Arbori cotiti

Caracteristici constructive
Forma si dimensiunile arborilor cotiti depind de o gama de factori ca: numarul si pozitia
cilindrilor, cursa pistoanelor si marimea rezultantei presiunilor ce se exercita asupra fiecarui
piston, turatia de regim a arborelui etc. Cu cat cursa pistoanelor este mai mare, cu atit turatia
arborelui cotit este mai mica.
Rolul arborilor cotiti este de a sustine diferite organe de masini aflate in miscare de
rotatie, ca rotoare de generatoare electrice, volanti, cuple, roti dintate, elice etc, si de a transmite
altor organe de masini momente de torsiune.
Arborii cotiti sustin de asemenea o parte din greutatea bielelor care executa miscari planparalele. Arborii cotiti transmit lagarelor de sprijin fortele transversale si axiale pe care le
primesc de la organele de masini pe care le sustin. Arborii cotiti, transmitand momente de
torsiune, sunt solicitati in timpul exploatarii la incovoiere si torsiune iar in unele cazuri si la
intindere si compresiune. in timpul exploatarii arborii cotiti se gasesc in miscare de rotatie.
Arborii cotiti se fabrica, de obicei, prin forjare sau matritare. Arborii de dimensiuni mici
se matriteaza in matrite inchise, astfel incit semifabricatul obtinut sa posede un fibraj continuu ,
dirijat in lungul conturului arborelui cotit, ceea ce asigura cea mai buna rezistenta a acestuia in
cursul exploatarii.
In fig. 1 este reprezentat un cot apartinind unui arbore cotit format din bucati asamblate.
Bratele si manetonul au fost forjate impreuna iar fusurile palier, care au fost forjate separat, sint
fixate in brate prin presare.

Fig. 1

In fig.2 este reprezentat un cot in ale carui brate au fost presate atit fusurile palier, cit si
manetonul. Grosimea peretelui bratelor trebuie sa fie egala cu cel putin 1/3 din diametrul
fusurilor palier.

Fig. 2
In unele cazuri, arborii cotiti sc construiesc din bucati nu numai datorita imposibilitatii de
a-i forja in intregime, ci si datorita unei mai usoare posibilitati de montaj.
In prima imagine din figura 3 este prezentata o portiune dintr-un arbore cotit turnat din
fonta si astfel profilat incit fenomenul de concentrare a eforturilor unitare sa fie cat mai redus
posibil. Iar in imaginea a doua din figura 3 si in prima imagine din figura 4 sunt reprezentate
portiuni din coturi turnate din fonta care au fost astfel profilate incat pe langa reducerea
concentrarilor de eforturi unitare sa se asigure eliminarea tensiunilor termice reziduale si o
compactitate cat mai buna a intregului arbore cotit.

Fig 3

Fig 4

Osiile sunt organe de maini cu micare de rotaie sau fixe destinate numai susinerii
unor organe de maini n micare de rotaie. Osiile nu transmit momente de torsiune.
Arborii i osiile au i rolul de a prelua forele de la organele de maini montate pe acestea
i de a le transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau cu alunecare).
Lagrele sunt organe de maini avnd funcia de susinere i ghidare a arborilor i a
osiilor cu micare rotativ sub aciunea sarcinilor care acioneaz supra lor.

Dup direcia sarcinii principale fa de axa de rotaie, lagrele se grupeaz n:

- lagre radiale cu direcia sarcinii principale perpendicular pe axa de rotaie;
- lagre axiale i crapodine avnd direcia sarcinii principale paralela cu axa de
rotaie;
- lagre radial-axiale a cror sarcin are componente dup cele dou direcii
menonate.
Dup caracterul frecrii produse n funcionare, lagrele se grupeaz n:
- lagre cu alunecare - ntre suprafaa exterioar a fusului i suprafaa interioar a
lagrului;
- lagre cu rostogolire - ntre elementele rulmenilor;
- lagre combinate.
Caracteristici.
Lagrul de rostogolire se obine prin nlocuirea cuzinetului din lagrul cu alunecare
printr-un rulment. De aceea lagrele se numesc i lagre cu rulmeni. Celelalte elemente
componente ale lagrelor cu rostogolire difer foarte puin de elementele lagrelor cu alunecare.
Ca urmare, studiul lagrelor cu rostogolire se reduce la studiul rulmenilor.
Datorit nlocuirii frecrii de alunecare prin frecare de rostogolire , randamentul lagrelor
cu rostogolire este superior lagrelor cu alunecare avnd valorile cuprinse ntre 0,98 pn la
0,995.
Pri Componente
Elemente constructive caracteristice lagrelor cu rostogolire sunt:
- inelul interior i cel exterior- inelele rulmenilor pot prezenta una sau dou ci
de rulare, pe care se rostogolesc corpurile de rulare, acestea sunt supuse la solicitarea de
frecarea prin rostogolire;
- corpurile de rostogolire- sub form de bile sau role;
-colivia- servete la meninerea unei distane constante ntre corpurile de
rostogolire i se execut din oeluiri carbon obinuite, bronzuri, duraluminiu, materiale
plastice etc.;
- diferite elemente pentru asamblare i etanare.
Dimensiunile de baz ale rulmentului sunt:

- "d" - reprezint diametrul nominal corespunztor diamentrului nominal al

fusului;
- "D" - reprezint diametrul exterior al inelului exterior corespunztor diametrului
interior al corpului lagrului;
- "B" - reprezint limea rulmentului.
Lagrele cu rulmeni reprezint urmtoarele avantaje principale fa de lagrele cu
alunecare:
- pierderi mai mici de putere prin frecare;
- turaii mari de 20000 - 30000rotaii/minut;
- consum redus de lubrefiant n perioade de ntreinere;
- eficien economic superioar, datorit avantajelor standardizrii i
posibilitile centralizrii execuiei lor prin ntreprinderi specializate cu procese de producie
automatizate.
Lagrele cu rostogolire au dimensiunea radial mai mare dect lagrele cu alunecare, de
aceea necesit o precizie mai mare de execuie i montaj, acestea sunt mai rigide i mai puin
rezistente la ocuri.
Materiale
Corpurile de rostogolire i elementele cii de rulare, adic inelul interior i inelul
exterior, se execut din oeluri speciale pentru rulmeni, cunoscute sub denumirea de RUL 1,
RUL 2 (STAS 1456/1-80).
Colivia rulmentului se execut din oeluri obinuite, bronzuri, duraluminiu sau materiale
plastice.

Clasificarea rulmenilor se face dup diferite criterii:

1. Dup modul cum acioneaz fora din exploatare asupra lagrelor, acestea pot fi: rulmeni radiali;
- rulmeni axiali;
- rulmeni radial-axiali;
- rulmeni radial-oscilante;
- rulmeni axial-oscilante;

2. Dup forma corpurilor de rostogolire se deosebesc:

- rulmeni cu bile;
- rulmeni cu role

Clasificarea arborilor cotiti

Clasificarea arborilor cotiti poate fi facuta in baza mai multor criterii:
- Dupa numarul coturilor: cu un cot; cu mai multe coturi.
- Dupa valorile diametrelor manetoanelor: cu acelasi diametru pentru toate manetoanele; cu
diametre diferite de la un maneton la altul.
- Dupa pozitia arborelui cotit in timpul exploatarii: arbori orizontali; arbori verticali.
- Dupa numarul lagarelor de sustinere: arbori sprijiniti pe doua lagare (static determinati); arbori
sprijiniti pe trei sau mai multe lagare (static nedeterminati).
- Dupa felul solicitarii: arbori supusi la incovoiere si torsiune; arbori supusi la incovoierie,
torsiune si intindere sau compresiune.
- Dupa puterea transmisa: arbori incarcati greu; arbori incarcati mijlociu; arbori incarcati usor.
- Dupa felul semifabricatului utilizat pentru executarea arborelui: forjat; laminat; turnat; sudat.

