FRACTURILE

MEMBRULUI
INFERIOR
Spitalul Clinic de Urgen BagdasarArseni
Catedra de Ortopedie-Traumatologie
ef catedr: S.L. Dr. Bica Florin

FRACTURILE COLULUI
FEMURAL

FRACTURI COL FEMURAL

Mecanism de producere
la batrani energie joasa (cadere de
la acelasi nivel), favorizate de
osteoporoza

la tineri energie inalta (frecvent

accidente rutiere)

FRACTURI COL FEMURAL

Anatomie
Colul femural zona
de minima
rezistenta la
nivelul trigonului
Ward

FRACTURI COL FEMURAL

Anatomie
Vascularizatia extremitatii
proximale femurale
(Crock):

cercul arterial extracapsular - rr din

a. circumflex femural medial, rr.
din a. circumflex femural
lateral , rr. din aa. gluteale

ramuri cervicale ascendente arterele retinaculare Weitbrecht ,

care pot fi lezate de fractura colului
femuralGrupul de artere laterale
hrnesc n cea mai mare parte colul
i capul femural i formeaz cercul
arterial subsinovial intraarticular,
care ajungnd n capul femural se
transform n artere epifizare

arterele ligamentului rotund rr.

din a. obturatorie sau a. circumflex
femural medial

FRACTURI COL FEMURAL

CLASIFICARE
Pauwels

FRACTURI COL FEMURAL

CLASIFICARE
Garden - clasificare pe radiografia antero-posterioar la
momentul fracturii, n funcie de poziia traveelor
capului i colului:

Garden I este o fractur incomplet, cu impactare n

valgus i retroversie, cu corticala inferioar a colului
intact

Graden II este complet, fr deplasare, traveele

ntrerupte, dar n continuare (cele din cap cu cele din
col)

Garden III cu deplasare mic, cu angularea traveelor

n varus i fr translarea proximal mare a diafizei
femurale

Garden IV cu deplasarea proximal a diafizei

femurale, travee ntrerupte i amre scurtare

FRACTURI COL FEMURAL

CLASIFICAREA
GARDEN

Tip
I

Tip III

Tip II

Tip IV

FRACTURI COL FEMURAL

CLASIFICAREA
AO/OTA
clasificare alfanumeric
de tip 31B (31 =
fractur proximal de
femur,
iar
B
=
fractur
de
col
femural:
B1
sunt
fracturi
subcapitale
cu minim deplasare,
B2
fracturi
transcervicale,
B3
fracturi
subcapitale
cu deplasare)

FRACTURI COL FEMURAL

SIMPTOMATOLOGIE

durere n zona oldului / inghinal

bolnavul st ntins pe spate, nu se

poate sprijini pe piciorul
traumatizat, cu membrul inferior n
rotaie extern, abducie i uoar
scurtare

examen neurovascular periferic

FRACTURI COL FEMURAL

TRATAMENT

Tratament conservator se aplic doar cazurilor

cu o contraindicaie anestezic i operatorie
clar (insuficien cardiac, renal, infarct
miocardic acut, AVC recent etc)
Mobilizarea din pat n scaun sau la vertical
evit complicaiile ce apar la vrstnici:
pneumonii, escare, tromboflebite ce uneori
pot fi fatale
Mobilizarea bolnavului se face sub protecie de
antialgice i acceptnd orice diformitate a
oldului ulterioar. Salvarea vieii este
prioritar fa de orice complicaie legat de
evoluia fracturii

FRACTURI COL FEMURAL

Tratament chirugical
orice fractur de col
femural trebuie
operat, atunci cnd
este posibil
Osteosintez cu
uruburi de spongie,
canulate (2-3 buc),
paralele sau n
triunghi inversat, n
primele 24 ore de la
producerea fracturii
(atitudinea ideal)

FRACTURI COL FEMURAL

Osteosintez cu uruburi glisante (ex:

DHS) si surub antirotator

FRACTURI COL FEMURAL

Hemiartroplastia cu protez tip

Austin-Moore (necimentat)
Hemiartroplastie cu proteza tip
Thompson
(cimentata)
Hemiartroplastie unipolara modulara
Hemiartroplastie bipolara modulara

