Sunteți pe pagina 1din 3

Scolile Indiei Antice

ETERODOXE:
Budismul- este o religie ciudata fara Dumnezeu, dar cu
un sfint (Buddha) si 4 adevaruri sfinte. Buddhismul, care
fagaduia tuturor grabnica izbavire de suferinta, gasi un
mare rasunet in popor, dar si o nemiloasa persecutie
din partea brahmanilor, ca si la crestini, iar adeptii lui
fura nevoiti a fugi din India si a se imprastia in Tibet,
China, Japonia, unde au ramas pina azi. Fondatorul
bufdhismului a fost principele Indian Siddharta
Gautama, numit Buddha. Buddha, in noua sa religie,
inlatura pe brahma, dumnezeul si aparatorul
brahmanilor, si tagaduieste chiar eistenta sufletului. In
central invataturii lui Buddha sta idea despre 4
adevaruri morale.
Jainismul- intemeietorul jainismului a fost predicatorul
peregin Vardhamana, care provenea dintr-o familie
instarita de csatrii. J. s-a sarpindit in intreaga Indie si
nici odata nu a iesit peste hotarele ei. Invatatura j., in
care speculatiile religioase se impletesc cu
rationamentele filosofice-proclama dualismul. Esenta
personalitatii umane este ambigena: materiala si
sifleteasca. Elementul de legatura dintre ele constituie
carma, inteleasa ca materie fina, care formeaza corpul
carmei dind posibilitate sufletului sa se uneasca ca
materie rudimentara. Unirea materiei neinsufletite cu
sufletul prin intermediul carmei duce la aparitia
individului, iar carma permanent insoteste sufletul in
sirul fara de sfirsit al renastilor.In conceptia jainista,
Dumnezeu este doar sufletul, care cindva a trait intr-un
corp material si s-a eliberat din mrejele carmei. In
conceptia jainista,Dumnezeu nu este privit ca
Dumnezeu creatorul, sau ca Dumnezeu care intervine in
treburile oamenilor.
Carvaca- este unul dintre multele curente filosofice
materialiste din India Antica. Intemeietorul acestui
current filosofic este proclamat Carvaka (de aici di
denumirea scolii), insa date despre viata si operele sale
lipsesc complet. Se presupune ca acest current a fost
intemeiat prin anii 500 i.Hr.
ORTODOXE:
Sankya-invata ca exista o prima cauza materiala a
lumii-practiti (material, natura). La inceput, practiti a
existat intr-o stare amorfa, iar transformarea ei in lumea
vietatilor si a lucrurilor, care se percep prin senzatii a
avut loc prin influenta a 3 elemente calitative:radjasaspiratie, tamas-intuneric, sattva-claritate. De cind cu
practiti , in sankya se recunoaste existent sufletului
absolut (purusi), care exista independent de temelia

