Universitatea DUNAREA DE JOS,GALATI

Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

Specializarea Inginerie si Management in Alimentatie
Publica si Agroturism

Plan de marketing
Pensiunea Casa ta

Student: ION MIHAELA

IMAPA
Master,Anul 2, Semestrul I

Anul 2011-2012

Cuprins

1. Prezentarea generala a zonei Vatra Dornei

1.1. Prezentarea zonei Vatra Dornei
1.2 . Prezentarea comunei Dorna Cndrenilor

2.Analiza SWOT
2.1. Analiza SWOT a statiunii Vatra Dornei
2.2.Analiza SWOT a comunei Dorna Cndrenilor

3. PREZENTAREA PENSIUNII
4.Modalitati de promovare a pensiunii
4.1. Atragerea clientelei tinta
4.2. Trucuri pentru atragere clientilor
4.3.Strategii de comercializare a produselor si serviciilor

5.Bibliografie

1. Prezentarea generala a zonei Vatra Dornei

1.1. Prezentarea zonei Vatra Dornei
Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o
altitudine de 802 m in Depresiunea Dornelor, la 112km distanta de Suceava si 89km de
Bistrita Nasaud. Vatra Dornei este situat la confluena rurilor Dorna, Neagra Sarului i
Bistria. Oraul este cunoscut pentru resursele naturale ale apei minerale.
Proprietile locului de recuperare care au fcut-o cunoscut n toat lumea,
include izvoare minerale, nmol i aer puternic ionizat negativ. Turitii vin n Vatra
Dornei pentru a-i trata afeciunile cardiovasculare i reumatismul, pentru a se odihni,
pentru a practica sporturile de iarn sau doar pentru a se distra. De asemenea, peisajul
extraordinar permite numeroase activiti de petrecere a timpului liber plimbri, clrit,
river-rafting i vizite la manastirile din Bucovina i Maramures.
Legenda Dornei
Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda.
Dragos Voda, "descalecatorul" Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a
intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la
vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o
urmareasca.Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar
ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.
Dragos a intins arcul si a tras.De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de
durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de
brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari
Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul
si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema
Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei
apropiati Doruta sau Dorna.
Cai de acces
Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore
transport auto si 3 ore transport feroviar), 40 km de Campulung Moldovenesc
(aproximativ 50 minute transport auto si 11 ore transport feroviar), 85 km de municipiul
Bistrita (aproximativ 11 ora transport auto si 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat
aeroport se afla n municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei pe
soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 1 ore
transport auto).
Cai rutiere: Bucuresti - Focsani pe E 2, Focsani - Bacau - Piatra Neamt - Poiana
Teiului pe DN 15 si Poiana Teiului - Brosteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucuresti Focsani - Falticeni - Suceava pe E 20 si Suceava - Cmpulng Moldovenesc - Vatra Dornei
pe DN 17;
Cai feroviare: Gara Vatra Dornei pe linia Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei sau pe
linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei.