FRACTURI COL FEMURAL

Artroplastia total
de old

FRACTURI COL FEMURAL

COMPLICAII
Precoce:
- Tromboza venoas profund i
embolia pulmonar
-

Escare

Infecii urinare, respiratorii

FRACTURI COL FEMURAL

COMPLICAII
Tardive:
Pseudartroza

la 20-30% pacienti, > 6

luni de la fractura

Necroza

avascular de cap femural

Osificri

heterotopice

(NACF)

Dureri

locale cronice frecvente dupa

hemiartroplastie

FRACTURI
TROHANTERIENE

FRACTURI TROHANTERIENE

Anatomie chirurgical

baza colului femural

marele trohanter

imediat sub micul trohanter

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificare Decoulx i Lavarde:

cervicotrohanteriene
pertrohanteriene (simple i complexe)
intertrohanteriene
subtrohanteriene
trohanterodiafizare

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificarea Kyle:

Fracturi intertrohanteriene stabile,

fr deplasare i fr cominuie
Fracturi intertrohanteriene stabile cu
deplasare i minim cominuie
Fracturi intertrohanteriene instabile
cu deplasare i cominuie postero
medial
Fracturi intertrohanteriene instabile
cu deplasare, cominuie posteromedial i component
subtrohanterian

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificarea
Kyle

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificarea Seinsheimer:

I. Fracturi subtrohanteriene fr deplasare sau cu o

deplasare de cel mult 2mm
II. Fracturile cu 2 fragmente:

III Fractur cu 3 fragmente:

IIa.Fractur transversal
IIb.Fractur spiroid cu micul trohanter ataat de
fragmentul proximal
IIc.Fractur spiroid cu micul trohanter ataat de
fragmentul distal
IIIa Fractur spiroid n care micul trohanter este al 3-lea
fragment
IIIb Fractur spiroid cu al 3 lea fragment n arip de
fluture

IV Fracturi cominutive cu 4 sau mai multe fragmente

V Fracturi subtrohanteriene i intertrohanteriene

FRACTURI TROHANTERIENE

Clasificarea Seinsheimer

FRACTURI TROHANTERIENE

SIMPTOMATOLOGIE
Durere accentuata
Impotenta functionala totala
Tumefactie
ATITUDINE VICIOASA: adductie +
rotatie externa + scurtare

FRACTURI TROHANTERIENE

TRATAMENT

CHIRURGICAL !

tije Ender

DHS

Gamma nail

FRACTURILE DIAFIZEI
FEMURALE

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

LOCALIZARE:

3 cm sub micul trohanter

12 cm deasupra marginii superioare a

condililor

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

Clasificare Winquist :
Tip I : cu fragment n fluture < 25 %
din limea osului
Tip II : cu fragment n fluture < 50 %
din limea osului
Tip III: cu fragment n fluture > 50
% din limea osului
Tip IV: cominuie sever
Tip V: cominuie cu lips de os

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

Clasificare Winquist

Tip I
Tip V

Tip II

Tip III

Tip IV

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

SIMPTOMATOLOGIE:
durere
impoten

funcional totala
deformare : crosa cu convexitatea
antero-extern
examen vasculo-nervos periferic !

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

TRATAMENT:

n urgen:
atel
membrul pelvin lezat legat de cellalt
membru pelvin

n spital:
traciune transosoas (doar ca pregtire
preoperatorie)
osteosintez centromedular pe focar nchis,
cu tije nealezate, zvorte static sau dinamic
fixator extern

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

TRATAMENT

FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE

COMPLICATII:
imediate

generale: oc traumatic, hemoragic

locale:

precoce

fractura deschis
leziunea de pachet vascular femural
leziunea de nerv sciatic

oc traumatic i hemoragic
embolia grsoas
accidente tromboembolice (embolia pulmonar!)

tardive

generale

escare
infecii urinare, respiratorii

locale

redoare de genunchi
pseudartroz
calus vicios

FRACTURILE
EXTREMITATII DISTALE
DE FEMUR

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE

FEMUR

LOCALIZARE

epifiza

metafiza

portiunea distala a diafizei (12 cm

deasupra condililor femurali)

