Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMAGINILOR
CUPRINS
NOTIUNI INTRODUCTIVE
MARIMI STATISTICE
EXTINDEREA CONTRASTULUI
TEHNICI DE MODIFICARE A HISTOGRAMEI
MARIREA CLARITATII IMAGINILOR
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Principalul obiectiv al metodelor de imbunatatire a imaginilor
(image enhancement): rezultatul obtinut prin imbunatatirea unei
imagini sa fie mai adecvat decat imaginea originala pentru o aplicatie
specifica.
O anumita metoda nu este utilizabila in orice aplicatie !
Exemplu: o metoda utilizata in imbunatatirea unei radiografii medicale
nu poate fi utilizata pentru corectarea unei imagini transmise din
spatiul cosmic de catre o nava de cercetare.
Metodele discutate in continuare:
-metode din domeniul frecventa (bazate pe modificarea
transformatei Fourier a unei imagini);
-metode din domeniul spatial (actioneaza asupra planelor de
imagine originale, modificand chiar pixelii imaginii).
-1
{ H(u,v) F(u,v) }
MARIMI STATISTICE
Descrierile statistice ale imaginilor utilizeaza:
Functia de distributie a probabilitatii, notata P(a), este probabilitatea ca
o stralucire (valoarea unui pixel) aleasa din regiune sa fie mai mica sau egala
cu o valoare data a. Pe masura ce a creste de la - la +, P(a) creste de la 0
la 1. Functia P(a) este monoton crescatoare si dP/da0.
Functia de densitate a probabilitatii. Probabilitatea ca o stralucire dintro regiune sa fie cuprinsa intre a si a+a, data fiind functia de distributie a
probabilitatii P(a), poate fi exprimata prin p(a)a, unde p(a) este functia de
densitate a probabilitatii reprezentata prin relatia:
dP ( a )
p ( a ) a
a
da
Exista relatia:
b
P (b)
p ( a )da
p(a) 0
si
p(a)da 1
adica P() 1
p[a ]
1
h[a ]
unde h[a ]
a
1
ma
a[ m, n]
( m ,n )R
O varianta a acestei relatii se bazeaza pe histograma stralucirii
nenormalizate, h(a)=p(a), cu valori discrete ale stralucirii:
1
ma
ah[ a ]
a [m, n] m
1
2
sa
(
a
[
m
,
n
]
m
)
a
1 m ,nR
m ,nR
sa
2
a
h[a] ma
m , nR
sa
CV
100%
ma
Procentajul (p%) unei distributii a stralucirii este definit ca aceea
valoare a a stralucirii astfel incat:
a
P (a ) p %
sau echivalent
p( )d p%
Raportul semnal/zgomot (SNR- Signal to Noise Ratio) poate avea mai multe
definitii. Zgomotul este caracterizat prin deviatia sa standard sn. Semnalul
poate fi caracterizat diferit. Daca se cunoaste faptul ca semnalul se gaseste
intre doua limite amin a amax atunci raportul semnal/zgomot (semnal marginit)
este definit:
a max a min
SNR 20 log10
sn
dB
ma
SNR 20 log10
sn
sa
SNR 20 log10
sn
dB
dB
(S&N interdependent)
(S&N independent)
SNR 10 log
f 2 (n, m)
n 1m 1
N M
dB
f (n, m)) 2
( g (m, n)
n 1m 1
n, m
N
( g ( m, n )
n 1M 1
f (n, m)) 2
dB
1 N M
2
MSE
(
g
(
m
,
n
)
f
(
n
,
m
))
NM n 1m 1
si eroarea medie absoluta (MAE - Mean Absolute Error):
1 N M
MAE
g ( m, n) f ( n, m)
NM n 1m 1
EXTINDEREA CONTRASTULUI
De multe ori o imagine achizitionata nu beneficieaza prin valorile
stralucirii de intreaga gama pusa la dispozitie de sistem (vezi figura precedenta
cu histograma).
Solutie: extinderea histogramei peste intregul interval de valori intre 0 si
2B-1 (B este numarul de biti pe care se reprezinta fiecare pixel) => se
asocieaza valoarea minima (valoarea de 0%) la stralucirea 0, iar valoarea
maxima (valoarea de 100%) la stralucirea 2B-1.
Transformarea corespunzatoare este data de relatia:
a[ m, n] minim
b[ m, n] ( 2 1)
maxim minim
B
unde a[m,n] si b[m,n] sunt valorile stralucirii inainte si respectiv dupa operatia
de extindere a contrastului intr-un punct de coordonate (m,n).
