Sunteți pe pagina 1din 3

SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA .

NOTIUNE

- Scleroza laterala amiotrofica,


cunoscuta si ca boala Lou Gehrig, se caracterizeaza printr-o pierdere (reducere)
progresiva
a
anumitor
celule
nervoase
ale CREIERULUI si MADUVEI
SPINARII denumite neuroni motori. Neuronii motori comanda muschii voluntari,
muschi care fac posibila miscarea
SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA. ENUMERATI SI DESCRIETI SEMNELE
CLINICE - Simptomele sclerozei laterale amiotrofice cuprind: - SLABICIUNE sau
lipsa de precizie (stangacie) la maini si picioare, - pierderea graduala a fortei
mainilor si picioarelor; - incapacitatea controlului voluntar al mainilor si
picioarelor ; - spasme musculare (fasciculatii); - mers rigid, nesigur ; - dificultate la
inghitire, vorbit si respirat; - OBOSEALA; - CRAMPE MUSCULARE mai frecvente in
timpul noptii, care pot debuta tarziu in evolutia bolii ; - durere in ultimele stadii ale
bolii. Este important de amintit ca a avea slabiciune musculara, oboseala, rigiditate
si spasme musculare asta nu inseamna neaparat ca este prezenta scleroza laterala
amiotrofica. Primul semn al SLA este reprezentat de obicei de o usoara senzatie de
slabiciune intr-un picior, mana, fata sau limba. Alte probleme sunt reprezentate de
cresterea impreciziei si de dificultatea executarii actiunilor care necesita miscari de
precizie ale degetelor si mainilor. Afectiunile respiratorii sunt cele mai frecvente
complicatii grave ale ALS. In timp ce muschii gatului si pieptului devin mai atrofici,
inghititul si tusitul devin mai dificile, ceea ce cateodata determina aspirarea
mancarii si salivei in trahee. Pneumonia , embolismul pulmonar, insuficienta
respiratorie si insuficienta cardiaca (probabil datorita inexistentei unei respiratii
corespunzatoare dupa ce muschii se atrofiaza) sunt cele mai obisnuite cauze de
deces printe bolnavii cu ALS. In majoritatea cazurilor, decesul survine nu mai tarziu
de 3 pana la 6 ani de la debutul simptomelor, altfel unii indivizi supravietuiesc multi
ani, chiar decade.
OCUPATIE. NOTIUNEA nu se refera strict la serviciul pe care-l are un individ. TO
intelege prin ocupatie o suma activitati din cele mai variate domenii pe care
individul le realizeaza in cursul zilei si care dau inteles vietii lui. aceste activitati se
refera: autogrijirea zilnica; munca; activitatii educationale; activitati de divertisment
in timpul liber; hobby-uri; alte activitati.
TERAPIA OCUPATIONALA. ARGUMENTATI CLASELE PRACTICE . 1. activitati
productive de baza sunt esentiale si se regasesc in orice serviciu de TO. Ele
include activitati umane vechi: olaritul, tesutul, impletitul a rafiei si nuielilor,
prelucrarea lemnului si a fierului. Sa constatat o inclinare aproape innascuta pt
aceste activitati, chiar si in cazul pacientilor neindeminatici. 2. Activitati
productive complimentare sunt mai numeroase si include activitatti productive
recente, care necesita calificare, experienta si cunostintinte in domeniu: cartonajul,
marochinarie, strungarie, tipografie, dactilografie. 3. Activitati de expresie sunt
utilizate mai ales in tta bolnavilor mintal si include ocupatii special cu character
artisctic: desen, picture, sculptura, gravura, minuire de marionette. Aceste 3

categorii de activitati au ca rezultat realizarea unui produs final, care pate fi


valorificat, reprezentind asa numita TO retribuita prin care pacientul isi poate
complete veniturile. 4. Activitati corporale luidice include jocuri de miscare,
sportive sau parti componete ale acestora, tenis de masa, trasul cu arcul. 5.
Activitati corporale recreative sau de loisir sunt foarte appreciate: sah cu
piese grele (uneori magnetizate), fotbal cu pompite suflatoare, o minge de ping
pong este dirijata de curentul de aer al unor paie prin care sulfa jucatorii. 6.
Activitati de readaptare prin care mediul se adpateaza capacitatii functionale a
disabilului, incit acesta dobindeste independent de comunicare, de particupare la
actiuni sociale si activitati curente.

TEREAPIA

OCUPATIONALA .