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE

FEMUR

CLASIFICARE

supracondiliene

supra si intercondiliene

unicondiliene

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE

FEMUR

CLASIFICAREA AO A FRACTURILOR
SUPRACONDILIENE

Tip A fractur extraarticular

A1 avulsia epicondilului lateral sau medial
A2 fractur supracondilian simpl
A3 fractur supracondilian cominutiv
Tip B fractur unicondilian
B1 condil medial sau lateral
B2 fractur condilian cu extensie diafizar
B3 fractur posterioar de condil
Tip C fractur bicondilian
C1 intercondilian
C2 intercondilian cu cominuie
supracondilian
C3 fractur bicondilian cominutiv

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE

FEMUR

SIMPTOMATOLOGIE
tumefiere accentuat a genunchiului
prin hemartroz
deformarea segmentului
scurtare variabil a memebrului inferior
deviere (valg, var, recurvatum)

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE

FEMUR

COMPLICATII
lezarea pachetului vascular popliteu
gangren
pseudartroz
calus vicios
artroz de genunchi
redoare de genunchi

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE

FEMUR

TRATAMENT
n urgen : imobilizare

n spital :

traciune continu
tratament chirurgical refacerea
suprafeei articulare i a axului
membrului pelvin:

tije zavorte
lam-plac + uruburi
DCS (Dynamic Condylar Screw)

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE

FEMUR

TRATAMENT

FRACTURI DIAFIZARE
AMBE OASE GAMBA

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Definitie: fracturi ale tibiei i

peroneului, avnd:
limita superioar: plan orizontal pe
sub tuberozitatea anterioar a tibiei
limita inferioar : plan orizontal la 5
cm deasupra interliniului articular tibiotarsian

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Epidemiologie
frecvente (aproximativ 20 % din
totalul fracturilor)

mai frecvente la brbai aduli

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Etiologie
mecanism direct - fracturi
transversale /
cominutive
- frecvent deschise
mecanism indirect :

inflexiune fracturi oblice / transversale

torsiune fracturi spiroide

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Anatomie patologic

Fracturi simple (cu 2 fragmente pe

fiecare diafiz) in general stabile:
transversale
oblice
spiroide

Fracturi complexe- instabile:

fracturi cu un al 3-lea fragment
fracturi bifocale
fracturi cominutive

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi transversale

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi oblice

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi spiroide

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi cu al 3-lea fragment

(aripa de fluture)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi bifocale (in dublu etaj)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fracturi cominutive , complexe

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Deplasarea fragmentelor :
translatie lateral
deplasare longitudinala
angulare
rotatie
asocieri de deplasari

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Simptomatologie

durere n focarul de fractur

tumefacie
echimoze, flictene
intransmisibilitatea miscarilor
intreruperea continuitatii osoase (palparea crestei
tibiei)
angularea gambei
scurtarea gambei
pozitie de equin a piciorului

Examen neurovascular periferic!

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Diagnostic
Se face in conformitate cu
examenul clinic si cel radiologic care
consta in radiografie gamba (F+P)
radiografia trebuind sa vizualizeze
atat articulatia genunchiului cat si
pe cea a gleznei.

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Tratament

Actualmente s-a chirurgicalizat

ortopedic: n fracturile fr deplasare

aparat gipsat femuro-podal

chirurgical :

osteosintez centromedular cu tije

Kuntscher(clasica)-doar in fracturile stabile
osteosintez centromedular cu tije zavorte static
Kuntscher- pe focar inchis cu sau fara alezaj.
osteosintez cu plci cu uruburi (n fracturile de 1/3
proximal i distal de tibie)-din ce in ce mai rar
folosit.
fixator extern in fracturile deschise de tip IIIB sau C

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Tratament
osteosintez
centromedular
cu tij
zavort static
Kuntscherpe focar inchis

preoperator

postoperator

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Tratament
osteosintez
cu plac cu
uruburi (n
fracturile de
1/3
proximal
de tibie)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Tratamen
t
fixator
extern

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Complicaii
imediate:
fractura deschis (cea mai
frecvent i grav)
leziuni vasculare
leziuni nervoase
sindromul de compartiment

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fractura deschisa

cea mai frecventa si mai grava complicatie

deschiderea focarului se produce prin:

fragmente osoase ascutite
lovitura directa (risc septic mare !)
deschidere secundara prin eliminarea unei
zone de necroza (defect tegumentar mare)