1.2 . Prezentarea comunei Dorna Cndrenilor

Comuna Dorna Candrenilor (820-890 m altitudine) este situat pe valea Dornei, la o
distan de 8 km de Vatra Dornei. Dincolo de satul Rou, oseaua trece pe stnga rului,
iar pn la confluena cu localitatea Cona, cele dou ci, ap i rutier - merg foarte
aproape una de alta. La Dorna Candrenilor, pn nu demult, calea ferat trecea prin
centrul localitii, ns datorit accidentelor produse de tren, ea a fost mutat n partea de
nord a comunei. Chiar la ieirea din Vatra Dornei, profilul impuntor al Ouorului (1639
m altitudine), atrage atenia oricrui cltor, dominnd orizontul local. De altfel Dorna
Candrenilor este aezarea cea mai apropiat de acest munte, fiind situat la poalele sudice
ale lui. Aa se explic faptul ca vrful conic, deosebit de atrgtor, al Ouorului i se
nfieaz n toat splendoarea lui, cu brul de un verde ntunecat, dat de pdurea de
molid, care l ncinge de jur-mprejur. Drumeul ajuns pe aceste meleaguri, cu greu va
rezista ispitei, lsandu-se nvins pn la urm de chemarea ademenitoare a muntelui. Pn
n vrf va trebui s urce 800 m, dar orizontul larg ce se deschide de aici va rsplti din
plin efortul. Astfel, dintr-o rotire poi cuprinde cu privirea ntreaga lume de muni din
nordul Carpailor Orientali i chiar din centrul acestora.
Spre sud, mai ales de la gura prului Negrioara se profileaz silueta miestoasa a
Climanilor.
Comuna Dorna Candrenilor este cunoscut mai ales pentru renumitele sale izvoare
minerale, n parte valorificate nc din secolul trecut. Astfel, la Dorna Candrenilor, n anul
1898 a fost construit un stabiliment balnear, cu bi carbogazoase i nmol. Staiunea a
funcionat pna n anul 1937, cnd cldirea a fost mistuit de un incendiu. Renumele de
care se bucur aceast staiune reiese i din faptul c numai cu un an naintea tristului
eveniment, peste 1000 de vizitatori nu au putut fi cazai. Staiunea dispunea de un parc
ntins pe 26 ha, care exist i astzi, de teren cu namol (6 ha), 3 izvoare captate si 5
necaptate.
Astzi, izvoarele minerale de pe teritoriul comunei sunt valorificate n cele 5 staii
de mbuteliere (una situat in centrul comunei, vizavi de parc, iar celelalte la Poiana
Negri, Dealul Floreni, Poiana Vinului i Poiana Conei.
Din punct de vedere economic, Dorna Candrenilor dispune i de alte ramuri
productive: lactate i brnzeturi (n localitatea Dealul Floreni), forestier (exist aici un
sector de exploatarea lemnului i un ocol silvic), zootehnic etc.
Vizitatorul sosit aici va remarca desigur arhitectura specific bucovinean, cu case
mari construite din lemn, multe dintre ele cu etaj, cu numeroase ncperi, cu frumoase
decoraii exterioare avnd motive florale sau geometrice, n general stilizate. Spre
marginea aezrii casele sunt din ce n ce mai risipite, pierzndu-se spre poalele
munilor, fapt care da o nota caracteristic peisajului in care se incadreaz armonios.
De asemenea, cltorul ce poposete aici va admira, de bun seam, frumosul port
al localnicilor, dominat de culorile rou i albastru, sau al iei la care se disting verdele,
albastrul, roul i movul.
Dorna si Negrisoara, cu ape limpezi de munte sunt sgetate de pstrvi i lipani,
uneori i de scobar care urc pn aici.
Iubitorii de drumeii pot ajunge uor n Parcul Naional Climani pentru a admira
frumuseea formaiunilor stncoase ale rezervaiei geologice "12 Apostoli" nconjurate de
minunatele peisaje din Munii Climani. Activitatea vulcanic i ulterior a agenilor
externi a dus la creearea unor forme stncoase deosebite care au inspirat att folclorul