0
a[m, n] plow %
B
b[m, n] (2 1)
phigh % plow %
2B 1
a[m, n] plow %
plow % a[m, n] phigh %
a[m, n] phigh %
Este o formulare mai generala decat cea precedenta, caci valorile pentru plow%
si phigh% se pot alege (de exemplu: plow%=5% si phigh%=95%). Pentru plow%=0%
si phigh% =100% se obtine solutia precedenta.
pentru 0 r T1
T1
s
( r T1 )
pentruT1 r T2
T2 T1
L 1 ( r T ) pentru T r L
2
2
T
2
Pseudocolorarea
Pseudocolorarea: tehnica care permite scoaterea in evidenta a unor
zone cu anumite valori de gri prin modificarea paletei de culori cu care
imaginea este afisata (reprezentata). Afisarea anumitor niveluri de gri se face
prin utilizarea unor culori.
Problema este asemanatoare cu modificarea contrastului: se aplica o
functie s=T(r), pentru toate valorile (sau pentru unele valori) r apartinand
imaginii initiale => se pot pune in evidenta anumite zone de interes intr-o
imagine cu niveluri de gri, zone care altfel ar putea fi distinse mai greu de
ochiul uman.
Se poate aplica si imaginilor color (colorare falsa false coloring): intro imagine color anumite culori sunt inlocuite cu altele, in acelasi scop, de a
permite o mai usoara observare a unor detalii.
ps ( s )ds pr (r )dr
pr ( r )dr
dT
ps ( s )
T ( r ) ( 2 B 1) P ( r )
unde P(r) este functia de distributie a probabilitatii. Functia de distributie a
probabilitatii cuantizata, normalizata de la 0 la 2B-1 reprezinta tabela de
translatare necesara pentru egalizarea histogramei. In figura (a) este
prezentata o imagine originala, in figura (b) apare imaginea prelucrata prin
extinderea histogramei, iar in (c) se poate vedea rezultatul egalizarii
histogramei.
Din teoria probabilitatilor: daca functiile pr(r) si T(r) sunt cunoscute, iar T-1(s)
satisface conditia (a), atunci functia densitate de probabilitate pentru nivelurile
de gri este data de relatia:
dr
p s ( s ) pr ( r )
ds
r T 1 ( s )
Egalizarea histogramei
Se considera functia de transformare
r
s T (r ) pr ( w)dw
0
0 r 1
1
p s ( s ) pr ( r )
p
(
r
)
r
1 r T 1 ( s ) 1
0 s 1
r T 1 ( s )
0 rk 1
k=0,1,...,L1
i 0
i 0
sk T ( rk ) pr ( ri )
ni
n
0 sk 1
s T (r )
pr ( w) dw
v G( z)
p z ( w) dw
Procesul invers, z=G -1(v), va furniza nivelurile dorite. Aceasta, evident este o
formulare ipotetica deoarece nivelurile z sunt exact ceea ce se incearca sa se
obtina. De notat totusi ca ps(s) si pv(v) vor fi densitati uniforme identice
deoarece rezultatul final al ecuatiei pentru s este independent de densitatea din
interiorul integralei. Aceste aspecte sunt prezentate in schema urmatoare:
nk
pr(rk)=nk/n
790
0.19
1/7
1023
0.25
2/7
850
0.21
3/7
656
0.16
4/7
329
0.08
5/7
245
0.06
6/7
122
0.03
81
0.02
In acest moment fiecare nivel rk se mapeaza in nivelul sk, dar exista numai cinci
valori distincte pentru nivelurile de gri ale histogramei egalizate:
r0 s0 = 1/7 s0
r1 s1 = 3/7 s1
r2 s2 = 5/7 s2
r3 s3 = 6/7
r4 s4 = 6/7 s3
r5 s 5 = 1
r6 s 6 = 1 s 4
r7 s 7 = 1
Prin renotare se obtin valorile:
s0 = 1/7
s1 = 3/7
s2 = 5/7
s3 = 6/7
s4 = 1
pz(zk)
z0=0
0.00
z1=1/7
0.00
z2=2/7
0.00
z3=3/7
0.15
z4=4/7
0.20
z5=5/7
0.30
z6=6/7
0.20
z7=1
0.15
rjsk
nk
ps(sk)
r0s0=1/7
790
0.19
r1s1=3/7
1023
0.25
r2s2=5/7
850
0.21
r3,r4s3=6/7
985
0.24
r5,r6,r7s4=1
448
0.11
vk G ( z k )
p
j 0
(z j )
v4=G(z4)=0.35
v5=G(z5)=0.65
v6=G(z6)=0.85
v7=G(z7)=1.00
zk
z0=0
z1=1/7
z2=2/7
z3=3/7
z4=4/7
z5=5/7
z6=6/7
z7=1
nk
0
0
0
790
1023
850
985
448
pz(zk)
0.00
0.00
0.00
0.19
0.25
0.21
0.24
0.11
f/x
G[f(x,y)] =
f/y
G[f(x,y)]
daca G[f(x,y)] T
g(x,y) =
f(x,y)
altfel
LG
daca G[f(x,y) T
g(x,y)=
f(x,y)
altfel
G[f(x,y)]
daca G[f(x,y)] T
g(x,y) =
LB
altfel
LG
daca G[f(x,y)] T
g(x,y) =
LB
altfel