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fractura deschisa
Clasificarea Gustilo-Anderson:

Gradul I: fractura deschisa produsa de o forta de energie

mica, fractura oblica sau transversala cu plaga cutanata
<2 cm, putin poluata
Gradul II: fractura deschisa produsa de o forta de energie
moderata, fractura cominutiva, plaga cutanata >2 cm,
contuzia tegumentelor si musculaturii vecine, poluare mai
accentuata
Gradul IIIA: fractura produsa de o forta de energie mare,
fractura complexa, dilacerari tegumentare, lambouri
devitalizate, devitalizare musculara, poluare intensa
Gradul IIIB: idem IIIA + smulgerea periostului si
expunerea osului
Gradul IIIC: idem IIIB + leziuni ale axului vascular
principal ce impun reparare chirurgicala pentru salvarea
membrului

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Fractura
deschisa tip
IIIB Gustilo
ambe oase
gamba

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Complicaii
tardive:
consolidare ntrziat
pseudartroza
calus vicios

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Complicaii

pseudartroza

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Complicaii
calus vicios

FRACTURI AMBE OASE GAMBA

Evolutie si prognostic

Cu tratament corect consolideaza

in:
3

4 luni (fracturile stabile,

necomplicate)
4 5 luni (fracturile cominutive)
Prognosticul

postoperator este in
general favorabil, cu reintegrarea socioprofesionala a pacientului.

FRACTURI MALEOLARE

FRACTURI MALEOLARE

MECANISM DE PRODUCERE:
indirect
Eversiune: abductie + rotatie externa
Inversiune: adductie + rotatie interna

FRACTURI MALEOLARE

CLASIFICARE

Monomaleolare

Bimaleolare

Trimaleolare (fractura bimaleolara +

fractura de pilon tibial posterior)

FRACTURI MALEOLARE

Clasificarea AO:

Elementul principal este sediul fracturii fibulare: cu ct

acesta este mai nalt, cu att este mai grav deficitul gleznei.
Tipul A: fractura fibulei sub sindesmoza tibio-peroniera
(infrasindesmotica)

Tipul B: fractura fibulei la nivelul sindesmozei

(transsindesmotica)

A1: izolata
A2: cu fractura maleolei mediale
A3: cu fractura posteromediala

B1: izolata
B2: cu leziune de maleola sau ligament medial
B3: cu leziune mediala si fractura posterolaterala de tibie

Tipul C: fractura fibulei deasupra sindesmozei

(suprasindesmotica)

C1: fractura simpla a diafizei fibulare

C2: fractura complexa a diafizei fibulare
C3: fractura proximala a fibulei

FRACTURI MALEOLARE

Clasificarea Lauge-Hansen:

SUPINATIE-ADDUCTIE (SA):

SUPINATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (SRE):

Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid

Ruptura ligg. tibiofibulare sau fractura prin smulgere a insertiei lor
Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei

PRONATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (PRE):

Ruptura lig. tibiofibular anterior

Fractura oblica distala a fibulei
Ruptura lig. tibiofibular posterior
Fractura maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid

PRONATIE-ABDUCTIE (PA):

Fractura transversa a fibulei sub nivelul articulatiei

Fractura verticala a maleolei mediale

Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid

Ruptura lig. tibiofibular anterior
Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei
Ruptura lig. tibiofibular posterior sau fractura prin smulgere a
regiunii posterolaterale a tibiei

PRONATIE-DORSIFLEXIE (PD):

Fractura maleolei mediale

Fractura marginii anterioare a tibiei
Fractura supramaleolara a fibulei
Fractura transversa a suprafetei tibiale posterioare

FRACTURI MALEOLARE

SIMPTOMATOLOGIE:

fracturi fr deplasare: semne clinice

asemntoare cu ale contuziilor sau
entorselor

fracturi cu deplasare: se asociaz

deplasarea postero-lateral sau posteromedial a piciorului

FRACTURI MALEOLARE

COMPLICATII:

imediate:
fractura deschis
leziuni vasculo-nervoase
ireductibilitate prin interpunerea de pri
moi

tardive:
artroz
persistena unor subluxaii

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT

Ortopedic: fracturi maleolare fara

deplasare

Chirurgical:

Maleola externa: suruburi, placa cu suruburi

Maleola interna: surub de maleola brosa K
Diastazis tibio-peronier: surub de diastazis

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL
Maleola externa

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL
Maleola interna

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL
Fracturi bimaleolare

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL
Fractura bimaleolara + diastazis tibioperonier

FRACTURI MALEOLARE

TRATAMENT CHIRURGICAL
Fractura trimaleolara
Cand fragmentul tibial
posterior >30% suprafta articulara

FRACTURILE
ASTRAGALULUI

FRACTURILE ASTRAGALULUI

ANATOMIE:
astragalul (talusul) intra in componenta mai
multor articulatii: tibiotalica,
subastragaliana, taloscafoidiana
3/5 este acoperit de cartilaj articular
nu are insertii musculare
irigatia sanguina este deficitara, iar arterele
trec prin sinus tarsi si canalul tarsal, care in
fracturi sunt deteriorate, putand determina
necroza ischemica avasculara

FRACTURILE ASTRAGALULUI

FRACTURILE ASTRAGALULUI

CLASIFICARE HAWKINS:
se refera la fracturile de col astragalian, avand aplicatie asupra
indicatiei terapeutice si prognosticului
Tip I:
fracturi verticale de col astragalian, fara deplasare
dureri pe fata anterioara a gleznei la palpare si mobilizare,
imposibilitatea sprijinului pe picior, tumefactie anterioara
prognostic: favorabil (fara necroza sau pseudartroza)
tratament: gips gambier, fara sprijin 8 saptamani
Tip II:
fractura de col astragalian cu subluxatie sau luxatie subastragaliana
deformarea gleznei si piciorului
prognostic: necroza avasculara in 40 % cazuri
Tip III:
fracturi de col astragalian cu luxatie subastragaliana si in
articulatia gleznei
deformarea gleznei, piciorului; uneori astragalul sparge
tegumentul posterior
prognostic: pseudartroza 11 % cazuri, NAV 91 % cazuri
tratament: tipul II si III beneficiaza de tratament chirurgical, cu
reducere sangeranda a fracturii si osteosinteza cu suruburi

FRACTURILE
CALCANEULUI

FRACTURILE CALCANEULUI

ANATOMIE:

os spongios
sustentaculum tali (medial)
unghiul tuberoarticular
(Bhler) normal 25 40

participa la formarea boltii

longitudinale a piciorului,
iar modificarea formei lui
atrage grave
disfunctionalitati ale
piciorului (picior plat)
intra in componenta
articulatiilor
talocalcaneana si
calcaneocuboidiana

FRACTURILE CALCANEULUI

FRACTURILE CALCANEULUI

SIMPTOMATOLOGIE:
calcai tumefiat, largit, scurtat
pierderea reliefului bimaleolar si ahilian
bolta longitudinala stearsa
echimoza numulara Mondor
dureri sub si retromaleolare
miscari in articulatia subtalara foarte
dureroase

FRACTURILE CALCANEULUI

CLASIFICARE:
Bhler(radiologica):

tip I: unghiul Bhler < 30

tip II: unghiul Bhler in jur de 0
tip III: unghiul Bhler < 0

Essex Lopresti:

extraarticulara: 25-30% din fracturile de

calcaneu:

tuberozitate anterioara
sustentaculum tali
corp calcanean

intraarticulara: 70-75% din fracturile de calcaneu:

fractura cu infundare articulara

fractura in limba subtalara

FRACTURILE CALCANEULUI

CLASIFICARE Sanders
DiPasquale:
pe baza aspectului CT

Tip I

Tip IIIA
Tip IIIC

Tip IIA
Tip IIC

Tip IIB

Tip IIIB
Tip IV

FRACTURILE CALCANEULUI

COMPLICATII:
calus vicios
sindrom Sdeck
artroza subtalica

FRACTURILE CALCANEULUI

TRATAMENT:
fracturi
extraarticularecu
minim deplasare:
gips Graffin

fracturi
intraarticulare:

<50 ani: reconstructie

chirurgicala
>50 ani: tratament
functional