local ct i cultul religios ortodox. Numeroase din aceste minunii au denumiri att
folclorice ct i religioase. n apropiere, la poalele Vf. Lucaciu (1770 m), este construit o
mnstire, la care se poate ajunge i cu mijloace auto urmnd un drum forestier din satul
Poiana Negrii.
Din Dorna Candrenilor se poate urca pn la Vf. Ouoru - M-ii Suhard (1639 m),
de unde se poate admira toat Depresiunea Dornelor. Din nlimea vrfului Ouoru,
ntreaga depresiuna se prezint sub forma unui relief vlurit, cu altitudini medii de 800 900 m, constituind o "oaz" de relaxare benefic organismului uman.
Istoric
Potrivit legendei, denumirea comunei vine de la numele primului ei locuitor,
haiducul Candru, fugit din Transilvania i stabilit aici cu multe sute de ani n urm. n
prezent un numar mare de familii din comuna poarta numele de "Candrea", motiv pentru
care, pentru a se deosebi una de cealalta, capului de familie i se aduga ntotdeauna
prenumele tatlui sau chiar al bunicului. Primii locuitori ai comunei detineau pmnturi
ntinse. n anul 1772, cand s-a procedat la mprirea moiei Candrea, adunndu-se
laolalt toi membrii acestei mari familii de ciobani, s-a constatat ca pmntul lor avea o
ntindere uria, de la varful Mgura Calului (1.254 m), pna dincolo de muntele Ousoru
(1.639 m - M-ii Suhard).
Date geografice
Dorna Cndrenilor este o comun mare, deosebindu-se de alte aezri prin arhitectura
cldirilor social-culturale, ct i a locuinelor ranilor, ntr-un pitoresc stil local. Comuna
Dorna Cndrenilor se nvecineaz:
-la nord, cu hotarele comunei Crlibaba;
-la nord-est, cu hotarele comunei Iacobeni;
-la est, cu oraul Vatra Dornei;
-la sud-est, cu hotarele comunei aru Dornei;
-la sud, cu hotarele comunei Poiana Stampei;
-la vest, cu judeul Bistria Nsud.
Suprafaa total a comunei este de 22.129 hectare, iar populaia comunei este de
4.630 persoane (2007). Comuna are 4 sate: Dorna Cndrenilor, Dealul Floreni, Poiana
Negrii - Simizi.
Serviciile de sntate se asigur prin intermediul unui dispensar uman, unde lucreaz 3
medici i 3 asistente medicale.
Exist dou monumente istorice i o rezervaie natural. Stilul arhitectonic local este pus
n eviden n mod deosebit la casa proprietate a ceteanului Candrea Gavril din satul
Dorna Cndrenilor, cldirea colii din satul Dorna Cndrenilor i alte obiective de interes
social-cultural. Stilul peisagistic este reprezentat de Rezervaia "12 Apostoli", n suprafa
de 200 hectare, aflat la o distan de aproximativ 18 km de centrul comunei.

2.Analiza SWOT
2.1. Analiza SWOT a statiunii Vatra Dornei
Analiza SWOT este o metod eficient, utilizat n cazul planificrii strategice
pentruidentificarea potenialelor, a prioritilor i pentru crearea unei viziuni comune de
realizare astrategiei de dezvoltare.

Puncte tari
- Pozitia geografica
- Clima
- Existenta apelor minerale si a
namoluluide turba
- Existenta conditiilor pentru dezvoltarea
turismului cultural si istoric
- Diversitatea structurilor de cazare

Puncte slabe
- Vatra Dornei face parte din zona de
dezvoltare NE unde produsul intern brut pe
locuitor are cea mai mica valoare dintre
toate regiunile
- Posibilitatile de agrement turistic sunt
insuficient valorificate
- Starea nesatisfacatoare a infrastructurii
de drumuri
- Inexistenta unor institutii de invatamant
preuniversitar si superior in domeniul
tursimului
Amenintari
- Inexistenta in planurile regionale a cailor
de transport rutier modern (autostrazi,
drumuri rapide)
- Forta de munca calificata migreaza in
strainatate

Oportunitati
- Existenta Planului Urbanistic General
Master Plan)- instrument de dezvoltare
urbana
- Parteneriat cu Institutul National pentru
Cercertare si Dezvoltare in Turism, pentru
identificarea investitorilor in turismul
dornean

