Bauturile racoritoare

Termenul de bautura racoritoare (popular suc) se refera in special la bauturile carbogazoase

sau necarbogazoase obtinute dinconcentrati, desi in sens larg desemneaza orice bautura care nu
contine alcool (desi exista si cateva exceptii, cum ar fi ceaiul, ciocolata calda , cocktailul etc.).
Cele
mai
populare
sortimente
de
bauturi
racoritoare
sunt cola, apa
minerala, limonada sau oranjada.
portul excesiv de zahar pe care bauturile racoritoare il aduc produce cel putin cinci efecte
secundare nedorite:
1. Dezechilibrarea balantei nutritive. O bautura racoritoare contine intre 120-180 de calorii
provenite din zahar, insa nici un fel de alte substante nutritive. O femeie adulta care nu depune
eforturi fizice deosebite are nevoie de numai 1200-1600 de calorii/zi pentru a-si mentine
greutatea optima si pentru a-si pastra sanatatea.
Daca aceasta femeie serveste 2-3 bauturi racoritoare, rezulta ca portia sa de hrana pentru ziua
respectiva este considerabil micsorata, deci si aportul de substante nutritive. Cu timpul, acest
dezechilibru ii poate impinge statusul nutritional pe marginea prapastiei. La fel stau lucrurile si in
cazul barbatilor sedentari, cu un necesar caloric de 1600-2400 de calorii/zi.
2. Depunerea excesiva de grasime. In cazul in care caloriile provenite din bauturile racoritoare
sunt adaugate celor provenite din alimente, excesul caloric se va depune sub forma de grasime.
3. Destabilizarea nivelului zaharului sangvin . Caloriile provenite din zahar patrund prea
repede in torentul sangvin din cauza lipsei fibrelor alimentare, crescand nivelul zaharului din
sange si provocand o crestere temporara a disponibilului de energie. Dar atunci cand nivelul
zaharului sangvin creste, pancreasul elibereaza in sange insulina, pentru a reduce la normal
nivelul zaharului, aceasta producand o scadere a energiei disponibile. Aceasta succesiune de
evenimente biochimice favorizeaza intrarea intr-un cerc vicios, in care se consuma la intervale
scurte bauturi racoritoare si gustari dulci de tot felul.
4. Incetinirea digestiei . In momentul in care bautura dulce ajunge intr-un stomac ocupat cu
prelucrarea altor alimente, digestia se incetineste sau se opreste automat, pana ce noile calorii
sunt rezolvate. Bineanteles ca o singura bautura racoritoare, servita la ocazii, nu ridica
probleme deosebite din acest punct de vedere, insa, daca aceste bauturi se servesc de mai multe
ori pe zi, stomacul are de facut fata unui efort mai mare decat in mod normal, iar digestia este
ingreunata.
5. Cresterea secretiei acide a stomacului . Majoritatea bauturilor racoritoare inclusiv cele
carbogazoase cresc secretia de acid la nivelul stomacului. Aceasta crestere se produce, de
obicei, dupa ce bautura respective a parasit stomacul , ceea ce produce asa-numitul efect de
rebound secretor acid.

Trebuie amintit ca bauturile racoritoare furnizeaza organismului anumite calorii datorate

zaharului cat si zaharurilor din fructe.
Bauturile racoritoare contin de opt ori mai mult benzene , decat limita maxim admisa , un
compus chimic despre care se stie ca este cancerigen, fata de nivelul acceptat in apa de
baut . Benzenul a fost legat de declansarea leucemiei si a altor tipuri de cancer de sange.
Oamenii de stiinta cred ca nivelul mare de benzen ar putea fi rezultatul reactiei dintre doua
ingrediente comune, benzoatul de sodiu, un conservant si acidul ascorbic (sau vitamina C).
Industria are obligatia de a avea niveluri cat mai mici de benzen in bauturi si se cauta metode de
reducere a prezentei compusului respectiv. Avem in vedere chiar eliminarea conservantului, daca
va putea fi inlocuit cu altceva.
Un alt neajuns pe care-l reprezinta bauturile racoritoare ,indiferent de natura lor , este acidul
fosforic, o substanta chimica foarte puternica folosita la gravarea sticlei. Consumul de fosfor este
oricum prea ridicat in zilele noastre, organismul fiind silit sa elimine excesul pe cale renala, prin
combinarea fosforului cu calciul . Avand in vedere temerile, de altfel indreptatite, pe care
raspandirea osteoporozei le starneste, faptul ca fiecare bautura racoritoare pe care o consumam
contine o cantitate de fosfor, care prin eliminare ia cu el si putin calciu , poate constitui un risc
prea mare pentru multi dintre noi.
Atunci care este calea cea mai sigura de acoperire a nevoii de lichid a organismului? Apa este
bautura perfecta. Nu contine nici o calorie, nu necesita nici un efort de digestie, nu irita tubul
digestiv si este mediul ideal pentru desfasurarea proceselor vitale.
Cata apa ar trebui sa bem? Suficient pentru ca urina sa ramana decolorata aproximativ 6-8
pahare/zi.
Abuzurile de bauturi racoritoare pot duce la deteriorarea sanatatii, victimele cele mai expuse
fiind
copiii
.
Consumand frecvent , sucuri, bauturi energizante, bere , uitam ca niciuna dintre aceste licori nu
face bine organismului asa cum face apa . Intervine intrbarea : ce pierdem si ce avem de casigat
din acest 'razboi' al sucurilor cu banala apa?
Apa este un element indispensabil vietii . Pentru unul din sase oameni, din intreaga lume, accesul
la apa potabila este o adevarata problema existentiala, iar pentru de doua ori mai multi oameni,
serviciile de salubrizare sunt un beneficiu inexistent . Din 1970 si pana acum s-au pierdut 40%
din rezervele de apa potabila si nici macar nu ne-am dat seama.
In anul 1990 s-a inregistrat o scadere a procentului populatiei lipsite de apa cu 2% si o scadere a
procentului populatiei lipsite de serviciile de salubrizare cu 5%. Cu toata aceasta scadere,
numarul consumatorilor lipsiti de acest bun se afla intr-o continua crestere (peste 60 milioane de
persoane),
din
cauza
urbanizarii.
Drepturile omului prevad necesitatea ca nimeni sa nu fie exclus de la beneficiul apei, mai ales pe