MATERIALE
Arborii cotiti ai motoarelor rapide, pentru care problema limitarii greutatilor si a
dimensiunilor diferitelor portiuni clin arbore este importanta, se construiesc din oteluri speciale
aliate 40 C10, 41 CN 12.
Arborii cotiti utilizati in constructia motoarelor de aviatie, care sunt supusi la mari
solicitari, se construiesc din oteluri speciale aliate cu rezistenta foarte mare, 35 CMS 13, 30
SMCN 16, 13 CX 35. Marca otelului aliat din care se construieste arborele si tratamentul termic

sau termochimic la care acesta urmeaza sa fie supus depind de solicitarile la care arborele va fi
supus in exploatare.

ASAMBLAREA ARBORILOR COTITI

Asamblarea arborilor cotiti cuprinde aceleasi faze ca si la arborii drepti:
- pregatirea operatiei de montare;
- montarea propriu-zisa;
- verificarea operatiei de montare.
Pregatirea montarii. in aceastaetapa se verifica aspectul fizic al fusurilor, care trebuie sa fie
lipsite de urme de lovituri, urme de coroziune, iar canalele de ungere sa fie in perfecta stare.
Precizia de executie se determina folosind micrometre, comparatoare si dispozitive special
concepute in acest scop.
Cuzinetii se verifica din punctul de vedere al starii suprafetelor, din punct de vedere
dimensional, dar si al aderarii fusurilor la suprafata cuzinetilor. Suprafata de aderare trebuie sa
aiba o repartitie uniforma si sa prezinte aproximativ 70% din suprafata cuzinetului.
Verificarea se face cu vopsea, asemanator celei aplicate arborilor drepti.
Montarea propriu-zisa consta in asezarea si ajustarea arborilor cotiti in lagare. Ajustarea
fiecarui lagar se face individual, asemanator arborilor drepti. O metoda de montaj a acestor
arbori este metoda incalzirii prin frecare. Diametrele lagarelor se executa cu 0,1 mm pana la 0,15
mm mai mici decat diametrele fusurilor. Se asaza arborele in lagar si apoi, dupa strangerea
piulitelor, se roteste arborele folosind un dispozitiv special, dupa ce in lagar a fost turnat ulei din
abundenta.
Datorita presiunii mari de contact si frecarii, lagarele incep sa scoata fum, Se intrerupe
rotirea si se lasa sa se raceasca lagarul. Procedeul se repeta pana cand lagarele nu se mai
incalzesc si arborele se poate roti usor cu mana.
Se demonteaza apoi lagarul, se curata lagarele, se spala piesele cu petrol lampant si se
executa montarea finala, dupa uscarea pieselor. Se tine seama ca la montaj sa existe un joc care
sa permita ungerea corespunzatoare, conform prescriptiilor din documentatia tehnica. Verificarea
montarii se realizeaza o data cu proba de functionare a masinii, tinandu-se seama de faptul ca
arborele nu trebuie sa se incalzeasca peste 60-70 C si trebuie sa nu aiba bataie radiala.

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca

accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin
atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt:
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile inchelate lar parul sa fie
acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire
si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte
gaze inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite,
sculele se vor aseza la locul lor lar materlalele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu
bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea
produselor usor inflamabile se va folosi imedlat apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis
lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi lar dupa utilizare vor fi
asezate in truse speclale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;

- in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte
fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran
de protectie.

TRANSMISII CU ROI DINATE

Angrenajele sunt cele mai simple mecanisme cu roi dinate care transmit micarea de
rotaie ntre doi arbori i sunt frecvent utilizate n construcia reductoarelor de uz general, n
transmisiile automobilelor i tractoarelor, la maini unelte, utilaje tehnologice, maini agricole i
din industria alimentar etc.
Principalele avantaje ale acestora sunt:

capacitate portant ridicat, deci un gabarit relativ redus;

raport de transmitere constant;

randament ridicat;

siguran n exploatare i durabilitate ridicat;

consum redus de lubrifiant.