Puncte tari
-Poziia geografic . Supranumit i "Perla Bucovinei" staiunea Vatra - Dornei estesituat
la o altitudine de 802 m n Depresiunea Dornelor, la confluena Bistriei Auriicu Dorna, la
112 km distan de Suceava i 89 km de Bistria Nsud.- Clima. Iernile lungi, caracteristice zonei, favorizeaz relansarea turismului
prin posibilitile de practicare a sporturilor de iarn. Regiunea Dornelor este ferit
devnturi fiind aprat de munii Carpai care ocrotesc zona. Precipitaiile bogate
irelieful sub form de terase au favorizat dezvoltarea unei ntinse pnze freatice, careiese
la lumin sub form de izvoare cu ap mineral.
- Existena apelor minerale i a nmolului de turb.. Se poate spune ca Vatra Dorneieste o
adevrat mprie a apelor minerale, exploatate i industrial la Poiana Negri,Sarul
Dornei i Floreni.
- Existena condiiilor pentru dezvoltarea turismului cultural i istoric. n ara Dornelor se mai
pstreaz nealterate tradiiile populare transmise din moi strmoi. La muzeuletnografic
din staiune sau direct n casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, DornaCandrenilor sau

Ciocneti, turitii pot afla frumuseea portului tradiional bucovinean,cntecele i

dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul srbtorilor de iarn, la VatraDornei, dar i n
localitile din preajm se organizeaz Festivaluri Folclorice,spectacole n aer liber care
atrag muli spectatori. Un moment aparte pentru oaspeiiaezrii l constituie n luna
februarie Serbrile Zpezii un corolar al bunei dispoziii,avnd ca ingrediente muzica,
dansul, sportul, imaginaia i desigur, zpada.
- Diversitatea structurilor de cazare. Turitii din staiune au la alegere hoteluri, vile, pensiuni,
cabane turistice, hanuri, popasuri.
Puncte Slabe
- Vatra Dornei face parte din Zona de Dezvoltare N-E unde produsul intern brut pelocuitor are cea mai
mic valoare dintre toate regiunile (71,7% din media naional -2002). Zona de Dezvoltare N-E are
i cea mai ridicat rat a srciei dintre toate regiunile 40.7% n 2001 dar i cea mai
mare rat de mortalitate infantil dintre toateregiunile.
- Posibilitile de agrement turistic sunt insuficient valorificate. Dei potenialul
zonei este ridicat, acesta nu este valorificat corespunztor.
-Starea nesatisfctoare a infrastructurii de drumuri. n prezent, Primria MunicipiuluiVatraDornei i-a propus prin anumite proiecte s dezvolte infrastructura de drumuri,s reduc
gradul de poluare i s fluidizeze circulaia rutier.
- Inexistena unor instituii de nvmnt preuniversitar i superior n
domeniul turismului . Personalul angajat n staiune trebuie s fie instruit i pregtit n
domeniulturismului pentru a asigura servicii de calitate.
Oportuniti
- Existena Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de
dezvoltare urban. Adoptarea strategiei naionale de dezvoltare de ctre staiunea VatraDornei ar conduce la promovarea turismului i la creterea numrului de turiti.
- Parteneriat cu Institutul Naional pentru Cercetare i Dezvoltare n Turism,
pentruidentificarea investitorilor n turismul dornean. Un prim pas n dezvoltarea
turismuluidin staiune ar fi identificarea i monitorizarea problemelor care mpiedic
dezvoltareat u r i s m u l u i d o r n e a n p r i n p a r t e n e r i a t u l c u I n s t i t u t u l N a i o n a l
p e n t r u C e r c e t a r e i Dezvoltare n Turism.
Ameninri
-Inexistena n planurile regionale a cilor de transport rutier modern
(autostrzi,drumuri rapide). Autostrzile sunt necesare pentru a asigura
fluidizarea circulaiei i pentru a oferi turitilor acces rapid spre destinaie.
- Fora de munc calificat migreaz n strintate. Numrul celor care migreaz
ncutarea unor ctiguri mai mari crete de la an la an. Numrul persoanelor
cu studiisuperioare, n special al celor cu master i doctorat, a fost substanial mai mare
dect alcelor care s-au mutat cu serviciul ntr-o alt ar n anii trecui. i tot
acest segmenteste cel care i arat i n viitor, ntr-un grad mult mai mare,
disponibilitatea de a seduce n strintate n cutarea unui nou loc de munc.

