoarece numai pe o asemenea baza poate fi asigurata o crestere economica intensa,
crearea unei economii avansate si implicit conditii n vederea ridicarii bunastarii materiale si
spirituale a populatiei.
Productivitatea muncii este unul din cei mai importanti indicatori sintetici ai eficientei
activitatii economice a intreprinderilor, care reflecta eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite
in procesul de productie. Cresterea productivitatii muncii constituie cel mai important factor
de sporire a volumului productiei, de reducere a costurilor de productie si de crestere a
rentabilitatii si competitivitatii produselor. Nivelul productivitatii muncii se determina fie ca
raport intre volumul productiei si cantitatea de munca cheltuita pentru obtinerea lui, fie prin
raportarea timpului de munca cheltuit la volumul productiei obtinute:

unde: W - productivitatea muncii;

Q - volumul productiei;
T - consumul total de timp de munca;
t - consumul de timp de munca pe unitatea de produs.
Deci, nivelul productivitatii muncii exprima volumul productiei obtinute intr-o unitate de timp de
munca sau timpul de munca cheltuit pe unitatea de produs, iar cresterea productivitatii muncii
presupune sporirea volumului productiei cu aceleasi cheltuieli de munca sau reducerea
consumului de munca pe unitatea de produs. Metodele de calcul a productivitatii muncii
depind, pe de o parte de modul de exprimare a volumului productiei, iar pe de alta parte de
modul de exprimare a cheltuielilor de timp de munca. Principalii indicatori ai volumului
productiei, utilizati in calculul productivitatii muncii, pot fi: productia exercitiului, cifra de
afaceri sau valoarea adaugata.
La sporirea productivitatii muncii concura un numar variat de factori :
- Factorii tehnici care au in vedere nivelul atins de stiinta, tehnica, tehnologie la un moment dat ;
- Factorii economici si sociali sunt cei legati de organizarea productiei si a muncii atat la nivel
micro cat si la nivel macroeconomic, conditiile de munca si viata;
-Factorii umani si psihologici, cei legati de pregatirea scolara, nivelul de cultura, adaptabilitate
la conditiile de munca, satisfactia pe care le-o ofera aceasta, viata de familie, influenta religiei si
a traditiei in alegerea meseriei;
-Factori naturali referitori la conditiile de clima, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor
naturale;
-Factori de structura care influenteaza nivelul productivitatii muncii prin schimbarile survenite
in structura pe ramuri si subramuri a economiei nationale.
Dintre caile de marire a productivitatii muncii mai importante sunt:
automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi coordonate esentiale ale progresului
tehnic contemporan, acestea atrag dupa sine sporirea productivitatii deoarece asigura obtinerea
unei productivitati mai mari cu aceleasi cheltuieli de munca, favorizeaza diminuarea celorlalte
cheltuieli pe produse in general, realizarea de economii.
innoirea productiei - prin perfectionarea carcateristicilor constructive, functionale, estetice,
ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel inalt calitativ are implicatii si asupra cresterii
productivitatii muncii. Masinile si utilajele se innoiesc la 5-6 ani in medie. Mentinerea in
fabricatie a unor produse cu un nivel tehnic scazut, realizate cu tehnologii invechite conduce la
scaderea gradului de competitivitate.
perfectionarea organizarii productiei si a muncii - reprezinta un proces complex, cu caracter
dinamic si de continuitate, care presupune adaptarea de catre conducerile unitatilor economice a
unui ansamblu de masuri si folosirea de metode si tehnici stabilite pe baze de studii si calcule
tehnico-economice, care tin seama de noile descoperiri ale stiintei, in cadrul asigurarii unui cadru
optim functional, de folosire de catre personalul ocupat a factorilor de productie, in astfel de
productii cantitative si calitative care sa asigure utilizarea maxima a lor si cresterea pe aceasta
baza a productivitatii muncii. Asigurarea unor fluxuri continue de fabricatie, sincronizarea
efectuarii in timp a diferitelor activitati, incarcarea optima a utilajelor, folosirea rationala a

timpului de lucru, organizarea in conditii optime a activitatilor cu caracter auxiliar, imbunatatirea