materiala a lumii. El nu se observa, necatind la faptul ca


el exista in fiecare fiinta si lucru.. Prin unirea practiti si
purusi, apar 25 de principia, printer care la un nivel cu
cele material (apa , aerul, pamintul etc.) exista si cele
sufletesti (intelectualitatea, autoconstiinta)
Yoga- (unire, participare, cugetare profunda) este
sistemul filosofic care a elaborate o intreaga
complexitate de procedee pt dobindirea unei stari
sufletesti deosebite. Intemeietorul este Patandjali.
Categoria principal a sistemului Yoga este citta, care
primeste forma tuturor starilor psihice potentiale. Yoga
recunoaste existent unei finite absolute vara, care
ajyta pe discipolii scolii sale in a izbuti sa-si realizeze
sufletul din mrejele carmei si a samsanei.
Vaiesheshika-este o directie in gindirea Indiei Antice cu
tendinte materialiste. Fondatorul ei a fost Canada.
Tezele principale reiese din faptul ca exista schimbari
permanente, un proces vesnic si ciclic de aparitie si
decadere. In acest proces exista un element stabilatomul. Atomii sint vesnici, si nu sint creati de nimeni.
Atomii poseda diferite calitati care sint in nr. de 17.
Nyaya- dondatorul este socotit Aksapada Gotama, care
a activat la inc. erei noastre. Nyaya estesist. Filosofic
care se bazeaza pe cercetarea prob. Metafizice pe baza
logicii. Un interes deosebit se acorda prob. logicii si
gnoseologiei, indeosebi cunoasterii sigure si veridice,
neindoielnice. In acest sistem se introduc citeva izvoare
de cunoastere, care sint:simtirea, concluzia si concluzia
prin analogie, demonstrare. Nyaya a creat invatatura
despre Dumnezeu ca creator, ocrotitor si distrugator al
lumii.
Mimansa- este un curent filosofic care s-a format ca
rezultat al cercetarii Vedelor. Intemeietorul este socotit
Djaimini-o personalitate semilegendara. Mimansa este
un sis. Filosofic care proclama intoarcerea la Vede.
Conform acestei invataturi, unica cale de eliberare din
mrejele carmei si a samsarei consta in indeplinirea
coerenta a ceea ce invata Vedele. Mimansa condsidera
ca cu ajutorul teoriei cunoasterii se poate ajunge nu
numai la intelegerea corecta a esentei lucrurilor, dar si
la intelegerea unor notiuni metafizice. Sufletul este o
subst. Vesnica si infinita. El este legat de corp, dar nu
moare odata cu el.
Vedanta- Vedanta inseamna etapa de inchiere a per.
Vedice. Acest sis. neaga teza conform careia lumea este
rezultatul intereactiunii unor puteri materiale cu o unica
realitate, din care reise si recunoaste brahma, traind-o
ca esenta sufleteasca absoluta lumii. Conform Vedentei,
lumea fenoenelor, pe acre o cunoaste cu ajutorul
simturilor este provocata de influenta iluziilor, calitatilor
lor incerte.

Scolile Chinei Antice


Scoala naturflosofilor- pt aceasta scoala filosofica
este caracteristica abordarea problemei elementelor
initiale ale devenirii si formarii lui. Se spune ca initial
exista o gramadire nebuloasa de substante cu character
uniform, compusa din particule material. Chinezii au
numit-o tai-i, adica o masa alcatuita din particule de
materie numite i.Particulele materiale sint de 2 feluri:
unele au caracter pozitiv si exprima totodata miscare si
se numeste ian-i, iar altele au caracter negativ si
ezprima idea de pasiv, numindu-se in-i.
Confucianismul- este unul din pricnipalele curente
filosofice din China Antica. Intemeietorul acetui curent a
fost Cun-Fu-ze sau Confucuioas, care este socotit si
primul filosof chinez. Invatatura lui Confucios s-a pastrat
in forma de conversatii cu discipolii sai. Initial in
invataturile lui Confucios este conceptia cerului si
ordonarea cereasca. Cerul este o parte a naturii, dar
si o putere spiritual superioara care determina natura si
omul.. Viata si moartea este determinate de soarta, iar
bogatia si nobletea depend de cer. Confucianismul a
fost invatatura etico-politica, in centrul careia se afla

problemele omului, a eticii si morale, vietii familiei si


conducerii statului. Omul ideal-barbatul nobil poate fi
atins prin educatia calitatilor inalte morale si cultural.
Scoala moistilor- intemeietorul ei este Mo Di. Atentia
principal in invatatura acestei scoli este orientate spre
problemele eticii sociale. Mo Di pune la baza conceptiei
sale filosofice idea despre iubirea generale si
prosperare, a profitului reciproc. Invatatura moistilor
este opusa invataturii lui Confucios. Mostii neaga
conceptia confuciana despre rolul soartei in viata
omului. Oamenii sibt datori sa se oubeasca unii pe altii.
Cauza tuturor dezordinilor consta in lipsa unei iubiri
generale.Cunoasterea are loc prin intermediul
contactului senzitiv cu realitatea, cit si pe calea
intelegerii a ceea ce a fost perceput prin intermediul
simturilor.
Legismul-este o invatatura in care sint abordate
problemele omului, statului si a societatii. Scoala
legistilor a creat concepia statului despotic, bazat pe
egalitatea tuturor in fata legii, cu exceptia cirmuitorului,
el fiind considerat unicul creator de legi. an Ian a creat
teoria statului despotic si a elaborate ideile principale
ale sclii legistlor despre conducerea statului si a
societatii.

Scolile Greciei Antice