2.2.Analiza SWOT a comunei Dorna Cndrenilor

Puncte tari
Resurse suficiente i poluare redus
O nalt i consolidat viziune de reformare
local, n sectorul economic
Aezare avantajoas fa de principalele piee de
desfacere din regiune
Aezare favorabil turismului
For de munc suficient
Oportuniti
Posibilele faciliti pe care legislaia le-ar putea
oferi investitorilor din turism;
Posibilitatea de a oferi servicii de calitate;
Interesul unor firme din ar i strintate pentru
obiectivele turistice oferite pe plan local

Puncte slabe
Investiii interne i strine inexistente
Transport n comun deficitar i poluant
Procent ridicat de pensionari i descretere anual a
populaiei
omaj n cretere
Ameninri
Lips stimulente fiscale
Creterea gradului de srcie
Proprietate agricol divizat
Concurena din partea produselor ucraineti ieftine
i mai puin calitative

Puncte tari
situaie geografic favorabil cu diversitate peisagistic i climat favorabil
diverselor forme de turism;
- tradiii populare;
- scrierea unor pagini de istorie pe teritoriul judeului;
- ospitalitatea locuitorilor;
Puncte slabe
- nu exist pensiuni turistice;
- lipsa aciunilor concertate n sensul schimbrilor de mentalitate;
- distrugerea total sau parial a unor baze turistice;
- lipsa unor investitori;
- lipsa de fonduri pentru ntocmirea unor documentaii tehnice pe baza crora s se
instituie regimul de arie protejat;
- pregtire profesional de slab calitate n domeniul serviciilor turistice;
Oportunitati
- posibilele faciliti pe care legislaia le-ar putea oferi
investitorilor din turism,
constituii n ntreprinderi mici i mijlocii;
- posibilitatea de a oferi servicii de calitate la un pre mult mai sczut dect n alte ri
(for de munc ieftin);
- interesul unor firme din ar i strintate pentru obiectivele turistice oferite pe plan
local;
- amenajarea unor case de vacana n satul Preoteasa cu ajutorul unui parteneriat public
privat;
Amenintari
- poluarea mediului prin practicarea unui turism neecologic din partea unora;
- legislaie stufoas n continu modificare, greu accesibil unor
categorii sociale;
- lipsa unui program judeean i regional de dezvoltare a turismului rural.

3. PREZENTAREA PENSIUNII
Proiectarea unei pensiuni agroturistce are numeroase avantaje precum:
-segmentul de pia vizat este n continu expansiune. Numrul turitilor strini i
romni, care prefer tihna i atmosfera rustic a unei pensiuni agroturistice n locul
agitaiei i ambianei costisitoare a hotelurilor:
-activitile cu profil turistic se bucura de un real sprijin financiar prin Programul
Naional de Dezvoltare Rural care va pune la dispoziie fonduri europene
nerambursabile
-afacerea poate deveni foarte rentabil n scurt timp dac sunt valorificate de la bun
nceput toate resursele de care dispunei: spaiul locativ adecvat (sau care poate fi
mbuntit cu eforturi financiare reduse).
Localizare
Pensiunea Casa ta este situat n satul Dorna Cndrenilor, pe drumul judetean
Dorna Candrenilor - Poiana Negri, la o distan de circa 700 m de intersectia cu drumul
european E 576 (Vatra Dornei Bistrita, DN 17). Satul Dorna Candrenilor se afla la 8 km
de orasul Vatra Dornei.
Pensiunea este catalogata la 3 margarete.
Pensiunea Casa ta are in dotare un restaurant i spaii de cazare. Pensiunea este
amplasat in vecintatea munilor iar turitii cazai in partea estic a pensiunii pot admira
privelitea minunata a unui rsrit de soare specific montan cu aer curat . Aceasta este
dotat i amenajat pentru satisfacerea necesitilor de mas i cazare, punnd la
dispoziia clienilor posesori de main locuri de parcare. Dotrile i amenajrile
pensiunii permit ncadrarea unitii in categoria 3 margarete. Intrarea clienilor n
pensiune se realizeaz separat pentru spaiul de cazare i restaurant. Intrarea se realizeaz
ntr-un mic hol unde se afl i spaiul de recepie pentru nregistrarea clienilor. Serviciile
de cazare sunt asigurate de camere cu paturi duble sau camere duble cu paturi pentru o
persoan, iar capacitatea de cazare este de 20 de locuri. Fiind o pensiune de 3 margarete
sunt asigurate clienilor numeroase servicii, toate avnd ca scop unic satisfacerea
necesitilor i exigenelor acestora.
Serviciile oferite sunt:
- telefon i fax;
- clcat, curat, splat lenjerie i mbrcminte;
- pstrarea obiectelor de valoare;
- informaii turistice i culturale;
- trezirea clienilor la cerere;
- primirea i transmiterea mesajelor i corespondenei pentru turiti;
- oferirea de informaii privind orarul mijloacelor de transport;
- efectuarea de rezervri la punctele de atracie turistic din zon;
Pentru asigurarea unui sejur ct mai complet solicitantul pune la dispoziia clientului i
alte servicii, precum:
- drumeii pe munte;
- cules de plante medicinale i ciuperci;
- vizitarea mprejurimilor;