activitatii de reparatie si intretinere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule si
dispozitive a locurilor de munca, perfectionarea activitatii de transport intern si depozitare,
pregatirea de noi produse sau perfectionarea celor existente (conceperea unor modele superioare
atat in faza de proiectare si executie a produselor, cum ar fi extinderea informaticii in proiectare),
programarea productiei, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor in fabricatie, de
urmarire si control calitativ al realizarii programelor de productie), imbunatatirea organizarii
muncii (adoptarea unor masuri si metode care sa asigure reducerea volumului de munca,
folosirea rationala a acestuia, precum: cooperarea in productie, organizarea locurilor de
productie, normarea muncii, conditii optime sub raportul tehnicii securitatii muncii).
pregatirea si perfectionarea resurselor umane - Valentele pregatirii se manifesta concomitent,
cumulat si propagat, pe termen lung si pe mai multe planuri. In primul rand prin ridicarea
nivelului de cultura si cunoastere a populatiei, a pregatirii ei tehnico-profesionale in corelatie cu
nevoile de munca ale sistemului de economie si cu aptitudinile resurselor umane ale societatii.
Formarea profesionala si perfectionarea continua, a acesteia, reprezinta principala cale de
autovalorificare si dezvoltare a factorului uman, de valorificare superioara a potentialitatilor
creative si anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea si viteza de adaptare la nou,
reintegarea rapida a resurselor umane in alte activitati utile societatii. Tot el conditioneaza ritmul,
proportiile si eficienta creativitatii tehnico-stiintifice. Studii de economie ale invatamantului au
pus in evidenta contributia importanta pe care instructia si pregatirea o aduc la cresterea
productiei, aport ce variaza intre 20-20%.
cointeresarea materiala a muncii conditioneaza veniturile populatiei de rezultatele lor in
munca. In aceasta directie, o importanta deosebita o are aplicarea unui sistem de repartitie care,
pe de o parte, sa determine cat mai corect marimea salariului fiecarui lucrator, adica ceea ce i se
cuvine dupa munca depusa si, pe de alta parte, sa asigure un sistem de norme de munca in pas cu
progresul, prin care sa se stabileasca aportul fiecaruia la activitatea sociala. Orice neglijare in
acest domeniu se reflecta nefavorabil, mai devreme sau mai tarziu, in sensul unei insuficiente
cointeresari, atunci cand veniturile nu cresc corespunzator muncii depuse ca si in cazul insusirii
unor venituri mai mari decat activitatea desfasurata, atragand dupa sine nerespectarea unei
corelatii economice fundamentale, anume accea dintre cresterea productivitatii muncii si
cresterea salariului.

Nivelul productivitii muncii


Se stabilete raportnd unul din indicatorii de rezultate la indicatorii de msurare a
consumului de munc.

W=

Qex; CA; Qn; Qf ;VA; Qv


Np; Nm; Tz; Th

Determinarea corect a productivitii muncii are importan economic deosebit


ntruct e legat de:
- determinarea procesului de for de munc
- corelaia creterii salariului mediu i a productivitii muncii
- evidenierea utilizrii timpului de lucru
- dimensionarea fondului de salariu

- creterea gradului de nzestrare tehnic i creterea randamentului muncii.


Nivelul productivitii muncii se determin pentru perioada curent i pentru perioada
considerat ca baz de comparaie.

Abaterea productivitii muncii


Se determin ca diferena, n mrimi absolute, dintre nivelul productivitii n
perioada curent i nivelul perioadei de baz.
W = W1 W0

Indicele productivitii muncii


Exprim proporia n care se regsete nivelul productivitii din perioada curent n
nivelul perioadei de baz.

Iw =

W1
W0

Efectele creterii productivitii muncii


Folosirea eficient a potenialului uman, sporirea productivitii muncii se reflect
favorabil direct sau indirect, n ntregul sistem de indicatori economico-financiari ai
ntreprinderii.Creterea productivitii muncii genereaz efecte care se resimt n mod direct
asupra volumului de producie i numrului de personal, deci:

Indicatori valorici ai produciei (CA VA)

Qf

Profit i rata rentabilitii


Costuri de producie (CT, CF, C salarii)

nh
Nrm

Cost de producie cu salariile

Fig. Schema de abordare a efectelor creterii productivitii muncii

Sporirea productivitii muncii nseamn creterea produciei realizat n unitatea de


timp, respectiv reducerea timpului pe unitatea de produs. Deci efectele directe pot fi:

- sporirea produciei
- economisirea absolut i / sau relativ a resurselor de munc
Creterea productivitii muncii determin sporirea produciei proporional cu timpul
efectiv lucrat dac numrul de muncitori i gradul de utilizare a timpului disponibil se menine la
nivelul programat.
Creterea productivitii muncii ntr-un ritm superior comparativ cu salariul mediu
determin reducerea relativ a cheltuielilor cu salariile i prin acestea a costului unitar. Sporirea
productivitii asigur accelerarea rotaiei activelor i diminuarea cheltuielilor dependente de
mrimea stocurilor.
Indirect, toate aceste efecte ale productivitii muncii se regsesc n evoluia favorabil a
rezultatului exploatrii i a ratei rentabilitii.
Remarcm c, creterea productivitii muncii genereaz efecte n ntreaga activitate a
firmei. Trebuie menionat faptul c aceste efecte nu se regsesc de la sine. Condiia realizrii lor
o constituie obinerea unor produse i servicii corespunztoare solicitrilor clientului.

BIBLIOGRAFIE
1.C. STNESCU, A. IFNESCU, A. BICUI Analiza economicofinanciar, Editura Economic, Bucureti, 1996.
2.MIHAI IOAN Analiz economic financiar, Editura Mirton Timioara,
2001.
3.http://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/productivitatea-muncii200458.html
4.http://elearning.masterprof.ro/lectiile/economie/lectie_05/formele_productivi
tatii.html