Dintre dezavantaje se pot enumera:

necesitatea unei precizii de execuie i de montaj ridicate;

zgomot n funcionare;

tehnologie pretenioas i cost ridicat.

Materiale
Roile dinate se execut dintr-o gam foarte larg de materiale pentru a satisface
condiiile diverse n care funcioneaz. Roile dinate utilizate n construcia reductoarelor de

turaie, a transmisiilor automobilelor i tractoarelor se execut numai din oeluri tratate termic
sau termochimic. Din acest motiv, n acest subcapitol se trateaz numai aceste oeluri i
tratamentele aplicate.
Oelurile utilizate n construcia roilor dinate sunt oeluri laminate sau forjate. Din punct
de vedere al proprietilor mecanice i al prelucrabilitii, oelurile utilizate n construcia roilor
dinate se mpart n dou mari grupe:

oeluri moi, cu duritatea superficial mai mic de 350 HB;

oeluri dure, cu duritatea superficial mai mare de 350 HB.

Clasificarea transmisiilor cu roti dintate:
1. dupa tipul angrenarii:
- exterioara
- interioara
2. dupa pozitia relativa a arborilor:
- cu arbori paraleli
-

cu arbori concurenti

cu arbori neconcurenti

TRANSMISIA CU CUREA

Transmisia cu curea are rolul de a prelua i transmite micarea de rotaie ntre arbori cu distan
mare ntre axe.Transmisia are loc datorit unui element intermediar numit curea.
Cureaua este un element cinematic flexibil,extensibil i fr sfrit.
Materiale pentru curele: Piele, panza cauciucata, canepa, in, matase, benzi metalice
Materiale pentru roti: lemn, fonta, oteluri turnate, oteluri sudate, aliaje de aluminiu, materiale
plastice.
Transmisia cu curea este constituit din ;
-arbore conductor;
-arbore condus;
-roat de transmisie conductoare;
-roat de transmisie condus;
-curea de transmisie;

-dispozitiv de ntindere a curelei.

Clasificarea transmisiilor cu curele:

dup poziia axelor de rotaie:

-transmisii paralele;
-transmisii ncruciate n plan;
-transmisii ncruciate n spaiu.

Transmisia cu curea prezint urmtoarele caracteristici:

-funcionare linitit,fr ocuri,vibraii;
-transmiterea micrii la distan mare ntre axe;
-transmiterea unei game largi de turaii;
-protecia motorului electric la suprasarcini(alunecarea elastic);
-simplitate constructiv;
-randamentul transmisiei este ridicat (=0,92...0,98).

TRANSMISII PRIN LANTURI

Se compune din doua sau mai multe roti de lant din care o roata este motoare iar celelalte
conduse si un lant care antreneaza rotile prin angrenarea lui. Datorita angrenarii sunt excluse
alunecarile de aceea raportul de transmitere este aproximativ constant.
Avantaje: transmit puteri mari;
incercarea redusa a arborilor deoarece nu necesita pretensionare;
randament ridicat deoarece lipsesc alunecarile;
ghidare sigura pe roata;
functioneaza si in conditii grele de functionare.
Dezavantaje: intretinere pretentioasa deoarece articulatiile lui necesita unghi;
necesita montaj prcis a arborilor si rotilor;

uzura inevitabila in articulatii, durabilitatelimitata;

produc vibratii si zgomot; nu amortizeaza socurile;
au mers neuniform, deoarece viteza lantului la infasurarea lui pe roata variaza;
cost ridicat.
Clasificare: dupa destinatie
lanturi de ridicat;
lanturi de transport;
lanturi de transmisie.
Dupa constructie

lanturi sudate;
lanturi articulate cu eclise obisnuite;
-cu eclise dintate.