Pensiunea proiectat are 20 de locuri de cazare n 10 camere spaioase, fiecare din ele
dotat cu sli de baie cu du, balcon, nclzire central, ap cald i rece permanent.
Restaurantul de la parterul pensiunii are o capacitate de 30 de locuri.
La etajul al doilea al pensiunii se gsete o sal de divertisment dotat cu mas de
biliard, mese de ping-pong, canapele si sistem audio.
Restaurantul este prevzut cu dotrile specifice unui restaurant tradiional bucovinean.
Camerele pensiunii ofer confort turitilor cu tot ce le este necesar acestora. Fiecare
camer are baia sa proprie care conine: du, chiuvet i closet. Camera este dotat cu
urmtorul mobilier: pat, noptiere, mas i un dulap pentru haine.
Construcia are o structur din beton armat de tipul cadre i planee monolit.

Obiective turistice Vatra Dornei

Mnstirile din Bucovina
n apropierea oraului Vatra Dornei se afl o serie de
mnstiri ortodoxe care impresioneaz att prin
vechimea lor, ct i prin arhitectura lor. Dintre acestea
enumerm: Mnstirea Piatra Tieturii, Schitul
Mestecni, Schitul Podu Cosnei, Mnstirea de
Maici "Acopermntul Maicii Domnului" i desigur
la civa km de Vatra Dornei: Putna, Sucevia (1581 1601), Moldovia (1532), Vorone (1488), Humor
(1530), etc. , vestitele mnstiri din Bucovina. Toate
aceste mnstiri sunt monumente unicat ale artei
feudale romneti, cu picturi murale att interioare ct
i exterioare.
Castelul Dracula
Se afl n comuna Piatra Fntnele, prin pasul Tihua la
40 km de Vatra Dornei i este o construcie medieval
deosebit, i desigur se spune c aici a trit contele
Dracula, n acest sens putndu-se vizita cripta n care
sunt rmiele acestuia, precum i unele lucruri
personale. Dac nu avei curajul necesar, putei s
servii masa n restaurantul castelului, avnd
posibilitatea s gustai unele din cele mai bune i
originale mncruri din zon.
Traseele montane din Zona Dornelor (Munii Climani, Raru, Giumalu, Bistriei,
Suhard, Vrful Ouorul)
Muntii Calimani ocup partea nord-vestic a grupei centrale
a Carpailor Orientali, reprezentnd cel mai extins masiv
vulcanic din Romnia. El se desfoar pe direcia nordvest-sud-est, fiind delimitat la miaz-noapte de zona