ENUMERATI

SI

DESCRIETI

OBIECTIVELE

SI

INDICATIILE . obiective: Educarea sau reeducare motorie. Educarea sau reeducarea


gestuala. Atenuarea socului psihic la revenirea pacientilor in societate, prin trecerea
de la inactivitate fortata la activitati crescute. Stimularea gindirii positive. Stimularea
increderii in sine si crestrea conditiilor optime pt dezvoltarea fireasca a personalitatii,
acest scop apare pregnant in cazul persoanelor cu handicap major. Prin TO se
urmareste: promovarea unei miscari a carei fosrta si amplitudine vor creste treptat si
promovarea unui asamblu de miscari atilitare care initiaza si dezvolta alte calitati ale
muschiului, mai fine si mai elaborate si care solicita participarea sustinuta a SNC.
Indicatiile metodice sa fie profesia pacientului sau daca e posibil, o ocupatie
obisnuita, cunoscuta: tricotat, brodat, timplarie, impletit de nuiele. Sa fie simpla, usor
de inteles si de executat. Sa fie utila, iar produsele sa poata fi comercializate. Sa fie
adaptata caracteriscilor ergofunctionale ale segmentelor care trebuie recuperate. Sa
fie variata pt a evita monotonia. Sa fie executata in grup, pt a avea emulatie. Sa
solicite effort progresiv: ritmul si intensitatea activitatilor sa cunoasca, iar perioadele
de repaos sa se scurteze. Intregul process al muncii va fi ingreunat prin mijloace
specific cazului: intrumente din ce in ce mai grele, manevrabile din pozitii din ce in ce
mai dificile, material de prelucrat din ce in ce mai rezistente, activitati practice din ce
in ce fine. In acest fel pacientul isi redobindeste capacitatea functional si de munca
normal sau cit mai aproape de normal. Sa se execute permanent sub supravegherea
cadrelor de specialitate pregatite ethnic si cu calitati pedagogice ce le recomanda.
SCLEROZA

MULTIPLA.

DESCRIETI

METODE

SI

TESTE

DE

EVALUARE

COORDONARII hgj
COMOTIE CEREBRALA , DEFINITIE

Comotia este leziunea cerebrala cauzata de un traumatism la

nivel cranian sau la nivelul intregului corp. Este cea mai usoara leziune cerebrala primara aparuta dupa un
traumatism si este rezultatul fortelor mecanice asupra craniului si creierului in momentul impactului. In urma
traumatismului se produc modificari temporare ale fiziologiei neuronale. Comotia poate determina pierderea
temporara a starii de constienta sau ameteala, dar poate exista si fara manifestare clinica. Dupa repaus, majoritatea
pacientilor se refac in totalitate in decurs de cateva ore pana la cateva saptamani.

SINERGIE, DEFINITIE
ACCIDENTUL VASCULAR CERVICAL, DESCRIETI CLASIFICAREA CLINICA SI
ACTUALITATEA

SENSIBILITATE , NOTIUNE proprietate de a simti, de a reactiona la excitatii, de asi


schimba intro anumita masura starea initiala sub actiunea unui agent exterior,
acuitatea simturilor, capacitatea de apercepe senzatii. sensibilitate subiectiva
furnicaturi, amortel . obiectiva (exteroceptiva- tactile, termica, dureroasa; ,
proprioceptiva vibratorie, mio- atrokinetica, barognozia si sensb profunda;, epirica
capacitatea de a diferentia 2 excitatii tactile si dureroase la distante mari.)
PARALIZIA FACIALA , DESCRIETI REGULILE /PRINCIPIILE FUNDAMENTALE
AKINEZIE , NOTIUNE
BOALA PARKINSON , CARACTERIZATI ASPECTELE GLOBALE
HERNIE DE DISC , NOTIUNE
HERNIE DE DISC LOMBARA , DESCRIETI SEMNELE CLINICE PREZENTE
DESCRIETI

METODELE

DE

REEDUCARE

NEUROMOTORIE

UTILIZATE

IN

VOLUNTARE

IN

NEUROLOGIE
SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC, NOTIUNE
SPASTICITATE, NOTIUNE
MOTILITATE, NOTIUNE SI ENUMERATI INSTANTELE ACESTEIA
ENUMERATI

SI

DESCRIETI

TULBURARILE

MOTILITATTII

AFECTIUNILE NEUROLOGIECE
RIGIDITATE MUSCULARA , NOTIUNE
BOALA PARKINSON , ARGUMENTATI REGULILE SI PRINCIPIILE DE TRATAMENT
SCLEROZA MULTIPLA PRINCIPIILE PROGRAMULUI KINETIC
SINDROM PIRAMIDAL SI EXTRAPIRAMIDAL , NOTIUNE
DIFICIT FUNCTIONAL, NOTIUNE
AVC, ENUMERATI SI DESCRIETI STADIILE DE EVOLUTIE DUPA BRUNSTROM
SCLEROZA

MULTIPLA,

DESCRIETI

EVOLUTIA,

DIAGNOSTICUL

SI

SEMNLE

CLINICE
SINDROMUL

PIRAMIDAL

SI EXTRAPIRAMIDAL ,

ETIOLOGIA SI SIMPTOMATOLOGIA

ENUMERATI

SI

DESCRIETI