Leul (Panthera Leo) este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor, fiind una

dintre cele patru specii ale genului Panthera, reprezentant al subfamiliei felinelor mari. Este
una dintre cele mai mari feline i unul dintre cei mai mari rpitori teretri (dup ursul polar,
ursul brun i tigru).
n slbticie, rar ajunge s triasc 8-10 ani, dar n captivitate ajunge pn la vrsta de 35 de
ani. Este un animal foarte puternic i vorace (numit regele animalelor); triete n grupuri
(formate din 2-3 masculi i 5-10 femele) n savanele africane i mai rar n SV Asiei. Se
reproduce i n captivitate (2-4 pui dup trei luni de gestaie).
Leul mascul poate fi recunoscut uor datorit coamei sale i poate cntri pn la 250 kg.
Femelele sunt mult mai mici, cntrind pn la 150 kg. Leii triesc n jur de 20 ani.
Leii sunt animale carnivore care triesc n grupuri (familii) constnd din femele nrudite, pui
de ambele sexe i un mascul nenrudit, care se mperecheaz cu femelele adulte. Femelele se
ocup cu vnatul, n timp ce masculii apr i menin frontierele teritoriului. Puii masculi sunt
dai afar din grup cnd ajung la maturitate.
Cu toate c este cunoscut ca regele junglei, leul este un animal care triete n cmpii
deschise, i poate fi gsit prin toat Africa. Chiar i aa, este o specie n pericol, populaii
semnificative gsindu-se doar n parcurile naionale din Tanzania i Africa de Sud.
Ultimul rmas al subspeciei leului asiatic (Panthera leo persica), care n vechime tria din
Grecia pn n India, triete n Pdurea Gir din nord-vestul Indiei. Aproximativ 300 de lei
mai triesc ntr-un sanctuar din statul Gujarat.
Leii au disprut din Grecia, ultimul loc n care mai triau n Europa pn n anul 100 d.Hr.,
dar populaii semnificative au rmas n nordul Africii pn la nceputul secolului XX.
Dac n anii 1950 existau 450.000 de lei, n anul 2011 mai erau cel mult 20.000.[3]