10

depresionar a Dornelor (Vatra Dornei) i munii mruni ai Brgului; la est irul

depresiunilor Pltini, Bilbor, Secu l separ de munii nali ai Bistriei i de munii
Giurgeului (sud-est); la sud defileul Mureului constituie limita spre munii vulcanici ai
Gurghiului; n vest piemontul colinar al Climanului face trecerea spre partea estic a
Podiului Transilvaniei.
Alte obiective turistice:
- Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cladirea Primariei;
- Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale;
- Parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru
concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri ;
- Parcul "Lunca Dornei" - momentan este in curs de amenajare;
- Patinoarul din parcul Vatra Dornei ;
- Centrul de echitatie de la baza Partiei Parc;
Tipuri de turism practicate :
- turism itinerant ;
- turism cinegetic ;
- pescuit sportiv ;
- turism balneoclimateric ;
- turism cultural .
Agrement :
- drumetii ;
- itinerarii religioase ;
- lupte paint ball ;
- plimbare cu snowmobile ;
- schi alpin.

4.Modalitati de promovare a pensiunii

4.1. Atragerea clientelei tinta
Clasa de mijloc reprezinta o clientela cu pretentii variate, dar care va aprecia cu
siguranta un serviciu atunci cand acesta este realizat cu daruire si atentie. Exponentii
clasei de mijloc au o viata foarte activa, eventual calatoresc foarte mult, isi petrec o mare
parte a timpului in centre aglomerate. Si exact acesta este motivul pentru care cauta o
schimbare, un loc linistit, curat, dar si confortabil, potrivit pentru recreere, odihna si
pentru a petrece mai mult timp cu familia.
Persoanele cu venituri medii nici foarte mici, dar nici foarte mari se vor numara
cu siguranta printre clientii pensiunii. Acestia vor evita locurile de cazare scumpe si vor fi
incantati sa stie ca isi pot permite sa mearga in concediu de relaxare, chiar in plin sezon,
macar pentru cateva zile, la pensiunea dumneavoastra, unde vor beneficia de servicii de
calitate.
Pensionarii constituie o alta importanta categorie de clienti pentru pensiunea . Chiar
daca exista anumite oferte sociale, avantajoase pentru ei, acestea sunt programate de
obicei in perioada extrasezonului. Multi pensionari au nevoie insa de soare, de caldura si
prefera pentru odihna perioada sezonului turistic. Mai mult, cazarea pensionarilor la un
hotel se poate dovedi chiar neplacuta pentru unii dintre acestia. Multi batrani nu pot pur si
simplu sa urce mai multe etaje pentru a ajunge in camera sau la sala de mese. In plus, un

11

alt aspect important este acela ca majoritatea pensionarilor se afla la regim si prefera sau
nu pot sa manance decat anumite alimente
Studenti.Reprezinta un segment important al clientilor. Indeosebi in perioada de vara,
perioada de vacanta pentru studenti, acestia nu vor renunta la a-si petrece macar cateva
zile libere impreuna cu prietenii si, cum locurile in tabere sunt limitate, iar preturile la
hoteluri - foarte mari, cu siguranta vor dori sa beneficieze de oferta atragatoare a
pensiunii pe care o administrati.
Nisa de piata-Firmele constituie o categorie aparte de clienti. Acestea pot organiza
intalniri de afaceri, team-building-uri sau isi pot intretine invitatii in pensiunea
dumneavoastra.In plus, angajatii unor firme pot primi dreptul de a frecventa pensiunea,
ca o recompensa pentru activitatea lor."Turismul de business" asigura profitul unitatilor
de cazare chiar si in extrasezon.
4.2. Trucuri pentru atragerea clientilor
Un truc simplu si deloc costisitor: oferim in pretul camerei ceva gratuit, fie chiar si o
cafea. Noi am testat: la aceleasi conditii de cazare si pret, turistul a ales varianta unde i sa oferit gratuit o... simpla ceasca de cafea!
Oferirea clientilor servicii de agrement "la moda", de tipul tenis de masa sau biliard.
Serviciile suplimentare pe care le oferim pot fi cu plata sau fara plata si reprezinta una
dintre cele mai bune metode de atragere a turistilor.
Tinem cont de faptul ca nu toti turistii care vin la pensiune se multumesc doar cu drumetii
sau cu placerea de a sta pe pajiste la soare. Multi dintre ei doresc sa gaseasca si alte
variante de petrecere a timpului in aer liber!
Ceva nou, in afara de designul si de calitatea constructiei, mai poate fi adaugat prin
servicii sau prin inventarea unui specific crama, pescuit sau vanatoare, ski si chiar
organizarea unor evenimente pentru turisti. In Maramures si Bucovina, spre exemplu, a
devenit un obicei punerea in scena traditiilor specifice de sarbatori.
4.3.Strategii de comercializare a produselor si serviciilor
Unii dintre clienti (indeosebi studentii) pot accepta, in schimbul unui comision sau
pentru diferite facilitati la cazare, sa va gaseasca clienti din zona in care locuiesc sau
printre colegi si prieteni.
Oferim discount-uri pentru copiii clientilor, pentru clientii care revin periodic, ori
pentru grupuri organizate.
Oferta va putea fi distribuita si prin agentiile de turism. De asemenea, ea va putea
figura in cataloagele pentru clientii straini. In acest scop, vom contacta:
- birourile de informatii turistice ale Romaniei din strainatate;
- ambasadele Romaniei din strainatate;
- asociatiile straine de turism;
- asociatiile romanesti specializate.
In cadrul agentiilor de turism alese, putem expune postere reprezentand pensiunea sau
peisaje din zona.