motive de saracie . Pentru satisfacerea necesitatilor de baza, orice persoana are nevoie de accesul
zilnic
la
cel
putin
20
de
litri
de
apa.
Este o realitate faptul ca serviciile rurale de apa potabila sunt cu mult in urma celor urbane . In
timp ce in tarile dezvoltate consumul de apa potabila este de 10 ori mai mare decat este necesar,
Romania se confrunta in acest domeniu cu mari probleme, existand sute de mii, chiar si milioane
de
oameni
care
nu
au
acces
la
apa
potabila
.
Cu privire la problema apei potabile, autoritatile statului ar trebui sa intareasca programele
nationale privind imbunatatirea aprovizionarii , dar si a calitatii apei potabile, eliminand astfel
fenomenul lipsei de aprovizionare cu apa pentru toti consumatorii .
Rezolvand aceasta problema si constiientizand nocivitatea bauturilor racoritoare , vom putea sa
inclinam balanta in favoarea consumului de apa . Prin continutul lor de coloranti si
conservanti , ,,sucurile devin toxice pentru organismul uman producand si deshidratare .
Sucurile din fructe pot parea sanatoase, insa continutul de zahar si aditivi nocivi sunt un real
pericol in special pentru copii . In unele scoli din tarile Uniunii Europene , se va interzice
vanzarea acestor produse, asigurandu-se in schimb accesul la noi surse de apa. Bauturile
preparate in casa, din fructe proaspete si apa plata sau carbogazoasa, sunt o solutie pentru a
determina
copiii
sa
bea
ceva
sanatos.
Un pahar umplut cu doua treimi apa si o treime suc al unor fructe este o bautura sanatoasa si va fi
si atractiva pentru micuti , daca se adauga un pai si o umbreluta pentru aspect . Copilul va fi
atras, cu siguranta, de felul in care este prezentata bautura si o va savura pana la ultima picatura.
Sucurile naturale, potrivit medicilor stomatologi, in componenta carora zaharul face tandem cu
fructele, strica dintii copiilor, fapt pentru care nu este recomandat mai mult de un pahar pe zi in
cazul
celor
mici
.
Daca astfel de sucuri vor fi date in mod repetat copiilor, in timp se va observa ca smaltul dintilor
se distruge si dantura incepe sa se sfarame incet-incet. Este necesar ca, dupa o jumatate de ora de
la consumarea unui pahar cu suc ce contine zahar in exces si, pe deasupra , mai este si acidulat,
dintii micutului , sa fie spalati. Pe perioada verii, copiii trebuie sa bea mai multa apa ca in
celelalte
anotimpuri
.
Pe canicula, daca beau prea multe sucuri si putina apa, cei mici risca sa se deshidrateze, dand
semne vizibile de oboseala, acuzand dureri de cap, iar puterea de concentrare se diminueaza . De
altfel, nu doar acestea sunt riscurile consumului excesiv de bauturi racoritoare procurate din
comert . Obezitatea este o alta 'buba' a acestor obiceiuri nesanatoase.
Necesarul de apa zilnic pentru adolescentele cu varste cuprinse intre 9 si 13 ani este de 1,5 litri
de apa pe zi , iar adolescentii trebuie sa consume cu 400 de mililitri mai mult in zilele toride de
vara. Un alt motiv pentru care nu trebuie sa facem abuz de bauturile racoritoare este prezenta in
compozitie a aditivilor produsi chimici de sinteza meniti sa imbunatateasca gustul, culoarea
si sa prelungeasca valabilitatea produselor.