12

Tinem cont de faptul ca agentiile de turism va pot asigura publicitatea pentru toata
gama de clienti!
Un mijloc excelent de a ne face reclama este si inscrierea in portalurile de turism
din Romania. Cum tot mai multe persoane utilizeaza Internetul pentru a se informa cu
privire la diferite domenii, un site pe Internet reprezinta un mijloc foarte bun pentru
clienti de a afla de pensiune, fiind in acelasi timp la indemana studentilor, a clasei de
mijloc, a firmelor sau a diverselor asociatii si fundatii.
O alta metoda, cat se poate de... directa de a va face cunoscuta oferta si de a atrage
clienti este aceea de a merge la gara din zona si de a le prezenta turistilor afise si poze cu
pensiunea, conducandu-i pe cei interesati cu o masina pana la pensiune.
De asemenea, o reclama permanenta in cataloagele de firme de turism sau in cele de
servicii, in ziarele de mare tiraj sau in revistele de specialitate poate aduce multe
comenzi.
Afacerea poate fi promovata prin categoriile de clienti pe care i-am avut si care au
plecat multumiti de serviciile pe care le oferim. Acestia le vor povesti prietenilor, rudelor
si colegilor despre sejurul minunat pe care l-au avut in pensiune si ii vor determina pe
acestia sa ne viziteze.
Studentii (si nu numai) pe care i-am avut clienti sau pe care putem sa ii atragem in
promovarea afacerii pot sa imparta pliante sau sa puna afise in camine sau in alte locatii,
daca in schimbul acestui serviciu le oferim anumite facilitati, lor, familiei sau prietenilor
lor.
Fiecarui client ii va fi oferita o fisa de prezentare a pensiunii cu datele specifice si cu
tarifele corespunzatoare. Fisa va contine o fotografie color a spatiului inchiriat, cat si o
harta a zonei, cu atractiile specifice.
Aceasta va avea darul de a fideliza clientela si de a-i servi acesteia pentru referinte la
adresa .
La sosirea clientilor, putem sa le oferiti fructe locale, bauturi racoritoare locale,
materiale de prezentare etc.
La plecare, le putem oferi clientilor daruri din gradina de legume proprie, in ambalaje
inscriptionate cu numele pensiunii, eventual intr-un cos impletit care va putea fi folosit la
piata pentru cumparaturi, un borcan de dulceata cu fructe din zona.

13

5.Bibliografie
1.www.vatra-dornei.ro
2. www.turistik.ro
3. www.romanianmonasteries.org
4. www.taradornelor.ro
5. www.cazarevatradornei.ro
6. www.vatradornei.net
7. www.dornacandrenilor.go.ro
8. www.wikipedia.com

14